marți 23 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5857 articole
Internațional

Atenție, acesta nu este un exercițiu: Germania susține că are numai trei ani pentru a se înarma în vederea unui atac rusesc

Germania accelerează militarizarea, de frica Rusiei. Armata germană (Bundeswehr) are la dispoziție trei ani pentru a achiziționa echipamentele necesare apărării țării și aliaților NATO, în eventualitatea unui atac rusesc. Anunțul a fost făcut de Annette Lehnigk-Emden, președinta Oficiului Federal pentru Achiziții Militare, într-un interviu acordat publicației Tagesspiegel. Germania accelerează militarizarea, de frica Rusiei Lehnigk-Emden a declarat că toate achizițiile necesare trebuie finalizate până în 2028, astfel încât soldații să aibă timp să se antreneze cu noile echipamente. Citește și: Încă o taxă inventată pentru a salva bugetul: „taxă pe orice mișcare de bani din economie” Obiectivul este ca Bundeswehr-ul să fie complet pregătit pentru apărarea teritoriului național și a statelor NATO, în contextul tensiunilor crescânde cu Rusia. Declarația vine după ce Carsten Breuer, inspectorul general al Bundeswehr-ului, a avertizat că Rusia ar putea fi capabilă să lanseze un atac la scară largă asupra NATO încă din 2029, în ciuda pierderilor suferite în Ucraina. Bugete record pentru apărare Potrivit oficialei responsabile cu achizițiile, obiectivul este realizabil datorită simplificării procedurilor birocratice și fondurilor masive alocate pentru apărare. Noul guvern condus de cancelarul Friedrich Merz a promis „cea mai puternică armată din Europa”, iar bugetul alocat înzestrării militare se ridică la sute de miliarde de euro. Skyranger, vehicule blindate și tancuri Leopard Până la finalul anului, Bundestag-ul va primi planurile pentru noile achiziții, cu accent pe arme grele. Printre priorități se numără tancurile antiaeriene Skyranger și vehiculele blindate care vor înlocui transportorul Fuchs. De asemenea, au fost semnate contracte pentru producția de noi tancuri Leopard 2. Germania are nevoie de până la 60.000 de soldați noi O altă provocare majoră pentru Bundeswehr este lipsa de personal, în contextul în care serviciul militar obligatoriu a fost eliminat. Ministrul Apărării, Boris Pistorius, a estimat că armata va avea nevoie de încă 50.000–60.000 de soldați în anii următori, pentru a răspunde cerințelor NATO. În 2024, Bundeswehr-ul avea peste 180.000 de militari activi.

Germania accelerează militarizarea, de frica Rusiei (sursa: Facebook/Bundeswehr)
Ucraina, sprijin european, fără ajutorul SUA (sursa: pravda.com.ua)
Internațional

Generalul german Freuding susține că UE poate susține militar Ucraina și fără SUA. Și un avertisment: Rusia se înarmează masiv

Ucraina, sprijin european, fără ajutorul SUA. Generalul maior Christian Freuding, responsabil cu livrările de arme ale Germaniei, a declarat că Europa este capabilă să sprijine în continuare Ucraina în fața agresiunii ruse, chiar dacă Statele Unite și-ar întrerupe complet sprijinul militar. Ucraina, sprijin european, fără ajutorul SUA Conform generalului Freuding, membrii europeni ai NATO, împreună cu Canada, au depășit deja valoarea estimată de 20 de miliarde de dolari oferită de SUA Ucrainei în 2023. Citește și: Încă o taxă inventată pentru a salva bugetul: „taxă pe orice mișcare de bani din economie” Aceasta reprezenta circa 60% din totalul sprijinului militar internațional în acel an. „Dacă există voință politică, vor exista și mijloacele necesare pentru a compensa sprijinul american”, a afirmat Freuding. Incertitudini privind poziția administrației Trump Deși Ucraina continuă să primească arme aprobate în mandatul lui Joe Biden, viitoarele livrări americane rămân incerte. Nu se știe dacă Donald Trump va aproba noi livrări sau va permite țărilor terțe să achiziționeze armament american pentru Kiev. Freuding estimează că livrările actuale pot susține Ucraina până în vară, în funcție de ritmul de consum al muniției și de procesele logistice. SUA, esențiale pentru anumite capabilități militare Generalul german avertizează că anumite elemente esențiale din sprijinul oferit de SUA sunt dificil de înlocuit: datele de informații, supraveghere și recunoaștere (ISR), sistemele Patriot și piesele de schimb pentru armamentul american. „Trebuie să analizăm în ce măsură putem compensa aceste capabilități, dacă americanii nu le vor mai furniza”, a declarat Freuding. Rusia își dublează forțele și stochează muniție Oficialul german atrage atenția asupra planului Rusiei de a-și dubla forțele terestre până în 2026, ajungând la 1,5 milioane de militari. În plus, Moscova produce stocuri excedentare de muniție și își întărește infrastructura militară, mai ales în Districtul Militar Vest, la granița cu Finlanda, nou membru NATO. Un eventual armistițiu ar favoriza reînarmarea Rusiei Freuding avertizează că o eventuală încetare a focului în Ucraina i-ar permite Rusiei să își accelereze procesul de reînarmare. Potrivit evaluărilor NATO, un potențial atac rus asupra teritoriului alianței ar putea avea loc începând cu 2029. „Desigur, un armistițiu ar putea schimba dinamica amenințării”, a menționat el. Germania, al doilea cel mai mare donator pentru Ucraina Germania a oferit Ucrainei un ajutor militar în valoare de 38 miliarde de euro (43 miliarde dolari), inclusiv fonduri alocate pe termen lung, devenind astfel al doilea cel mai mare susținător, după Statele Unite. Freuding a precizat că nu are cunoștință despre eventuale livrări de armament american finanțate de alte țări, aprobate de administrația Trump.

Armata ucraineană doboară un Su-35 rusesc (sursa: roe.ru)
Internațional

Încă un avion rus (Su-35) distrus, de data aceasta de tiruri antiaeriene deasupra Ucrainei

Armata ucraineană doboară un Su-35 rusesc. Forțele aeriene ucrainene au declarat că au doborât sâmbătă dimineață un avion de luptă rus de tip Su-35, potrivit unui anunț oficial al armatei. Armata ucraineană doboară un Su-35 rusesc „În această dimineață, pe 7 iunie 2025, ca urmare a unei operațiuni de succes a Forțelor Aeriene în direcția Kursk, un avion de luptă rus Su-35 a fost doborât”, a transmis armata ucraineană prin intermediul aplicației Telegram. Citește și: Încă o taxă inventată pentru a salva bugetul: „taxă pe orice mișcare de bani din economie” Deocamdată, partea rusă nu a comentat incidentul. Atac recent cu drone asupra bombardierelor rusești Incidentul survine la scurt timp după ce Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a revendicat un atac major cu drone asupra unei baze aeriene rusești. Potrivit autorităților ucrainene, peste 40 de aeronave militare ruse au fost vizate, inclusiv bombardiere strategice de tip Tu-95 și Tu-22, utilizate de Rusia pentru lansarea de rachete cu rază lungă de acțiune asupra Ucrainei.

DOGE primește acces la date personale (sursa: Pexels/Malcolm Hill)
Internațional

Curtea Supremă a SUA autorizează accesul DOGE la date personale, în ciuda îngrijorărilor privind confidențialitatea

DOGE primește acces la date personale. Curtea Supremă a Statelor Unite, dominată de o majoritate conservatoare (6-3), a autorizat temporar Departamentul pentru eficiență guvernamentală (DOGE), creat la inițiativa lui Elon Musk, să acceseze datele personale deținute de Administrația Securității Sociale (SSA). Decizia este valabilă până la un nou ordin judecătoresc. DOGE primește acces la date personale Hotărârea permite DOGE să obțină informații extrem de sensibile, precum dosare medicale, extrase bancare și fluturași de salariu ai cetățenilor americani. Citește și: Judecătorii au acordat sporuri și majorări salariale care nu mai existau în lege - Curtea de Conturi. Ce sumă astronomică va avea de plătit statul Judecătoarea Ketanji Brown Jackson, susținută de Sonia Sotomayor, a criticat decizia într-o opinie separată, subliniind că aceasta oferă un acces „de urgență” la date fără o analiză legală prealabilă. Anularea unei hotărâri privind transparența În aceeași zi, Curtea Supremă a anulat și o decizie a unei instanțe inferioare care solicita DOGE să-și facă publice dosarele. Acțiunea fusese inițiată de organizația CREW, în baza legii privind libertatea de acces la informații (FOIA), care impune agențiilor federale să furnizeze documentele solicitate de public. Administrația Trump a argumentat că DOGE nu este o agenție federală, ci o entitate distinctă. Administrația Trump justifică extinderea atribuțiilor DOGE prin necesitatea combaterii fraudei în sistemul de securitate socială, reluând acuzații conform cărora SSA ar plăti în mod eronat pensii către persoane decedate – acuzații respinse anterior de mai multe instanțe și rapoarte oficiale.

Trump, în dosarele Epstein, acuză Musk (sursa: The Guardian)
Internațional

"Bomba" lui Musk - îl acuză pe Trump că apare în dosarele abuzatorului sexual Jeffrey Epstein: "De asta nu au fost făcute publice"

Trump, în dosarele Epstein, acuză Musk: miliardarul susține că acesta este motivul pentru care documentele referitoare la Epstein nu au fost făcute publice. Trump, în dosarele Epstein, acuză Musk "E timpul să arunc bomba cea mare: Donald Trump este în dosarele Epstein. Acesta e adevăratul motiv pentru care documentele nu au fost făcute publice.", a scris Elon Musk pe X. Deocamdată, președintele american nu a reacționat la această acuzație. Citește și: Război total între Trump și Musk: președintele american amenință să taie contractele federale cu companiile miliardarului Jeffrey Epstein a fost un om de afaceri american, cunoscut mai ales pentru rețeaua sa de relații influente și scandalurile de abuz sexual care au atras atenția internațională. Legături cu personaje celebre la nivel mondial Născut pe 20 ianuarie 1953 în Brooklyn, New York, Epstein a început cariera ca profesor, ulterior intrând în domeniul financiar. A lucrat pentru banca de investiții Bear Stearns înainte de a-și înființa propria firmă de administrare a averilor, J. Epstein & Co., axată pe clienți extrem de bogați. De-a lungul anilor, Epstein a cultivat legături cu figuri importante din politică, afaceri și monarhii, inclusiv cu fostul președinte american Bill Clinton, prințul Andrew al Marii Britanii și Donald Trump. Prima condamnare, în 2008 Relațiile sale cu elitele globale au ridicat semne de întrebare în contextul acuzațiilor grave care i-au fost aduse. În 2008, Epstein a fost condamnat în Florida pentru solicitare de prostituție de la o minoră. A încheiat un acord controversat care i-a permis să evite o pedeapsă semnificativă cu închisoarea.  Cu toate acestea, a continuat să fie investigat pentru presupuse abuzuri sexuale sistematice, inclusiv trafic de minore, în care ar fi fost implicată și fosta sa parteneră, Ghislaine Maxwell. Decesul din celulă și teoriile conspirației În iulie 2019, Epstein a fost arestat din nou sub acuzația de trafic de persoane în scop sexual. La scurt timp după, pe 10 august 2019, a fost găsit mort în celula sa dintr-o închisoare federală din Manhattan. Oficial, decesul a fost declarat sinucidere, însă circumstanțele suspecte au alimentat numeroase teorii ale conspirației. Cazul Epstein a scos la lumină deficiențe ale sistemului de justiție și a generat un val de critici legate de modul în care influența și banii pot distorsiona aplicarea legii. 

Trump îi taie contractele lui Musk (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Război total între Trump și Musk: președintele american amenință să taie contractele federale cu companiile miliardarului

Trump îi taie contractele lui Musk: relația dintre președintele SUA, Donald Trump, și miliardarul Elon Musk a escaladat rapid într-un conflict deschis, după ce Trump a amenințat public că va tăia subvențiile și contractele guvernamentale ale companiilor SpaceX și Starlink. Trump îi taie contractele lui Musk Avertismentul a fost lansat joi, în timpul unei declarații oficiale la Casa Albă, și a fost dublat de o serie de postări acide pe platforma Truth Social. Citește și: Atac brutal al unei judecătoare la adresa lui Nicușor Dan: ea cere suspendarea noului președinte pentru că i-a convocat la Cotroceni pe șefii parchetelor Scandalul a erupt la doar câteva zile după ce cei doi fuseseră văzuți împreună la Casa Albă, Trump mulțumindu-i atunci lui Musk pentru contribuțiile sale în cadrul administrației. Totuși, criticile repetate ale lui Musk la adresa noii legi fiscale propuse de Trump („Big Beautiful Bill”) au provocat ruptura. Musk a numit proiectul „o abominație dezgustătoare” care va duce la creșterea deficitului bugetar cu 2,4 trilioane de dolari, conform estimărilor Congresului. Piața reacționează: acțiunile Tesla scad cu 9% Conflictul a avut deja efecte financiare: acțiunile Tesla, compania lui Musk, au scăzut cu 9% după declarațiile lui Trump. Președintele a subliniat că tăierea contractelor federale este o metodă eficientă de a reduce cheltuielile bugetare, afirmând că este „surprins că Biden nu a făcut asta mai devreme”. Răspunsul lui Musk nu a întârziat să apară, folosind platforma sa X (fosta Twitter) pentru a-l ironiza pe Trump și a critica lipsa de transparență în procesul legislativ. De asemenea, Musk a publicat capturi cu postări vechi ale lui Trump în care critica excesul de cheltuieli al republicanilor, întrebând retoric: „Unde este omul care a scris aceste cuvinte? A fost înlocuit cu o dublură?”. De la campanie și Mar-a-Lago la despărțirea publică Musk a fost un aliat cheie al lui Trump în campania electorală, contribuind cu peste 250 de milioane de dolari și însoțindu-l la mitinguri și reuniuni oficiale. A fost prezent chiar și la învestirea din ianuarie, fiind un consilier influent în cadrul Departamentului pentru Eficiență Guvernamentală. Relația s-a deteriorat rapid după ce Trump a retras nominalizarea lui Jared Isaacman — promovat de Musk — pentru conducerea NASA.

Femeie heterosexuală, discriminată în favoarea gay (sursa: Paramount Plus)
Internațional

O femeie heterosexuală, discriminată în favoarea unor persoane gay. Curtea Supremă din SUA a admis procesul

Femeie heterosexuală, discriminată în favoarea gay: Marlean Ames susține că i-a fost refuzată o promovare din cauza orientării sale sexuale tradiționale. Femeie heterosexuală, discriminată în favoarea gay Curtea Supremă a Statelor Unite a decis, joi, că persoanele din grupuri majoritare – precum albii sau heterosexualii – pot intenta acțiuni în justiție pentru cazuri de discriminare inversă, în temeiul Titlului VII din Legea drepturilor civile din 1964. Citește și: Atac brutal al unei judecătoare la adresa lui Nicușor Dan: ea cere suspendarea noului președinte pentru că i-a convocat la Cotroceni pe șefii parchetelor Decizia unanimă a celor nouă judecători a relansat procesul intentat de Marlean Ames, o femeie heterosexuală din Ohio, care a reclamat că a fost retrogradată și i s-a refuzat o promovare pe criterii legate de orientarea sexuală. Ames, în vârstă de 61 de ani, a dat în judecată în 2020 Departamentul pentru servicii de tineret din Ohio, susținând că, deși era mai calificată, a fost ocolită în favoarea unei femei lesbiene și ulterior retrogradată în beneficiul unui bărbat gay. Ea a invocat discriminare pe baza orientării sexuale, argumentând că deciziile luate împotriva ei în 2019 au fost motivate de faptul că este heterosexuală. Curtea Supremă: protecția împotriva discriminării se aplică tuturor Instanțele inferioare, inclusiv Curtea de Apel din Cincinnati (al 6-lea Circuit), au respins inițial plângerea, impunând criterii mai stricte reclamanților din grupuri majoritare. Judecătoarea Ketanji Brown Jackson, care a redactat decizia Curții Supreme, a clarificat că Titlul VII nu face nicio distincție între grupuri minoritare și majoritare – orice individ este protejat egal împotriva discriminării. În paralel, președintele în exercițiu Donald Trump a semnat, în prima zi a revenirii sale la Casa Albă, un ordin executiv prin care a anulat politicile de diversitate, echitate și incluziune (DEI) din agențiile federale. Trump a încurajat și companiile private să renunțe la astfel de programe, argumentând că acestea ar promova inechități față de majoritate.

Noul comandant SACEUR, generalul american Grynkewich (sursa: eglin.af.mil)
Internațional

Noul șef al forțelor NATO va fi tot un american, aliații răsuflă ușurați. Generalul Grynkewich îi ia locul lui Cavoli, critic al lui Trump

Noul comandant SACEUR, generalul american Grynkewich: acesta a fost nominalizat de administrația Trump pentru a-i urma generalului Christopher Cavoli. Noul comandant SACEUR, generalul american Grynkewich Funcția de SACEUR, ocupată exclusiv de generali americani încă din 1951, presupune supervizarea tuturor operațiunilor NATO în Europa. Citește și: Atac brutal al unei judecătoare la adresa lui Nicușor Dan: ea cere suspendarea noului președinte pentru că i-a convocat la Cotroceni pe șefii parchetelor Confirmarea oficială a numirii va trebui aprobată de Senatul SUA. Generalul Grynkewich, în prezent director pentru operațiuni în cadrul Statului Major Interarme al armatei americane, îl va succeda pe generalul Christopher Cavoli, care a preluat funcția după declanșarea invaziei ruse în Ucraina. Cavoli a fost esențial în gestionarea sprijinului militar american oferit Ucrainei. Presiuni pentru creșterea bugetului NATO la 5% din PIB În paralel cu această nominalizare, administrația Trump a intensificat apelurile către statele membre NATO pentru a-și crește cheltuielile de apărare la 5% din PIB, față de obiectivul actual de 2%. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat în cadrul unei reuniuni NATO de la Bruxelles că se apropie un consens între aliați privind această nouă țintă, deși nici măcar SUA nu atinge în prezent acest nivel. Cariera generalului Alexus Grynkewich Lt. Gen. Alexus Grynkewich și-a început cariera în 1993, după absolvirea Academiei Forțelor Aeriene SUA. A activat ca pilot de instrucție și ofițer de armament pentru avioanele F-16 Fighting Falcon și F-22 Raptor. A ocupat funcții de comandă la toate nivelurile – de la escadrilă până la forță expediționară aeriană – și a servit în structuri-cheie precum Comandamentul European, Comandamentul Central al SUA și Statul Major Comun. Generalul Cavoli insistă că Rusia nu va ezita să atace În primăvara acestui an, Trump a fost contrazis de generalul SUA Cavoli, care respinge cu argumente solide atitudinea împăciuitoare a actualului președinte american față de Rusia.  Generalul Cristopher Cavoli, șeful Comandamentului European al SUA și al forțelor NATO din Europa (SACEUR), a avertizat în Congresul american (VIDEO) că Rusia este dispusă să folosească forța militară pentru a-și îndeplini obiectivele geopolitice. Acestea includ ambițiile de a-și extinde controlul teritorial și influența la nivel regional și global, dar și cea de a diminua influența SUA la nivel mondial.       

Iranul respinge cererea SUA privind uraniul (sursa: khamenei.ir)
Internațional

Ayatollahul Ali Khamenei respinge cererea SUA ca Iranul să nu mai îmbogățească uraniu

Iranul respinge cererea SUA privind uraniul. Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a declarat miercuri că renunțarea la îmbogățirea uraniului contravine intereselor naționale ale țării, respingând astfel una dintre principalele cerințe ale Statelor Unite în cadrul negocierilor privind programul nuclear iranian. Iranul respinge cererea SUA privind uraniul Declarația a fost făcută în cadrul unui discurs televizat, cu ocazia comemorării ayatollahului Khomeini. Citește și: Cum își bate joc ANAF de banii care ar trebui recuperați de la penali: nici un gest timp de 18 luni „Îmbogățirea uraniului este vitală pentru programul nostru nuclear. Cine sunteți voi să decideți ce are voie Iranul să facă?”, a afirmat Khamenei. Negocieri mediate de Oman Propunerea americană pentru un nou acord nuclear a fost transmisă Teheranului sâmbătă, prin intermediul Omanului, care joacă rol de mediator între ministrul iranian de externe Abbas Araghchi și emisarul SUA pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, numit de președintele Donald Trump. După cinci runde de negocieri, persistă diferențe majore între pozițiile Iranului și ale SUA, în special în două puncte critice. Iranul refuză să renunțe complet la activitățile de îmbogățire a uraniului pe teritoriul său și respinge trimiterea în afara țării a stocurilor de uraniu înalt îmbogățit. Aceste condiții sunt considerate de Washington esențiale pentru a preveni dezvoltarea armelor nucleare. Programul nuclear este „pașnic” Oficialii iranieni susțin că programul nuclear are exclusiv scopuri pașnice, în ciuda acuzațiilor repetate ale Occidentului privind intențiile de înarmare atomică. Khamenei a respins ideea opririi îmbogățirii, spunând că ar reprezenta o renunțare la autosuficiența tehnologică a Iranului. SUA menține presiunea maximă asupra Teheranului Administrația Trump a relansat în ianuarie politica de „presiune maximă” asupra Iranului. Sancțiunile economice au fost extinse. Au fost amenințări cu intervenții militare, iar regimul de la Teheran, izolat diplomatic. Statele Unite s-au retras în 2018 din acordul nuclear JCPOA (2015), semnat împreună cu celelalte state membre permanente ale Consiliului de Securitate al ONU (Rusia, China, Regatul Unit, Franța) și cu Germania și Uniunea Europeană. Iranul, criză interne Pe plan intern, Iranul se confruntă cu grave probleme economice și sociale, printre care crize energetice și deficit de apă, inflație și deprecierea rialului iranian. În acest context, presiunea socială și tensiunile regionale sunt în creștere. În același timp, milițiile sprijinite de Teheran suferă pierderi în conflictele regionale, în special în confruntările cu Israelul, care a amenințat în repetate rânduri că ar putea ataca instalațiile nucleare iraniene.

Moldova riscă o militarizare rusă masivă (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin vrea să ducă 10.000 de soldați ruși în Transnistria dacă alegerile parlamentare din Moldova vor fi câștigate de pro-ruși

Moldova riscă o militarizare rusă masivă. Rusia urmărește instalarea unui guvern prorus la Chișinău, care să permită trimiterea a 10.000 de militari ruși în regiunea transnistreană, situată la granița cu Ucraina. Declarația a fost făcută de premierul moldovean Dorin Recean într-un interviu acordat Financial Times. Forțele ruse din Transnistria, în prezent limitate În momentul de față, Rusia menține un contingent redus de trupe în Transnistria, majoritatea fiind localnici recrutați, iar doar câțiva sunt soldați trimiși efectiv din Federația Rusă. Citește și: Cum își bate joc ANAF de banii care ar trebui recuperați de la penali: nici un gest timp de 18 luni Posibilitatea aducerii unui număr semnificativ de militari este inexistentă în prezent, din cauza izolării geografice a regiunii. Moldova riscă o militarizare rusă masivă Moscova speră ca alegerile parlamentare din septembrie 2025 din Republica Moldova să aducă la putere un guvern favorabil intereselor sale. Un astfel de guvern ar putea autoriza consolidarea militară a Rusiei în Transnistria, potrivit avertismentelor lansate de Recean. „Este un efort uriaș de subminare a democrației moldovene!”, a spus premierul, subliniind riscul pentru întreaga regiune. Premierul moldovean atrage atenția că prezența a 10.000 de soldați ruși în Transnistria ar constitui o presiune semnificativă asupra frontierei sud-vestice a Ucrainei, dar și o amenințare la granița României, stat membru NATO. Strategiile Rusiei: propagandă și finanțări ilegale Potrivit lui Recean, Rusia desfășoară o amplă campanie de influență politică în Moldova, printr-o propagandă online coordonată. Există finanțări ilegale către partide proruse și transferuri de numerar pentru influențarea votului. În 2024, Rusia ar fi cheltuit echivalentul a 1% din PIB-ul Republicii Moldova pentru astfel de activități. Rețineri la frontieră și dovezi de finanțare externă Polițiștii de frontieră moldoveni au reținut cetățeni care se întorceau din Rusia cu sume mari în numerar, inclusiv până la 1,2 milioane de dolari. De asemenea, la alegerile prezidențiale din 2024, aproximativ 130.000 de alegători ar fi beneficiat de fonduri din surse rusești. Apărare și integrare europeană Guvernul moldovean se concentrează pe contracararea influenței Kremlinului, dar și pe menținerea parcursului european. Dorin Recean a subliniat că este vital ca Moldova să livreze rezultate concrete privind integrarea în Uniunea Europeană, în paralel cu consolidarea apărării naționale. Cobasna, motivul invocat pentru prezența militară rusă Rusia justifică staționarea trupelor sale în Transnistria prin paza depozitului de armament sovietic de la Cobasna, însă Chișinăul cere constant retragerea militarilor, considerându-le o încălcare a suveranității naționale. „Forțele lor din regiune sunt aproape irelevante acum, dar un guvern prorus ar putea schimba radical situația”, a avertizat Recean.

Escaladarea războiului în Ucraina, avertisment SUA (sursa: X/Keith Kellogg)
Internațional

Trimisul lui Trump pentru Ucraina, îngrijorat de cum ar putea răspunde Rusia după ce Ucraina i-a distrus zeci de bombardiere

Escaladarea războiului în Ucraina, avertisment SUA. Keith Kellogg, trimisul special pentru Ucraina al președintelui american Donald Trump, a declarat că riscul unei escaladări militare majore în conflictul din Ucraina „a crescut mult” după ce forțele ucrainene au atacat cu drone mai multe baze militare din adâncul teritoriului rus, inclusiv cele care adăpostesc bombardiere cu capacitate nucleară. Escaladarea războiului în Ucraina, avertisment SUA Ucraina a confirmat în weekend atacuri asupra unor aerodromuri din Siberia și nordul îndepărtat al Rusiei. Citește și: Creștere uriașă a taxelor și impozitelor, dar aproape nici o concediere din sectorul bugetar - planurile noii coaliții majoritare Unele dintre ținte se aflau la până la 4.300 de kilometri de linia frontului, demonstrând o capacitate extinsă a dronelor de atac ucrainene. Într-un interviu acordat postului Fox News, Keith Kellogg a declarat că acțiunea Ucrainei a vizat indirect componente ale triadei nucleare ruse, ceea ce ridică îngrijorări serioase privind reacția Moscovei. „Când ataci o componentă a sistemului de supraviețuire națională al dușmanului, adică triada nucleară, riști o reacție imprevizibilă. Nu știi cum va reacționa cealaltă parte”, a avertizat Kellogg. SUA și Rusia, aproape 90% din arsenalul nuclear mondial Atât Rusia, cât și Statele Unite dețin triade nucleare complete: bombardiere strategice, rachete balistice intercontinentale lansate de la sol și rachete balistice lansate de pe submarine. Împreună, cele două puteri controlează circa 88% din armele nucleare existente la nivel global. Trump nu a fost informat despre atacurile Ucrainei Kellogg a precizat că, deși pagubele materiale provocate bombardierelor ruse nu au fost semnificative, efectul psihologic asupra Rusiei este mult mai important. Trimisul american și-a exprimat îngrijorarea în special față de informațiile neconfirmate privind un posibil atac asupra unei baze navale ruse din nord. Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, a precizat că Donald Trump nu a fost informat în prealabil despre atacurile cu drone lansate de Ucraina asupra bazelor militare ruse. Negocierile de la Istanbul: puține progrese Rusia și Ucraina au avut luni o rundă de discuții la Istanbul, fără a înregistra progrese notabile. Keith Kellogg a declarat că partea ucraineană a prezentat „o poziție foarte rezonabilă”, în timp ce Rusia a adoptat „o poziție foarte maximalistă”. Obiectivul principal, în opinia sa, este reconcilierea acestor poziții antagonice.

Ruptură între Trump și Elon Musk (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Război total între Trump și Musk: miliardarul califică noua lege bugetară a președintelui drept "abominație dezgustătoare"

Ruptură între Trump și Elon Musk. Miliardarul Elon Musk a criticat vehement megaproiectul de lege bugetară susținut de președintele american Donald Trump, numindu-l „o abominație dezgustătoare”. Ruptură între Trump și Elon Musk Mesajul a fost postat marți pe platforma X, unde Musk și-a exprimat indignarea față de cheltuielile „scandaloase și clientelare” prevăzute în document. Citește și: Ciucu a primit în audiență „un tip” cu Porsche luat din banii unui institut de cercetare. Acesta dorea „să scape” de niște taxe „Îmi pare rău, dar nu mai pot suporta”, a scris cel mai bogat om din lume, într-o postare în care i-a criticat dur pe toți cei care au votat pentru proiect. Compania Tesla, direct afectată Proiectul de lege susținut de Donald Trump periclitează subvențiile pentru vehicule electrice. „The big beautiful bill” propune eliminarea treptată a creditelor fiscale acordate pentru achiziția de vehicule electrice (EV), introduse în era Biden. Astfel, clienții nu ar mai putea beneficia de până la 7.500 de dolari pentru achiziția unui EV nou sau până la 4.000 de dolari pentru unul second-hand, dacă producătorul a vândut peste 200.000 de astfel de mașini în perioada 2009–2025. Tesla, care a livrat peste 336.000 de vehicule doar în primul trimestru din 2025, ar fi direct vizată. Casa Albă: Critica nu schimbă nimic Reacția Casei Albe a venit rapid. Purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt a declarat că poziția președintelui Donald Trump rămâne neschimbată în ciuda declarațiilor lui Musk. „Este un proiect de lege mare și frumos și se ține de el”, a afirmat Leavitt.

Trump participă la summitul NATO (Haga) (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Prima confruntarea a lui Trump cu liderii celorlalte țări NATO va avea loc la summit-ul de la Haga

Trump participă la summitul NATO (Haga). Președintele american Donald Trump va fi prezent la summitul NATO organizat în perioada 24–25 iunie la Haga, în Țările de Jos, a confirmat purtătoarea sa de cuvânt, Karoline Leavitt. Trump participă la summitul NATO (Haga) Evenimentul reunește liderii celor 32 de state membre ale Alianței Nord-Atlantice, într-un context marcat de tensiuni geopolitice și presiuni financiare tot mai mari. Citește și: Ciucu a primit în audiență „un tip” cu Porsche luat din banii unui institut de cercetare. Acesta dorea „să scape” de niște taxe Încă de la revenirea sa în funcție, Donald Trump a insistat ca statele membre să-și mărească substanțial bugetele de apărare. El a cerut explicit Canadei și țărilor europene să aloce cel puțin 5% din PIB pentru apărare, dublu față de pragul minim de 2% stabilit anterior. În 2024, doar o parte dintre acestea atingeau sau depășeau nivelul minim convenit. NATO promite o creștere „ambițioasă” a bugetelor Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a anunțat că summitul de la Haga va fi marcat de angajamente clare din partea statelor membre privind creșterea bugetelor pentru apărare. Potrivit declarațiilor sale, este așteptată o decizie comună privind o majorare semnificativă a contribuțiilor, în contextul amenințărilor globale și al intensificării rivalităților internaționale.

Senatorul Graham: „Putin nu vrea pace” (sursa: Facebook/Lindsey Graham)
Internațional

„Putin nu vrea pace” – reacția dură a senatorului Lindsey Graham, apropiat al președintelui Trump, la declarațiile lui Medvedev

Senatorul Graham: „Putin nu vrea pace”. Declarația recentă a fostului președinte rus Dmitri Medvedev, potrivit căreia Rusia urmărește o „victorie rapidă” și „distrugerea completă” a guvernului ucrainean, a fost catalogată de senatorul american Lindsey Graham drept „un moment rar de onestitate”. Graham a adăugat că acum este clar că Putin nu vrea, de fapt, pacea în Ucraina. Senatorul Graham: „Putin nu vrea pace” Senatorul republican Lindsey Graham, susținător al unui nou proiect de sancțiuni dure împotriva Rusiei, a catalogat declarațiile explicite ale lui Medvedev, drept adevărate. Citește și: Bugetul României finanțează 178 de agenții de cercetare, inclusiv două de cercetări spațiale și aerospațiale „Apreciez că ați arătat clar lumii că Putin și Rusia nu sunt nici pe departe interesați de pace”, a transmis Graham. Comentariile sale vin ca reacție la o postare publicată de Medvedev pe Telegram, în care vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei a respins ideea unui compromis de pace, afirmând că „negocierile de la Istanbul nu sunt menite să ajungă la un compromis bazat pe condiții nerealiste”. Sancțiuni contra Rusiei Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut anterior Statelor Unite să impună sancțiuni mai dure în cazul eșecului negocierilor de la Istanbul. Ca răspuns, senatorul Lindsey Graham a anunțat că un proiect de lege bipartizan urmează să fie avansat în Congres, prevederea-cheie fiind tarife de 500% pentru țările care continuă să cumpere petrol, gaze, uraniu și alte resurse din Rusia. Rusia menține o linie dură în cadrul negocierilor de pace Runda a doua de negocieri dintre Rusia și Ucraina, desfășurată luni, s-a încheiat fără progrese semnificative. Moscova a refuzat o încetare a focului pe termen lung și a prezentat Kievului un memorandum cu cerințe maximaliste, printre care recunoașterea anexării ilegale a regiunilor Lugansk, Donețk, Herson și Zaporojie; interdicția aderării Ucrainei la NATO; limitări în privința armatei ucrainene. Medvedev a reiterat că adevăratul scop al Rusiei este înfrângerea militară și eliminarea conducerii politice ucrainene, pe care a descris-o din nou drept un „regim neo-nazist”, o retorică intens criticată și considerată nefondată de comunitatea internațională. Negocieri folosite pentru câștiguri militare Autoritățile de la Kiev susțin că Rusia folosește negocierile de pace pentru a câștiga timp și a avansa pe front. Medvedev a recunoscut indirect acest lucru în postarea sa, afirmând: „Armata noastră avansează activ și va continua să avanseze. Tot ceea ce ar trebui să explodeze va exploda, iar toți cei care ar trebui exterminați vor dispărea.” Declarația a fost făcută la scurt timp după ce forțele ucrainene au atacat patru aerodromuri din interiorul Rusiei, distrugând zeci de bombardiere strategice. Niciun progres în negocieri La fel ca și prima rundă de negocieri din 16 mai, discuțiile de luni s-au încheiat fără un acord privind un armistițiu durabil sau un plan de pace. Singura înțelegere atinsă a fost inițierea unui nou schimb de prizonieri, care ar putea include până la 1.200 de prizonieri de fiecare parte. Moscova a propus, de asemenea, un armistițiu umanitar de trei zile pentru recuperarea corpurilor soldaților căzuți în luptă.

Germania ia în calcul armata obligatorie (sursa: Facebook/Bundeswehr)
Internațional

Serviciul militar obligatoriu este necesar, avertizează un general german

Germania ia în calcul armata obligatorie. General-maiorul Andreas Henne, comandantul diviziei de securitate internă a Germaniei, atrage atenția că, pe termen lung, ar putea fi necesară reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Germania ia în calcul armata obligatorie Avertismentul vine în contextul în care recrutarea voluntarilor nu pare suficientă pentru a acoperi nevoile de apărare ale țării. „Pentru protecția infrastructurii critice de apărare, am pur și simplu nevoie de mai mulți soldați decât putem obține în prezent”, a declarat generalul Henne într-un interviu acordat grupului de presă RND. Oficialul german subliniază că soluția ideală ar fi recrutarea voluntară, însă avertizează că aceasta are limite: „Cu cât avem nevoie de mai mulți soldați, cu atât este mai probabil să atingem aceste limite.” Soluție de compromis în coaliția de guvernare Guvernul german, format din CDU/CSU și SPD, intenționează să introducă un nou model de serviciu militar bazat exclusiv pe voluntariat. Acest compromis reflectă pozițiile divergente din cadrul coaliției: SPD preferă recrutarea voluntară, în timp ce conservatorii din CDU/CSU se opun revenirii la recrutarea obligatorie. Serviciul militar obligatoriu a fost suspendat în Germania în 2011, anul în care a fost eliminat și serviciul civil alternativ. Primii voluntari ar putea fi înrolați în cursul acestui an Generalul Henne anticipează că primii recruți voluntari ar putea fi înrolați în 2025, în cadrul noului program. Totuși, dacă numărul de voluntari nu va fi suficient pentru a susține nevoile armatei, guvernul ar putea fi nevoit să ia în considerare măsuri obligatorii, deși nu au fost încă precizate detalii în acest sens.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră