sâmbătă 30 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

4806 articole
Internațional

Sora președintelui argentinian Milei, în mijlocul unui scandal uriaș de corupție

Sora președintelui argentinian Milei, scandal uriaș . Executivul de la Buenos Aires a depus luni o plângere pentru „spionaj ilegal” al conversațiilor Karinei Milei, sora și apropiata consilieră a președintelui Javier Milei. O instanță a emis și o hotărâre prin care interzice difuzarea înregistrărilor audio atribuite acesteia, pe orice platformă sau rețea socială. Sora președintelui argentinian Milei, scandal uriaș Cazul a izbucnit după apariția unor înregistrări audio în care Diego Spagnuolo, fost director al Agenției pentru persoane cu dizabilități (ANDIS), sugera că Karina Milei ar fi primit 3% comision din achiziția de medicamente de la compania Suizo Argentina. Citește și: Nicușor Dan încearcă să țină magistrații departe de Lia Savonea, susține avocatul Dumitru Dobrev, doctor în drept Spagnuolo a fost demis, iar Javier Milei a calificat acuzațiile drept „minciuni”. Karina Milei nu a fost inculpată oficial și nu a făcut declarații publice. Noi înregistrări și suspiciuni de manipulare politică În ultimele zile au apărut noi înregistrări cu vocea Karinei Milei, însă fără conținut incriminator. Guvernul a denunțat o „manevră de destabilizare politică” înaintea alegerilor provinciale și legislative, subliniind că investigația vizează mai degrabă spionajul și scurgerile de informații decât presupusele fapte de corupție. Justiția argentiniană a efectuat percheziții la sediile ANDIS și Suizo Argentina, companie care a negat orice ilegalități. În paralel, Ministerul Securității a cerut mandate pentru percheziții la canalul „Carnaval Stream”, primul care a difuzat înregistrările, precum și la locuințele a doi jurnaliști. Purtătorul de cuvânt al președinției, Manuel Adorni, a denunțat pe X o „încălcare gravă a confidențialității instituționale”. Impact asupra popularității președintelui Milei Scandalul nu a dus la arestări, dar domină agenda mediatică din Argentina de peste două săptămâni. Potrivit mai multor sondaje recente, popularitatea președintelui Javier Milei a scăzut semnificativ pe fondul acestui caz.

Sora președintelui argentinian Milei, scandal uriaș (sursa:latinetimes.com)
Influenceri occidentali acuzați de propagandă pro-talibană (sursa: Instagram/teabropartyyy)
Internațional

AK-47, răpiri false și selfie-uri: cum promovează influencerii occidentali imaginea talibanilor

Influenceri occidentali acuzați de propagandă pro-talibană. Tot mai mulți influenceri occidentali aleg să filmeze și să publice conținut din Afganistan, sub escorta talibanilor. Imaginile lor, de la piețe și restaurante până la scene cu arme și răpiri regizate, sunt criticate pentru rolul lor în propagarea unei imagini cosmetizate a regimului. Influenceri occidentali acuzați de propagandă pro-talibană Tibi Jones, pe numele real Thibault Jones, un YouTuber francez cu peste 460.000 de abonați, a petrecut zece zile în Afganistan. Citește și: Nicușor Dan încearcă să țină magistrații departe de Lia Savonea, susține avocatul Dumitru Dobrev, doctor în drept Relatările sale video, pline de imagini spectaculoase și mesaje controversate, sunt acuzate că servesc propaganda talibanilor. Îmbrăcat în costum tradițional afgan și alături de talibani înarmați cu AK-47, tânărul originar din Cherbourg s-a filmat în piețe, restaurante și chiar la trageri cu arme de foc. Pe Instagram și YouTube, unde are peste 800.000 de urmăritori, aceste videoclipuri au devenit virale. Călătorii în zone de risc, marca personală Nu este prima dată când Tibi Jones alege destinații periculoase, amintește publicația franceză Le Point. În trecut, a filmat în Siria, Liban, Iordania sau Columbia. De această dată, accesul în Afganistan nu a fost posibil decât cu acordul și escorta talibanilor, care l-au însoțit permanent. În filmările sale, influențatorul surprinde scene contrastante: piețe pline de arme, nunți la care invitații își lasă mitralierele pe mese, dar și plimbări relaxate în oraș sau cine fastuoase. Mesaje care contrazic realitatea din teren Pe lângă imaginile „de aventură”, Tibi Jones strecoară și declarații care contrazic informațiile oficiale despre regimul taliban. De exemplu, afirmă că femeile încă lucrează ca medici sau că atmosfera din unele orașe nu este atât de restrictivă. Aceste afirmații sunt însă infirmate de organizații internaționale. Din 2024, talibanii au interzis femeilor accesul la educație medicală și au emis peste 80 de edicte restrictive împotriva lor. Influenceri talibani și turismul de propagandă Tibi Jones nu este un exemplu izolat. Mai mulți influenceri occidentali au acceptat „pachete VIP” propuse de așa-ziși ghizi talibani, activi pe rețele sociale. Programul lor este identic: costume tradiționale, flori de bun venit, mese festive și excursii în natură, totul presărat cu mesaje politice. Unii au mers chiar mai departe, participând la scenete regizate: „răpiri false” cu turiști prezentați drept ostatici, care în final zâmbesc și salută camera. Strategia talibanilor: imagine cosmetizată Potrivit cercetătorului Adam Baczko, talibanii urmăresc să-și construiască o imagine diferită de cea reflectată în presa occidentală. Prin intermediul influencerilor, transmit un discurs culturalist și identitar, exploatând fascinația pentru locuri periculoase. Totuși, realitatea afgană rămâne una dură: represiunea împotriva femeilor, atentatele comise de Statul Islamic – filiala Khorassan și riscul ridicat de răpire fac ca țara să fie trecută de Ministerul francez de Externe pe lista roșie a destinațiilor interzise. Avertismente oficiale În 2024, trei turiști spanioli au fost uciși într-un atac, pe o rută similară cu cea folosită de Tibi Jones. „Este extrem de periculos ca turiștii să meargă în Afganistan”, avertizează specialiștii. În timp ce influencerii promovează o imagine cosmetizată a țării, societatea civilă afgană continuă să fie supusă unor grave încălcări ale drepturilor omului.

Polonia cere din nou Germaniei despăgubiri (sursa: Facebook/Karol Nawrocki)
Internațional

Noul președinte polonez cere Germaniei despăgubiri pentru invazia începută pe 1 septembrie 1939

Polonia cere din nou Germaniei despăgubiri. Cu ocazia comemorării declanșării celui de-al Doilea Război Mondial, președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a solicitat Germaniei plata unor despăgubiri pentru invazia nazistă din 1 septembrie 1939 și pentru ocupația ulterioară. Polonia cere din nou Germaniei despăgubiri La ceremonia organizată la Gdansk, șeful statului a subliniat că reglementarea acestei probleme este esențială pentru construirea unui parteneriat polono-german bazat pe adevăr și pe relații bilaterale stabile. Citește și: Salariul imens al unui absolvent al Academiei de Poliție, devenit judecător și apoi angajat la CSM. El ceartă Guvernul pentru că taie pensiile magistraților „Ca țară din prima linie, cea mai importantă de pe flancul estic al NATO, Polonia are nevoie de dreptate, adevăr și relații clare cu Germania, dar are nevoie și de despăgubiri de la statul german”, a declarat Nawrocki la monumentul de la Westerplatte. PiS a susținut constant solicitarea de despăgubiri Partidul de opoziție Lege și Justiție (PiS), care l-a sprijinit politic pe Karol Nawrocki, a ridicat în repetate rânduri această revendicare față de Berlin. Conform agenției PAP, președintele a cerut guvernului condus de premierul de centru Donald Tusk să se alăture oficial solicitării. Germania consideră problema închisă În ultimii ani, despăgubirile de război au fost un subiect sensibil în relațiile polono-germane. Berlinul a reiterat constant că situația a fost rezolvată prin tratatele internaționale care au permis reunificarea Germaniei în 1990. Westerplatte, simbol al rezistenței poloneze Ceremonia a avut loc la monumentul de pe peninsula Westerplatte din Gdansk, locul unde o navă militară germană a tras primele focuri asupra unui avanpost polonez la 1 septembrie 1939. Apărătorii au rezistat timp de șapte zile în fața unui atac copleșitor al forțelor naziste, iar locul a rămas un simbol al rezistenței poloneze.

Cărți interzise în librăriile din Rusia (sursa: novoyagazeta.eu/Novaya Baltiya)
Internațional

Cenzura Kremlinului goleşte librăriile ruse: cărțile „agenților străini” sunt scoase din rafturi

Cărți interzise în librăriile din Rusia. Începând cu 1 septembrie, Rusia a adoptat două legi care extind restricțiile aplicate persoanelor și organizațiilor etichetate drept „agenți ai străinătății”. În ultimele zile din august, librării din Moscova și din alte orașe au organizat lichidări de stocuri pentru volumele scrise de autori considerați „agenți ai străinătății”. Unele cărți purtau etichete cu avertismentul: „Această carte a fost scrisă de un agent al străinătății”. Rusia înăsprește legea contra „agenților străinătății” Eticheta „agenți ai străinătății”, introdusă în legislație în 2012 și aplicată ulterior ONG-urilor, presei, persoanelor fizice și chiar asociațiilor informale, este folosită de Kremlin pentru a stigmatiza opoziția și vocile critice. Citește și: Salariul imens al unui absolvent al Academiei de Poliție, devenit judecător și apoi angajat la CSM. El ceartă Guvernul pentru că taie pensiile magistraților Potrivit lui Vasili Piskariov, președintele Comisiei Dumei de Stat pentru investigarea ingerințelor externe, măsurile urmăresc „creșterea transparenței și protejarea intereselor naționale în fața unui amestec extern tot mai puternic”. Noile prevederi le interzic „agenților străinătății” să desfășoare activități educative sau de formare – de la cursuri la prelegeri și mese rotunde. În paralel, legea limitează sprijinul financiar: „agenții străinătății” nu mai pot primi fonduri de la autorități locale și nu pot face parte din conducerea companiilor de stat. ONG-urile cu finanțare externă pierd, de asemenea, statutul de organizații sociale. Pedepse și responsabilități extinse Regimul a înăsprit și sancțiunile privind materialele distribuite de agenți ai străinătății. Amenzile nu vizează doar absența mențiunii obligatorii privind acest statut, ci și utilizarea incorectă a formei oficiale de etichetare. Mai mult, legea prevede că persoanele sau organizațiile desemnate ca agenți ai străinătății pot fi trase la răspundere și pentru activități desfășurate în afara Rusiei, dacă acestea sunt considerate „împotriva intereselor Federației Ruse”. Cărți interzise în librăriile din Rusia Aplicarea noilor reguli a afectat imediat și piața de carte. În ultimele zile din august, librării din Moscova și din alte orașe au organizat vânzări accelerate pentru titlurile semnate de autori considerați agenți ai străinătății. Volumele, unele purtând avertismentul „Această carte a fost scrisă de un agent al străinătății”, au fost vândute ca produse „contaminate”. Printre autorii vizați se numără romanciera Liudmila Ulitkaia și alte zeci de scriitori cunoscuți, precum Boris Akunin, Dmitri Bykov, Asya Kazanțeva, Dmitri Gluhovski. Librarii au decis să se debaraseze de aceste cărți pentru a evita posibile sancțiuni legale. Editurile așteaptă retururi de cărți Editurile așteaptă deja ca magazinele să returneze exemplarele nevândute. Este și exemplul editurii Ivan Limbakh. În cei 30 de ani de activitate, editura a publicat peste cinci sute de cărți, dintre care două au fost scrise de autori recunoscuți ulterior drept „agenți străini”: „Taxa pe Patrie” de Dmitri Gubin (2011) și „Erosul imposibilului” de Alexander Etkind (2023). Ambele vor fi scoase de la vânzare începând cu 1 septembrie. Cititorii, între solidaritate și rezistență culturală Pentru unii cititori, cumpărarea acestor volume a devenit un gest de rezistență. Serghei, un client din Moscova, a plecat cu mai multe cărți interzise: „Salvăm tot ce ar putea fi dat uitării sau trimis la maculatură. E un dezastru, dar sper că va trece. Problema e dacă vom supraviețui și în ce formă”, a declarat acesta, pentru France Info. Și Alexandra, o altă cititoare, a cumpărat volume ca semn de sprijin pentru librării și autori: „Nu putem schimba situația la scară mare, dar astăzi putem arăta solidaritate. E puțin, dar e ceva.” Program prelungit până la miezul nopții Pe 31 august, librăria „Toți sunt liberi” din Sankt Petersburg a luat decizia de urgență de a-și prelungi programul de lucru cu două ore. Magazinul a rămas deschis până la miezul nopții, adică până la intrarea efectivă în vigoare a amendamentelor care înăspresc legislația referitoare la „agenții străinătății”. Într-un anunț oficial, conducerea librăriei a explicat că noua versiune a legii, aplicabilă din 1 septembrie, ar putea bloca posibilitatea legală de a vinde cărți realizate cu participarea autorilor desemnați ca agenți ai străinătății. Interesant este faptul că nu era vorba doar despre persoanele incluse în registrul Ministerului Justiției: în comunicat era menționat și noul roman al scriitorului Vladimir Sorokin, care nu a fost (încă) etichetat oficial ca agent al străinătății. Kremlinul, în luptă cu ideile și autorii Noile interdicții vin după ani în care numeroase titluri au dispărut din librării – de la cărți despre homosexualitate și dreptul de a nu avea copii, până la lucrări ce propuneau interpretări alternative ale istoriei. Acum, Kremlinul își concentrează atacul direct asupra scriitorilor considerați opozanți. Obiectivul nu este doar limitarea circulației ideilor, ci și lipsirea autorilor de resurse financiare.

Planul SUA pentru Gaza, după război (sursa: X/Louise Wateridge)
Internațional

Plan SF al lui Trump pentru Gaza: relocarea "voluntară" a locuitorilor, reconstrucție integrală SUA

Planul SUA pentru Gaza, după război. Un document de 38 de pagini consultat de Washington Post arată că SUA au conturat un plan post-război pentru Fâșia Gaza, care include strămutarea populației și plasarea teritoriului sub administrație americană timp de zece ani. Obiectivul ar fi transformarea regiunii devastate de conflict într-un centru turistic și tehnologic. Planul SUA pentru Gaza, după război Planul prevede relocarea „voluntară” a celor două milioane de locuitori din Gaza către alte țări sau în zone securizate din interiorul teritoriului. Citește și: Salariul imens al unui absolvent al Academiei de Poliție, devenit judecător și apoi angajat la CSM. El ceartă Guvernul pentru că taie pensiile magistraților Cei care acceptă să plece ar primi 5.000 de dolari în numerar, patru ani de chirie acoperită și un an de alimente. Proprietarii de terenuri ar beneficia de „jetoane digitale” pentru o nouă viață în altă parte sau pentru locuințe în „orașe inteligente” viitoare. Orașe inteligente și investiții masive Proiectul include construirea a șase până la opt orașe inteligente alimentate de inteligență artificială, cu fabrici de mașini electrice, centre de date și hoteluri. Acestea ar urma să fie dezvoltate prin investiții publice și private, sub coordonarea unui organism numit Gaza Reconstitution, Economic Acceleration and Transformation Trust (GREAT Trust). Reacții internaționale și critici dure GREAT Trust ar administra teritoriul timp de zece ani, urmând să cedeze conducerea unei „entități palestiniene reformate și deradicalizate”. Planul, susținut de extrema dreaptă israeliană și inspirat parțial de ideile lui Donald Trump, a fost respins de țările arabe și majoritatea statelor occidentale. ONU a avertizat că o astfel de strategie ar putea echivala cu „epurare etnică”, în contextul unui război care a lăsat deja peste 63.000 de morți în Gaza.

Israelul ia în calcul anexarea Cisiordaniei (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Israelul analizează anexarea Cisiordaniei în replică la anunțul unor state de a recunoaște Palestina

Israelul ia în calcul anexarea Cisiordaniei. Israelul analizează posibilitatea de a anexa Cisiordania ocupată, ca răspuns la decizia Franței și a altor state de a recunoaște Palestina, au declarat mai mulți oficiali israelieni. Subiectul a fost înscris pe agenda cabinetului de securitate condus de premierul Benjamin Netanyahu. Israelul ia în calcul anexarea Cisiordaniei Extinderea suveranității Israelului asupra Cisiordaniei, o anexare de facto a teritoriului cucerit în războiul din 1967, urma să fie discutată la reuniunea de duminică după-amiază, axată în principal pe conflictul din Gaza. Citește și: Tăierile de posturi din administrație se amână pentru că PSD se opune, guvernul Bolojan își asumă răspunderea doar pe majorările de taxe și impozite Un membru al cabinetului de securitate a confirmat că scenariul anexării a fost inclus pe ordinea de zi, deși nu s-a precizat ce decizii concrete ar putea fi adoptate. Reacțiile diplomației israeliene Întrebat dacă ministrul de externe Gideon Saar a abordat ideea anexării în discuțiile de la Washington cu senatorul american Marco Rubio, un purtător de cuvânt nu a oferit niciun comentariu. Această tăcere alimentează speculațiile privind posibile consultări diplomatice pe tema viitoarelor acțiuni ale Israelului în Cisiordania. Precedentul promisiunilor lui Netanyahu Premierul Netanyahu a mai promis anterior anexarea coloniilor evreiești și a Văii Iordanului. A renunțat la acest plan în 2020, pentru a facilita normalizarea relațiilor cu Emiratele Arabe Unite și Bahrein prin Acordurile Abraham, negociate de administrația Donald Trump. Poziția Statelor Unite și contextul internațional Decizia Israelului vine într-un moment tensionat pe plan diplomatic. Statele Unite au anunțat vineri că nu îi vor permite președintelui palestinian Mahmoud Abbas să intre pe teritoriul american pentru a participa la Adunarea Generală a ONU. Între timp, mai multe țări aliate ale SUA, inclusiv Franța, pregătesc recunoașterea oficială a Palestinei ca stat, gest ce ar putea genera reacții ferme din partea Israelului.

Friedrich Merz exclude majorări de impozite (sursa: Pexels/Markus Spiske)
Internațional

Șeful guvernului refuză să majoreze taxele, în ciuda situației bugetare grele (Germania)

Friedrich Merz exclude majorări de impozite. Cancelarul german Friedrich Merz a declarat duminică, într-un interviu pentru postul public ZDF, că nu vor exista creșteri de impozite, în pofida presiunilor din coaliția de guvernare și a unui deficit bugetar estimat în creștere. Friedrich Merz exclude majorări de impozite Liderul creștin-democrat (CDU) a subliniat că acordul de coaliție semnat la Berlin prevede clar menținerea nivelului actual de impozitare. Citește și: Tăierile de posturi din administrație se amână pentru că PSD se opune, guvernul Bolojan își asumă răspunderea doar pe majorările de taxe și impozite „Avem un contract de coaliție, în care am convenit că impozitele nu vor fi majorate. Și acest contract se aplică”, a insistat Merz. De asemenea, acesta a precizat că nici el, nici Markus Söder, liderul aliatului bavarez CSU, „nu ar fi semnat un contract care să includă noi poveri fiscale”. Presiuni din partea SPD pentru taxe mai mari pe veniturile mari Declarațiile cancelarului vin după ce ministrul de finanțe și vicecancelar, social-democratul Lars Klingbeil (SPD), a sugerat recent că ar putea fi necesare majorări de impozite pentru veniturile mari, pentru a acoperi un deficit bugetar estimat la 30 miliarde de euro în 2027. Merz a recunoscut că partenerul de coaliție are „alte puncte de vedere”, dar a subliniat că acest lucru este legitim și nu reprezintă „o ciocnire” în interiorul guvernului. Relansarea economiei, prioritatea cancelarului Cancelarul german a subliniat că principala provocare rămâne relansarea economiei, aflată în recesiune din 2023. Potrivit lui Merz, Germania trebuie să muncească „mai mult și mai mult timp”, în condițiile unui număr ridicat de absențe motivate medical, a unei productivități stagnante și a unor costuri ale muncii printre cele mai ridicate din Europa. Aceste probleme afectează competitivitatea economiei germane pe plan internațional, a avertizat liderul CDU. Reduceri de impozite de peste 45 miliarde de euro În prezent, coaliția de guvernare a ajuns la un acord privind scăderi de impozite în valoare de peste 45 miliarde de euro, care urmează să fie implementate în perioada 2025-2029. Măsura are ca scop stimularea investițiilor companiilor și sprijinirea relansării economiei germane.

Chicago nu colaborează cu Garda Națională (sursa: NBC News)
Internațional

Forțele de ordine din Chicago nu vor colabora cu Garda Națională trimisă de Trump

Chicago nu colaborează cu Garda Națională. Primarul din Chicago, Brandon Johnson, a anunțat că respinge o posibilă desfășurare a Gărzii Naționale în oraș, măsură ce ar putea fi ordonată de guvernul federal condus de președintele Donald Trump. Johnson a semnat sâmbătă un ordin executiv pentru a contracara ceea ce a numit o „iminență de reprimare militarizată a imigrației”. Chicago nu colaborează cu Garda Națională „Nu vrem să vedem tancuri pe străzile noastre”, a declarat Johnson, referindu-se la desfășurarea de trupe ordonată de Trump la Washington la începutul lunii. Citește și: Tăierile de posturi din administrație se amână pentru că PSD se opune, guvernul Bolojan își asumă răspunderea doar pe majorările de taxe și impozite Primarul a precizat că are informații credibile potrivit cărora orașul ar putea fi martor, în următoarele zile, la o desfășurare de forțe federale. „Am putea vedea o aplicare militarizată a legilor privind imigrația. Am putea vedea trupe ale Gărzii Naționale, chiar și militari în serviciu activ și vehicule armate pe străzile noastre. Nu am cerut acest lucru, locuitorii noștri nu au cerut acest lucru, dar suntem în situația de a răspunde”, a afirmat Johnson. Ordin executiv pentru protejarea locuitorilor În acest context, primarul democrat a semnat un ordin executiv prin care a instruit toate departamentele orașului să protejeze cetățenii împotriva acțiunilor guvernului federal. Conform documentului, poliția din Chicago nu trebuie să colaboreze cu personalul militar în patrule sau în aplicarea legilor privind imigrația civilă. Johnson acuză administrația Trump de acțiuni „impulsive” Edilul a criticat modul în care administrația republicană gestionează situația, descriind deciziile lui Trump drept „neregulate și impulsive”. El l-a îndemnat pe președinte să se răzgândească și să evite desfășurarea militarizată în oraș. Trump a trimis Garda Națională la Washington La începutul lunii, președintele Donald Trump a activat Garda Națională în capitala SUA, justificând măsura printr-o presupusă creștere a criminalității. Totuși, statisticile poliției nu confirmă o astfel de evoluție. Trump a indicat ulterior că Chicago ar putea fi următorul oraș unde consideră necesară instaurarea ordinii. În schimb, Brandon Johnson susține că numărul omuciderilor, jafurilor și împușcăturilor a scăzut semnificativ în ultimul an, contrazicând afirmațiile președintelui.

SUA, vot cu actul de identitate (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Nici un alegător nu va mai putea vota fără act de identitate, promite Trump

SUA, vot cu actul de identitate. Președintele SUA, Donald Trump, a declarat sâmbătă că intenționează să emită un ordin executiv prin care fiecare alegător va fi obligat să se identifice. Anunțul a fost făcut pe rețeaua sa socială, Truth Social. SUA, vot cu actul de identitate „Actul de identitate al alegătorului trebuie să facă parte din fiecare vot. FĂRĂ EXCEPȚII! Voi emite un ordin executiv în acest scop!”, a scris Trump. Citește și: ANALIZĂ Instituțiile pe care guvernul Bolojan dorea să le desființeze, comaseze sau reformeze, dar au scăpat Totodată, liderul de la Casa Albă a precizat că votul prin corespondență va fi interzis, cu excepția cazurilor medicale grave și a militarilor aflați la distanță. Contestarea sistemului electoral american Donald Trump a pus de mai multe ori sub semnul întrebării integritatea procesului electoral din SUA, afirmând în mod fals că înfrângerea sa din 2020 în fața lui Joe Biden s-a datorat unei fraude masive. Republicanii au invocat de asemenea, fără dovezi, existența unui vot pe scară largă al persoanelor fără cetățenie americană – o practică ilegală și extrem de rar întâlnită. Critici asupra mașinilor de vot electronice De ani de zile, Trump cere eliminarea mașinilor de vot electronice, insistând asupra folosirii buletinelor de vot pe hârtie și a numărării manuale. Oficialii electorali au avertizat însă că acest proces ar fi mult mai lent, costisitor și mai puțin precis decât numărarea automată. Planuri pentru alegerile din 2026 La începutul lunii august, Trump a promis că va emite un ordin executiv pentru a interzice votul prin corespondență și utilizarea mașinilor de vot înainte de alegerile intermediare din 2026. Totuși, experții juridici subliniază că alegerile federale sunt administrate la nivel de stat, iar puterea constituțională a președintelui de a impune o astfel de măsură rămâne incertă. Alegerile din 2026, un test pentru Trump Scrutinul programat pentru 3 noiembrie 2026 va fi primul test electoral național pentru Donald Trump după revenirea sa la putere în ianuarie. Democrații vor încerca să recâștige controlul asupra Camerei Reprezentanților și Senatului, în timp ce republicanii vor miza pe menținerea majorității pentru a asigura implementarea agendei interne și externe a lui Trump.

Vladimir Putin, vizită oficială în China (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Președintele chinez Xi, mesaj clar către Trump: Putin, invitat patru zile în China

Vladimir Putin, vizită oficială în China. Președintele rus Vladimir Putin a sosit duminică în orașul portuar Tianjin, din nordul Chinei, pentru a participa la un summit regional de securitate. Vizita, care se desfășoară pe parcursul a patru zile, este una rară și are ca scop consolidarea alianței cu Beijingul, cel mai mare partener comercial al Moscovei. Vladimir Putin, vizită oficială în China Putin a fost întâmpinat pe pistă cu covorul roșu și onoruri oficiale, conform imaginilor transmise de agenția TASS. Citește și: ANALIZĂ Instituțiile pe care guvernul Bolojan dorea să le desființeze, comaseze sau reformeze, dar au scăpat Presa de stat chineză a subliniat că relațiile dintre China și Rusia au atins „cel mai bun nivel din istorie”, fiind caracterizate drept stabile, mature și strategice. Summitul de la Tianjin: lideri mondiali reuniți Președintele chinez Xi Jinping găzduiește în Tianjin aproximativ 20 de lideri internaționali, printre care și premierul indian Narendra Modi, la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS). Fondată în 2001 de șase națiuni eurasiatice, OCS s-a extins în prezent la 10 membri permanenți și 16 state cu statut de observator sau partener de dialog. Inițial concentrată pe securitate și combaterea terorismului, organizația are acum un mandat extins, ce include cooperarea economică și militară. China și Rusia, unite împotriva sancțiunilor occidentale Se așteaptă ca Xi Jinping să folosească summitul pentru a promova ideea unei ordini internaționale post-americane, oferind Rusiei sprijin diplomatic într-un moment în care aceasta este afectată de sancțiunile impuse pentru invadarea Ucrainei. Cu o zi înainte de sosirea sa, Vladimir Putin a acordat un interviu agenției chineze Xinhua, unde a denunțat sancțiunile occidentale drept „discriminatorii” și a subliniat că Moscova și Beijingul se opun împreună restricțiilor în comerțul global. Rusia, sub presiunea economică a sancțiunilor Economia rusă este în pragul recesiunii, afectată puternic de restricțiile comerciale și de costurile ridicate ale războiului din Ucraina. În acest context, apropierea de China și participarea la summitul OCS reprezintă pentru Kremlin o platformă diplomatică și economică esențială. La reuniunea de la Tianjin vor participa lideri din Asia Centrală, Orientul Mijlociu, Asia de Sud și Asia de Sud-Est, Beijingul dorind să prezinte evenimentul ca o demonstrație de unitate a așa-numitului „Sud Global” – state aflate în curs de dezvoltare și cu venituri reduse, în mare parte din emisfera sudică.

Incendiu uriaș lângă „palatul lui Putin” (sursa: Fundația Anti-Corupție)
Internațional

Drone ucrainene, aproape de "palatul lui Putin", zonă în care au provocat un incendiu uriaș

Incendiu uriaș lângă „palatul lui Putin”. Peste 400 de pompieri ruși continuau sâmbătă să lupte împotriva unui incendiu izbucnit în apropiere de orașul Ghelendjik, pe litoralul Mării Negre. În zona afectată de incendiu se află reședința somptuoasă cunoscută drept „palatul lui Putin”. Flăcările au fost provocate de fragmentele unei drone ucrainene prăbușite mai devreme în cursul săptămânii, potrivit autorităților locale. Incendiu uriaș lângă „palatul lui Putin” Regiunea Krasnodar a anunțat joi că o dronă a căzut într-o zonă forestieră, generând un incendiu de proporții. Citește și: ANALIZĂ Instituțiile pe care guvernul Bolojan dorea să le desființeze, comaseze sau reformeze, dar au scăpat Ministerul Situațiilor de Urgență a publicat vineri înregistrări video în care se observă arbori cuprinși de flăcări, terenuri acoperite de cenușă și un elicopter care transporta apă pentru a limita extinderea focului. Reședința luxoasă, supranumită „palatul lui Putin” În zona afectată de incendiu se află reședința somptuoasă cunoscută drept „palatul lui Putin”. Deși președintele rus a negat mereu orice legătură cu acest domeniu, investigațiile opoziției l-au vizat direct. Până în prezent, autoritățile ruse nu au menționat reședința în comunicatele oficiale și nu există indicii că ar fi amenințată de flăcări. Ancheta lui Navalnîi despre domeniul fastuos În 2021, opozantul rus Aleksei Navalnîi, decedat între timp în circumstanțe încă neclare, a publicat o investigație amplă despre această reședință. Potrivit anchetei, domeniul ar fi fost finanțat prin corupție și include facilități extravagante precum o plantație de viță de vie, un teren de hochei pe gheață și chiar un cazino. Dronele ucrainene schimbă rutina lui Vladimir Putin Atacurile cu drone lansate de Ucraina, în cadrul războiului declanșat de Rusia în 2022, au determinat schimbări importante în obiceiurile liderului de la Kremlin. Potrivit site-ului de investigații Proekt, Vladimir Putin ar fi renunțat la deplasările la vila sa din Soci, aflată în raza de acțiune a dronelor ucrainene, de teamă pentru siguranța sa. Dronele ucrainene au lovit rafinării petroliere Dronele ucrainene au atacat în dimineața zilei de 30 august două rafinării petroliere din Rusia, situate în regiunile Krasnodar și Samara, a confirmat Robert „Madyar” Brovdi, comandantul Forțelor de Sisteme Neaeriene ale Ucrainei. Operațiunea a fost realizată în coordonare cu Forțele pentru Operațiuni Speciale. Explozii raportate în Krasnodar, incendii la rafinării Locuitorii din Krasnodar Krai au semnalat explozii în jurul orei 2:30 dimineața, în timp ce drone survolau zona. Imagini publicate pe rețelele sociale arată incendii de amploare la cele două rafinării lovite. Extentul exact al pagubelor nu a fost încă stabilit. Țintele atacului: rafinăriile Krasnodar și Syzran Brovdi a precizat că unitățile ucrainene au vizat rafinăria Krasnodar și rafinăria Syzran din regiunea Samara. Ambele obiective au mai fost anterior ținta dronelor ucrainene, cea din Syzran fiind lovită și pe 15 august. Strategie ucraineană: lovirea infrastructurii energetice De la începutul invaziei ruse, în februarie 2022, Ucraina a vizat constant infrastructura energetică a Rusiei, pentru a diminua capacitatea Kremlinului de a finanța războiul. Rafinăriile atacate contribuie cu aproximativ 4,1% la producția totală de petrol a Rusiei și produc inclusiv combustibil de aviație, folosit de armata rusă. Pierderi majore pentru industria petrolieră rusă Pe parcursul lunii august, Ucraina a lovit 10 rafinării rusești, afectând instalații care asigură 17% din capacitatea națională de procesare – echivalentul a 1,1 milioane de barili pe zi. Regiunea Krasnodar, aflată la est de Crimeea ocupată și separată de aceasta prin strâmtoarea Kerci, precum și regiunea Samara, situată la circa 700 km de linia frontului, au devenit tot mai frecvent ținte ale atacurilor cu drone lansate de Kiev.

AfD, amendă uriașă pentru donații ilegale (sursa: Facebook/Alice Weidel)
Internațional

Amendă de peste un milion de euro pentru AfD, partidul german de extremă dreapta

AfD, amendă uriașă pentru donații ilegale. Partidele reprezentate în Bundestag au fost obligate, din 2017, să achite aproximativ 1,8 milioane de euro pentru încălcări ale legislației privind finanțarea politică. Potrivit unui raport al administrației Bundestagului, principalele motive au fost acceptarea de donații interzise, rapoarte financiare eronate și folosirea necorespunzătoare a fondurilor de grup parlamentar. AfD a primit o amendă de peste un milion de euro. AfD, amendă uriașă pentru donații ilegale Cea mai mare parte a sancțiunilor, aproximativ 1,1 milioane de euro, a revenit partidului de dreapta populist AfD. Citește și: Gafă a Finanțelor: au anunțat că deficitul a scăzut, la șapte luni, cu 5,4 miliarde lei, după care au corectat. La departamentul comunicare lucrează 19 oameni Cazurile cele mai grave au vizat: sprijin ascuns din partea companiei elvețiene Goal AG, care a oferit servicii de campanie pentru filialele AfD din Baden-Württemberg și Renania de Nord-Westfalia, o donație ilegală din Elveția de aproape 400.000 de euro, rapoarte financiare incorecte Un alt caz, în valoare de 108.000 de euro, legat de Goal AG, este încă în dispută și urmează să fie decis de Curtea Administrativă Federală. Conducerea AfD a pus aceste erori pe seama "tinereții" partidului, argumentând că nu a avut experiența acumulată de celelalte formațiuni. Reprezentanții au declarat că, în prezent, fiecare donație este verificată printr-un sistem „în șase ochi” și prin instruiri interne. CDU și SPD, sancțiuni de sute de mii de euro CDU a trebuit să plătească aproximativ 200.000 de euro, dintre care cea mai mare parte (168.000 de euro) a fost cauzată de o donație ilegală în filiala din Renania-Palatinat. SPD a înregistrat sancțiuni de circa 140.000 de euro, provenind în special din utilizarea incorectă a fondurilor parlamentare în Brandenburg și Saarland, precum și din donații interzise ale unor organizații locale din Glückstadt și Oppenheim. Verzii și Die Linke, sancțiuni semnificative Verzii au achitat aproximativ 134.000 de euro, cel mai mare caz fiind legat de o acțiune a grupului parlamentar din Saarland din 2009, considerată retrospectiv propagandă electorală. Die Linke a plătit aproape 92.000 de euro, în special pentru un caz din campania electorală din 2013, când fondurile parlamentare au fost folosite în mod abuziv. CSU și FDP, penalități mai reduse CSU a plătit 79.300 de euro pentru o donație din partea unei companii către filiala din Regensburg. FDP a returnat aproximativ 2.300 de euro, după utilizarea incorectă a fondurilor în parlamentul regional din Saarland în 2017. Cum funcționează sistemul de sancțiuni Conform Legii partidelor politice, formațiunile pot fi obligate să plătească de două până la trei ori valoarea donațiilor ilegale sau a sumelor gestionate incorect. Aceste obligații nu sunt considerate „pedepse penale”, ci plăți compensatorii reținute, de regulă, din finanțarea publică a partidelor. Reacțiile partidelor CDU afirmă că are un sistem de control prevăzut în statut și colaborează cu filialele implicate pentru a evita repetarea greșelilor. Verzii subliniază că cel mai mare caz al lor provine din 2009 și că pentru alegerile din 2025 au creat un ghid clar pentru utilizarea corectă a fondurilor. SPD declară că reacționează imediat la orice posibilă încălcare și prioritizează transparența, introducând cursuri de instruire pentru membrii săi. Die Linke susține că are reglementări interne stricte pentru a preveni finanțarea indirectă a partidului prin grupurile parlamentare. FDP, care nu mai este în prezent reprezentată în Bundestag, transmite că respectarea regulilor și folosirea responsabilă a banilor publici rămân o prioritate.

Lider al EuroMaidan, asasinat la Lviv (sursa: Facebook/Станіслав Чепурко)
Internațional

Asasinat la Lviv: Andrii Parubii, lider al EuroMaidan, a fost ucis

Lider al EuroMaidan, asasinat la Lviv. Politicianul ucrainean Andrii Parubii, fost președinte al Parlamentului și figură marcantă a Revoluției EuroMaidan, a fost împușcat mortal pe 30 august, la Lviv. Lider al EuroMaidan, asasinat la Lviv Potrivit poliției naționale, atacul a avut loc în jurul prânzului, în districtul Frankivskyi din partea de sud a orașului. Citește și: Gafă a Finanțelor: au anunțat că deficitul a scăzut, la șapte luni, cu 5,4 miliarde lei, după care au corectat. La departamentul comunicare lucrează 19 oameni Parubii a murit la fața locului, înainte ca medicii să poată interveni. Reacția oficialilor ucraineni Președintele Volodimir Zelenski a confirmat vestea, declarând că a fost informat de ministrul de interne Ihor Klymenko și de procurorul general Ruslan Kravcenko despre circumstanțele „teribilului asasinat”. De asemenea, parlamentara Iryna Herașcenko, membră a partidului Solidaritatea Europeană, a confirmat identitatea victimei. „Echipa noastră este șocată. Acesta este un act de teroare. Andrii a fost unul dintre fondatorii Ucrainei moderne, un om principial, decent și patriotic”, a transmis Herașcenko. Actualul președinte al Parlamentului, Ruslan Stefanciuk, l-a descris pe Parubii drept „un apărător consecvent al statalității ucrainene”. Detalii despre atacator Autoritățile nu au făcut publice informații privind suspecții sau posibilele motive. Potrivit televiziunii publice Suspilne, atacatorul era deghizat în curier și se deplasa cu o bicicletă electrică. Acesta s-ar fi apropiat de Parubii, ar fi deschis focul și apoi a fugit de la fața locului. La scena crimei au fost găsite șapte tuburi de cartușe, au precizat surse din cadrul forțelor de ordine. Guvernatorul Maksym Kozyțki a anunțat că operațiunea de căutare a atacatorului este în desfășurare în regiunea Lviv. Cariera politică a lui Andrii Parubii La momentul morții, Parubii avea 54 de ani și era deputat din partea regiunii Lviv în cadrul partidului Solidaritatea Europeană, condus de fostul președinte Petro Poroșenko. A participat la Revoluția Portocalie din 2004 și a coordonat unități de autoapărare în timpul EuroMaidanului (2013-2014). După căderea președintelui pro-rus Viktor Ianukovici, a fost numit secretar al Consiliului Național de Securitate și Apărare (februarie-august 2014), perioadă în care Rusia a anexat Crimeea și a declanșat războiul din Donbas. Între 2014 și 2016 a fost prim-vicepreședinte al Parlamentului, iar în perioada 2016-2019 a deținut funcția de președinte al Radei Supreme. Rolul său în conducerea statului în momentele-cheie ale agresiunii ruse l-a transformat într-o țintă frecventă a propagandei și dezinformării Moscovei.

Activele Rusiei, discuții tensionate în UE (sursa: Facebook/Kaja Kallas)
Internațional

Rusia nu va primi înapoi activele înghețate în UE, dacă nu va despăgubi Ucraina

Activele Rusiei, discuții tensionate în UE. Șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, a declarat sâmbătă, la Copenhaga, că este imposibil de imaginat ca Rusia să-și recupereze activele înghețate în UE fără plata unor despăgubiri. Declarația a fost făcută înaintea reuniunii informale a miniștrilor de externe din Uniunea Europeană, organizată sub președinția daneză a Consiliului UE. Active rusești de 210 miliarde, blocate în UE Potrivit Comisiei Europene, aproximativ 210 miliarde de euro din activele rusești se află înghețate în interiorul blocului comunitar. Citește și: Înalta Curte de Casație: este neconstituțional ca magistrații să fie pensionați înainte de 70 de ani - 2 aprilie 1931 Aceste măsuri fac parte din regimul de sancțiuni impus Moscovei după invadarea Ucrainei. Activele Rusiei, discuții tensionate în UE Ucraina, sprijinită de state precum Polonia și țările baltice, solicită confiscarea directă a activelor rusești pentru a fi utilizate în sprijinul Kievului. Propunerea este văzută ca un pas necesar pentru acoperirea costurilor generate de agresiunea Moscovei. Nu toate statele membre susțin confiscarea. Franța, Germania și Belgia au respins ideea, invocând lipsa unui temei juridic clar pentru un astfel de demers.

Israel pregătește evacuarea locuitorilor din Gaza (sursa: X/افيخاي ادرعي)
Internațional

Israel evacuează orașul Gaza, unde locuiesc un milion de palestinieni, în ciuda criticilor

Israel pregătește evacuarea locuitorilor din Gaza. Pregătirile pentru evacuarea locuitorilor din orașul Gaza sunt în desfășurare, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, Avichay Adraee. Israel pregătește evacuarea locuitorilor din Gaza Într-un mesaj publicat pe rețeaua X, acesta a precizat că au fost deja amenajate centre de ajutor umanitar și au fost livrate corturi. Citește și: VIDEO Un tânăr s-a filmat când îi dădea pumni în gură unui livrator străin și-i cerea să plece acasă. A fost reținut de poliție Potrivit oficialului militar, au fost pregătite conducte de apă și alte elemente de infrastructură necesare pentru relocarea populației. „Evacuarea orașului Gaza este inevitabilă”, a subliniat Adraee. Planul Israelului: relocarea a un milion de oameni Guvernul israelian intenționează să captureze orașul Gaza, situat în nordul Fâșiei, și să relocheze populația – aproximativ un milion de locuitori – în tabere de corturi din sudul enclavei. În mesajul său adresat locuitorilor din nordul Fâșiei Gaza, purtătorul de cuvânt al armatei a afirmat că fiecare familie care va accepta relocarea va beneficia de „ajutor umanitar extins”. Controverse legate de spațiul și condițiile de cazare Adraee a respins zvonurile conform cărora sudul Fâșiei Gaza nu ar avea spațiu suficient pentru persoanele evacuate. Acesta a susținut că există „mult spațiu liber”, inclusiv în taberele de refugiați din centrul Fâșiei și în „zona umanitară” din al-Mawasi. Organizațiile internaționale de asistență au atras atenția în repetate rânduri asupra condițiilor umanitare catastrofale din al-Mawasi, criticând planurile de relocare în această zonă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră