marți 30 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5857 articole
Internațional

Sabotaj rusesc în Polonia, prin intermediul consulatului Moscovei din localitate, acuză Varșovia. Kremlinul ripostează

Polonia închide consulatul Rusiei din Poznan. Polonia a anunțat închiderea consulatului Rusiei din orașul Poznan, situat în vestul țării, invocând presupuse tentative de sabotaj. Declarația a fost făcută de ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski. Decizia a atras reacția Moscovei, care a promis că va riposta. Tensiunile dintre Polonia și Rusia Acest nou episod de tensiune între Polonia și Rusia vine pe fondul unor relații deja deteriorate, amplificate de contextul geopolitic din regiune și de implicarea Poloniei în sprijinul militar pentru Ucraina. Citește și: Ipocrizia lui Lipă: dublu campion mondial lăsat fără indemnizație de merit, deși a câștigat și un proces, în timp ce angajații unor federații iau premii de sute de mii de euro Închiderea consulatului rus reprezintă un nou capitol în acest conflict diplomatic. În contextul războiului din Ucraina, Polonia a devenit un punct strategic pentru transportul de provizii militare către forțele ucrainene. Acest rol important a transformat Polonia într-o țintă pentru activitățile de spionaj ale Rusiei și pentru acte de sabotaj și incendiere. Cazul Judiciar din Wroclaw Decizia de a închide consulatul rus vine după un proces judiciar care implică un cetățean ucrainean în vârstă de 51 de ani, acuzat că intenționa să incendieze o fabrică de vopsea din Wroclaw, un alt oraș din vestul Poloniei. Cotidianul Gazeta Wyborcza a raportat că procurorii au propus o sentință de trei ani de închisoare pentru suspect, dar instanța din Wroclaw a respins acordul, considerându-l prea indulgent. Cazul urmează să fie rejudecat. Polonia închide consulatul Rusiei din Poznan Ministrul Radoslaw Sikorski a declarat că există dovezi solide privind implicarea unor servicii de informații străine în tentativa de sabotaj. Potrivit acestuia, Federația Rusă ar fi responsabilă pentru astfel de acțiuni, nu doar în Polonia, ci și în alte țări aliate. În urma acestor acuzații, Polonia a decis să retragă acordul pentru funcționarea consulatului rus din Poznan. Reacția Moscovei la decizia Poloniei Moscova a reacționat prin intermediul purtătoarei de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, care a numit decizia Poloniei "un alt pas ostil". De asemenea, a promis un răspuns "dureros" la închiderea consulatului din Poznan.

Polonia închide consulatul Rusiei din Poznan(sursa: gov.pl)
China, principala piață pentru gazele rusești (sursa: kremlin.ru)
Internațional

China consumă gazul pe care Gazprom nu-l mai poate livra în Europa și devine cea mai mare piață pentru gazul rusesc

China, principala piață pentru gazele rusești. China este pe cale să devină cea mai mare piață pentru gazele naturale rusești transportate prin conducte, depășind Europa în acest an. Această schimbare vine după ce invazia Rusiei în Ucraina a determinat limitarea livrărilor de gaze rusești către Europa. China, principala piață pentru gazele rusești Grupul rus Gazprom a exportat 23,7 miliarde de metri cubi de gaze naturale către China în primele nouă luni ale anului, înregistrând o creștere de aproape 40% față de aceeași perioadă a anului trecut. Citește și: Cota unică va crește la 16% (de la 10%), iar TVA, la 21% (de la 19%), anunță fiscalistul Gabriel Biriș Această creștere este bazată pe datele Administrației Vamale Chineze și estimările Ministerului rus al Economiei. În comparație, Gazprom a livrat către clienții din Europa 22,5 miliarde de metri cubi în aceeași perioadă, prin conductele din Ucraina și gazoductul TurkStream. Conducta Power of Siberia și acordurile suplimentare Gazprom a intensificat treptat livrările de gaze către China prin conducta Power of Siberia, inaugurată la sfârșitul anului 2019, care are o capacitate de 38 de miliarde de metri cubi pe an. Anul trecut, Gazprom și China National Petroleum Corp. au încheiat un acord pentru livrări suplimentare, accelerând creșterea volumelor până la capacitatea maximă contractată, care inițial era planificată pentru 2025. Creșterea cererii de gaze din partea economiei chineze Creșterea exporturilor de gaze către China este susținută de cererea ridicată din partea economiei asiatice. Agenția Internațională a Energiei (IEA) estimează că consumul total de gaze al Chinei va crește cu 8% în acest an, impulsionat de sectorul industrial, producția de energie electrică, utilizatorii rezidențiali și comerciali, precum și sectorul transporturilor. Gazprom, jucător important în Europa Deși multe țări europene au găsit alternative la gazele rusești, Gazprom continuă să fie un furnizor important pentru anumite țări membre ale Uniunii Europene, cum ar fi Ungaria, Austria și Slovacia. În primele nouă luni ale acestui an, livrările de gaze rusești prin conducte către Europa au crescut cu 16% față de aceeași perioadă a anului trecut. Viitorul livrărilor de gaze rusești către Europa Livrările de gaze rusești către Europa ar putea scădea și mai mult, deoarece acordul de tranzit al gazelor prin Ucraina expiră la sfârșitul acestui an. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că nu va permite Rusiei să profite de pe urma tranzitului de gaze prin conductele ucrainene. În prezent, se negociază noi soluții pentru tranzitul gazelor, inclusiv opțiuni care implică Azerbaidjanul, însă un acord final nu a fost încă încheiat.

SUA, nou ajutor militar pentru Ucraina (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Șeful Pentagonului, vizită la Kiev cu două săptămâni înainte de alegerile americane. Biden a dat un nou ajutor Ucrainei, de 400 de milioane de dolari

SUA, nou ajutor militar pentru Ucraina. Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a anunțat un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, în valoare de 400 de milioane de dolari, în cadrul unei întâlniri cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Kiev. Pachetul include muniție, echipamente militare și armament, conform declarațiilor oficiale. SUA, nou ajutor militar pentru Ucraina Volodimir Zelenski a mulțumit Statelor Unite și secretarului Austin pentru sprijinul acordat, subliniind importanța acestui ajutor în contextul conflictului cu Rusia. Citește și: Cota unică va crește la 16% (de la 10%), iar TVA, la 21% (de la 19%), anunță fiscalistul Gabriel Biriș El a menționat că discuțiile din cadrul întâlnirii s-au concentrat pe prioritățile de apărare ale Ucrainei, printre care capacitățile antiaeriene, pregătirea pentru iarnă și utilizarea armelor cu rază lungă de acțiune. Zelenski a detaliat în mesajele sale că Ucraina își dorește să poată folosi rachetele furnizate de SUA, Marea Britanie și Franța împotriva țintelor militare din interiorul Rusiei, însă partenerii occidentali au restricționat acest lucru, temându-se de o reacție din partea Moscovei. Sprijinul continuu al SUA pentru Ucraina Lloyd Austin a reafirmat că Statele Unite vor continua să susțină securitatea Ucrainei, în conformitate cu acordul de cooperare militară semnat între cele două țări. De asemenea, el a anunțat planuri pentru convocarea unei noi reuniuni în formatul Ramstein, pentru a coordona sprijinul militar suplimentar cu aliații internaționali. Reuniunea Ramstein Reuniunea aliaților Ucrainei, care era planificată inițial pentru 12 octombrie la baza Ramstein din Germania, a fost amânată din cauza uraganului Milton, ce a afectat sud-estul SUA. Conform Casei Albe, aceasta va avea loc în noiembrie prin videoconferință, pentru a continua coordonarea sprijinului militar. Vizita lui Austin Vizita lui Lloyd Austin la Kiev survine cu două săptămâni înainte de alegerile prezidențiale din Statele Unite, programate pentru 5 noiembrie. În cadrul discuțiilor, Zelenski a menționat și "planul victoriei", prin care Ucraina cere sprijin suplimentar din partea SUA și a aliaților săi, inclusiv invitația de a adera la NATO și furnizarea de arme necesare pentru a forța Rusia să participe la negocieri. În 16 octombrie, președintele Joe Biden a anunțat deja un alt pachet de ajutor militar pentru Ucraina, în valoare de 425 de milioane de dolari, subliniind angajamentul continuu al SUA față de Ucraina.

Trump, dat în judecată pentru defăimare (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Trump, dat în judecată de cinci afro-americani și hispanici care au făcut închisoare pe nedrept și care-l acuză pe candidatul republican că i-a defăimat

Trump, dat în judecată pentru defăimare. Cinci bărbați, afro-americani și hispanici, condamnați pe nedrept pentru violul unei femei care făcea jogging în New York în 1989, pe când erau minori, au anunțat că îl vor da în judecată pe Donald Trump. Aceștia au fost exonerați după mulți ani, când un violator în serie a mărturisit că el a comis atacul. "Cei cinci din Central Park" Cei cunoscuți drept "cei cinci din Central Park" au petrecut între șase și 13 ani în închisoare înainte ca adevăratul agresor să mărturisească faptul că el a atacat-o de unul singur pe femeia care alerga în Central Park, lăsând-o într-o stare gravă. Citește și: Cota unică va crește la 16% (de la 10%), iar TVA, la 21% (de la 19%), anunță fiscalistul Gabriel Biriș La aproape zece zile după atac, Donald Trump, pe atunci un influent magnat imobiliar din New York, a cumpărat o pagină de publicitate în mai multe ziare din oraș, cerând reinstaurarea pedepsei cu moartea în statul New York. În timpul unei dezbateri prezidențiale din septembrie 2020, Kamala Harris, vicepreședinta și candidata democrată, l-a acuzat pe Trump că a folosit adesea problemele rasiale pentru a-i diviza pe americani, menționând în mod specific acest caz. Trump a făcut atunci declarații eronate, susținând că cei cinci ar fi "pledat vinovat" și că victima ar fi decedat. Trump, dat în judecată pentru defăimare Cei cinci bărbați au depus o plângere împotriva lui Donald Trump în Pennsylvania, statul unde a avut loc dezbaterea, contestând afirmațiile sale. Ei consideră că declarațiile lui Trump continuă să le afecteze reputația și că nu reflectă adevărul. Compensații și lupta pentru justiție În 2014, cei cinci au primit despăgubiri de 41 de milioane de dolari de la justiția americană, ca urmare a condamnărilor nedrepte. Aceștia au fost interogați separat în arestul poliției, fără avocați, și au fost condamnați pe baza mărturiilor forțate, pe care ulterior le-au retractat, susținând că au fost manipulați de poliția din New York. Unul dintre cei cinci bărbați a fost ales în consiliul municipal al orașului în 2023, devenind un simbol al luptei împotriva nedreptății și al drepturilor civile.

Acuzațiile Iranului față de Statele Unite (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

SUA, complice la un eventual atac al Israelului asupra Iranului, acuză Teheranul la ONU

Acuzațiile Iranului față de Statele Unite. Luni, Iranul a adresat un avertisment în scris către Statele Unite, acuzându-le de „responsabilitate deplină” și „complicitate” în cazul unui posibil atac israelian asupra Iranului. Reacția vine după declarațiile președintelui american Joe Biden, făcute vineri la Berlin. Acuzațiile Iranului față de Statele Unite Misiunea diplomatică iraniană la ONU, din New York, a trimis o scrisoare secretarului general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, și președinției elvețiene a Consiliului de Securitate. Citește și: Cota unică va crește la 16% (de la 10%), iar TVA, la 21% (de la 19%), anunță fiscalistul Gabriel Biriș Documentul critică o declarație făcută de Joe Biden la Berlin, pe 18 octombrie, pe care o consideră „profund alarmantă și provocatoare”. În timpul unei discuții cu presa, înainte de întoarcerea sa la Washington, președintele Biden a răspuns „da și da” la întrebările referitoare la reacția Israelului la atacurile Iranului din 1 octombrie. Această declarație a fost interpretată de Teheran ca o aprobare tacită din partea Statelor Unite pentru o posibilă acțiune militară israeliană împotriva Iranului. Tensiunile din regiune Conflictul actual implică Israelul, aflat în război împotriva grupărilor Hamas în Fâșia Gaza și Hezbollah în Liban, ambele sprijinite de Iran. Israelul a amenințat că va răspunde atacului iranian cu 200 de rachete, care a avut loc pe 1 octombrie, ca răspuns la asasinarea liderului Hezbollah, Hassan Nasrallah, și a liderului Hamas, Ismail Haniyeh, în atacuri atribuite Israelului. "Responsabilitatea" SUA Ambasadorul iranian la ONU, Amir Saied Iravani, a subliniat în scrisoare că declarațiile lui Joe Biden sugerează sprijinul Statelor Unite pentru agresiunile Israelului. Iravani a avertizat că SUA ar putea fi considerate „responsabile” pentru încurajarea și susținerea acțiunilor militare ale Israelului împotriva Iranului, ceea ce ar constitui o încălcare a dreptului internațional. Diplomatul iranian a cerut Consiliului de Securitate să solicite Statelor Unite să își folosească influența pentru a opri Israelul de la „crimele de război” și „genocidul” împotriva palestinienilor din Gaza și a libanezilor. Totodată, el a subliniat că sprijinul militar american pentru Israel ar putea intensifica agresiunile împotriva Iranului. Planurile Israelului în discuțiile cu SUA Premierul israelian Benjamin Netanyahu i-a comunicat președintelui Biden că intenționează să vizeze doar baze militare, evitând infrastructura petrolieră sau nucleară a Iranului. Aceasta a fost o informație relatată de Washington Post, evidențiind o posibilă delimitare a acțiunilor Israelului în contextul conflictului regional.

Guvernul rus cumpără masiv telefoane iPhone (sursa: oreanda-news.com)
Internațional

Guvernul rus cumpără telefoane iPhone de serviciu, nu aparate ale unor mărci chinezești, chiar dacă există riscul să fie spionați

Guvernul rus cumpără masiv telefoane iPhone. Achizițiile de telefoane iPhone de către guvernul rus în perioada ianuarie-septembrie 2024 au crescut de patru ori față de aceeași perioadă a anului trecut, conform unui raport publicat de cotidianul financiar Vedomosti. Aceasta se întâmplă în ciuda restricțiilor impuse unor oficiali ruși de a utiliza dispozitive Apple, potrivit surselor internaționale. Avertismentele FSB și riscurile de spionaj În iunie 2023, serviciul rus de securitate FSB a acuzat Statele Unite că ar fi desfășurat o operațiune de spionaj care a compromis câteva mii de telefoane iPhone, folosind un software sofisticat de supraveghere. Citește și: Cota unică va crește la 16% (de la 10%), iar TVA, la 21% (de la 19%), anunță fiscalistul Gabriel Biriș Apple a dezmințit acuzațiile, însă incidentele au amplificat îngrijorările privind securitatea dispozitivelor. Interdicția Kremlinului privind utilizarea iPhone-urilor În 2023, cotidianul Kommersant a raportat că Kremlinul a cerut oficialilor implicați în pregătirea alegerilor prezidențiale din 2024 să înceteze utilizarea telefoanelor iPhone. Motivul invocat a fost riscul de supraveghere din partea agențiilor de informații occidentale, ceea ce a dus la restricții suplimentare pentru oficialii guvernamentali. Guvernul rus cumpără masiv telefoane iPhone Conform Vedomosti, citând un reprezentant al platformei de tranzacționare Tenderplan, valoarea contractelor pentru achiziția de telefoane iPhone în primele trei trimestre din 2024 a atins 6,9 milioane de ruble (aproximativ 71.469 de dolari), față de 1,6 milioane de ruble în aceeași perioadă a anului precedent. Reuters nu a putut verifica în mod independent aceste date. Restricțiile pentru angajații guvernamentali Ministerul Digitalizării din Moscova a interzis anul trecut utilizarea iPhone-urilor și a tabletelor iPad de către angajați în scopuri de serviciu, inclusiv pentru emailuri și aplicații. Totuși, în ciuda acestor măsuri, cererea pentru dispozitivele Apple a rămas ridicată în Rusia. iPhone 16 la mare căutare în Rusia, în ciuda sancțiunilor Lansarea modelului iPhone 16 a atras interes considerabil în Rusia, deși Apple a suspendat exporturile directe către această țară din cauza invaziei Ucrainei. Cu toate acestea, prin intermediul importurilor paralele legalizate de guvernul rus, rușii au reușit să achiziționeze dispozitive Apple, ignorând prețurile ridicate. Deși oficialii ruși au impus restricții privind utilizarea dispozitivelor Apple, achizițiile guvernamentale de iPhone-uri au crescut semnificativ în 2024. Cererea pentru aceste dispozitive rămâne puternică în rândul consumatorilor ruși, iar importurile paralele asigură disponibilitatea lor pe piață, în ciuda sancțiunilor și tensiunilor internaționale.

Referendumul din Moldova, pro integrarea UE (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Final oficial: la referendumul din Moldova, cu 13.596 de voturi DA mai multe decât cele NU, Constituția va fi modificată pentru integrarea în UE

Referendumul din Moldova, pro integrarea UE. Peste 750.000 de cetățeni din Republica Moldova au votat pentru aderarea țării la Uniunea Europeană în cadrul referendumului pentru modificarea Constituției. Datele finale au fost centralizate de Comisia Electorală Centrală (CEC) după numărarea voturilor din cele 2.219 secții de votare. Referendumul din Moldova, pro integrarea UE Potrivit informațiilor publicate de CEC, la referendum au participat 1.488.874 de alegători. Citește și: Cota unică va crește la 16% (de la 10%), iar TVA, la 21% (de la 19%), anunță fiscalistul Gabriel Biriș Dintre aceștia, 751.235 de cetățeni, reprezentând 50,46%, au răspuns cu "Da" la întrebarea "Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?". În același timp, 737.639 de cetățeni moldoveni, adică 49,54% dintre participanți, au votat împotriva modificării Constituției pentru a permite aderarea țării la Uniunea Europeană. Validarea referendumului de către CEC Pentru ca referendumul să fie considerat valid, era necesară prezența la vot a cel puțin o treime dintre alegători. Întrucât această condiție a fost îndeplinită, Comisia Electorală Centrală a confirmat validarea rezultatelor referendumului. Rezultatul strâns al referendumului reflectă divizarea societății moldovenești în privința aderării la Uniunea Europeană. Totuși, votul favorabil majoritar deschide calea pentru modificarea Constituției și continuarea procesului de integrare europeană a Republicii Moldova.

Întâlnire Putin, Guterres la summitul BRICS (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Secretarul general al ONU se deplasează la Moscova pentru a se întâlni cu Putin. Agenda discuțiilor, nepublică

Întâlnire Putin, Guterres la summitul BRICS. Kremlinul a anunțat luni că președintele rus Vladimir Putin se va întâlni cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres, în cadrul summitului BRICS de la Kazan, programat pentru joi. Aceasta va fi prima întrevedere oficială dintre cei doi în Rusia de la vizita din aprilie 2022, desfășurată la scurt timp după declanșarea ofensivei ruse în Ucraina. Întâlnire Putin, Guterres la summitul BRICS Consilierul diplomatic al Kremlinului, Iuri Ușakov, a confirmat într-o conferință de presă la Moscova că, la finalul summitului BRICS de la Kazan, vor avea loc "șapte întâlniri bilaterale", printre care și discuția dintre Vladimir Putin și Antonio Guterres. Citește și: Cota unică va crește la 16% (de la 10%), iar TVA, la 21% (de la 19%), anunță fiscalistul Gabriel Biriș Aceasta va marca prima vizită a lui Guterres în Rusia după cea din 26 aprilie 2022. Ultima întâlnire, în 2022, la Moscova Ultima întâlnire a lui Antonio Guterres cu Vladimir Putin, în aprilie 2022, a avut loc la Moscova, unde liderul rus și-a exprimat atunci speranța într-un rezultat "pozitiv" al negocierilor cu Ucraina. Între timp, însă, Moscova și Kievul au suspendat orice fel de negocieri oficiale, iar pozițiile lor par complet ireconciliabile în contextul actual al războiului. Rezistența Rusia la sancțiuni Într-un context marcat de sancțiuni internaționale severe, Rusia intenționează să utilizeze summitul BRICS de la Kazan pentru a demonstra că politica de izolare și sancțiuni impusă de țările occidentale nu a reușit să-și atingă scopul. Kremlinul dorește să transmită un mesaj clar cu privire la rezistența sa în fața presiunilor internaționale. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președinției ruse, a subliniat înainte de summit că "Rusia nu este izolată" și că, în contextul global actual, "este foarte dificil să izolezi o țară, mai ales una ca Federația Rusă". Aceasta este o reacție la eforturile țărilor occidentale de a sancționa Rusia pentru invazia sa în Ucraina. Implicațiile globale ale summitului Întâlnirea dintre Vladimir Putin și Antonio Guterres la Kazan și discuțiile bilaterale din cadrul summitului BRICS reprezintă un eveniment semnificativ în contextul tensiunilor geopolitice actuale. Rusia încearcă să își reafirme poziția pe scena internațională, în timp ce sancțiunile și izolarea impusă de Occident continuă să fie o provocare majoră pentru Moscova.

Casa Albă salută referendumul validat pro-UE (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Rusia nu a reușit să submineze alegerile din Moldova, spune Casa Albă, care salută referendumul validat pro-UE

Casa Albă salută referendumul validat pro-UE. În ciuda eforturilor intense ale Rusiei de a influența procesul electoral din Republica Moldova, aceste acțiuni nu au avut succes, a declarat un purtător de cuvânt al Casei Albe, potrivit unor surse internaționale. Casa Albă salută referendumul validat pro-UE Declarația vine după alegerile recente din această țară, în care democrația a dovedit că rămâne robustă. Citește și: Cota unică va crește la 16% (de la 10%), iar TVA, la 21% (de la 19%), anunță fiscalistul Gabriel Biriș John Kirby, purtătorul de cuvânt al Consiliului pentru Securitatea Națională a declarat că rezultatele scrutinului din Republica Moldova demonstrează că democrația rămâne solidă, în pofida tentativelor Rusiei de a destabiliza procesul electoral. Kirby a evidențiat că eforturile Moscovei de a influența votul nu au reușit să submineze rezultatul democratic. Sprijin pentru integrarea europeană a Republicii Moldova John Kirby a salutat, de asemenea, rezultatul pozitiv al referendumului privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. El a calificat acest vot drept un pas înainte pe drumul integrării europene a fostei republici sovietice. Acesta a subliniat că voința poporului moldovean de a se apropia de valorile europene rămâne puternică, în ciuda presiunilor externe. Viitorul procesului electoral în Republica Moldova După referendumul câștigat de tabăra "da", atenția se îndreaptă către al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, programat pentru 3 noiembrie. Declarațiile oficialilor americani reflectă încrederea în soliditatea democratică a țării și în capacitatea sa de a face față provocărilor externe. Conform Casei Albe, democrația din Republica Moldova s-a dovedit rezilientă, iar tentativa Rusiei de a influența rezultatele electorale nu a avut succes. Aceasta este o victorie nu doar pentru poporul moldovean, ci și pentru direcția europeană pe care țara a ales să o urmeze.

Kremlinul contestă rezultatele alegerilor din Moldova (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, frustrat de votul la referendumul din Moldova, acuză "anomalii" la numărarea voturilor și o creștere "greu de explicat" a opțiunii pro-UE

Kremlinul contestă rezultatele alegerilor din Moldova. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că alegerile din Republica Moldova nu au fost „libere”, iar rezultatele arată o creștere "greu de explicat" a voturilor în favoarea președintei Maia Sandu și a Uniunii Europene. Rezultatele aproape finale: Majoritatea voturilor pentru "DA" Potrivit rezultatelor aproape finale, 50,18% dintre alegători au votat "DA" în referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Citește și: George Simion a torpilat-o constant pe Maia Sandu: „România nu mai trebuie să finanţeze nici măcar cu un leu guvernul de la Chişinău” Aceste date au fost publicate luni, după ce Maia Sandu a afirmat că procesul de votare a fost influențat de "ingerințe din exterior fără precedent". Kremlinul contestă rezultatele alegerilor din Moldova Kremlinul a criticat modul în care s-au numărat voturile, considerând că au existat "anomalii" în acest proces. În timpul nopții, tabăra "NU" se afla în avantaj, însă dimineața, rezultatele au arătat un ușor avans pentru susținătorii pro-UE, ceea ce a stârnit nemulțumirea Moscovei. Cererea de dovezi privind acuzațiile de interferență Dmitri Peskov a cerut prezentarea de "probe" care să susțină acuzațiile președintei Maia Sandu. Aceasta susține că procesul electoral a fost influențat de "grupuri criminale" care au colaborat cu "forțe străine ostile" intereselor Republicii Moldova. Kremlinul consideră aceste acuzații extrem de grave și solicită clarificări suplimentare.

Implicarea Phenianului în războiul din Ucraina (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

NATO atrage atenția Rusiei că trimiterea de trupe nord-coreene în Ucraina ar fi o "escaladare semnificativă". Informații credibile indică prezența a cel puțin 1.500 de soldați ai Phenianului

Implicarea Phenianului în războiul din Ucraina. Trimiterea soldaților nord-coreeni în Ucraina ar reprezenta o escaladare semnificativă, avertizează NATO. Implicarea Phenianului în războiul din Ucraina Desfășurarea de soldați nord-coreeni pe frontul din Ucraina, alături de forțele ruse, ar reprezenta o "escaladare semnificativă", a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte, luni. Citește și: Cota unică va crește la 16% (de la 10%), iar TVA, la 21% (de la 19%), anunță fiscalistul Gabriel Biriș Acesta a subliniat riscurile implicării Coreei de Nord în conflictul din Ucraina și potențialul impact asupra stabilității internaționale. Discuții NATO-Coreea de Sud Mark Rutte a discutat recent cu președintele sud-coreean, Yoon Suk Yeol, despre parteneriatul strâns dintre NATO și Seul, cooperarea industrială în domeniul apărării și legăturile de securitate între regiunile Euro-Atlantic și Indo-Pacific. Rutte a evidențiat importanța unei colaborări strânse pentru a face față provocărilor de securitate din regiune. Posibila trimitere a trupelor nord-coreene în Rusia Agenția de spionaj sud-coreeană susține că până la 12.000 de soldați nord-coreeni ar putea fi trimiși pentru a sprijini forțele ruse în Ucraina. Potrivit informațiilor, aproximativ 1.500 de soldați din forțele speciale nord-coreene sunt deja în Rusia, unde se pregătesc înainte de a fi desfășurați pe frontul ucrainean. Declarațiile NATO privind implicarea Coreei de Nord Întrebat despre acest subiect, Rutte a declarat că NATO nu poate confirma "în acest stadiu" prezența trupelor nord-coreene în Rusia, însă a precizat că situația ar putea evolua. Aceasta ar putea aduce o nouă dinamică în conflictul din Ucraina, cu implicații majore pentru stabilitatea regiunii. Apropierea dintre Coreea de Nord și Rusia Pe măsură ce relațiile dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud s-au deteriorat în ultimele luni, Phenianul s-a apropiat și mai mult de Rusia, aliată istorică a regimului nord-coreean încă de la formarea sa după Al Doilea Război Mondial. Coreea de Sud și Statele Unite au acuzat în repetate rânduri liderul nord-coreean Kim Jong Un că ar trimite arme în Rusia, arme care ar fi utilizate pe frontul din Ucraina. Întâlnirea dintre Putin și Kim Jong Un și posibilele consecințe În iunie, președintele rus Vladimir Putin a efectuat o vizită rară la Phenian, în cadrul căreia cele două țări au semnat un tratat de apărare reciprocă. Detaliile acestui acord nu au fost dezvăluite, dar au alimentat speculațiile privind noi transferuri de arme din Coreea de Nord către Rusia. Aceste acțiuni ar încălca sancțiunile impuse de ONU împotriva ambelor țări, crescând tensiunile în regiune și în comunitatea internațională.

Tabăra proeuropeană, în avantaj la referendum (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Internațional

Peste 7.000 de voturi DA în plus față de voturile NU la referendumul pentru integrarea europeană a Moldovei după numărarea a aproape 99% din buletine

Tabăra proeuropeană, în avantaj la referendum. Tabăra proeuropeană deține un ușor avantaj în cadrul referendumului pentru modificarea Constituției, desfășurat duminică, în Republica Moldova, în același timp cu alegerile prezidențiale. Tabăra proeuropeană, în avantaj la referendum Luni dimineață, președinta Comisiei Electorale Centrale (CEC), Angelica Caraman, a prezentat într-un briefing de presă rezultatele parțiale. Citește și: George Simion a torpilat-o constant pe Maia Sandu: „România nu mai trebuie să finanţeze nici măcar cu un leu guvernul de la Chişinău” După numărarea voturilor din 98,6% din cele 2.219 secții de votare, 50,18% dintre cei 1.467.808 alegători care au participat la referendum au răspuns afirmativ la întrebarea: "Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?". În schimb, 49,82% dintre votanți au dat un răspuns negativ. Validitatea referendumului și procedurile ulterioare Pentru ca referendumul republican să fie declarat valabil, este necesar ca la acesta să participe cel puțin o treime din numărul total de persoane înscrise în listele electorale. Legea se consideră adoptată dacă majoritatea cetățenilor participanți la referendum votează în favoarea sa. Comisia Electorală Centrală va întocmi un raport pe care îl va prezenta Curții Constituționale, care, în termen de zece zile, va valida sau invalida rezultatele plebiscitului. Avansul taberei proeuropene continuă Tabăra "DA" își menține avansul, în timp ce numărarea voturilor din Diaspora este în desfășurare. Diferența este de 7.194 de persoane în favoarea opțiunii proeuropene, indicând o susținere majoritară a parcursului european. Potrivit rezultatelor preliminare actualizate, 50,27% dintre alegători au votat "DA", în timp ce 49,73% au optat pentru "NU", consolidând astfel poziția celor care doresc aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Germania, nou centru de comandă NATO (sursa: Facebook/Boris Pistorius)
Internațional

Nou centru de comandă pentru operațiuni NATO în Marea Baltică, inaugurat de Germania în vremuri de spionaj rusesc intens

Germania, nou centru de comandă NATO. Germania Inaugurează un nou sediu tactic NATO în Regiunea Mării Baltice. Germania, nou centru de comandă NATO Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, va inaugura luni un nou sediu tactic destinat forțelor armate germane, menit să îmbunătățească pregătirea pentru NATO în regiunea Mării Baltice. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Această inițiativă vine într-un context geopolitic tensionat, având în vedere creșterea amenințărilor în zonă. Rolul Germaniei în Regiunea Mării Baltice Germania, care deține cea mai mare forță navală NATO din regiunea Mării Baltice, a preluat rolul de lider regional începând cu 1 octombrie. Sediul din portul Rostock, cunoscut sub denumirea de Commander Task Force Baltic (Comandamentul Forței Speciale Baltice), va coordona planificarea și desfășurarea operațiunilor maritime. De asemenea, va conduce forțele navale NATO în diverse scenarii, fie ele de pace, criză sau război. Deși Germania este responsabilă de conducerea task force-ului regional, personalul implicat provine din alte 11 țări aliate, subliniind caracterul multinațional al acestei inițiative. Amenințările Rusiei în regiune Invazia Rusiei în Ucraina a sporit îngrijorările privind o posibilă agresiune rusă în regiune. Marea Baltică este o rută de aprovizionare esențială pentru NATO și are o importanță economică strategică pentru statele aliate din zonă. NATO a semnalat riscuri crescute de spionaj și alte amenințări potențiale din partea Rusiei, care deține porturi importante la Marea Baltică, inclusiv în exclava Kaliningrad și Sankt Petersburg. Această inițiativă de consolidare a prezenței NATO în regiunea Mării Baltice reprezintă un răspuns la noile provocări de securitate, contribuind la stabilitatea și protecția aliaților din această zonă strategică.

Sandu și Stoianoglo, în turul doi (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Maia Sandu a luat peste 41% din voturi, va intra în turul al doilea cu candidatul socialist Alexandr Stoianoglo (26%)

Sandu și Stoianoglo, în turul doi. Pe 20 octombrie 2024, Republica Moldova a organizat alegeri prezidențiale, marcând cel de-al cincilea scrutin de acest tip de la obținerea independenței. Un eveniment este crucial pentru viitorul politic al țării, dat fiind rolul semnificativ pe care președintele îl deține în cadrul statului. Maia Sandu conduce în cursa prezidențială În urma numărării a 97,84% din voturile exprimate la alegerile prezidențiale din Republica Moldova, Maia Sandu se află în fruntea clasamentului. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Ea a obținut 41,83% din voturi, consolidându-și poziția de favorit în această competiție electorală. Alexandr Stoianglo și Renato Usatîi ocupă următoarele poziții Pe locul al doilea se situează Alexandr Stoianglo, care a atras 26,26% din voturi, fiind astfel principalul contracandidat al Maiei Sandu. În clasamentul preliminar, pe poziția a treia se află Renato Usatîi, care a obținut 13,77% din voturi, având un suport mai redus comparativ cu primii doi candidați. Candidați la alegerile din 2024 Cei 11 candidați la președinție au fost: – Alexandr Stoianoglo (Partidul Socialiștilor din Republica Moldova), cunoscut pentru cariera sa juridică și pentru funcția de Procuror General. – Maia Sandu (Partidul Acțiune și Solidaritate), actualul președinte, care candidează pentru un al doilea mandat. – Renato Usatîi (Partidul Nostru), fost primar al municipiului Bălți și candidat la alegerile din 2020. – Vasile Tarlev (Partidul pentru Viitorul Moldovei), fost prim-ministru al Republicii Moldova. – Irina Vlah (candidat independent), cu o carieră semnificativă ca Guvernatoare a UTA Găgăuzia. – Ion Chicu (Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei), fost prim-ministru. – Andrei Năstase (candidat independent), avocat și fost ministru de Interne. – Octavian Țîcu (Blocul electoral „Împreună”), doctor în istorie și fost parlamentar. – Victoria Furtună (candidat independent), juristă și activistă. – Tudor Ulianovschi (candidat independent), diplomat și fost ministru de Externe. – Natalia Morari (candidat independent), sociolog și jurnalistă cu o carieră remarcabilă în domeniul mass-media. Sandu și Stoianoglo, în turul doi Cu un procent de doar 2,16% dintre voturi rămase de numărat, este puțin probabil ca ierarhia actuală să se schimbe semnificativ. Totuși, rezultatele finale vor confirma pozițiile oficiale ale fiecărui candidat în această competiție prezidențială strânsă.

Referendumul european al Moldovei, rezultat șocant (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Coșmar la Chișinău: la ora 08.00, opțiunea NU la referendumul pentru integrare europeană avea 1.700 de voturi în plus, cu doar câteva mii de voturi rămase de numărat

Referendumul european al Moldovei, rezultat șocant. Rezultatele preliminare ale alegerilor din Republica Moldova prezintă o situație complexă. În primul tur al alegerilor prezidențiale, Maia Sandu a înregistrat un avans semnificativ, cu o diferență de 15 puncte procentuale față de contracandidați. Totuși, rezultatele referendumului privind aderarea la Uniunea Europeană sunt mai puțin favorabile pentru forțele pro-europene. În rândul alegătorilor din Republica Moldova, majoritatea au votat „NU” la aderare, o veste îngrijorătoare pentru guvernul pro-european și un succes pentru forțele pro-ruse. Rolul diasporei în referendum Cu toate acestea, rezultatul referendumului a fost influențat semnificativ de votul diasporei. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Alegătorii moldoveni din afara țării au susținut masiv aderarea la Uniunea Europeană, contribuind cu peste 100.000 de voturi pro-UE. Acest vot a inversat temporar tendințele inițiale, dar situația a rămas una foarte strânsă. Duminică seara, referendumul era considerat aproape pierdut de către tabăra pro-europeană, conform analizelor media internaționale. Luni dimineață, însă, tabăra „NU” a revenit în frunte, cu un avans de câteva mii de voturi, în condițiile în care numărarea voturilor era încă în desfășurare. Referendumul european al Moldovei, rezultat șocant La ora 6 dimineața, tabăra „NU” avea un avans de aproximativ 3.000 de voturi, în timp ce mai rămăseseră de numărat peste 30.000 de buletine de vot. O oră mai târziu, diferența s-a mărit la peste 4.100 de voturi. În ciuda acestor evoluții, tabăra „DA” a reușit să recupereze din diferență, reducând avansul la puțin peste 3.300 de voturi. Lupta rămâne strânsă, iar rezultatele finale sunt încă așteptate. La ora 08.00, voturile "NU" erau mai numeroase cu 1.700 față de cele "DA". Declarațiile Maiei Sandu Maia Sandu a vorbit despre o perioadă dificilă pentru democrația din Republica Moldova, acuzând influențe externe care au încercat să destabilizeze țara. Într-o declarație scurtă de duminică seara, ea a subliniat că „Moldova s-a confruntat azi și în ultimele luni cu un atac fără precedent asupra democrației. Grupări criminale au atacat țara noastră cu zeci de milioane de euro, minciuni și propagandă pentru a ne duce într-o zonă de incertitudine și instabilitate”. Reacția Moscovei Rezultatele preliminare ale referendumului și alegerilor din Republica Moldova au atras și reacții din partea Rusiei. Konstantin Kosacev, vicepreședintele Consiliului Federației Ruse, a comentat rezultatele, afirmând că „Mâna Bruxelles-ului s-a dovedit a fi scurtă și slabă”. El a sugerat că votul moldovenilor reflectă o preferință pentru soluțiile imediate la problemele economice, în detrimentul promisiunilor europene. Kosacev a mai adăugat că rezultatul acestui scrutin reprezintă o etapă nouă atât pentru Chișinău, cât și pentru Europa, subliniind că viitorul Republicii Moldova ar fi mai degrabă în cadrul Eurasiei decât în spațiul Euro-atlantic. Referendumul, subiect controversat În timp ce Maia Sandu continuă să aibă un avantaj în cursa prezidențială, referendumul privind aderarea la UE rămâne un subiect controversat, cu rezultate în schimbare. Votul diasporei a adus o speranță pentru tabăra pro-europeană, dar numărătoarea finală va decide direcția viitoare a Republicii Moldova, într-un context geopolitic complex și tensionat.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră