marți 30 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5857 articole
Internațional

Frustrarea Moscovei nu trece: MAE rus susține că referendumul pentru UE din Moldova a fost "fraudat"

Rusia acuză fraudarea referendumului moldovean pro-UE. Rusia consideră că referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană, organizat duminică în Republica Moldova în paralel cu alegerile prezidențiale, a fost fraudat, a declarat Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe. Rusia acuză fraudarea referendumului moldovean pro-UE Referendumul a avut un rezultat strâns, cu 50,46% dintre voturi în favoarea aderării la UE și 49,54% împotrivă. Citește și: Un antrenor de karate care ar fi fost premiat de agenția Elisabetei Lipă cu 130.000 de euro n-ar fi primit, de fapt, nici un ban – jurnalist Maria Zaharova a susținut că acest rezultat a fost "obținut în ultimul moment, deci a fost fraudat", în cadrul unei conferințe de presă. Evenimentul a fost amânat din cauza unui atac cibernetic asupra Ministerului rus de Externe, despre care Zaharova a afirmat că a fost realizat pentru a perturba comunicările legate de summitul BRICS găzduit de Rusia. Critici la adresa autorităților de la Chișinău Zaharova a declarat că un "puternic 'Nu'" față de integrarea în UE a fost ignorat de autoritățile moldovene. Ea a acuzat administrația președintei Maia Sandu că ar fi încercat să ascundă rezultatul real al votului. De asemenea, Zaharova a criticat "represiunea contra opozanților" și "interferența activă" din partea Uniunii Europene și a Statelor Unite, calificând referendumul drept un eșec al autorităților de la Chișinău. Peskov ridică semne de întrebare Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a comentat și el situația, descriind evoluția rezultatelor din timpul numărătorii voturilor ca pe o "anomalie" care "ridică multe semne de întrebare". El a subliniat că este "dificil de explicat ritmul creșterii mecanice a voturilor în favoarea lui Maia Sandu și a celor care susțin orientarea Republicii Moldova către UE". Peskov a cerut președintei Maia Sandu să prezinte dovezile la care a făcut referire în cadrul unei declarații date presei la închiderea urnelor, când aceasta a menționat că o grupare criminală ar fi încercat să cumpere 300.000 de voturi în contextul alegerilor și al referendumului, cu aluzie la o posibilă implicare rusă. Rezultatele alegerilor prezidențiale din Republica Moldova În cadrul alegerilor prezidențiale, Maia Sandu a obținut 42,49% din voturi în primul tur și se va confrunta în turul doi cu Alexandr Stoianoglo, candidatul opoziției pro-ruse, care a obținut 25,95% din voturi. Rezultatul final va fi decis în turul doi al alegerilor, care va avea un impact semnificativ asupra direcției politice a Republicii Moldova.

Rusia acuză fraudarea referendumului moldovean pro-UE (sursa: X/MFA Russia)
Atac terorist în Turcia, morți, răniți (sursa: youtoube/Halktv)
Internațional

Atentat sângeros în Turcia în timp ce Erdogan se afla cu Putin la summit-ul BRICS: patru morți și 14 răniți într-o explozie la TUSAS (Ankara), companie care produce avioane și drone militare

Atac terorist în Turcia, morți, răniți. Patru persoane au fost ucise și 14 rănite într-un atac asupra sediului unei companii din industria de apărare a Turciei, situat în apropierea capitalei Ankara, a anunțat președintele Recep Tayyip Erdogan. Evenimentul a avut loc miercuri și a fost însoțit de o amplă intervenție a forțelor de poliție și a serviciilor de urgență. Atac terorist în Turcia, morți, răniți Ministrul de Interne, Ali Yerlikaya, a actualizat bilanțul inițial de "trei martiri", confirmând că patru persoane au murit, iar dintre cei 14 răniți, trei se află în stare critică. Citește și: Gigi Becali acuză cancelaria lui Ciolacu că aștepta șpagă pentru a elibera un ajutor de stat de 13 milioane de euro Termenul "martir" este folosit în Turcia pentru a desemna victimele actelor violente sau militare. Yerlikaya a precizat că doi "teroriști" au fost "neutralizați" și a promis continuarea luptei împotriva terorismului. Reacția președintelui Erdogan Președintele turc a condamnat atacul, descriindu-l drept "atroce" în timpul unei declarații la summitul BRICS din Kazan, Rusia. Alături de el, președintele rus Vladimir Putin a transmis condoleanțe Turciei și a subliniat că "condamnă orice astfel de act, oricare ar fi motivațiile sale". NATO sprijină Turcia după atac Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a exprimat solidaritatea Alianței Nord-Atlantice cu Turcia, membră a NATO, după atacul de miercuri. "Mesajul meu a fost clar: NATO stă alături de Turcia", a declarat Rutte, după o conversație cu președintele Erdogan. Atacul a vizat companiei TUSAS Atacul a vizat sediul companiei aerospațiale turce TUSAS, situat la aproximativ 40 de km de Ankara. TUSAS este cunoscută pentru dezvoltarea și producția de sisteme aerospațiale, inclusiv avioane de luptă și drone. Conform unor surse media locale, atacul a fost marcat de focuri de armă și o explozie care a avut loc în jurul orei locale 16:00 (13:00 GMT) și a continuat până la 17:30 (14:30 GMT). Ostatici și suspiciuni de atac sinucigaș Televiziunea Habertürk a raportat că în timpul atacului au fost luați ostatici, însă detalii suplimentare nu au fost oferite. Potrivit canalului NTV, se presupune că atacul ar fi fost de natură sinucigașă, un grup de teroriști reușind să ajungă la intrarea în clădire, unde unul dintre ei ar fi detonat un dispozitiv exploziv. Nu există revendicări Ministerul turc al Justiției a anunțat deschiderea unei anchete pentru a clarifica circumstanțele atacului. Până în prezent, atacul nu a fost revendicat, iar ancheta se concentrează pe identificarea celor responsabili și a motivațiilor acestora.

Nouă lovitură Schengen-ului, Olanda impune controale (sursa: Facebook/Dick Schoof)
Internațional

Și Olanda impune controale la graniță, dând o nouă lovitură Schengen-ului, după ce Germania a făcut deja același lucru

Nouă lovitură Schengen-ului, Olanda impune controale. Olanda intenționează să implementeze controale la granițe, în cadrul unui set de măsuri propuse de noul guvern de dreapta pentru a limita migrația. Postul olandez de televiziune RTL a relatat, citând surse guvernamentale, că aceste măsuri ar urma să fie aplicate la sfârșitul lunii noiembrie. Nouă lovitură Schengen-ului, Olanda impune controale Decizia Olandei vine în contextul în care Germania a introdus deja controale la frontierele sale din interiorul spațiului Schengen încă din septembrie, tot pentru a combate migrația ilegală. Citește și: Gigi Becali acuză cancelaria lui Ciolacu că aștepta șpagă pentru a elibera un ajutor de stat de 13 milioane de euro Măsurile adoptate de guvernul olandez sunt parte dintr-o serie de inițiative care vizează reducerea migrației, urmând exemplul vecinilor germani. Măsuri stricte propuse de noul guvern olandez Controalele la granițe sunt doar o componentă a noii strategii anti-migrație elaborate de coaliția condusă de Partidul Libertății (PVV), o formațiune de extremă dreapta. Liderul PVV, Geert Wilders, a subliniat că dorește ca Olanda să devină mai puțin atractivă pentru migranți, în special pentru cei provenind din Africa și Orientul Mijlociu, astfel încât aceștia să caute alternative în alte țări. Limitarea permiselor și restricții Printre măsurile anunțate de noul executiv olandez se numără reducerea duratei de valabilitate a permiselor de azil la maximum trei ani și restricționarea dreptului de reunire familială. Aceste măsuri reprezintă cele mai stricte reglementări privind imigrația adoptate vreodată de Olanda. Cerere de derogare de la regulile UE În plus, guvernul condus de Dick Schoof, fost funcționar în serviciile de informații, a solicitat Comisiei Europene o derogare (opt-out) de la regulile Uniunii Europene referitoare la azil. Această cerere reflectă dorința Olandei de a adapta politicile sale în domeniul migrației la nevoile interne, chiar și în contextul reglementărilor europene.

Participarea lui Guterres la BRICS, criticată (sursa: Kremlin.ru)
Internațional

Prezența secretarului general al ONU la BRICS îl legitimează pe agresorul Putin, spun Estonia și Lituania

Participarea lui Guterres la BRICS, criticată. Estonia și Lituania au criticat miercuri participarea secretarului general al ONU, Antonio Guterres, la summitul națiunilor industriale emergente BRICS, organizat în Rusia, conform informațiilor furnizate de DPA. Summitul reunește Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud, la care s-au alăturat în acest an Iran, Egipt, Etiopia și Emiratele Arabe Unite. Participarea lui Guterres la BRICS, criticată Ministrul estonian de externe, Margus Tsahkna, a criticat dur prezența lui Guterres la acest eveniment, considerând că aceasta oferă "o victorie propagandistică clară regimului președintelui rus Vladimir Putin". Citește și: Gigi Becali acuză cancelaria lui Ciolacu că aștepta șpagă pentru a elibera un ajutor de stat de 13 milioane de euro Într-o postare pe rețeaua X, Tsahkna a subliniat că "nu ar trebui să se revină la afaceri cu un agresor care poartă un război sângeros în Ucraina și încalcă flagrant Carta ONU". Lituania: Participarea este "inacceptabilă" Gabrielius Landsbergis, ministrul de externe al Lituaniei, a reacționat într-o manieră similară, etichetând participarea lui Guterres drept "inacceptabilă". Comentariul său a venit ca răspuns la o postare a Ministerului ucrainean de Externe, care anunța vizita secretarului general al ONU la summitul BRICS desfășurat în Kazan, un oraș situat pe malurile râului Volga, în Rusia. Poziția Ucrainei În paralel, Kievul a transmis că Rusia nu a reușit să obțină sprijin pentru invazia sa în Ucraina la acest summit BRICS. Ministerul ucrainean de Externe a declarat că "Summitul BRICS, pe care Rusia intenționa să îl folosească pentru a diviza lumea, a demonstrat încă o dată că majoritatea lumii rămâne de partea Ucrainei în încercarea sa de a asigura o pace globală, justă și durabilă". Summitul BRICS Summitul BRICS, organizat în Rusia, a atras atenția la nivel global, fiind un prilej pentru țările participante să își exprime pozițiile față de situația geopolitică actuală. Prezența lui Antonio Guterres la acest eveniment a fost privită de unele state ca un semnal de apropiere față de Rusia, pe fondul conflictului în desfășurare din Ucraina. Reacțiile critice din partea Estoniei și Lituaniei subliniază tensiunile persistente dintre statele europene și Rusia, în contextul războiului din Ucraina.

Majoritatea francezilor s-a săturat de democrație (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Francezii s-au săturat de democrație, despre care spun că nu funcționează și își doresc "o forță puternică"

Majoritatea francezilor s-a săturat de democrație. Un sondaj realizat de Consiliul Economic, Social și de Mediu (CESE) din Franța a relevat că majoritatea cetățenilor francezi sunt nemulțumiți de funcționarea actuală a democrației în cadrul celei de-a Cincea Republici. Sondajul, efectuat de Ipsos și publicat în ziarul Le Parisien, evidențiază apatia persistenta a populației după alegerile generale recente, care nu au produs un câștigător clar. Majoritatea francezilor s-a săturat de democrație Potrivit sondajului, 51% dintre francezi consideră că "numai o forță puternică" poate asigura legea și ordinea în prezent. Citește și: Gigi Becali acuză cancelaria lui Ciolacu că aștepta șpagă pentru a elibera un ajutor de stat de 13 milioane de euro Acest rezultat subliniază neîncrederea în actualul sistem democratic și o dorință pentru măsuri mai ferme în gestionarea problemelor interne. Scepticism față de democrație În plus, sondajul a arătat că 23% dintre respondenți cred că "democrația nu este cel mai bun sistem politic" disponibil în acest moment. Aceasta reflectă o creștere a scepticismului față de instituțiile democratice, în contextul unei instabilități politice prelungite și a unor alegeri care nu au oferit o direcție clară pentru viitorul Franței. Rolul lui Macron Președintele Emmanuel Macron a luat decizia de a dizolva parlamentul și de a organiza noi alegeri în iunie și iulie, însă aceste alegeri nu au adus stabilitatea dorită. Partidul său centrist a pierdut controlul asupra puterii, iar Adunarea Națională (RN), condusă de Marine Le Pen, a câștigat cele mai multe voturi în primul tur. Totuși, coaliția extinsă de stânga, "Noul Front Popular", a câștigat în turul al doilea, fără a obține însă o majoritate clară. Noul premier și tensiunile politice În septembrie, președintele Macron l-a numit pe Michel Barnier, din tabăra republicanilor conservatori (LR), ca nou prim-ministru, chiar dacă partidul său a obținut mai puține voturi decât extrema dreaptă și extrema stângă. Noua conducere s-a confruntat rapid cu provocări politice, inclusiv criticile partidului de extremă dreaptă al lui Marine Le Pen față de bugetul propus de Barnier. Sprijinul tacit al extremei drepte Pentru a-și asigura supraviețuirea în fața unui potențial vot de neîncredere, guvernul lui Michel Barnier are nevoie de sprijinul tacit al partidului lui Marine Le Pen. Această situație reflectă echilibrul fragil din peisajul politic francez, unde nicio tabără nu reușește să obțină o majoritate clară, iar susținerea opozanților devine esențială pentru stabilitatea guvernamentală.

Viktor Orban, nou atac împotriva Bruxellesului (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Viktor Orban le cere ungurilor să reziste în fața Bruxellesului cum au făcut-o în fața în 1956 împotriva armatei sovietice

Viktor Orban, nou atac împotriva Bruxellesului. Premierul Ungariei, Viktor Orban, a lansat un nou atac la adresa Uniunii Europene, miercuri, în timpul comemorării Revoluției Ungare din 1956. Orban a făcut un apel la unguri să opună rezistență Bruxellesului, comparând situația actuală cu cea din 1956, când țara s-a ridicat împotriva ocupației sovietice. Viktor Orban, nou atac împotriva Bruxellesului În fața unei mulțimi adunate într-un parc din Budapesta, Viktor Orban a declarat că Ungaria trebuie să aleagă între a se supune "voinței unei puteri străine", referindu-se la Bruxelles, sau a rezista. Citește și: Gigi Becali acuză cancelaria lui Ciolacu că aștepta șpagă pentru a elibera un ajutor de stat de 13 milioane de euro "Eu propun ca răspunsul nostru să fie la fel de clar și fără echivoc ca cel din 1956", a spus premierul, evocând spiritul eroilor care s-au ridicat împotriva Uniunii Sovietice. Tensiuni între Ungaria și Uniunea Europeană De la revenirea sa la conducerea Ungariei în 2010, Viktor Orban a extins controlul asupra instituțiilor statului, lucru criticat de Comisia Europeană pentru derapaje autoritare și care a dus la diverse sancțiuni juridice. Relațiile dintre Ungaria și Bruxelles s-au deteriorat și mai mult în ultimele luni, în contextul unei "misiuni de pace" în Rusia pe care Orban a decis-o fără consultarea celorlalte state membre ale UE, în ciuda faptului că Ungaria deține în prezent președinția prin rotație a Uniunii Europene. Orban denunță "planuri de vasalizare" Viktor Orban a acuzat Uniunea Europeană că încearcă să transforme Ungaria într-un "stat-marionetă" și a promis că, deși revoluționarii din 1956 au fost înfrânți de Uniunea Sovietică, "noi vom câștiga" în fața Bruxellesului. El a criticat presiunea pe care o resimte din partea UE, susținând că Bruxellesul ar dori să impună implicarea Ungariei în război, să accepte migranți și să promoveze ideologii de gen. Relațiile tensionate cu Ucraina și sprijinul pentru Rusia Viktor Orban este singurul lider din Uniunea Europeană care menține legături apropiate cu Kremlinul și critică în mod constant sprijinul oferit de Occident Ucrainei. În cadrul discursului său, Orban a avertizat despre posibilitatea unei ofensive ucrainene pe teritoriul Ungariei. Criticând "planul pentru victorie" anunțat de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, Orban a declarat că există riscul ca "ungurii să se trezească într-o dimineață cu soldați slavi în estul teritoriului nostru". Sfidarea normelor europene Această nouă ieșire publică a premierului ungar reflectă tensiunile persistente dintre Ungaria și Uniunea Europeană. În ciuda presiunilor și sancțiunilor, Viktor Orban continuă să sfideze normele europene, adoptând o retorică naționalistă și suveranistă. Totodată, criticile sale la adresa sprijinului pentru Ucraina și relațiile cu Rusia rămân puncte de divergență semnificative în cadrul Uniunii Europene.

Israel, agresiunea iraniană și rolul SUA (sursa: Facebook/Yoav Gallant)
Internațional

Israelul știe că Iranul va replica dur după ce va fi atacat, forțele israeliene cer sprijinul SUA

Israel, agresiunea iraniană și rolul SUA. Ministrul israelian al Apărării, Yoav Gallant, a declarat marți, în cadrul unei întâlniri la Tel Aviv cu secretarul de stat american Antony Blinken, că Israelul se bazează pe sprijinul Statelor Unite "după ce atacă Iranul" ca reacție la atacul cu rachete lansat de Republica Islamică asupra Israelului pe 1 octombrie. Israel, agresiunea iraniană și rolul SUA În cadrul întrevederii, cei doi oficiali au discutat despre "agresiunea iraniană și activitățile teroriste ale Iranului prin intermediul reprezentanților săi în Orientul Mijlociu". Citește și: Gigi Becali acuză cancelaria lui Ciolacu că aștepta șpagă pentru a elibera un ajutor de stat de 13 milioane de euro Yoav Gallant a subliniat importanța sprijinului american pentru Israel în eventualitatea unui atac împotriva Iranului, considerând că acest ajutor ar "consolida descurajarea regională și ar slăbi 'axa răului'." Turneul lui Blinken în Orientul Mijlociu Secretarul de stat american, Antony Blinken, a sosit marți în Israel, în cadrul primei etape a turneului său diplomatic în mai multe țări din Orientul Mijlociu, cu scopul de a facilita o încetare a focului în Gaza. După vizita sa în Israel, Blinken urmează să se deplaseze în Iordania și Qatar, încercând să medieze în contextul escaladării violențelor în regiune. Vizita secretarului de stat american reprezintă cea de-a 11-a deplasare în regiune de la atacul Hamas asupra sudului Israelului din 7 octombrie anul trecut, eveniment care a declanșat conflictul din Gaza. Între timp, armata israeliană și-a intensificat operațiunile militare atât în Gaza, cât și în Liban, unde confruntările cu miliția Hezbollah, sprijinită de Iran, au crescut în intensitate.

Estonia cere creșterea bugetelor de apărare (sursa: Facebook/Kristen Michal)
Internațional

Doar 2% din bugetul fiecărei țări NATO pentru apărare e prea puțin, e nevoie de măcar 2,5%, spune premierul Estoniei

Estonia cere creșterea bugetelor de apărare. Premierul Estoniei, Kristen Michal, a îndemnat marți țările aliate din cadrul NATO să își majoreze bugetele de apărare la cel puțin 2,5% din Produsul Intern Brut (PIB) înainte de summitul NATO din 2025, care va avea loc la Haga. Declarațiile sale vin în contextul provocărilor de securitate tot mai mari din Europa. Estonia cere creșterea bugetelor de apărare După o întâlnire cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, la Tallinn, premierul estonian a subliniat că obiectivul actual, ca fiecare membru NATO să aloce cel puțin 2% din PIB pentru apărare, nu mai reflectă "realitatea situației actuale privind securitatea". Citește și: Becali recunoaște că a fost infiltrat de Viorel Hrebenciuc în AUR ca să-l ajute pe Simion să intre în turul II Michal a sugerat că un buget mai mare de apărare ar trebui să devină un obiectiv comun pentru toate statele membre NATO. Semnal pentru oponenți și aliați Michal a declarat că fiecare aliat ar trebui să cheltuiască cel puțin 2,5% din PIB pentru apărare, subliniind că acest efort suplimentar ar transmite un mesaj puternic atât oponenților, cât și partenerilor din NATO. Potrivit premierului, acest pas ar demonstra că "hotărârea noastră nu ar trebui pusă la încercare", întărind astfel poziția alianței în fața amenințărilor. Amenințarea Rusiei și poziția Estoniei Estonia, care se învecinează cu Rusia, resimte o amenințare crescută de la începutul invaziei ruse în Ucraina, declanșată în urmă cu peste doi ani și jumătate. În acest context, Estonia a alocat în 2023 un buget de 3,4% din PIB pentru apărare, depășind cu mult ținta curentă stabilită de NATO. Premierul Kristen Michal consideră că un efort similar din partea tuturor statelor membre ar consolida securitatea colectivă a alianței.

Succesorul lui Nasrallah, eliminat de Israel (sursa: Facebook/Israel Defense Forces)
Internațional

Succesorul liderului Hezbollah a fost eliminat de Israel la doar câteva zile de la uciderea predecesorului său

Succesorul lui Nasrallah, eliminat de Israel. Armata israeliană a anunțat marți seara că l-a "eliminat" pe Hachem Safieddine, considerat succesorul lui Hassan Nasrallah la conducerea grupării șiite libaneze Hezbollah, în urma unui atac asupra Beirutului desfășurat la începutul lunii octombrie. Succesorul lui Nasrallah, eliminat de Israel Conform comunicatului armatei israeliene, Hachem Safieddine, șeful Consiliului Executiv al Hezbollah, a fost ucis în timpul unei lovituri aeriene desfășurate în suburbiile sudice ale Beirutului, acum aproximativ trei săptămâni. Citește și: Becali recunoaște că a fost infiltrat de Viorel Hrebenciuc în AUR ca să-l ajute pe Simion să intre în turul II Acest atac a vizat liderii Hezbollah și face parte din eforturile Israelului de a elimina amenințările la adresa securității sale. În același atac, armata israeliană a confirmat că l-a ucis și pe Ali Hussein Hazima, un alt înalt oficial al grupării Hezbollah. Detaliile cu privire la implicarea acestuia în activitățile grupării nu au fost dezvăluite în totalitate, dar prezența sa în lista celor vizați de Israel subliniază importanța acestui atac. Hezbollah nu a reacționat oficial Până în prezent, Hezbollah nu a oferit un răspuns oficial cu privire la anunțul făcut de Israel despre eliminarea lui Hachem Safieddine și a altor lideri ai organizației. Reacțiile din partea grupării șiite sunt așteptate cu interes, având în vedere impactul acestui eveniment asupra dinamicii regionale și a conflictului israeliano-libanez. Uciderea lui Hassan Nasrallah Hassan Nasrallah, liderul Hezbollah, a fost de asemenea ucis într-un atac israelian în suburbiile sudice ale Beirutului, la data de 27 septembrie. Uciderea sa reprezintă un moment de cotitură pentru Hezbollah, gruparea fiind nevoită să își reorganizeze conducerea în urma acestei pierderi. Generalul Herzi Halevi, șeful Statului Major al armatei israeliene, a declarat că în cadrul acestui atac au fost loviți Nasrallah, succesorul său și o mare parte din conducerea superioară a Hezbollah. Acesta a subliniat că Israelul va continua să acționeze împotriva oricărei amenințări care vizează securitatea cetățenilor săi, reafirmând angajamentul Israelului de a proteja stabilitatea regiunii prin acțiuni preventive.

SUA denunță interferența Rusiei în R.Moldova (sursa: Facebook/Antony Blinken)
Internațional

Rusia va încerca să-i împiedice pe moldoveni să o aleagă pe Maia Sandu președinte în turul al doilea, avertizează SUA

SUA denunță interferența Rusiei în R.Moldova. Statele Unite ale Americii au declarat, marți, îngrijorarea lor cu privire la o posibilă interferență rusă în al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova. Alegerile sunt așteptate să fie foarte strânse, cu mize importante pentru viitorul țării. SUA denunță interferența Rusiei în R.Moldova Secretarul de stat american, Antony Blinken, a subliniat că Statele Unite sunt preocupate de posibilele încercări ale Rusiei de a influența rezultatul alegerilor din Republica Moldova. Citește și: Becali recunoaște că a fost infiltrat de Viorel Hrebenciuc în AUR ca să-l ajute pe Simion să intre în turul II Aceste îngrijorări apar în contextul apropierii celui de-al doilea tur de scrutin, programat pentru 3 noiembrie. Blinken a declarat că Rusia ar putea încerca să obstrucționeze dreptul cetățenilor moldoveni de a-și alege liderii în mod liber și suveran, subliniind importanța respectării procesului democratic în această țară. Cumpărarea de voturi Statele Unite au acuzat Rusia de diverse acțiuni menite să submineze democrația moldovenească. Printre aceste acțiuni se numără finanțarea ilegală, cumpărarea de voturi, dezinformarea și desfășurarea unor activități cibernetice rău intenționate. Washingtonul a criticat în mod deschis aceste eforturi, susținând că ele au ca scop perturbarea alegerilor și a referendumului recent desfășurat în Moldova. Rezultatul referendumului și tensiunile politice În urma referendumului de duminică, cetățenii moldoveni au votat la limită în favoarea principiului aderării la Uniunea Europeană. Rezultatul strâns al votului este considerat o provocare pentru președinta proeuropeană Maia Sandu, care a promovat activ ideea integrării europene. Maia Sandu, fost economist, a obținut cele mai multe voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale din această țară cu 2,6 milioane de locuitori. Totuși, ea se confruntă cu un al doilea tur de scrutin dificil, în care riscurile interferenței externe sunt ridicate. Contextul geopolitic și rolul Rusiei Președinta Maia Sandu a adoptat o poziție fermă împotriva influenței Moscovei, în special după invazia rusă în Ucraina, țară vecină cu Republica Moldova. Aceasta a inițiat demersuri la Bruxelles pentru a avansa candidatura țării sale la aderarea în Uniunea Europeană. Referendumul recent a avut rolul de a consolida mandatul acestei strategii proeuropene. Statele Unite au acuzat în mod direct Rusia că a cheltuit milioane de dolari pentru a încerca să influențeze rezultatele electorale în Republica Moldova, un efort perceput ca o amenințare la adresa independenței și democrației acestei foste republici sovietice.

Participanții BRICS nu-și pot folosi cardurile (sursa: infobrics.org)
Internațional

Mesajul Rusiei către participanții străini la BRICS: „Veniți cu bani lichizi!”. Deși Kremlinul încearcă să demonstreze că a depășit sancțiunile Occidentului, cardurile nu funcționează

Participanții BRICS nu-și pot folosi cardurile. Președintele Vladimir Putin dorește să arate liderilor prezenți la summitul BRICS de la Kazan că Rusia a reușit să depășească sancțiunile impuse de Occident ca urmare a războiului din Ucraina. Cu toate acestea, mesajul transmis de organizatori participanților străini a fost unul diferit: să aducă bani gheață. Summitul BRICS la Kazan: Ce țări participă? Rusia găzduiește în această săptămână la Kazan, pe malul râului Volga, aproximativ 20 de lideri pentru un summit al grupului BRICS. Citește și: Ipocrizia lui Lipă: dublu campion mondial lăsat fără indemnizație de merit, deși a câștigat și un proces, în timp ce angajații unor federații iau premii de sute de mii de euro Acest bloc diplomatic a fost format inițial de Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud și a fost extins anul acesta prin includerea a patru noi membri: Etiopia, Iran, Egipt și Emiratele Arabe Unite. Participanții BRICS nu-și pot folosi cardurile Pe site-ul oficial al summitului, organizatorii au subliniat că vizitatorii nu vor putea folosi carduri Mastercard sau Visa emise în afara Rusiei pentru plăți sau retrageri de numerar. Deși cardurile Union Pay sunt acceptate, ele sunt supuse unor restricții. În consecință, participanților li s-a recomandat să aducă dolari sau euro, singurele valute care pot fi schimbate în ruble la majoritatea băncilor din Rusia. Recomandări: cardul rusesc Mir Organizatorii au sugerat participanților să își procure un card rusesc Mir, oferindu-le instrucțiuni pentru obținerea acestuia, inclusiv la aeroportul din Kazan. Această recomandare vine în contextul în care autoritățile ruse au etichetat dolarii și euro drept "monede toxice", reacționând astfel la sancțiunile occidentale impuse după invazia Ucrainei. Dificultăți pentru sistemul de plăți Mir Sistemul de plăți Mir, văzut odată ca o alternativă rusească la Visa și Mastercard, a pierdut din sprijin chiar și în rândul aliaților apropiați ai Moscovei. Aceștia au încetat să accepte cardurile Mir în urma sancțiunilor impuse de SUA. În aceste condiții, Rusia a căutat să își întărească legăturile comerciale cu țările care folosesc monede "prietenoase", precum yuanul chinezesc, pentru a reduce impactul sancțiunilor occidentale. Extinderea BRICS: Noi membri și țări interesate de aderare Grupul BRICS, inițial format din Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud, a adăugat în acest an noi membri, printre care Egipt, Emiratele Arabe Unite, Etiopia și Iran. Alte țări, precum Turcia, Azerbaidjan și Cuba, și-au exprimat interesul de a adera la acest grup. Potrivit unor oficiali, aproximativ 30 de state ar dori să devină parte din BRICS. Aceste evoluții vin într-un moment în care Rusia încearcă să demonstreze că sancțiunile Occidentului nu au reușit să izoleze țara pe plan internațional, ci dimpotrivă, au deschis noi oportunități de colaborare cu alte națiuni.

Comandamentul NATO, Marea Baltică, înfurie Rusia (sursa: Facebook/Bundeswehr)
Internațional

Se agită apele în Marea Baltică: rușii amenință cu represalii după ce Germania a deschis un comandament NATO la Rostock

Comandamentul NATO, Marea Baltică, înfurie Rusia. Germania a inaugurat un nou centru de comandament naval în Marea Baltică pentru a coordona forțele NATO, asigurând că această măsură respectă dispozițiile tratatului care reglementează statutul internațional al Germaniei după reunificare. Berlinul a răspuns astfel la amenințările Rusiei cu posibile consecințe în urma deschiderii centrului. Comandamentul NATO, Marea Baltică, înfurie Rusia Ministerul rus de Externe l-a convocat marți pe ambasadorul Germaniei la Moscova, Alexander Graf Lambsdorff, pentru a protesta împotriva inaugurării noului comandament. Citește și: Ipocrizia lui Lipă: dublu campion mondial lăsat fără indemnizație de merit, deși a câștigat și un proces, în timp ce angajații unor federații iau premii de sute de mii de euro Moscova a susținut că deschiderea acestuia ar încălca acordul "2+4", un tratat semnat după reunificarea Germaniei, care interzice staționarea trupelor NATO în estul Germaniei. Diplomatul german a respins ferm aceste acuzații, afirmând că guvernul federal nu a încălcat acordul "2+4", potrivit unui purtător de cuvânt al Ministerului de Externe german. Rolul "Commander Task Force Baltic" Noul comandament naval, denumit oficial "Commander Task Force Baltic", a fost inaugurat în orașul portuar Rostock și va coordona planificarea operațiunilor și exercițiilor maritime NATO în Marea Baltică. Acesta va asigura conducerea forțelor navale aliate în situații de pace, criză și război. Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a subliniat că acest comandament nu presupune staționarea trupelor NATO în estul Germaniei, fiind în conformitate cu prevederile acordului "2+4". Avertizările Rusiei Rusia a calificat deschiderea centrului de comandament drept o „revizuire treptată a rezultatelor celui de-Al Doilea Război Mondial” și a acuzat Germania de „militarizarea țării”. Moscova a cerut guvernului german să ofere explicații detaliate cu privire la această decizie și a avertizat că extinderea infrastructurii militare NATO în fosta Germanie de Est va atrage un răspuns din partea sa. Consolidarea apărării NATO Invazia Rusiei în Ucraina a amplificat temerile privind o potențială agresiune în regiunea Mării Baltice, o zonă strategică de aprovizionare și de importanță economică pentru aliații NATO. Alianța Nord-Atlantică a avertizat cu privire la riscurile de spionaj și alte amenințări din partea Rusiei, care are porturi strategice în exclava Kaliningrad și în apropierea orașului Sankt Petersburg. Pentru a răspunde acestor provocări, NATO a decis să-și întărească capacitățile de apărare în regiunea Mării Baltice, contribuind la asigurarea stabilității și securității aliate în fața riscurilor crescute.

Ucrainenii, adeverințe medicale false împotriva înrolării (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Epidemie de acte medicale false pentru a evita înrolarea în forțele ucrainene. De schema de corupție pe scară largă au beneficiat și mulți funcționari publici

Ucrainenii, adeverințe medicale false împotriva înrolării. Procurorul general al Ucrainei, Andrii Kostin, și-a anunțat demisia marți, în urma unei anchete a serviciilor de securitate care a dezvăluit un amplu sistem de corupție. Acesta a permis unor oficiali din sistemul judiciar să evite înrolarea în armată. Ucrainenii, adeverințe medicale false împotriva înrolării Andrii Kostin a recunoscut existența „multor fapte de abuzuri rușinoase” în cadrul parchetului din Ucraina. Citește și: Ipocrizia lui Lipă: dublu campion mondial lăsat fără indemnizație de merit, deși a câștigat și un proces, în timp ce angajații unor federații iau premii de sute de mii de euro În fața acestor descoperiri, el a considerat că este corect să renunțe la funcția sa și a anunțat demisia. Reuniunea consiliului pentru Securitate Națională Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a confirmat că a avut loc o reuniune a Consiliului pentru Securitate Națională dedicată acestei situații. Zelenski a vorbit despre „responsabilități personale” în legătură cu descoperirile, menționând în mod special pe procurorul general. Sistemul de corupție la înrolare Ancheta condusă de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a scos la iveală un sistem de corupție „la scară largă” în procesul de înrolare militară. Mulți oficiali au declarat „dizabilități fictive” pentru a evita mobilizarea, iar autoritățile au descoperit 4.100 de certificate de invaliditate false, care au fost ulterior anulate. Funcționari ai comisiilor medicale sunt suspectați de vânzarea de certificate medicale false, facilitând astfel obținerea de scutiri de la mobilizare pentru mai multe persoane, inclusiv oficiali de rang înalt. În luna octombrie, autoritățile ucrainene au confiscat aproape cinci milioane de euro în numerar de la șefa comisiei medicale regionale din Hmelnițki, care este implicată în vânzarea de certificate false. Scandalul din Hmelnițki Conform presei ucrainene, mai mult de 50 de procurori din regiunea Hmelnițki au obținut certificate de invaliditate datorită serviciilor oferite de șefa comisiei medicale. Aceasta le-a permis să primească pensii mari și să evite înrolarea. De la căderea Uniunii Sovietice, Ucraina s-a confruntat cu numeroase scandaluri de corupție și și-a asumat un angajament ferm de a combate aceste practici, în special în contextul aspirațiilor sale de aderare la Uniunea Europeană. Cu toate acestea, de la începutul invaziei ruse în februarie 2022, mai multe cazuri de corupție au ieșit la iveală, inclusiv în cadrul Ministerului Apărării și armatei, ducând la destituiri și arestarea unor oficiali de rang înalt.

Dezbatere electorală, Maia Sandu și Stoianoglo (sursa: Facebook/Maia Sandu, Alexandr Stoianoglo)
Internațional

Maia Sandu și contracandidatul Alexandr Stoianoglo vor avea o dezbatere televizată duminică, moderată de un foarte controversat jurnalist

Dezbatere electorală, Maia Sandu și Stoianoglo. Dezbaterea electorală dintre Maia Sandu, candidata Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), și Alexandr Stoianoglo, candidatul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), se va desfășura duminică la Palatul Republicii din Chișinău. Evenimentul va fi moderat de jurnalistul Gheorghe Gonța, la solicitarea echipei lui Stoianoglo, potrivit Ziarului Național din Chișinău. Dezbatere electorală, Maia Sandu și Stoianoglo Maia Sandu a anunțat într-un live pe Facebook că echipa sa a făcut inițial un apel pentru organizarea dezbaterii la Televiziunea Națională. Citește și: Ipocrizia lui Lipă: dublu campion mondial lăsat fără indemnizație de merit, deși a câștigat și un proces, în timp ce angajații unor federații iau premii de sute de mii de euro Această propunere a fost însă refuzată de echipa lui Stoianoglo. De asemenea, echipa PAS a propus ca dezbaterea să aibă loc joi, 24 octombrie, în timp ce PSRM a preferat o zi din săptămâna următoare. În final, cele două echipe au ajuns la un compromis, stabilind ca dezbaterea să aibă loc duminică. Discuții privind moderatorul dezbaterii Maia Sandu a comentat și asupra alegerii moderatorului, propus de echipa lui Stoianoglo. Jurnalistul Gheorghe Gonța, cunoscut pentru implicarea sa în diverse dezbateri, a fost ales în urma insistențelor echipei PSRM. Deși Maia Sandu a subliniat importanța unui moderator independent, ea a acceptat propunerea, subliniind că prioritatea sa este ca dezbaterea să aibă loc și cetățenii să poată evalua răspunsurile celor doi candidați. Conform anunțului PSRM, dezbaterea va avea loc la Palatul Republicii din Chișinău, iar transmisiunea în direct va fi asigurată de compania Teleradio-Moldova, asigurând astfel accesul publicului larg la discuțiile dintre cei doi candidați. Alegerile Prezidențiale: cursa pentru turul doi În turul doi al alegerilor prezidențiale, programat pentru 3 noiembrie, se vor confrunta Maia Sandu, care a obținut 42,45% din voturi în primul tur, și Alexandr Stoianoglo, fost procuror general, care a acumulat 25,98% din sufragii. Dezbaterea de duminică va oferi ocazia ambilor candidați de a-și prezenta viziunea și de a câștiga încrederea electoratului înainte de runda finală a alegerilor.

China și Rusia, prietenie „de neclintit” (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Iubire fără limite între Putin și Xi, spune liderul chinez, care insistă pe "alegerea strategică neclintită" de colaborare între China și Rusia

China și Rusia, prietenie „de neclintit”. Președintele Chinei, Xi Jinping, a reafirmat marți relația „de neclintit” cu Rusia, în ciuda contextului internațional tensionat, în cadrul întâlnirii cu omologul său rus, Vladimir Putin, la summitul BRICS, desfășurat în orașul rus Kazan. China și Rusia, prietenie „de neclintit” Xi Jinping a subliniat că, deși situația internațională este marcată de schimbări și turbulențe semnificative, angajamentul său față de parteneriatul strategic dintre China și Rusia rămâne ferm. Citește și: Ipocrizia lui Lipă: dublu campion mondial lăsat fără indemnizație de merit, deși a câștigat și un proces, în timp ce angajații unor federații iau premii de sute de mii de euro La începutul summitului, el a declarat că relațiile bilaterale reprezintă o alegere strategică solidă, neafectată de presiunile globale. Relațiile bilaterale În timpul discursului său, președintele chinez a amintit că această întâlnire este a treia cu Vladimir Putin în cursul acestui an și a menționat celebrarea a 75 de ani de relații diplomatice între cele două țări. El a evidențiat că, în ciuda transformărilor majore din ultimele decenii, legăturile strânse dintre poporul chinez și cel rus rămân neschimbate. "Pilonii noii Ordini mondiale multipolare" Xi Jinping a subliniat importanța BRICS ca platformă de promovare a unei ordini mondiale multipolare și a evidențiat rolul summitului de la Kazan, care este primul după aderarea unor noi membri: Egipt, Iran, Emiratele Arabe Unite și Etiopia. Aceasta reflectă ambițiile BRICS de a influența echilibrul geopolitic global. Putin, cooperare "profundă" Vladimir Putin a subliniat că relațiile strategice dintre Rusia și China reprezintă un „exemplu” pentru toate statele, fiind bazate pe avantaje reciproce și stabilitate. El a afirmat că aceste relații nu sunt conjuncturale, ci sunt fundamentate pe cooperarea profundă și pe angajamentul de a asigura stabilitatea internațională. Cooperarea Ruso-Chineză pentru "securitatea globală" Putin a accentuat că parteneriatul ruso-chinez joacă un rol de stabilizare în politica mondială. El a subliniat intenția Rusiei de a continua extinderea cooperării cu China pe platformele internaționale, cu scopul de a promova securitatea globală și o ordine mondială echitabilă. Liderii BRICS, la Kazan În cadrul summitului BRICS de la Kazan, președintele Putin a organizat un dineu la care au participat liderii celor nouă țări membre, inclusiv reprezentanții celor patru noi state membre: Iran, Egipt, Emiratele Arabe Unite și Etiopia. De asemenea, la eveniment au fost prezenți și reprezentanții altor 20 de state interesate să se alăture acestui grup de influență globală. Această întâlnire a reconfirmat intențiile comune ale Rusiei și Chinei de a construi o ordine mondială bazată pe principii de cooperare și non-aliniere, în pofida provocărilor geopolitice actuale.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră