vineri 29 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

4806 articole
Internațional

Banii Moscovei au inundat Facebook și YouTube pentru a influența alegerile din Moldova

Moscova încearcă manipularea votului din Moldova. Senatori americani avertizează asupra propagandei ruse. Doi senatori americani, Jeanne Shaheen și Thom Tillis, au transmis scrisori oficiale către companiile Meta și Google. Aceștia solicită măsuri urgente pentru a bloca propaganda rusă și finanțările ilegale care vizează campania electorală din Republica Moldova, înaintea alegerilor programate pentru 28 septembrie. Moscova încearcă manipularea votului din Moldova În vizorul autorităților americane se află oligarhul fugar Ilan Șor, aflat sub sancțiuni internaționale. Citește și: La cât a ajuns pensia medie a magistraților, în august 2025 Acesta ar fi cheltuit deja peste 500.000 de dolari pe reclame Facebook și continuă să utilizeze platformele online pentru a influența opinia publică din Republica Moldova. Mesajul senatorilor americani „Nu putem fi indiferenți. Republica Moldova se află pe punctul de a adera la Uniunea Europeană, iar viitorul său trebuie să fie decis de cetățeni, nu de dezinformarea Moscovei”, au transmis senatorii americani în scrisoarea adresată companiilor Meta și Google. Autoritățile de la Chișinău au semnalat de mai multe ori că Federația Rusă desfășoară campanii de dezinformare și manipulare menite să influențeze procesele democratice din Republica Moldova. Sprijinul partenerilor internaționali Gravitatea situației este confirmată și de partenerii internaționali, Statele Unite, Canada și Marea Britanie. Aceștia consideră că ingerința rusă reprezintă un pericol direct pentru democrația Republicii Moldova și pentru parcursul său european.

Moscova încearcă manipularea votului din Moldova (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Trump acuză Europa că „atacă” Google (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Google stârnește un nou război UE-Trump, după ce compania americană a fost amendată de Bruxelles

Trump acuză Europa că „atacă” Google. Președintele SUA, Donald Trump, a criticat dur Uniunea Europeană după ce Comisia Europeană a aplicat o amendă de 2,95 miliarde de euro gigantului Google. Liderul american a scris pe rețeaua sa Truth Social că Europa a „atacat o altă mare companie americană” și a amenințat cu sancțiuni comerciale. Trump acuză Europa că „atacă” Google Trump a avertizat că, dacă UE nu renunță la amenzile „nedrepte” impuse Google și Apple, va fi „constrâns” să declanșeze mecanismul de taxe vamale punitive prevăzut de „Secțiunea 301”. Citește și: La cât a ajuns pensia medie a magistraților, în august 2025 El a cerut ca „Uniunea Europeană să înceteze imediat aceste practici împotriva companiilor americane”. Google, acuzată că abuzează de poziția dominantă Comisia Europeană a stabilit că Google și-a favorizat propriile servicii de publicitate în detrimentul furnizorilor concurenți. Potrivit anchetei, compania ar fi abuzat de poziția dominantă încă din 2014 pentru a-și avantaja produsele. Deși a fost mai reținut față de sectorul tehnologic în primul său mandat, Trump, în vârstă de 79 de ani, beneficiază acum de sprijinul celor mai mari companii americane din domeniu, care s-au raliat masiv de partea sa după revenirea la putere.

Donald Trump schimbă numele Departamentului Apărării (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump a redenumit Departamentul Apărării: acum se numește Departamentul de Război

Donald Trump schimbă numele Departamentului Apărării. Președintele american Donald Trump a semnat vineri un ordin executiv prin care Departamentul Apărării al SUA va fi redenumit „Departamentul de Război”. Liderul de la Casa Albă a explicat că această schimbare transmite „un mesaj de victorie” și „un mesaj de forță” atât aliaților, cât și adversarilor Americii. Donald Trump schimbă numele Departamentului Apărării Trump a sugerat că nu are nevoie de un vot în Congres pentru a face modificarea, deși denumirea actuală a ministerului este stabilită prin lege. Citește și: Trump ar fi trimis trupele SEAL în Coreea de Nord, ca să intercepteze comunicațiile lui Kim Jong Un, dar misiunea s-a încheiat prost Casa Albă precizase inițial că ar fi vorba doar despre o denumire suplimentară, însă ordinul semnat cere secretarului Pete Hegseth să ia toate măsurile, inclusiv legislative, pentru a oficializa schimbarea permanentă. Revenirea la o denumire istorică Planul a fost anunțat încă din august și urmărește readucerea unei titulaturi folosite între 1789 și 1949. „Apărarea este prea defensivă și vrem să fim și ofensivi”, a declarat președintele SUA.

Trump ar fi trimis trupele SEAL în Coreea de Nord, ca să intercepteze comunicațiile lui Kim Jong Un Foto: Arhiva Casei Albe
Internațional

Trump ar fi trimis trupele SEAL în Coreea de Nord, ca să intercepteze comunicațiile lui Kim Jong Un

În 2019, președintele Donald Trump ar fi trimis trupele SEAL în Coreea de Nord, ca să intercepteze comunicațiile lui Kim Jong Un, dar misiunea s-a încheiat cu uciderea unor civili, relatează New York Times. În timpul misiunii, forțele speciale americane au fost descoperite de un mic vas de pescuit crustacee și, conform regulilor de angajament, acestea au deschis focul și i-au ucis pe pescari. Citește și: Kelemen Hunor vrea amenzi uriașe pentru cetățenii care sunt lipsiți de respect față de funcționari Trump ar fi trimis trupele SEAL în Coreea de Nord, ca să intercepteze comunicațiile lui Kim Jong Un „Un grup de soldați Navy SEAL a ieșit din oceanul negru ca cerneala într-o noapte de iarnă la începutul anului 2019 și s-a furișat pe un țărm stâncos din Coreea de Nord. Aveau o misiune strict secretă, atât de complexă și de importantă încât totul trebuia să decurgă perfect. Obiectivul era să instaleze un dispozitiv electronic care să permită Statelor Unite să intercepteze comunicațiile liderului izolat al Coreei de Nord, Kim Jong-un, în timpul negocierilor nucleare la nivel înalt cu președintele Trump. Misiunea avea potențialul de a furniza Statelor Unite un flux de informații valoroase”, își începe New York Times relatarea.  Misiunea a fost aprobată de președintele Trump. Seal Team Six - aceeași echjipă care l-a ucis pe Bin Laden - a exersat operațiunea luni întregi.  Însă, în momentul în care au debarcat, trupele SEAL au întâlnit o mică navă de pescuit. S-au temut că au fost descoperite, au deschis focul și i-au ucis pe toți cei din barcă. Echipa s-a retras fără să mai instaleze dispozitivul de ascultare.  New York Times arată că nu a publicat informații sensibile care ar fi putut pune în pericol alte operațiuni speciale.  Potrivit publicației, serviciile de informații americane nu aveau surse în Coreea de Nord, până când a fost dezvoltat acest dispozitiv care putea intercepta comunicațiile liderului Kim Jong-Un.  Echipa SEAL a intrat în apele nord-coreene cu un submarin nuclear, de unde apoi au plecat două mini-submarine cu opt militari. Aceștia au folosit costume încălzite pentru a supravieșui două ore în apa care avea patru grade Celsius.  Potrivit NY Times, trupele SEAL erau încurajate de faptul că în 2005 mai reușiseră să intre în Coreea de Nord cu un minsubmarin - o altă operațiune secretă până acum.  Problema era că trupele SEAL lucrau „în orb”, fiindcă nu putea folosi drone care să le arate situația de pe plaja unde debarcau.  În plus, apa rece a făcut ca SEAL să nu vadă amprenta termică a pescarilor nord-coreeni.  După debarcare, trupele SEAL au manevrat unul din minisubmarine, au făcut zgomot și au aprins luminile, așa că pescarii nord-coreeni s-au apropiat să vadă ce se petrece.  „Trupele SEAL s-au confruntat cu o decizie critică, dar nu aveau cum să discute următoarea mișcare. Comandantul misiunii se afla la kilometri distanță, pe submarinul mare. Fără drone și cu comunicațiile întrerupte, multe dintre avantajele tehnologice pe care SEAL-urile se bazau în mod normal fuseseră eliminate, lăsând o mână de oameni în costume de neopren ude, nesiguri de ce să facă. În timp ce echipa de pe țărm observa nord-coreeanul din apă, subofițerul SEAL cu cel mai mare grad de pe țărm a ales o linie de acțiune. Fără să spună un cuvânt, și-a îndreptat pușca și a tras. Ceilalți SEAL au făcut instinctiv același lucru”, relatează NY Times.  Imediat, militarii americani s-au retras pe submarinul nuclear - care fusese alertat și manevrase și mai aproape de țărm, în ape puțin adânci - nu înainte de a încerca să ascundă cadavrele celor uciși, pentru a fi descoperite cât mai târziu de trupele nord coreene. 

Kievul consideră inacceptabilă invitația lui Putin (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, o nouă mizerie de tergiversare: îl cheamă pe Zelenski la Moscova. Kievul respinge propunerea

Kievul consideră inacceptabilă invitația lui Puțin. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiga, a catalogat miercuri drept „inacceptabilă” propunerea președintelui rus Vladimir Putin ca întâlnirea solicitată de Volodimir Zelenski să aibă loc la Moscova. Kievul consideră inacceptabilă invitația lui Putin Potrivit lui Sibiga, „cel puțin șapte țări sunt dispuse să găzduiască o reuniune între liderii Ucrainei și Rusiei pentru a pune capăt războiului”. Citește și: EXCLUSIV Nazare, ministrul de Finanțe, are o firmă cu datorii de milioane, inactivată de ANAF, și o alta care nu a depus niciodată bilanțuri la Finanțe Printre acestea se numără Austria, Vaticanul, Elveția, Turcia și trei state din Golf. Ucraina deschisă la negocieri, dar nu la Moscova Șeful diplomației de la Kiev a subliniat că aceste opțiuni sunt „serioase” și că Zelenski este pregătit să se întâlnească cu Putin în oricare dintre locațiile propuse. „Cu toate acestea, Putin continuă să încurce procesul, avansând propuneri pe care știe că sunt inacceptabile”, a acuzat Sibiga, care a cerut o presiune internațională sporită asupra Rusiei pentru a determina Kremlinul să trateze serios procesul de pace inițiat de președintele american Donald Trump. „Dacă Zelenski este pregătit, să vină la Moscova”, spune Putin La finalul vizitei sale în China, Vladimir Putin a afirmat că nu a exclus niciodată o întâlnire cu Zelenski, confirmând că și Trump i-a solicitat acest lucru. Totuși, liderul de la Kremlin a repetat că o astfel de reuniune trebuie pregătită în detaliu pentru a da rezultate. „Nu am exclus niciodată posibilitatea unei astfel de întâlniri. Dar are ea sens? Vom vedea! Dacă Zelenski este pregătit, să vină la Moscova și această întâlnire va avea loc”, a declarat Putin. Întâlnirile mediate de Trump nu aduc rezultate Seria de discuții la nivel înalt inițiată de Donald Trump după summitul cu Putin din Alaska, pe 15 august, nu a adus progrese concrete în direcția unei încetări a războiului ruso-ucrainean. Rusia pune accent pe chestiuni teritoriale și respinge desfășurarea de trupe NATO în Ucraina. Ucraina respinge categoric orice cedare de teritorii. Aliații europeni susțin Kievul și propun desfășurarea unor trupe de menținere a păcii, opțiune respinsă de Moscova. Condițiile pentru un summit Putin–Zelenski lipsesc În timp ce Kievul și aliații săi insistă asupra garanțiilor de securitate, Rusia consideră că Zelenski a respins toate propunerile de compromis. Astfel, deocamdată, nu există condiții pentru un summit între cei doi lideri, cerut atât de Ucraina, cât și de Trump și susținătorii europeni ai Kievului.

Donald Trump, nouă amenințare pentru Putin (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Amenințarea finală a lui Trump pentru Putin? Ceva se va întâmpla, spune președintele american

Donald Trump, nouă amenințare pentru Putin. Președintele american Donald Trump a declarat miercuri, în fața presei, că nu are niciun mesaj nou pentru omologul său rus Vladimir Putin și că „ceva se va întâmpla” dacă liderul de la Kremlin nu răspunde așteptărilor sale privind o soluționare negociată a războiului din Ucraina. Donald Trump, nouă amenințare pentru Putin „El (Putin) știe care este poziția mea (...) În funcție de decizia pe care o va lua, voi fi mulțumit sau nemulțumit, iar dacă noi nu vom fi mulțumiți, atunci ceva se va întâmpla”, a spus Trump, precizând că va discuta în curând cu actorii implicați în conflict. Citește și: EXCLUSIV Nazare, ministrul de Finanțe, are o firmă cu datorii de milioane, inactivată de ANAF, și o alta care nu a depus niciodată bilanțuri la Finanțe La scurt timp după declarațiile lui Trump, Casa Albă a transmis că acesta se referea la o conversație cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, nu cu Vladimir Putin. Trump a subliniat că va afla „în zilele următoare” dacă există perspective reale pentru progres în negocieri. Două săptămâni pentru o decizie privind sancțiunile Anterior, pe 22 august, Trump afirmase că în circa două săptămâni va ști dacă sunt posibile progrese în încercarea sa de a media între Rusia și Ucraina. El a vorbit despre „o ură imensă” între Putin și Zelenski și a promis că va decide dacă impune „sancțiuni masive” Rusiei sau dacă abandonează complet eforturile de mediere, lăsând părțile să continue conflictul. Critici și la adresa Kievului Trump a amenințat din nou Rusia cu sancțiuni comerciale sub formă de taxe vamale, dar a precizat și că „nici Zelenski nu este chiar nevinovat”, reproșându-i lipsa de flexibilitate în negocieri. După summitul cu Putin din Alaska, pe 15 august, Trump a impulsionat o serie de întâlniri la nivel înalt. Totuși, acestea nu au produs rezultate concrete în privința unei eventuale încetări a războiului ruso-ucrainean. Rusia insistă pe chestiuni teritoriale și respinge desfășurarea de trupe NATO ca garanție de securitate pentru Ucraina. Ucraina refuză categoric orice cedare de teritorii. Aliații europeni ai Kievului continuă să îi ofere sprijin total, în cazul în care războiul va continua. Pozițiile ireconciliabile blochează negocierile În timp ce Moscova caută recunoașterea controlului asupra teritoriilor ocupate, Kievul și partenerii săi occidentali pun accent pe garanțiile de securitate. Până acum, aceste poziții ireconciliabile împiedică orice progres semnificativ, în pofida eforturilor declarate ale președintelui american Donald Trump.

Putin și Xi vorbesc despre nemurire (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin și Xi au discutat despre transplant de organe, viața până la 150 de ani sau chiar nemurire

Putin și Xi vorbesc despre nemurire. Președintele rus Vladimir Putin și omologul său chinez Xi Jinping au fost surprinși miercuri de un microfon deschis discutând despre biotehnologie, transplanturi de organe și posibilitatea ca oamenii să ajungă să trăiască până la 150 de ani. Putin și Xi vorbesc despre nemurire Momentul a avut loc la Beijing, în timp ce cei doi lideri septuagenari se deplasau alături de liderul nord-coreean Kim Jong Un pentru a participa la parada militară care a marcat 80 de ani de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Citește și: EXCLUSIV Nazare, ministrul de Finanțe, are o firmă cu datorii de milioane, inactivată de ANAF, și o alta care nu a depus niciodată bilanțuri la Finanțe Imaginile transmise în direct de postul CCTV au surprins traducătorul lui Putin spunând: „Biotehnologia este în continuă dezvoltare. Organele umane pot fi transplantate continuu. Cu cât trăiești mai mult, cu atât devii mai tânăr și poți chiar să obții nemurirea”. Xi Jinping a răspuns: „Unii prevăd că în acest secol oamenii ar putea trăi până la 150 de ani”. Reacții și lipsa comentariilor oficiale Kim Jong Un, prezent lângă cei doi, a zâmbit, dar nu este clar dacă discuția i-a fost tradusă. Nici Kremlinul, nici Ministerul chinez de Externe și nici televiziunea CCTV nu au răspuns solicitărilor de comentarii. Imaginile au fost urmărite de 1,9 miliarde de ori online și de peste 400 de milioane de telespectatori, potrivit administrației chineze de radio și televiziune. Acorduri semnate între Rusia și China În aceeași vizită, Putin și Xi au semnat peste 20 de acorduri, de la energie la inteligență artificială, și au convenit construirea unei noi conducte majore de gaze către China. Totodată, Xi a transmis celor peste 50.000 de spectatori prezenți la parada militară din Piața Tiananmen că lumea se confruntă cu o alegere esențială între „pace sau război”.

Merz îl numește pe Putin criminal (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin s-a supărat pe Merz după ce cancelarul l-a numit "cel mai rău criminal de război al epocii"

Merz îl numește pe Putin criminal. Cancelarul german Friedrich Merz a declarat, într-un interviu difuzat marți de ProSieben.Sat1, că Vladimir Putin este „un criminal de război, probabil unul dintre cei mai răi criminali de război ai epocii noastre” și că liderul rus nu poate fi tratat cu îngăduință. Merz îl numește pe Putin criminal Moscova a negat cu fermitate acuzațiile de crime de război în Ucraina și califică drept „scandalos” mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internațională împotriva lui Putin pentru deportarea de copii ucraineni în Rusia. Citește și: Lasconi desființează proiectele lui Bolojan și-l amenință pe Nicușor Dan cu suspendarea Întrebat despre propunerea lui Merz ca negocierile de pace ruso-ucrainene să fie găzduite la Geneva, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins ideea. „Merz a făcut recent multe declarații nefavorabile, prin urmare nu prea mai este posibil ca opinia sa să poată fi luată în considerare în acest moment”, a afirmat oficialul rus. Putin, în vizită oficială în China Declarațiile Kremlinului au fost făcute în timpul vizitei oficiale a președintelui rus în China. Întrebat la ce declarații ale lui Merz se referă, Peskov a precizat: „la cele despre președintele nostru”.

Liderul nord-coreean cu fiica, în China (sursa: KCNA)
Internațional

Kim Jong Un, însoțit de fiica sa în China. Tânăra, posibilă succesoare a dictatorului nord-coreean

Liderul nord-coreean cu fiica, în China. Liderul nord-coreean Kim Jong Un și-a adus fiica în prima ei călătorie oficială peste hotare, la Beijing. Marți, la sosirea trenului său privat în capitala chineză, fata a fost surprinsă foarte aproape de tatăl său în imaginile difuzate de agenția de presă nord-coreeană KCNA. Liderul nord-coreean cu fiica, în China Tânăra a participat la festivitățile dedicate marcării a 80 de ani de la capitularea Japoniei și de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Citește și: Lasconi desființează proiectele lui Bolojan și-l amenință pe Nicușor Dan cu suspendarea Ea s-a aflat în public alături de sora liderului nord-coreean, Kim Yo Jong, confirmând rolul tot mai vizibil pe care îl joacă în aparițiile oficiale ale familiei conducătoare. Speculații privind posibila succesiune De câțiva ani, observatorii internaționali speculează că fiica lui Kim ar putea fi pregătită ca succesoare la conducerea regimului. Cu toate acestea, informațiile oficiale sunt foarte limitate: nici vârsta și nici numele nu au fost confirmate de presa de stat. Potrivit fostului baschetbalist american Dennis Rodman, care l-a vizitat pe Kim în 2013, fata s-ar numi „Ju Ae”. Apariții publice constante din 2022 De aproximativ trei ani, fiica liderului nord-coreean îl însoțește în mod constant la evenimente oficiale. Prima apariție a avut loc în 2022, la un test cu rachetă intercontinentală, iar de atunci a fost prezentă la zeci de întâlniri și parade, aproape întotdeauna în imediata apropiere a tatălui său.

Steagurile aviației finlandeze renunță la svastică (sursa: Facebook/Puolustusvoimat - Försvarsmakten)
Internațional

Finlanda, stat NATO, renunță abia acum la svastica de pe steagurile aviației militare

Steagurile aviației finlandeze renunță la svastică. Pe steagurile Forțelor Aeriene finlandeze a fost vizibil, timp de decenii, un simbol șocant: svastica nazistă. Deși Helsinki a insistat mereu că emblema nu are legătură cu Germania nazistă, ci cu istoria proprie, argumentul nu mai convinge nici măcar în Finlanda. Steagurile aviației finlandeze renunță la svastică Forțele Aeriene ale Finlandei au decis să elimine svastica de pe steagurile unităților, un simbol care a provocat ani de confuzie și critici internaționale. Citește și: EXCLUSIV Abuz grosolan al ANAF: a inactivat mii de firme cu angajați și fără datorii la stat invocând probleme cu sediul social Noul comandant al Karelia Air Wing, colonelul Tomi Böhm, a explicat că păstrarea acestui element istoric a generat situații delicate în relațiile externe, mai ales în colaborarea cu parteneri americani și europeni. „Am fi putut continua cu acest steag, dar uneori pot apărea situații neplăcute cu vizitatori străini. Poate fi mai înțelept să ținem pasul cu vremurile”, a declarat Böhm. Decizia face parte dintr-o reformă mai amplă a simbolurilor aviației finlandeze, începută încă din 2023, înainte de aderarea țării la NATO. Un simbol perceput diferit în Europa și în Finlanda Svastica a fost adoptată de aviația militară finlandeză în 1918, cu mult înainte ca Germania nazistă să o transforme în emblemă a regimului hitlerist. Primul avion al Forțelor Aeriene fusese donat de aristocratul suedez Eric von Rosen, care folosea svastica drept simbol personal. Totuși, legăturile ulterioare ale lui von Rosen cu Hermann Göring și simpatia sa față de ideologia nazistă au complicat percepția asupra acestui simbol. Mai mult, colaborarea temporară a Finlandei cu Germania nazistă în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a consolidat confuzia și criticile. În prezent, svastica este interzisă sau restricționată în multe țări, inclusiv în Germania, unde este percepută exclusiv ca simbol al urii și totalitarismului. Critici și incidente diplomatice Profesorul de politică globală Teivo Teivainen, de la Universitatea din Helsinki, a militat ani de zile pentru eliminarea svasticii, considerând că aceasta afectează imaginea Finlandei. În 2021, problema a devenit vizibilă la nivel internațional: o unitate a Luftwaffe și-a anulat participarea la o ceremonie militară în Finlanda, după ce a aflat că urmau să fie arborate steaguri cu svastica. Colonelul Böhm a recunoscut că nu a existat presiune politică directă, dar a subliniat că este „înțelept să trăim în pas cu vremurile”. Un nou simbol pentru aviația finlandeză Astăzi, majoritatea locurilor unde apărea svastica au fost deja modificate. Steagurile rămase urmează să fie înlocuite cu o emblemă nouă: un vultur auriu, menit să reflecte identitatea modernă a Forțelor Aeriene și apartenența Finlandei la valorile europene și la NATO. „Lumea s-a schimbat, iar noi trebuie să ne adaptăm. Svastica nu își mai are locul pe steagurile unui stat democratic și membru al Alianței Nord-Atlantice”, a declarat Böhm.

Ucraina anunță repatrierea copiilor din Rusia (sursa: X/Andriy Yermak)
Internațional

Copii ucraineni, repatriați din Rusia, anunță Kievul. Operațiunea, învăluită în mister

Ucraina anunță repatrierea copiilor din Rusia. Comisarul ucrainean pentru drepturile omului, Dmitro Lubineț, a anunțat marți că un grup de copii a fost repatriat din Rusia și din teritoriile ocupate de forțele ruse. Ucraina anunță repatrierea copiilor din Rusia Repatrierea a fost posibilă datorită unei inițiative lansate de președintele Volodimir Zelenski, a precizat oficialul pe Telegram. Citește și: EXCLUSIV Abuz grosolan al ANAF: a inactivat mii de firme cu angajați și fără datorii la stat invocând probleme cu sediul social Șeful de cabinet al președintelui, Andrii Iermak, a adăugat că minorii repatriați au vârste cuprinse între trei luni și 18 ani. Lipsa detaliilor privind numărul copiilor Nici Lubineț, nici Iermak nu au precizat numărul exact al copiilor aduși în Ucraina. Totuși, Iermak a subliniat că aceștia au trăit „ani de zile sub presiune și cu teamă”, menționând cazul unui copil cu dizabilități și al unei mame cu doi fii deportați în Rusia. Cum sunt organizate repatrierile Dacă în trecut repatrierea minorilor se realiza în urma unor aranjamente internaționale, în prezent mulți copii revin în regiunile controlate de Ucraina pe cont propriu. Operațiunea anunțată marți a implicat mai multe instituții ucrainene – între care biroul comisarului pentru drepturile omului – precum și parteneri internaționali. Mii de copii deportați din teritoriile ocupate Potrivit surselor oficiale de la Kiev, peste 19.000 de copii au fost răpiți din teritoriile ucrainene ocupate de Rusia de la începutul războiului. Totuși, la negocierile de la Istanbul, Ucraina a prezentat o listă cu doar 339 de minori pentru care solicita oficial repatrierea. Mandate internaționale de arestare Pentru presupusele deportări de copii, Curtea Penală Internațională de la Haga a emis mandate de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin și al comisarului rus pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova. Kremlinul a respins însă acuzațiile, refuzând să recunoască legitimitatea acestora.

Germania lansează campanie contra spionajului rusesc (sursa: bka.de)
Internațional

Germania, înțesată de agenți ruși sabotori: campanie de prevenție a serviciilor secrete

Germania lansează campanie contra spionajului rusesc. Autoritățile germane au lansat marți o campanie publică menită să avertizeze cetățenii asupra tentativelor tot mai frecvente de recrutare prin rețelele de socializare pentru activități de sabotaj sau spionaj. Fenomenul, observat atât în Germania, cât și în alte state care sprijină Ucraina, este atribuit serviciilor secrete ruse Germania lansează campanie contra spionajului rusesc Acțiunea de sensibilizare a fost lansată în comun de mai multe instituții-cheie din Germania: Citește și: EXCLUSIV Abuz grosolan al ANAF: a inactivat mii de firme cu angajați și fără datorii la stat invocând probleme cu sediul social Oficiul Federal pentru Investigații Criminale (BKA) Oficiul Federal pentru Protecția Constituției (BfV) Serviciul Federal de Informații (BND) – spionaj extern Oficiul Federal al Serviciului de Informații Militare (BAMAD) – contraspionaj militar Mesajul central al campaniei este ferm: „Nu deveniți un agent de unică folosință!” Cum operează tentativele de recrutare Instituțiile germane avertizează că Rusia utilizează rețelele sociale pentru a identifica persoane dispuse să îndeplinească misiuni de spionaj sau sabotaj pe teritoriul german. Acești agenți „de nivel scăzut” sunt recrutați pentru a comite infracțiuni în schimbul unor sume mici de bani, fără a ști cine se află în spatele operațiunilor sau care este scopul real. Campania include și un poster sugestiv: imaginea unui individ care incendiază o clădire pentru o recompensă de doar 100 de euro, urmată de arestarea sa de către poliție. Pedeapse dure pentru faptele de sabotaj Autoritățile subliniază că și infracțiunile considerate minore pot atrage pedepse severe. Actele de sabotaj pot fi sancționate cu până la cinci ani de închisoare, iar în cazul activităților de spionaj pedepsele ajung la zece ani de detenție. „Astfel de acțiuni constituie un atac împotriva democrației noastre, prin mijloace subversive, dezinformare și intimidare”, a declarat Bruno Kahl, șeful Serviciului Federal de Informații (BND). Apel către cetățeni Germania îi îndeamnă pe cetățenii care sunt abordați pentru astfel de activități să contacteze imediat serviciul de informații interne. Scopul campaniei este de a preveni infiltrarea și manipularea socială prin metode disimulate, care vizează destabilizarea statului german și a partenerilor săi.

Șase politicieni AfD mor înaintea alegerilor (sursa: Facebook/Heiko Scholz - AfD)
Internațional

Șase politicieni AfD mor înaintea alegerilor din Renania: coincidența ridică semne de întrebare

Șase politicieni AfD mor înaintea alegerilor. Alegerile locale din Renania de Nord-Westfalia (NRW), programate pentru 14 septembrie, sunt marcate de o situație neobișnuită: șase politicieni ai partidului Alternativa pentru Germania (AfD) au murit înainte de scrutin. Șase politicieni AfD mor înaintea alegerilor Poliția a precizat că nu există indicii privind o implicare externă sau o faptă penală în niciunul dintre cazuri. Citește și: ANALIZĂ Impact minor al concedierilor propuse de Bolojan, dar PSD și UDMR se opun la orice reducere a numărului bugetarilor Informația a fost confirmată de mai multe inspectorate, după ce în mediul online au apărut speculații. Ministerul de Interne al landului a adăugat că și alți candidați din partide diferite sau din asociații electorale au decedat după desemnarea candidaturilor. În total, până acum au fost raportate zece decese, dintre care șase în rândul AfD. Cazurile candidaților AfD Primele patru decese confirmate au fost: Stefan Berendes (Bad Lippspringe) – cauze naturale; 133 de buletine de vot prin corespondență au fost invalidate. Wolfgang Seitz (59 de ani, Rheinberg) – inițial anchetat ca moarte suspectă, ulterior confirmat infarct pe fond de afecțiuni preexistente. Wolfgang Klinger (Schwerte) – cauze naturale, fără suspiciuni. Ralph Lange (Blomberg) – cauze naturale, confirmate de poliția din Bielefeld. Ulterior, au mai fost anunțate alte două decese: René Herford – suferea de o boală hepatică și a murit din cauza insuficienței renale. Patrick Tietze – deces prin sinucidere. Aceștia din urmă erau candidați pe listele de rezervă ale partidului. Reacțiile AfD Vicepreședintele organizației AfD NRW și al partidului la nivel federal, Kay Gottschalk, a declarat că nu există dovezi care să indice cauze suspecte, dar a subliniat că formațiunea va verifica toate cazurile. „Nu vrem să intrăm în zona teoriilor conspiraționiste, dar e important să existe transparență”, a precizat acesta. Pe de altă parte, un alt vicepreședinte federal, Stephan Brandner, a considerat situația „statistic remarcabilă și greu de explicat”, menționând că nu a mai întâlnit vreodată un număr atât de mare de decese într-un partid, într-un timp atât de scurt înainte de alegeri. Lidera AfD, Alice Weidel, a scris pe platforma X că moartea candidaților este „statistic aproape imposibilă”, stârnind numeroase reacții și speculații online. Afectarea procesului electoral Între timp, Autoritatea Electorală din NRW a confirmat că decesul candidaților afectează direct procesul electoral: buletinele de vot trebuie retipărite, voturile prin corespondență deja exprimate devin invalide, partidele pot desemna înlocuitori, noile documente de vot trebuie expediate rapid alegătorilor. Un caz cu ecouri politice și electorale Deși poliția exclude implicarea externă sau o acțiune coordonată, seria de șase decese din rândul AfD din Nordrhein-Westfalen ridică semne de întrebare și a alimentat speculații. Cert este că situația a generat provocări logistice majore pentru organizarea scrutinului, chiar în pragul votului, și a devenit un subiect central al dezbaterii publice din Germania.

Bruiaje rusești raportate de oficiali germani (sursa: Facebook/Bundeswehr)
Internațional

Rușii au bruiat până și comunicațiile avionului șefului de stat major german

Bruiaje rusești raportate de oficiali germani. Avionul președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a suferit duminică interferențe GPS în timp ce zbura spre Bulgaria, potrivit Comisiei Europene. Deși aparatul a aterizat fără incidente, autoritățile bulgare suspectează că atacul electronic ar fi fost efectuat de Rusia. Șeful Bundeswehrului confirmă incidente similare Bruiaje rusești raportate de oficiali germani Generalul Carsten Breuer, inspectorul general al Bundeswehrului și cel mai înalt ofițer militar al Germaniei, a declarat că și el a trecut prin situații similare. Citește și: EXCLUSIV Abuz grosolan al ANAF: a inactivat mii de firme cu angajați și fără datorii la stat invocând probleme cu sediul social „Călătoream cu un avion militar care a fost afectat. Nu este tocmai plăcut. Totuși, piloții pot depăși aceste probleme și au reacționat în mod foarte sigur”, a spus Breuer, în cadrul unei conferințe de presă la Berlin. Europa, expusă amenințărilor hibride Breuer a avertizat că Germania și restul Europei sunt constant expuse unor riscuri precum sabotaj, spionaj, influență hibridă și acțiuni hibride, amenințări atribuite adesea unor actori statali, printre care Rusia. Avionul inspectorului general a suferit interferențe GPS deasupra Mării Baltice și, cu o altă ocazie, în timpul unei călătorii spre Lituania pentru exerciții militare. Flota militară și civilă, ținte frecvente Viceamiralul Jan Christian Kaack, inspectorul Marinei germane, a confirmat că interferențele GPS sunt la ordinea zilei, afectând atât ținte militare, cât și civile. El a amintit închiderea temporară a aeroportului Tartu din Estonia, din cauza riscului la aterizare și decolare, dar și perturbarea navigației în arhipelagul Stockholm, unde marinarii au fost nevoiți să se bazeze pe hărți pe hârtie. Reacția Comisiei Europene Purtătoarea de cuvânt a CE, Arianna Podesta, a confirmat luni incidentul în care a fost implicată aeronava Ursulei von der Leyen. Ea a subliniat că autoritățile bulgare suspectează Rusia de această „interferență flagrantă”.

Soldați nord-coreeni uciși în Ucraina, estimare (sursa: hani.co.kr)
Internațional

În jur de 2.000 de soldați nord-coreeni ar fi murit în Ucraina, estimează Seulul

Soldați nord-coreeni uciși în Ucraina, estimare. Serviciul Național de Informații (NIS) din Coreea de Sud estimează că aproape 2.000 de militari nord-coreeni au murit în conflictul dintre Rusia și Ucraina. Soldați nord-coreeni uciși în Ucraina, estimare Datele au fost prezentate de deputatul Lee Seong-kweun, care a precizat că estimarea anterioară, din aprilie, indica aproximativ 600 de victime. Citește și: ANALIZĂ Impact minor al concedierilor propuse de Bolojan, dar PSD și UDMR se opun la orice reducere a numărului bugetarilor Potrivit informațiilor NIS, Coreea de Nord a desfășurat în 2024 peste 10.000 de soldați în regiunea rusă Kursk, alături de armament greu: obuze de artilerie, rachete și sisteme cu rază lungă de acțiune. Oficialii sud-coreeni afirmă că regimul lui Kim Jong Un plănuiește să trimită încă 6.000 de militari, dintre care 1.000 ar fi ajuns deja în Rusia. Kim Jong Un onorează familiile soldaților morți Agenția KCNA a relatat că liderul nord-coreean s-a întâlnit cu familiile militarilor uciși în luptele purtate de partea Rusiei împotriva Ucrainei. Ceremoniile au avut loc în mai multe rânduri în ultimele săptămâni, subliniind sprijinul regimului pentru Moscova. Phenianul și Rusia au semnat în 2024 un acord de securitate și apărare. Kim Jong Un, așteptat la parada militară din Beijing Liderul nord-coreean va participa miercuri la o amplă paradă militară organizată la Beijing, pentru a marca 80 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. La eveniment sunt așteptați circa 25 de șefi de stat și de guvern, printre care și președintele rus Vladimir Putin. Pierderile militare rămân un subiect sensibil Moscova și Kievul evită să facă publice datele privind pierderile de pe front. În iunie 2024, Vladimir Putin menționa un efectiv de aproape 700.000 de soldați ruși implicați în război, cifră confirmată un an mai târziu și de președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră