vineri 24 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Politică

4787 articole
Politică

Ce pretext au inventat judecătorii PSD ca să boicoteze ședința CCR privind pensiile speciale

Ce pretext au inventat judecătorii PSD ca să boicoteze ședința CCR privind pensiile speciale: unul dintre ei, Cristian Deliorga, a cerut un nou studiu de impact de la ministerul Justiției, afirmă surse politice. Alți doi judecători PSD din CCR, Gheorghe Stan și Bogdan Licu, i-au susținut cererea. Citește și: Cei 4 pesediști din CCR: plagiator, tablagiu, bâta anti-Kovesi a lui Dragnea, apropiatul lui Mazăre Ce pretext au inventat judecătorii PSD ca să boicoteze ședința CCR privind pensiile speciale Ei au invocat articolul 58, alineatul 3, din legea CCR: „În situaţia în care un judecător cere să se întrerupă deliberarea pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul dezbaterii şi preşedintele Curţii Constituţionale sau cel puţin o treime din numărul judecătorilor Plenului consideră cererea justificată, se va amâna pronunţarea pentru o altă dată, ţinându-se seama de urgenţa cauzei”.  Președinta CCR, Simina Tănăsescu (numită în această funcție de fostul președinte Klaus Iohannis), le-a respins solicitarea. În consecință, cei patru judecători PSD au anunțat că părăsesc ședința, deci cvorumul, de șase din nouă judecători, nu mai exista.  Judecătorii PSD au solicitat o nouă ședință pentru 15 ianuarie 2026, dar Tănăsescu a stabilit-o pe 29 decembrie 2025.  În consecință este extrem de puțin probabil ca în acest an să se ia o decizie, la CCR, în ceea ce privește noile reglementări privind pensiile magistraților.  La începutul lunii decembrie, judecătorii de la Înalta Curte au decis, cu unanimitate de voturi, să trimită proiectul la CCR. Magistrații au fost convocați de președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, în cadrul Secțiilor Unite, pentru a-și exprima poziția față de noua reformă a pensiilor speciale. Cei 102 judecători prezenți au votat în bloc pentru sesizarea Curții Constituționale. De îndeplinirea acestui jalon din PNRR depind 231 de milioane de dolari.

Ce pretext au inventat judecătorii PSD ca să boicoteze ședința CCR privind pensiile speciale
Cei 4 pesediști din CCR: plagiator, tablagiu, bâta anti-Kovesi a lui Dragnea, apropiatul lui Mazăre
Politică

Cei 4 pesediști din CCR: plagiator, tablagiu, bâta anti-Kovesi a lui Dragnea, apropiatul lui Mazăre

Cine sunt cei 4 pesediști din CCR care azi au blocat adoptarea unei decizii privind legea pensiilor magistraților: un plagiator, un tablagiu, bâta anti-Kovesi a lui Dragnea și apropiatul grupării Mazăre din Constanța.  Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție Judecătorii PSD au boicotat, în această după-amiază, ședința CCR în care trebuia tranșată soarta pensiilor speciale ale magistraților, așa că o decizie ar putea fi luată luni. O amânare pentru ianuarie 2026 ar putea determina neîndeplinirea unui jalon din PNRR și pierderea a zeci de milioane de euro. Cei 4 pesediști din CCR: plagiator, tablagiu, bâta anti-Kovesi a lui Dragnea, apropiatul lui Mazăre Cine sunt cei patru judecători CCR promovați la această curte de PSD, fie când era condus de Dragnea, fie de Ciolacu, fie de Sorin Grindeanu: Fostul procuror Bogdan Licu, fost mason, acuzat de plagiat și de notele mici din facultate. A studiat la Spiru Haret, media anilor de studii din facultate a fost 7,08. Mihai Busuioc, fost absolvent al Școlii de subofițeri de poliție de la Câmpina (tablagii, în limbaj popular). A fost promovat de Dragnea în multiple posturi, inclusiv președinte al Curții de Conturi. PSD-ul condus de Sorin Grindeanu l-a adus la CCR Gheorghe Stan, fost șef al secției speciale inventate de regimul Dragnea care trebuia să ancheteze magistrați și ar fi vrut să o aresteze pe Laura Codruta Kovesi. El a absolvit la Sibiu Facultatea de Drept în 1997 și a devenit procuror în județul Botoșani, în Darabani.  Judecătorul Cristian Deliorga, definit de presă drept „un apropiat” al procuroarei Adina Florea de la Secţia pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie. El ar fi fost un apropiat și al „cercurilor de putere locale din jurul lui Sorin Strutinski, Radu Mazăre şi Nicuşor Constantinescu”.  Ultima numire făcută de PSD în CCR a fost Busuioc, însă acesta a trecut de Parlament și cu votul PNL, UDMR și USR. 

Judecătorii PSD au boicotat ședința CCR în care trebuia decisă soarta pensiilor speciale ale magistraților, o decizie ar putea fi luată luni
Politică

Judecătorii PSD au boicotat ședința CCR în care trebuia decisă soarta pensiilor speciale ale magistraților, o decizie ar putea fi luată luni

Judecătorii PSD au boicotat, în această după-amiază, ședința CCR în care trebuia decisă soarta pensiilor speciale ale magistraților, așa că o decizie ar putea fi luată luni.  Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție Judecătorii Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Dimitrie-Bogdan Licu și Mihai Busuioc, care au ajuns în CCR cu sprijinul PSD, au cerut din deschiderea ședinței, care a început la ora 13.00, să nu se ia azi o decizie. Judecătorii PSD au boicotat ședința CCR în care trebuia decisă soarta pensiilor speciale Ceilalți judecători, cinci la număr, s-au opus, așa că tabăra PSD a cerut mai întâi o pauză, dar, după această întrerupere, cei patru au părăsit ședința și nu a mai existat cvorum.  „Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu – amânare pentru mâine”, a anunțat, oficial, CCR.  Însă este posibil ca nici luni să nu se ia o decizie și judecarea acestui proiect, crucial pentru deblocarea a zeci de milioane de euro din PNRR, să aibă loc abia în ianuarie.  La începutul lunii decembrie, judecătorii de la Înalta Curte au decis, cu unanimitate de voturi, să trimită proiectul la CCR. Magistrații au fost convocați de președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, în cadrul Secțiilor Unite, pentru a-și exprima poziția față de noua reformă a pensiilor speciale. Cei 102 judecători prezenți au votat în bloc pentru sesizarea Curții Constituționale.

Lege despre cimitire, manevrată în favoarea companiilor miniere. Nicușor Dan a sesizat CCR
Politică

Lege despre cimitire, manevrată în favoarea companiilor miniere. Nicușor Dan a sesizat CCR

O banală lege despre cimitire a fost manevrată manevrată în favoarea companiilor miniere, cărora li se oferă noi posibilități de concesionare a perimetrelor și care, aparent, ar putea intra inclusiv peste morminte. Președintele Nicușor Dan a atacat însă la CCR legea „pentru completarea Legii minelor nr. 85/2003, precum și pentru completarea art. 14 din Legea nr. 102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane și serviciile funerare”.  Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție O consilieră de stat din cadrul Administrației Prezidențiale, Ștefania Simion, care a fost director al Administrației Parcul Natural Văcărești, a explicat, pe Facebook, situația. Lege despre cimitire, manevrată în favoarea companiilor miniere „O inițiativă legislativă care, la origine, viza un subiect cât se poate de sobru și sensibil – acordarea locurilor de veci – a reușit performanța de a introduce, pe parcurs, o procedură sui generis de dare în concesiune a perimetrelor miniere. Și nu doar a acestora, ci și a zonelor învecinate (sic!), prin atribuire directă. Această combinație legislativă cel puțin creativă nu a trecut neobservată de către Administrația Prezidențială. Curtea Constituțională a fost sesizată, fiind invocate probleme serioase legate de modul în care au fost amestecate domenii distincte, regimuri juridice diferite și proceduri care, în mod normal, ar trebui tratate cu mult mai multă rigoare.   Cazul rămâne un exemplu elocvent despre cum, în România, o lege despre cimitire poate ajunge să reglementeze — pe ușa din dos — concesionarea perimetrelor miniere”, a scris ea pe Facebook.    Cea mai sensibilă prevedere, introdusă de deputați, prevede: „(1) Prin derogare de la prevederile art. 312 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare: a) bunurile aflate în proprietatea publică și/sau privată a unității administrativ-teritoriale pe care se desfășoară activități miniere pot fi concesionate prin atribuire directă către operatorii economici titulari ai unui drept de exploatare și/sau explorare conferit de autoritatea competentă, pentru continuitatea activităților miniere existente; b) terenurile situate în proximitatea exploatărilor miniere active, care nu fac parte din concesiunea existentă, pot fi concesionate prin atribuire directă către titularii prevăzuți la lit. a), în scopul extinderii perimetrului exploatării și valorificării optime a resurselor minerale. Durata concesiunii este egală cu întreaga perioadă de exercitare a dreptului de explorare și/sau de exploatare conferit titularului de către autoritatea competentă în domeniul resurselor minerale, menținându-și valabilitatea atât timp cât aceste drepturi sunt în vigoare. (2) Inițiativa concesionării sau a extinderii suprafeței concesionate poate aparține titularului dreptului de proprietate asupra bunurilor aflate în domeniul public ori privat, precum și operatorului economic titular al dreptului de exploatare și/sau explorare”.    Administrația Prezidențială apreciază, în sesizarea către CCR, că „noua soluție legislativă este de natură a crea confuzie în ceea ce privește extinderea perimetrului de exploatare, autoritatea competentă a-și exprim acordul, exprimarea utilizată și lipsa de corelare cu regimul juridic actual al extinderii perimetrelor de exploatare - lipsind norma de claritate, precizie și previzibilitate în aplicare, aspect ce contravine principiului legalității prevăzut la art. 1 alin. (5) din Constituție”.     

În votul cui stau pensiile speciale ale magistraților și, poate, soarta guvernului Bolojan
Politică

În votul cui stau pensiile speciale ale magistraților și, poate, soarta guvernului Bolojan

În votul cui stau pensiile speciale ale magistraților și, poate, soarta guvernului Bolojan: balanța din CCr va fi înclinată, probabil, de Mihaela Ciochină, o obscură funcționară din Senat, promovată de Iohannis, cu o uriașă pensie specială. În octombrie 2025, ea a votat alături de grupul PSD din CCR - Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc - iar noua lege privind pensiile speciale, promovată de guvernul Bolojan, a fost respinsă din motive procedurale.  Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție Însă, potrivit unor surse politice, azi, Mihaela Ciochină ar putea vota în favoarea legii, care este acum verificată pe fond, dacă este sau nu constituțională.  Dacă legea va fi din nou respinsă de CCR, pe de o parte România ratează un important jalon din PNRR, pe de altă parte este posibil ca PSD să-l preseze pe premierul Bolojan să își asume acest eșec și să demisioneze.  În votul cui stau pensiile speciale ale magistraților și, poate, soarta guvernului Bolojan Ciochină și-a cerut pensia specială imediat ce a ajuns judecătoare la CCR, în 2022, arată declarațiile ei de avere de până în 2024. Născută în 1967, ea a devenit pensionară la 55 de ani, deși nu a fost niciodată procuror sau judecător.  Întrucât a fost funcționară parlamentară, este posibil ca ea să aibă dreptul și la pensie specială pentru această activitate. Legislația nu interzice cumularea mai multor pensii speciale.  Potrivit ultimei declarații de avere, publicată în 2024, pensia specială a lui Ciochină era de 417.000 de lei, net, anual, în anul fiscal 2023. În același an ea a mai primit „diferențe restante drepturi pensie pentru perioada septembrie 2022-octombrie 2023” în valoare de 180.000 de lei. În septembrie 2025, salariul brut al unui judecător CCR era de circa 59.000 de lei, deci aproape 35.000 de lei, net.  Mihaela Ciochină a fost juristă, în Senat, la Departmentul Legislativ, din 1992 în 2015.  Din 19 ianuarie 2015 în 10 iunie 2022, a fost consilier prezidențial, lucrând pentru Klaus Iohannis, iar din 11 iunie 2022 a ajuns judecător la Curtea Constituțională. În iulie 2025, presa scria că gruparea PSD din CCR ar fi dorit ca ea să fie președintele CCR, în locul lui Marian Enache. Până la urmă, poziția a fost câștigată de Simina Tănăsescu, trimisă tot de Iohannis în CCR, în 2019. 

VIDEO Nicușor Dan, vizită discretă, alături de fiica sa, la Ileni, satul bunicilor săi
Politică

VIDEO Nicușor Dan, vizită discretă, alături de fiica sa, la Ileni, satul bunicilor săi

De Crăciun, președintele României, Nicușor Dan, a făcut o vizită discretă, alături de fiica sa, la Ileni, satul bunicilor săi. Ileni face parte din comuna Mândra, județul Brașov, și are o populație de circa 640 de locuitori.  Citește și: Presa maghiară își bate joc de autostrada lui Umbrărescu, Focșani-Adjud: „Așa ceva numai în România se putea” Nicușor Dan, vizită discretă, alături de fiica sa, la Ileni, satul bunicilor săi „Frunză verde de trifoi/Președintele-i la noi/A venit, ne-a onorat/Că e de la noi din sat” i-a strigat, la întâmpinare, corul femeilor din sat.  Șeful statului a fost primit la muzeul din sat cu pâine și sare, iar gazdele i-au cântat o colindă. Președintele României a cântat alături de ei. „Seara de Crăciun a adus bucurie în Satul Ileni. Vizita domnului președinte Nicușor Dan la Muzeul din Ileni ne-a emoționat și ne-a onorat.   A fost o întoarcere acasă, ca fiu al satului, un moment care ne-a reamintit că legătura cu locurile natale rămâne vie, indiferent de drumurile vieții.   Pentru comunitatea noastră, prezența sa a fost un semn de apropiere, respect și continuitate.   Vă mulțumim pentru că ați revenit acasă și pentru că purtați Ileniul cu dumneavoastră”, este mesajul de pe pagina de Facebook a satului Ileni.    Nicușor Dan este născut în Făgăraș, iar copilăria și-a petrecut-o la bunici, în satul Ileni, aflat la 12 kilometri distanță de locul natal.    

Sute de ruși au obținut ilegal cetățenie română, cu complicitatea autorităților, și au pătruns în spațiul UE - Le Monde
Politică

Sute de ruși au obținut ilegal cetățenie română, cu complicitatea autorităților, și au pătruns în spațiul UE - Le Monde

Sute de ruși au obținut ilegal cetățenie română, cu complicitatea autorităților, și au pătruns în spațiul UE, arată publicația franceză Le Monde. În noiembrie 2024, o investigație realizată de Cătălin Prisacariu și Oleg Oganov și publicată de DeFapt.ro arăta „cum ajung rușii cetățeni români trecând prin Antigua & Barbuda, închisori ucrainene și o ruină din centrul vechi al Bucureștiului”.  Citește și: Presa maghiară își bate joc de autostrada lui Umbrărescu, Focșani-Adjud: „Așa ceva numai în România se putea” Acum, Le Monde arată că sunt sute de cazuri ale unor cetățeni ruși care, cu complicitatea autorităților statului român, au obținut cetățenie.  Sute de ruși au obținut ilegal cetățenie română și au pătruns în spațiul UE „Cum rușii evită sancțiunile și obțin «cetățenia europeană» cu ajutorul documentelor false românești. De la invadarea Ucrainei, sute de cetățeni ruși ar fi obținut cetățenia română în mod fraudulos, pentru a evita sancțiunile sau pentru a trăi în Uniunea Europeană”, titrează Le Monde.  „Tendința pare inexorabilă: în România, satele se golesc de locuitori, în timp ce între 4 și 5 milioane de cetățeni au părăsit țara de la căderea comunismului, în 1989. Cu toate acestea, mica comună Varfu Campului a înregistrat, în mod curios, o dublare a populației în decursul unui deceniu, trecând de la 3.420 de locuitori în 2011 la peste 7.000 în 2021. În acest sat din nordul țării, aproape de Ucraina, aproape 10.000 de persoane erau înscrise pe listele electorale în 2024, dar unele secții de votare au înregistrat o participare de doar 2% la alegerile municipale organizate în iunie același an. Acest lucru a trezit suspiciunile autorităților. În noiembrie 2024, mai multe zeci de percheziții au scos la iveală înșelăciunea: nu exista o economie înfloritoare sau un baby-boom, ci aproape 10 000 de cetățeni din Moldova, Ucraina și Rusia obținuseră documente de identitate române în mod fraudulos, stabilindu-și un domiciliu fictiv în Varfu Campului, uneori fără acordul prealabil al proprietarilor. Documente false, în schimbul unor mită, ar fi fost întocmite de ani de zile de funcționari ai două birouri de stare civilă, cu complicitatea locuitorilor”, mai arată publicația franceză.  Ancheta Parchetului General a dezvăluit „existența unui grup criminal format în 2022 din șapte cetățeni ucraineni, în principal rezidenți în România”, cu sprijinul avocaților, traducătorilor și notarilor locali. Numai în 2025, grupul ar fi depus peste 900 de cereri de naturalizare folosind documente falsificate, în majoritate pentru cetățeni ruși. În total, autoritățile au estimat că peste 18.700 de cetățeni din fosta URSS aveau reședințe fictive în România, unii dintre ei obținând pașapoarte românești. Pentru a obține cetățenia românească, unii ruși au preluat identitatea soldaților ucraineni uciși pe front, potrivit unui ofițer de poliție citat într-o anchetă jurnalistică și unei surse judiciare intervievate de Le Monde. Mai rău, infractorii au ocolit obstacolele mergând mai departe și creând direct un certificat de cetățenie fals, care în mod normal ar fi emis de ANC. În loc să aștepte doi ani pentru procedura standard, chiar dacă frauduloasă, de „restabilire” a cetățeniei, falsificarea unui certificat durează doar câteva săptămâni și costă câteva zeci de mii de euro.

Tăriceanu povestește, fără nici o dovadă, că „abuzurile din Justiție”, din 2010 în 2020, erau tolerate de conducerea UE. Atac la Recorder: „Diversiune”
Politică

Tăriceanu povestește, fără nici o dovadă, că „abuzurile din Justiție”, din 2010 în 2020, erau tolerate de conducerea UE. Atac la Recorder: „Diversiune”

Fostul premier PNL Călin Popescu Tăriceanu povestește, fără nici o dovadă, că „abuzurile din Justiție”, din 2010 în 2020, erau tolerate de conducerea UE: el relatează o întâlnire cu fostul președinte al Comisiei Europene Jean-Claude Juncker și, după discuțiile de la Bruxelles, a ajuns la concluzia că chiar Comisia Europeană „gira” situația din România.  Citește și: Presa maghiară își bate joc de autostrada lui Umbrărescu, Focșani-Adjud: „Așa ceva numai în România se putea” Într-un interviu pentru Ionuț Cristache, difuzat de platforma Gândul, fostul lider liberal, un aliat constant al PSD, mai afirmă că reportajul Recorder a fost o diversiune care are ca scop „încercarea de a-i îndepărta pe cei care azi sunt judecători în instanțe și au curajul să judece cu legea și numai cu legea”.  Tăriceanu povestește, fără nici o dovadă, că „abuzurile din Justiție” erau tolerate de UE „Toate abuzurile care s-au întâmplat în justiție în anii 2010, din 2010 până în 2020, am constatat că erau bine cunoscute la Bruxelles. Da, da, erau bine cunoscute și tolerate. Erau girate, erau făcute cu girul Comisiei Europenecare nu a ridicat mecanismul de cooperare și verificare, pentru că ăsta era un instrument cu care România era ținută, să zicem, la colț. Adică era ținută la respect.România nu îndrăznea să ridice gura în această privință. Eu am avut, la un moment dat, în 2019, la începutul anului, o întâlnire cu președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker (...) Și, cu acel prilej, Juncker mi-a confirmat că știe de implicarea servicilor secrete în actul de justiție.Mi-a spus mai mult de atâta, că avea anumite informații în legătură cu modul în care funcționau serviciile de informații, inclusiv în ceea ce-l privește. Avusese anumite informații foarte interesante. Și i-am cerut lui Juncker să ridice mecanismul de cooperare și verificare. Și Juncker mi-a spus: până la sfârșitul mandatului, care lua sfârșitul în 2019, osă ridicăm mecanismul de cooperare și verificare. Trebuie să vă spun că la sfârșitul întrevederii, unul din consilierii lui a venit și mi-a spus: domnule președinte, vă dau un sfat. Nu mai ridicați aceste chestiuni în spațiu public, legate de abuzurile care se întâmplă în justiție în România. Pentru că probabil îi deranja la ureche, așa cum v-am spus, făcute cu acordul Comisiei. Și i-am spus, adică cum îmi cereți ca să pun gunoiul sub preș? Și persoana respectivă mi-a spus, da. Și eu am zis, cu așa ceva nu sunt de acord. Nu sunt de acord să tac din gură când astfel de abuzuri se petrec în țara mea. Și mi-a spus, bine, faceți cum credeți”, a relatat Tăriceanu, potrivit Gândul. 

Regizorul Stere Gulea: România va trece printr-un regim autocratic
Politică

Regizorul Stere Gulea: România va trece printr-un regim autocratic

România va trece printr-un regim autocratic, spune regizorul Stere Gulea (82 de ani), într-un interviu pentru news.ro. El apreciază că cel mult 30% din populaţie are aspiraţii şi valori occidentale, iar restul, nu.  Citește și: De Crăciun, Rusia a pierdut complet controlul asupra Kupyansk: „Ne-am bătut singuri”, scriu milbloggerii ruși România va trece printr-un regim autocratic „Ce şanse credeţi că are România să se întoarcă în siajul Kremlinui?”, a fost întrebat Gulea. „Nu la modul ăla, dar pesemne că va trece printr-un regim autocratic! (...) Nu acum, dar într-un viitor greu predictibil cred că da. Şi nu va fi singura din zonă, să ştiţi! Eu aşa cred”, a răspuns el.  „Gen Orban, Erdogan. Zona asta. Din multe puncte de vedere e cel mai probabil să fie aşa ceva, pentru că societatea, oamenii sunt cam de nivelul ăsta, să ştiţi! Ca aspiraţie! N-au aspiraţiile occidentale, să ştiţi! Eu zic că doar undeva, 30% din populaţia României, se identifică cu valorile occidentale. Parte din populaţie care, la rândul ei, are mari probleme de identitate, pentru că multe lucruri s-au pierdut. Toate schimbările, aşa-zis modernizările lumii occidentale, cu toate libertăţile astea, e greu de a face opţiune cu ele, să ştiţi! Bun, acum ştiţi cum e, orice predicţie este sortită oricând ridicolului. Dar dacă m-aţi întrebat cum văd eu viitorul politic, cam aşa îl văd! În măsura în care Occidentul – vorbesc de liderii occidentali – chiar reuşeşte să devină mult mai ferm şi mai activ în sensul apărării valorilor occidentale… Dar vedeţi ce se întâmplă şi la ei! Franţa este o ţară neguvernabilă, în Germania extrema dreaptă e puternică. Deci, cele mai importante două ţări… Cel puţin Franţa e într-un moment foarte prost! Precar de-a dreptul. V-am spus că am băiatul care trăieşte acolo şi… În fine, e un om care ştie şi politică, şi istorie şi de unde când a ajuns acolo, la 20 de ani – că şi-a făcut studiile în Franţa –, era convins că a făcut alegerea bună, acum… Sigur că nici n-avea altă opţiune atunci, dar îmi dau seama că nu mai e nici pe departe convins că opţiunea lui a fost bună. Dar ce să faci? Asta e lumea! Unde să te duci? Nici nu prea ai unde. În America nu mai e momentan cazul nici acolo. Eu nu cred că America va rămâne trumpistă. Pentru că nici soluţiile pe care le avansează gruparea lui nu sunt soluţii de oameni deştepţi. Sunt soluţii de zănateci, de oameni apucaţi. Chit că a fost înconjurat de Silicon Valley într-o vreme. Dar şi ăia au luat-o…”, a mai apreciat regizorul. 

Republica Moldova putea fi „Țara anului 2025”, dar The Economist a preferat, la final, Siria
Politică

Republica Moldova putea fi „Țara anului 2025”, dar The Economist a preferat, la final, Siria

Republica Moldova putea fi „Țara anului 2025”, dar The Economist a preferat, la final, Siria. În articolul din ediția specială de Crăciun a săptămânalului britanic, se arată că Moldova a fost luată în considerare pentru a fi desemnată „Țara Anului 2025” urmare a modului în care alegătorii au respins tabăra pro-rusă, la alegeri.  Citește și: De Crăciun, Rusia a pierdut complet controlul asupra Kupyansk: „Ne-am bătut singuri”, scriu milbloggerii ruși Republica Moldova putea fi „Țara anului 2025”, dar The Economist a preferat, la final, Siria The Economist arată că „încercăm să identificăm țara care a înregistrat cele mai mari progrese, fie din punct de vedere economic, politic sau în orice alt domeniu important”.  „Alegătorii din Moldova au respins un partid pro-rus, în ciuda amenințărilor și dezinformării din partea Moscovei”, menționează publicația. Însă cei mai puternici competitori au fost Argentina, condusă de Javier Milei, și Siria. „Argentina a înregistrat îmbunătățiri în plan economic. Președintele Javier Milei a inițiat în 2023 reforme de amploare în favoarea pieței libere, în speranța de a scoate țara din starea de statism și stagnare în care se afla de peste un secol. Astfel de reforme – eliminarea controlului prețurilor, reducerea cheltuielilor și renunțarea la subvențiile care distorsionează piața – sunt extrem de dificile, deoarece sunt extrem de dureroase; mulți reformatori anteriori au eșuat. Cu toate acestea, domnul Milei a rămas ferm pe poziții în 2025, iar alegătorii i-au rămas alături. La fel a făcut și America, oferind o linie de salvare de 20 de miliarde de dolari pentru a evita o criză financiară. Rezultatele au fost impresionante. Inflația a scăzut de la 211% în 2023 la aproximativ 30% în prezent. Rata sărăciei a scăzut cu 21 de puncte procentuale față de anul trecut. Bugetul a fost adus sub control. Domnul Milei a trecut la un peso flotant și a eliminat majoritatea controalelor asupra capitalului (...) Dar dacă reformele sale vor fi susținute, ele ar putea modifica definitiv traiectoria Argentinei și ar putea da speranță reformatorilor economici de pretutindeni”, consemnează The Economist.  Însă, la final, publicația britanică a decis pentru Siria: „Femeile nu sunt obligate să se acopere sau să rămână acasă. Distracția și, da, alcoolul sunt permise. Domnul Sharaa a adus o serie de surprize pozitive, menținând unitatea țării și stabilind relații bune cu America și statele din Golf. Odată cu relaxarea sancțiunilor occidentale, economia începe să-și revină”. Trei milioane de sirieni s-au întors acasă, mai arată The Economist. 

Tradiționale urări de Crăciun între suveraniști: „Domnu' Simion, uitați scroafa!”
Politică

Tradiționale urări de Crăciun între suveraniști: „Domnu' Simion, uitați scroafa!”

Traditionale urari de Crăciun între suveraniști: „Domnu Simion, uitați scroafa pe care o agresați dumneavoastră sexual”, a strigat Diana Șoșoacă, președintele SOS România, la o transmisie live, de doar două ore și trei minute, pe Facebook, de la pomana porcului.  Citește și: Vodafone, șmen ordinar cu cursul valutar: un euro este taxat cu 5,3199 lei pe factură În mesajul video, ea îl acuză pe președintele AUR, George Simion, că a refuzat propunerea ei de unificare a mișcării suveraniste. Traditionale urari de Crăciun între suveraniști: „Domnu Simion, uitați scroafa” „Toate mișcările de unitate eu le-am făcut. Au fost refuzate de fiecare dată de George Simion și AUR. Și am spus că trec peste toată mizeria, dar nu, nu pot să trec pentru ceea ce făcut astăzi sau aseară la televizor, probabil când a avut emisiunea. A fost ultima încercare de unificare cu AUR vreodată.  Este mult prea infiltrat de PSD, iar acordul semnat cu PSD-ul este mult prea prea mare”, a susținut Șoșoacă.  Ea nu i-a uitat din pomelnic nici pe Anca Alexandrescu și Călin Georgescu. „Ia ziceți domnule Amititeloaie, de câte ori a încercat să distrugă SOS domnul Georgescu? Câte puciuri am avut făcute de el?”, a întrebat Șoșoacă un participant la pomana porcului. „E un trecut care nu poate fi uitat așa ușor”, răspunde numitul Amititeloaie.  „Uniți-vă, bă, voi cu Alexandreasca, femeia PSD-ului”, mai strigă șefa SOS.  Pusă pe glume, ea îi transmite liderului AUR: „Vai, Simioane, cum ai lăsați scroafa asta agresată sexual! Nici șoricul n-a mai rămas de ea!”. 

Prefectul și subprefectul de Olt s-au jucat de-a Rambo cu Kalashnikovul Armatei și acum au fost suspendați
Politică

Prefectul și subprefectul de Olt s-au jucat de-a Rambo cu Kalashnikovul Armatei și acum au fost suspendați

Prefectul și subprefectul de Olt, Cosmin Floreanu (PSD) și respectiv Ștefan Nicolae (PNL) s-au jucat de-a Rambo cu Kalashnikovul Armatei, au golit două încărcătoare și acum au fost suspendați din funcție.  Citește și: Vodafone, șmen ordinar cu cursul valutar: un euro este taxat cu 5,3199 lei pe factură Prefectul și subprefectul de Olt s-au jucat de-a Rambo cu Kalashnikovul și acum au fost suspendați Primul care a prezentat situația a fost primarul PNL al Slatinei, Mario di Mezzo: „Prefectul de Olt a fost umflat azi de Parchetul Militar și dă cu subsemnatul chiar acum la București, pentru niste aroganțe de vătaf care a prins un strop de putere.  Marus, primvicepreședintele  PSD, nu iese public să mărturisească nimic despre preferatul lui, Cosmin Floreanu, prefectul de Olt și motivele pentru care acesta scrie cu sârg chiar în aceste momente? 🙈 Sau sperați să "schimbați sângele" și de data asta și să iasă curat ca lacrima? 🤷‍♂️”.  Ulterior, di Mezzo a arătat, pentru Cotidianul, și cer au făcut cei doi bugetari. Totul a început la un exercițiu de instruire a rezerviștilor. „Prefectul s-a dus în calitatea lui de prefect, iar la finalul exercițiului s-a crezut un fel de Rambo. A luat Kalașnikovul și a început să tragă. PSD-ul așa se crede la Slatina și în județul Olt, un fel de Rambo. Poate să încalce orice lege… nu există așa ceva. Prefectul a zis c-o fi la blâci și că trage la țintă cu pușca cu airsoft”, a afirmat primarul de Slatina.  Ancheta vizează fapte care ar fi avut loc în luna mai a acestui an, imediat după un exercițiu de mobilizare a rezerviștilor desfășurat în poligonul militar Redea, din județul Olt. Potrivit surselor judiciare, prefectul și subprefectul ar fi tras ilegal cu arme de tip Kalașnikov, descărcând mai multe încărcătoare, deși nu aveau dreptul legal să folosească armament de război. Anchetatorii susțin că aceștia ar fi fost sprijiniți de cadre din unitatea militară, iar ulterior ar fi fost întocmite documente cu date nereale pentru a justifica consumul de muniție și folosirea armelor. Dosarul este instrumentat de Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar București. Potrivit surselor judiciare, acuzațiile avute în vedere sunt nerespectarea regimului armelor și munițiilor și uz de armă. 

Pe modelul Ciolacu, guvernul Bolojan a redistribuit, marți, miliarde din Fondul de rezervă. Bani către stadioane
Politică

Pe modelul Ciolacu, guvernul Bolojan a redistribuit, marți, miliarde din Fondul de rezervă. Bani către stadioane

Pe modelul Ciolacu, guvernul Bolojan a redistribuit, marți, circa 4,5 miliarde de lei din Fondul de rezervă. Bani s-au dus inclusiv către stadioane. Citește și: Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla Guvernul Ciolacu a alocat diferitelor instituții din subordine, în perioada septembrie 2023-octombrie 2024, prin fondul de rezervă, 65 de miliarde de lei (13 miliarde de euro).  La finalul ședinței de guvern, nici purtătoarea de cuvânt a Executivului, nici ministrul de Finanțe, nu au vorbit despre multiplele proiecte de hotărâre de guvern prin care se scot bani din fondul de rezervă. Pe modelul Ciolacu, guvernul Bolojan a redistribuit, marți, miliarde din Fondul de rezervă Ce sume va scoate guvernul Bolojan din Fondul de rezervă: 473 de milioane de lei către ministerul Energiei 120 de milioane de lei către ministerul Mediului, „pentru gestionarea durabilă a fondului forestier”  1,96 miliarde de lei către fondul de asigurări de sănătate 1,6 miliarde lei către ministerul Apărării, prin două HG-uri diferite Șase milioane de lei către radioul public pentru plata releelor Societății de Radiocomunicații 200 milioane de lei către ministerul Dezvoltării, care apoi transferă banii către CNI. „Suplimentarea creditelor bugetare cu această sumă este necesară pentru asigurarea continuității proiectelor publice prioritare, inclusiv obiective semnificative precum Academia de Muzică Cluj-Napoca, Sala Polivalentă Tulcea, cămine studențești la universitățile din Timișoara, Oradea și Suceava, stadionul municipal Târgoviște sau Complexul Multifuncțional Sala Polivalentă Brașov”, se arată în nota de funbdamentare.  101 milioane lei către ANSVA „în vederea achitării obligațiilor de plată restante în ceea ce privește activitățile și acțiunile desfășurate de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți” 101,6 milioane lei în vederea asigurării cheltuielilor pentru întreţinerea cabalinelor din categoria Herghelia Naţională.  Niciunui primar de la niciun partid politic nu îi convine dacă obiceiul vechi, emiterea de hotărâri de guvern pe final de an cu transfer de sume din fondul de rezervă, nu mai funcţionează. Nu mai funcţionează, pentru că nu mai avem resurse. Nu putem să luăm împrumuturi cu dobânzi foarte mari, ca să înglodăm ţara-n datorii, ca să asigurăm, iertaţi-mă, liniştea unei primării care nu-şi încasează impozitele”, a declarat premierul, acum circa cinci zile, într-un interviu la Cotidianul.

Bolojan prezintă ordonanța-trenuleț: „Guvernul asigură un buget echilibrat în 2026”
Politică

Bolojan prezintă ordonanța-trenuleț: „Guvernul asigură un buget echilibrat în 2026”

Premierul Ilie Bolojan prezintă, pe Facebook, într-o lungă postare, ordonanța-trenuleț: „Prin aceste măsuri, Guvernul asigură un buget echilibrat în 2026, sprijină investițiile și creșterea economică și protejează stabilitatea fiscală”. Citește și: Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla Șeful Guvernului mai anunță că Ministerul Dezvoltării intră în anul 2026 fără datorii, cu toate facturile achitate la zi. Bolojan prezintă ordonanța-trenuleț: „Guvernul asigură un buget echilibrat în 2026” „Guvernul României a adoptat ieri seară Ordonanța de Urgență pentru completarea unor măsuri fiscal-bugetare, cunoscută drept „Ordonanța trenuleț”.   Datele arată că statul cheltuiește mai puțin decât anul trecut. Deficitul în luna noiembrie a ajuns la 6,4%, față de 7,15% în 2024, adică aproximativ 121 de miliarde de lei față de 125 de miliarde anul trecut. Practic, statul a economisit 4 miliarde de lei și se menține pe traiectoria stabilită, cu un obiectiv de deficit pentru 2026 între 6% și 6,5%.   Gestionam bugetul în mod responsabil.   Actul normativ este necesar pentru asigurarea stabilității bugetare și pentru funcționarea statului până la aprobarea bugetului pentru anul 2026, oferind predictibilitate mediului economic.   Ordonanța cuprinde un set coerent de măsuri, pe mai multe direcții majore:   Reducerea cheltuielilor bugetare și responsabilitate fiscală Reducerea cu 10% a sumelor alocate partidelor și organizațiilor minorităților naționale Amânarea unor măsuri care ar fi generat creșteri suplimentare de cheltuieli în domeniul asistenței sociale Introducerea unor reguli mai stricte de control al cheltuielilor și de responsabilitate financiară pentru întreprinderile publice   Relansare economică și stimularea investițiilor Reducerea impozitului pe cifra de afaceri de la 1% la 0,5% în anul 2026 Eliminarea impozitului pe cifra de afaceri din 2027 și înlocuirea acestuia cu taxarea cheltuielilor sensibile și a afiliaților Instituirea unei cote unice de 1% pentru microîntreprinderile cu venituri de până la 100.000 de euro Eliminarea taxei pe construcții („taxa pe stâlp”) din 2027 Scutirea integrală, în anul 2026, de impozit pentru construcțiile agricole (solarii, sere, silozuri, ciupercării)   Simplificări fiscale și digitalizare Clarificarea și extinderea utilizării sistemului e-Factura, inclusiv pentru persoane fizice Simplificarea mecanismelor sistemului electronic de administrare a TVA în România   Sprijin pentru persoanele vulnerabile Menținerea scutirii de taxe pentru 300 de lei din salariul minim până la 1 iulie 2026 Prelungirea acordării voucherelor de energie în valoare de 50 de lei pe lună și în anul 2026 Menținerea criteriilor actuale pentru consumatorii vulnerabili Asigurarea continuității Programului național „Masă sănătoasă” în școli   Sprijin pentru autoritățile publice locale Acordarea de împrumuturi din Trezorerie, în valoare de 500 de milioane de lei, pentru cofinanțarea proiectelor din PNRR Fond de 200 de milioane de lei pentru sprijinirea sistemelor de termoficare Măsuri tranzitorii care permit funcționarea autorităților locale până la adoptarea bugetului pe 2026   Combaterea evaziunii fiscale și reglementarea produselor accizabile Centralizarea autorizării operatorilor din domeniul produselor accizabile la nivelul ANAF Reintroducerea comisiei de autorizare pentru evaluarea riscurilor Introducerea garanțiilor financiare pentru importatorii și distribuitorii de produse energetice   Executivul a adoptat o ordonanță care stabilește criterii de prioritizare a investițiilor finanțate în anul 2026. Ministerul Dezvoltării intră în anul 2026 fără datorii, cu toate facturile achitate la zi.   Prin aceste măsuri, Guvernul asigură un buget echilibrat în 2026, sprijină investițiile și creșterea economică și protejează stabilitatea fiscală”, a scris Bolojan. 

Suveraniștii au eșuat în tentativa de a-l suspenda pe Nicușor Dan: Gavrilă nu semnează
Politică

Suveraniștii au eșuat în tentativa de a-l suspenda pe Nicușor Dan: Gavrilă nu semnează

Suveraniștii au eșuat în tentativa de a-l suspenda pe Nicușor Dan: Anamaria Gavrilă și parlamentarii ei nu semnează, afirmă surse politice. Deputatul AUR Ștefan Avrămuță a declarat că formațiunea va continua discuțiile politice pentru demersul de suspendarea din funcție a președintelui Nicușor Dan, estimând că până la începutul lunii februarie va fi clar câte semnături poate strânge opoziția, în contextul fragmentării suveraniștilor. Citește și: Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla Potrivit lui Avrămuță, demersul de a-l suspenda pe Nicușor Dan ar putea strânge, acum, 120 de semnături, dar are nevoie de 155.  Suveraniștii au eșuat în tentativa de a-l suspenda pe Nicușor Dan: Gavrilă nu semnează „Vom continua discuțiile cu privire la demersul de suspendare. Vom avea întâlniri în continuare. La început de februarie cel mai probabil vom putea ști exact pe câte semnături ne bazăm”, a afirmat Avrămuță. Acesta a subliniat dificultatea strângerii tuturor mandatelor din zona suveranistă, invocând ruptura apărută în Parlament în cadrul partidelor SOS și POT. Cu toate acestea, deputatul AUR a arătat că există deschidere pentru dialog și cu alți parlamentari, inclusiv din arcul guvernamental. „În perioada următoare vom încerca să o convingem inclusiv pe doamna Gavrilă să semneze alături de noi acest demers, dar și pe alți parlamentari din arcul guvernamental”, a mai spus Avrămuță. Referindu-se la situația din partidul SOS, deputatul AUR a menționat că, deși Diana Șoșoacă ar fi pierdut o mare parte dintre parlamentarii formațiunii, la nivelul Parlamentului există o colaborare bună cu aceștia. „Avem o colaborare foarte bună cu colegii dumnea ei, care sunt oameni rezonabili și cu care, până acum, am susținut demersurile de opoziție”, a concluzionat Ștefan Avrămuță. Senatorul Ninel Peia din Grupul parlamentar PACE – Întâi România a anunțat că un grup de parlamentari intenționează să inițieze suspendarea președintelui Nicușor Dan. Peia a fost parlamentar PSD într-o legislatura precdentă și a fost un apropiat al familiei Pandele-Firea.  Ninel Peia l-a acuzat pe Nicușor Dan de imixtiuni în funcționarea justiției, după ce șeful statului a vorbit despre organizarea unui referendum printre magistrați.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră