miercuri 15 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Eveniment

9785 articole
Eveniment

„Șobolanul”, etnobotanice stropite cu droguri de mare risc: condamnare de aproape 15 ani de închisoare

Un bărbat din Iași a fost condamnat la o pedeapsă severă pentru trafic de droguri, după ce a vândut etnobotanice stropite cu droguri de mare risc. Trafic de droguri ascuns în etnobotanice Substanțele utilizate pentru a „condimenta” plantele comercializate, cunoscute sub denumirea de „șobolan”, includ compuși psihoactivi încadrați în categoria drogurilor de mare risc. Citește și: Afirmație șocantă a aliatului PSD, deputatul AUR Tanasă, despre „planul” „demenților” care conduc UE Deși inculpatul a susținut că nu cunoștea natura substanțelor vândute, iar apărarea l-a prezentat drept un actor minor în rețea, instanța a respins aceste argumente. Tribunalul a dispus o condamnare totală de 14 ani și 8 luni de închisoare, luând în considerare recidiva, iar sentința ar putea fi majorată în urma unor căi de atac. Continuarea, în Ziarul de Iași

„Șobolanul”, etnobotanice stropite cu droguri de mare risc: condamnare de aproape 15 ani de închisoare
Biserica își extinde influența în educație: Fundația Varlaam Mitropolitul deschide încă o școală
Eveniment

Biserica își extinde influența în educație: Fundația Varlaam Mitropolitul deschide încă o școală

Fundația Fundația Varlaam Mitropolitul, aflată sub patronajul spiritual al Mitropolia Moldovei și Bucovinei, pregătește deschiderea unei noi unități de învățământ private în Piatra Neamț. Fundația Varlaam Mitropolitul, școală privată Proiectul face parte dintr-o strategie de extindere regională care include și dezvoltarea unui campus educațional de mari dimensiuni în zona Aroneanu – Moara de Vânt, în județul Iași. Citește și: Afirmație șocantă a aliatului PSD, deputatul AUR Tanasă, despre „planul” „demenților” care conduc UE Școala „Varlaam Mitropolitul” acoperă toate nivelurile de învățământ, de la preșcolar la liceal, iar extinderea în aria Arhiepiscopia Iașilor sugerează formarea unei rețele educaționale în județele Iași, Neamț și Botoșani. În prezent, proiectul din Piatra Neamț se află în faza de autorizare, cu perspective de extindere viitoare și în județul Botoșani. Continuarea, în Ziarul de Iași

Controversa Octavian Goga: documente istorice arată apropierea poetului de ideologia lui Hitler
Eveniment

Controversa Octavian Goga: documente istorice arată apropierea poetului de ideologia lui Hitler

Controversa privind îndepărtarea bustului lui Octavian Goga din Copou, la finalul lunii martie, a generat dezbateri intense în spațiul public, polarizând opiniile între susținători și critici. Octavian Goga și apropierea de Adolf Hitler O parte dintre apărători, inclusiv istoricul Ion Aurel Pop, invocă meritele sale literare și patriotice, condamnând evaluarea trecutului prin standardele actuale. Citește și: Afirmație șocantă a aliatului PSD, deputatul AUR Tanasă, despre „planul” „demenților” care conduc UE Pe de altă parte, adversarii aduc în discuție documente din presa interbelică ce indică apropierea lui Goga de ideologia fascistă și de regimul lui Adolf Hitler. Relatări din vremea respectivă menționează că la înmormântare, Goca purta svastica și a existat un buchet de flori trimis de Adolf Hitler. Continuarea, în Ziarul de Iași

Companiile de stat, închise investitorilor străini: proiectul PSD-AUR limitează transparența și crește controlul politic
Eveniment

Companiile de stat, închise investitorilor străini: proiectul PSD-AUR limitează transparența și crește controlul politic

Comisia Economică a Senatului a adoptat marți un amendament depus de Petrișor Peiu la proiectul PSD privind interzicerea listării la bursă a companiilor de stat. Amendamentul permite companiilor să atragă capital prin emiterea de obligațiuni convertibile în acțiuni, care pot fi achiziționate însă exclusiv de cetățeni români și companii din România. În acest fel, inițiativa încearcă să răspundă nevoii de finanțare, menținând în același timp controlul statului asupra structurii acționariatului. O direcție care ar putea reduce transparența și readuce influența politică în centrul deciziilor economice. Amendament: acțiuni pentru români, prin mecanisme indirecte Amendamentul AUR introduce o excepție de la interdicția de vânzare a acțiunilor companiilor de stat, permițând atragerea de capital prin mecanisme indirecte: Citește și: Afirmație șocantă a aliatului PSD, deputatul AUR Tanasă, despre „planul” „demenților” care conduc UE - emisiunea de obligațiuni convertibile în acțiuni; - majorarea capitalului social prin emiterea de acțiuni noi. Elementul central al amendamentului este restricționarea accesului investitorilor străini: acțiunile pot fi vândute doar cetățenilor români și companiilor din România. Proiectul riscă să scadă atractivitatea României pentru investitori, să limiteze accesul la finanțare și să încetinească procesul de modernizare economică. În plus va afecta transparența companiilor de stat și va favoriza, din nou, politizarea acestora. Cum vor fi distribuite acțiunile Textul amendamentului stabilește și o structură clară de alocare a acțiunilor, în funcție de tipul investitorilor: - minimum 50% din acțiuni vor fi destinate investitorilor de retail (persoane fizice); - cel puțin 30% vor reveni fondurilor de investiții sau vehiculelor financiare care investesc majoritar în România (minimum 90% din active în proiecte sau entități românești). Aceste prevederi se aplică doar în măsura în care există cerere suficientă din partea acestor categorii de investitori. Controlul statului asupra acționariatului Practic, amendamentul creează un mecanism prin care statul poate controla mai strict cine ajunge acționar în companiile sale. În locul unei listări clasice la bursă, unde acțiunile pot fi cumpărate liber de orice investitor, inclusiv străin, soluția obligațiunilor convertibile introduce o etapă intermediară și condiționată. Investitorii nu devin acționari imediat, ci doar după conversie, în condiții stabilite dinainte, iar accesul este limitat explicit la cetățeni români și companii locale. În plus, distribuția acțiunilor este reglementată prin cote minime pentru investitori de retail și fonduri care investesc preponderent în România, ceea ce reduce semnificativ riscul intrării unor actori externi sau a unor achiziții masive necontrolate. Astfel, statul nu doar că își păstrează poziția majoritară, dar își asigură și un control indirect asupra structurii acționariatului, într-un mod mult mai predictibil decât în cazul unei piețe deschise. Impact asupra transparenței și pieței de capital Proiectul PSD și AUR ar putea reduce transparența în companii, afectând atractivitatea pieței de capital din România, care joacă un rol esențial în modernizarea companiilor de stat. Proiectul pleacă de la ideea de a evita listarea clasică la bursă. Or, listarea vine la pachet cu reguli stricte: - raportări trimestriale și anuale detaliate; - audituri independente; - obligații de comunicare publică rapidă a oricărui eveniment important. Dacă finanțarea se face prin mecanisme mai „controlate” (de exemplu, obligațiuni convertibile vândute într-un cerc limitat), există riscul ca unele dintre aceste obligații să fie relaxate. De asemenea, informația va circula mai puțin public și mai mult în cercuri restrânse. Riscul politizării și al concentrării capitalului Limitarea investitorilor la nivel local poate duce la implicarea fondurilor apropiate de stat, la influență politică în decizii economice și dependență de contracte publice. În plus, va scăde diversitatea de perspective, căci investitorii internaționali aduc standarde diferite și analize critice privind eficiența și guvernanța. Rolul investițiilor străine în economia României După aderarea la Uniunea Europeană, România a beneficiat de un aflux semnificativ de investiții străine directe, care au contribuit la modernizarea economiei și la creșterea productivității. Potrivit OCDE, integrarea în economia globală a fost un factor cheie pentru creșterea economică și pentru convergența veniturilor cu statele dezvoltate. De asemenea, participarea investitorilor internaționali a facilitat transferul de tehnologie, know-how și standarde de guvernanță corporativă. În acest context, limitarea accesului capitalului străin la companiile de stat ar putea reduce toate aceste beneficii. Riscul reducerii competitivității economice Unul dintre principalele riscuri ale unei astfel de măsuri este scăderea competitivității economiei românești. OCDE subliniază că, pentru a susține creșterea pe termen lung, România trebuie să îmbunătățească dinamismul mediului de afaceri, să stimuleze inovația și să atragă investiții . Restricționarea accesului la capital extern poate avea mai multe efecte: - reducerea competiției pentru achiziția de acțiuni; - scăderea valorii de piață a companiilor; - limitarea surselor de finanțare. În lipsa unei competiții internaționale, există riscul ca prețul acțiunilor să fie mai mic decât ar fi într-o piață deschisă, ceea ce poate afecta veniturile statului și eficiența alocării capitalului. Capital autohton vs. capital global Susținătorii măsurii invocă necesitatea consolidării capitalului românesc și a păstrării controlului asupra resurselor strategice. Această abordare nu este nouă și apare frecvent în economiile emergente. Argumentele principale sunt: - evitarea „vânzării” activelor strategice; - protejarea intereselor naționale; - dezvoltarea unei clase de investitori locali. Totuși, în practică, capitalul autohton din România este limitat comparativ cu cel internațional. Acest lucru ridică întrebarea dacă investitorii locali pot susține singuri nevoile de finanțare ale companiilor mari de stat. Impactul asupra guvernanței corporative Un alt efect posibil vizează guvernanța corporativă. Conform datelor OCDE, România a făcut progrese în alinierea la standardele internaționale de guvernanță, inclusiv prin adoptarea unor coduri mai stricte pentru companiile listate . Investitorii internaționali joacă un rol important în acest proces, deoarece solicită transparență, impun standarde ridicate de management, sancționează derapajele prin retragerea capitalului. Limitarea accesului acestora poate reduce presiunea pentru reforme și poate favoriza un control mai mare al statului asupra companiilor, inclusiv din perspectivă politică. Posibilă creștere a influenței politice În absența unei diversități de investitori, există riscul ca acționariatul să devină mai concentrat și mai dependent de contextul intern. Acest lucru poate duce la: - decizii economice influențate politic; - numiri în management bazate pe criterii non-economice; - scăderea eficienței operaționale. În economiile unde companiile de stat nu sunt expuse presiunii pieței, aceste riscuri sunt frecvent semnalate. Efecte asupra atractivității României pentru investitori România își propune să devină membră a OCDE, un obiectiv care implică respectarea unor standarde ridicate de deschidere economică și transparență. Aderarea la OCDE este asociată cu: - creșterea investițiilor; - reducerea costurilor de finanțare; - consolidarea încrederii în economie . În acest context, o măsură percepută ca protecționistă poate transmite un semnal negativ investitorilor internaționali, sugerând o posibilă schimbare de direcție în politica economică.

Peste 1.000 de arbori tăiați pe drumurile din Iași: lemnul, valorificat prin Bursa Română de Mărfuri
Eveniment

Peste 1.000 de arbori tăiați pe drumurile din Iași: lemnul, valorificat prin Bursa Română de Mărfuri

Consiliul Județean din Iași pregătește o amplă intervenție pe drumurile județene, vizând tăierea și valorificarea a peste 3.400 de metri cubi de lemn proveniți din plantațiile rutiere. Peste 1.000 de arbori tăiați la Iași Măsura vizează eliminarea a peste 1.000 de arbori afectați de vânt, precipitații sau îmbătrânire, considerați un risc pentru siguranța circulației. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Fostul ministru USR Claudiu Năsui relatează, la podcastul “Cum e, de fapt?“, cum îi cerea SRI să naționalizeze COS Târgoviște Lemnul rezultat va fi scos la vânzare prin Bursa Română de Mărfuri, în patru loturi distincte care acoperă zone din nordul, centrul și sudul județului. Unul dintre loturi include 223 de arbori de pe traseul DJ 282B Șipote–Plugari, cu un volum estimat de peste 430 de metri cubi, conform evaluărilor silvice. Continuarea, în Ziarul de Iași

Fiscul desparte o familie din Iași: instanța impune partajul casei pentru a continua executarea silită
Eveniment

Fiscul desparte o familie din Iași: instanța impune partajul casei pentru a continua executarea silită

Un caz din Iași scoate la iveală consecințele dure ale executării silite: o familie a fost destrămată după intervenția Fiscului, în urma falimentului firmei deținute de soție. Partajul casei forțat pentru datorii la Fisc La cererea autorităților fiscale, Tribunalul a decis partajul bunurilor, obligând doi soți să împartă locuința în care au trăit aproape 20 de ani. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Fostul ministru USR Claudiu Năsui relatează, la podcastul “Cum e, de fapt?“, cum îi cerea SRI să naționalizeze COS Târgoviște Instanța a stabilit ca soțul să-și cedeze jumătatea de casă către soție, urmând ca aceasta să-i plătească partea, pentru ca imobilul să poată fi scos la licitație. Deși bărbatul a propus o soluție alternativă – preluarea integrală a casei și achitarea datoriei direct către Fisc – varianta a fost respinsă de judecători. Continuarea, în Ziarul de Iași

Investiții de milioane la Mamaia: hoteluri redeschise și un proiect surpriză la Perla
Eveniment

Investiții de milioane la Mamaia: hoteluri redeschise și un proiect surpriză la Perla

Investitorul ieșean Gheorghe Vasilache Ionescu își extinde afacerile pe litoral, unde finalizează renovarea hotelurilor Lotus și Select din Mamaia, cu deschidere programată în vara acestui an. Investiții la Mamaia, hoteluri modernizate Ambele unități, anterior clasificate la 2 stele, au trecut printr-un amplu proces de modernizare pentru a atrage turiști în sezonul estival. Citește și: Legăturile suspecte ale lui Claudiu Manda cu Emiratele Arabe Unite, dezvăluite de un „watchdog” din Bruxelles Lansarea oficială depinde însă de găsirea personalului, într-un context dificil al pieței muncii din turism. În paralel, investitorul continuă proiectul Perla, transformat din plan de demolare într-o restaurare de amploare, estimată la milioane de euro. Continuarea, în Ziarul de Iași

De la un restaurant la un imperiu: „Regele shaormei din Iași” și succesul ingredientelor locale
Eveniment

De la un restaurant la un imperiu: „Regele shaormei din Iași” și succesul ingredientelor locale

Ibrahim Günbeyi, supranumit „Regele shaormei din Iași”, a construit un business de succes bazat pe ingrediente locale și o strategie integrată de producție și distribuție. „Regele shaormei” din Iași, imperiu de milioane Compania sa, Mado Corporation, care administrează o rețea de 14 restaurante în România, a înregistrat venituri de aproximativ 10,5 milioane de euro, depășind cu două milioane de euro următorul competitor din piața locală. Citește și: Legăturile suspecte ale lui Claudiu Manda cu Emiratele Arabe Unite, dezvăluite de un „watchdog” din Bruxelles La nivel național, brandul Mado s-a clasat în 2024 pe locul 28, într-o competiție dominată de marile lanțuri internaționale de fast-food. În paralel, prin Interfood Processing SRL, antreprenorul dezvoltă o fabrică ce produce preparate și sosuri atât pentru propria rețea, cât și pentru alți jucători din industrie, generând vânzări suplimentare de aproximativ 5 milioane de euro. Continuarea, în Ziarul de Iași

Finanțele din Iași, instituția unde 90% din buget merge la salarii, în timp ce investițiile rămân la un nivel scăzut
Eveniment

Finanțele din Iași, instituția unde 90% din buget merge la salarii, în timp ce investițiile rămân la un nivel scăzut

Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași alocă cea mai mare parte a bugetului pentru salarii, potrivit execuției bugetare pe 2025, unde cheltuielile de personal domină clar structura financiară. Bugetul DGRFP Iași, consumat pe salarii Din totalul de 363,5 milioane de lei cheltuiți, aproximativ 330,5 milioane de lei, adică aproape 91%, au fost direcționați către plata angajaților, ceea ce înseamnă că 9 din 10 lei merg către salarii. Citește și: Legăturile suspecte ale lui Claudiu Manda cu Emiratele Arabe Unite, dezvăluite de un „watchdog” din Bruxelles Instituția, care acoperă șase județe din regiune și are aproape 1.900 de angajați, a utilizat aproape integral fondurile alocate pentru personal, cu un grad de execuție de peste 99%. În același timp, bugetul total al DGRFP Iași a fost consumat în proporție de peste 99%, în timp ce investițiile și alte cheltuieli rămân la un nivel semnificativ mai redus. Continuarea, în Ziarul de Iași

Zonele de risc din România în contextul războiului din Ucraina: harta vulnerabilităților de securitate
Eveniment

Zonele de risc din România în contextul războiului din Ucraina: harta vulnerabilităților de securitate

Războiul din Ucraina nu mai este doar o realitate îndepărtată pentru România, ci una care se manifestă tot mai vizibil în proximitatea granițelor sale. Duminică, Ministerul Apărării Naționale a anunțat că au fost descoperite alte fragmente de dronă între localitățile Luncavița și Văcăreni, din județul Tulcea, într-un nou incident de securitate la granița României. Dronă căzută, persoane evacuate Potrivit informațiilor oficiale, zona a fost imediat securizată de autorități, iar o echipă mixtă formată din specialiști ai Ministerului Apărării Naționale și Serviciului Român de Informații s-a deplasat la fața locului pentru investigarea situației. Citește și: Legăturile suspecte ale lui Claudiu Manda cu Emiratele Arabe Unite, dezvăluite de un „watchdog” din Bruxelles Cazul a fost preluat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, iar fragmentele urmează să fie expertizate. Autoritățile au intervenit pentru neutralizarea dispozitivului, iar peste 500 de persoane au fost evacuate preventiv din zona afectată. Incidentul vine la doar o zi după ce o dronă cu încărcătură explozivă a pătruns neautorizat în spațiul aerian românesc, provocând pagube în municipiul Galați. O hartă a proximității: când războiul nu mai este „în vecinătate” Războiul din Ucraina nu poate fi privit, pentru România, ca un conflict îndepărtat. Poziționată pe flancul estic al NATO, și având o frontieră de peste 600 de kilometri cu Ucraina, România se află într-o zonă de contact direct cu efectele colaterale ale conflictului. Incidentele repetate cu drone, bruiajul GPS și intensificarea atacurilor asupra infrastructurii ucrainene din apropierea Dunării au conturat o realitate nouă: riscul nu mai este abstract, ci geografic și localizat. În acest context, anumite regiuni ale României devin mai expuse decât altele, nu neapărat în sensul unui conflict direct, ci în logica unui război modern, fragmentat și hibrid. Delta Dunării și zona Tulcea–Galați: epicentrul incidentelor Cea mai expusă zonă este, fără îndoială, Delta Dunării și regiunea de graniță din județele Tulcea și Galați. Datele din arhiva Ministerul Apărării Naționale, analizate pentru județul Tulcea, indică o creștere constantă a numărului de informări oficiale privind incidentele aeriene de la graniță. Dacă în 2022 au fost identificate doar două comunicate referitoare la alertarea populației sau descoperirea unor fragmente de dronă, în 2023 numărul acestora a crescut la zece informări oficiale. La 9 septembrie 2023, Ministerul Apărării Naționale anunța de altfel demararea unor măsuri concrete de protecție a populației din zona de frontieră, în contextul riscurilor generate de războiul din Ucraina. În baza unei hotărâri a Comitetului Național pentru Situații de Urgență, autoritățile au decis amenajarea unor spații de adăpost în localitatea Plauru, județul Tulcea, aflată în imediata vecinătate a zonelor vizate de atacuri. Lucrările au fost realizate de militari ai Brigăzii 10 Geniu, care au instalat două adăposturi din elemente prefabricate din beton, destinate protejării populației în situații de urgență. Măsura a marcat una dintre primele intervenții concrete ale statului român pentru adaptarea la riscurile de securitate apărute la granița de est. La 14 septembrie 2023, Ministerul Apărării Naționale, în colaborare cu Ministerul Transporturilor, anunța extinderea restricțiilor de zbor în spațiul aerian din nordul Dobrogei, pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra porturilor ucrainene de la Dunăre. Noile măsuri vizau o zonă cuprinsă între Sulina și Galați, pe o adâncime de 20–30 de kilometri în interiorul teritoriului național și până la o altitudine de 4.000 de metri, fiind comunicate prin notificări de tip NOTAM. În aceste perimetre, zborurile civile sau comerciale, inclusiv cele ale aeronavelor fără pilot, au fost interzise, cu excepția celor de stat sau implicate în intervenții de urgență. Decizia a venit în completarea restricțiilor deja impuse încă din mai 2022, dar extinse semnificativ în contextul noilor riscuri de securitate, pentru a permite o monitorizare mai eficientă a spațiului aerian. În 2024, numărul comunicatelor de presă ale MApN a urcat la 17, confirmând transformarea acestor episoade din evenimente punctuale într-un fenomen recurent, monitorizat constant de autorități. Tendința s-a accentuat în 2025, când au fost înregistrate 27 de astfel de informări, ceea ce indică nu doar o frecvență mai mare a alertelor și incidentelor în proximitatea Deltei Dunării, ci și o consolidare a mecanismelor de reacție și comunicare publică.  Marea Neagră: un risc strategic și economic Dacă Delta Dunării este zona cea mai vizibil afectată, Marea Neagră reprezintă o zonă de risc strategic pe termen lung. Potrivit unor declarații ale oficialilor militari români, există riscuri legate de securitatea infrastructurii energetice și economice din această regiune, inclusiv proiecte precum exploatările offshore. În paralel, Marea Neagră este un spațiu intens militarizat, unde au loc exerciții NATO, sunt raportate incidente de bruiaj GPS, circulă nave militare și comerciale într-un context tensionat. În acest mediu, riscul nu este doar militar, ci și economic: orice destabilizare poate afecta rutele comerciale și investițiile energetice. Frontiera de nord: Maramureș și Bucovina, riscuri latente Deși mai puțin mediatizată, frontiera nordică a României, în Maramureș și Bucovina, rămâne o zonă de risc latent. Această regiune face parte din granița extinsă cu Ucraina și, deși nu a fost afectată direct de incidente majore, este inclusă în logica generală a vulnerabilităților de frontieră. Lungimea totală a graniței româno-ucrainene, de peste 600 km, face imposibilă o securizare absolută, mai ales în contextul unor amenințări asimetrice. În plus, eventuale evoluții ale conflictului în vestul Ucrainei ar putea schimba rapid nivelul de risc pentru această zonă. „Poarta Focșanilor”: vulnerabilitate strategică în interior Dincolo de granițele directe, există și zone interne considerate vulnerabile din punct de vedere strategic. Una dintre acestea este așa-numita „Poartă a Focșanilor”, o regiune care include județe precum Galați, Vrancea și Buzău și care este considerată de analiști militari un punct sensibil în arhitectura de apărare a NATO. Această zonă este importantă pentru că: - permite accesul către interiorul României - are infrastructură limitată în anumite segmente - este relevantă în scenarii de conflict extins Deși nu este afectată direct în prezent, importanța sa strategică o transformă într-un punct de atenție în orice analiză de securitate regională. Riscurile invizibile: bruiaj, atacuri cibernetice și război hibrid Nu toate riscurile sunt vizibile. În paralel cu incidentele fizice, România se confruntă cu bruiaj frecvent al semnalelor GPS în zona Mării Negre și a Deltei, cu atacuri cibernetice zilnice asupra instituțiilor statului și cu campanii de dezinformare tot mai sofisticate. Aceste forme de presiune fac parte din ceea ce specialiștii numesc „război hibrid” — un tip de conflict care nu urmărește distrugerea directă, ci uzura constantă. Potrivit unor date oficiale, instituțiile românești se confruntă cu aproximativ 10.000 de atacuri cibernetice zilnic, multe dintre ele asociate grupurilor pro-ruse. Scenariul critic: dacă linia frontului se apropie Unul dintre cele mai discutate scenarii în analizele de securitate este cel în care conflictul din Ucraina se apropie direct de granițele României. Potrivit unor experți în securitate, o astfel de evoluție ar reprezenta o schimbare majoră de paradigmă, transformând România dintr-un stat de proximitate într-un stat de primă linie. De asemenea, unele analize arată că, în cazul unei prăbușiri a rezistenței ucrainene, România ar deveni principalul stat NATO expus la o deteriorare severă a securității.

Drona rusească Geran-2, arma ieftină care pune în dificultate apărarea aeriană modernă: de ce e atât de greu de interceptat
Eveniment

Drona rusească Geran-2, arma ieftină care pune în dificultate apărarea aeriană modernă: de ce e atât de greu de interceptat

O dronă de tip Geran-2, considerată una dintre cele mai problematice arme ale războiului din Ucraina, a căzut sâmbătă dimineață într-un cartier din Galați, marcând primul incident de acest tip soldat cu pagube pe teritoriul României. În timp ce ministrul Apărării, Radu Miruță, a invocat limitele tehnice ale detecției la joasă altitudine, incidentul ridică o întrebare: cum este posibil ca o armă relativ rudimentară, precum drona Geran-2, să pătrundă neinterceptată într-un stat NATO? Explicațiile ministrului Miruță Ministrul Apărării, Radu Miruță, a explicat dificultatea interceptării dronelor de tip Geran-2 printr-o combinație de factori tehnici și operaționali. Citește și: Claudiu Manda, nici o luare de cuvânt în plenul Parlamentului European în șapte ani Potrivit acestuia, aceste drone zboară la altitudini foarte joase, pe distanțe relativ scurte și în zone unde relieful limitează capacitatea radarelor de a le detecta din timp. În plus, obiectele de dimensiuni mici, aflate aproape de sol, pot scăpa sistemelor clasice de monitorizare, mai ales în absența unor radare mobile dispuse exact în zona de risc. Chiar și atunci când sunt identificate, timpul de reacție este extrem de redus, ceea ce face ca interceptarea să nu fie întotdeauna posibilă. Ministrul a subliniat că astfel de situații nu reflectă neapărat o lipsă de capacitate, ci limite reale ale tehnologiei și ale condițiilor de teren. De la tehnologie iraniană la armă strategică rusă Dronele Geran-2, utilizate de Rusia în războiul din Ucraina, reprezintă versiunea produsă local a dronei iraniene Shahed-136. Nu impresionează prin sofisticare, sunt lente, fac mult zgomot și sunt relativ rudimentare. Cu toate acestea au devenit una dintre cele mai eficiente arme ale războiului modern. Inițial concepute ca muniții „kamikaze”, aceste drone au devenit rapid un element-cheie al războiului de uzură. Ele sunt lansate în număr mare, uneori în sute de unități într-o singură noapte, pentru a suprasolicita apărarea aeriană și a genera presiune constantă asupra populației civile și infrastructurii critice . Strategia roiului: când cantitatea devine armă Eficiența acestor drone nu stă în performanțele individuale, ci în modul de utilizare. Analizele Center for Strategic and International Studies arată că Rusia folosește dronele Shahed/Geran pentru a „satura” apărarea aeriană ucraineană, obligând-o să consume resurse scumpe pentru a contracara amenințări relativ ieftine. Această strategie creează ceea ce experții numesc „cost-exchange asymmetry”: o dronă de câteva zeci de mii de dolari poate forța lansarea unei rachete de milioane de dolari. În acest context, chiar și interceptarea reușită devine, paradoxal, o pierdere strategică pe termen lung. De ce sunt atât de greu de interceptat Dificultatea interceptării dronelor Geran-2 este confirmată de multiple analize militare. Potrivit unei evaluări aceste drone oferă un avantaj major tocmai prin „dificultatea de a fi doborâte” . Există trei motive principale: 1. Detectare tardivă Dronele zboară la altitudine joasă, ceea ce le face dificil de detectat de radarele convenționale. În multe cazuri, ele sunt observate doar în apropierea țintei, reducând drastic timpul de reacție. 2. Saturarea sistemelor de apărare Atacurile sunt concepute pentru a copleși apărarea. Potrivit analizelor militare, lansarea simultană a zeci sau sute de drone creează o presiune pe care nici sistemele moderne nu o pot gestiona perfect . 3. Raport cost-eficiență Folosirea rachetelor antiaeriene împotriva unor drone ieftine generează o problemă structurală: apărarea devine nesustenabilă financiar pe termen lung. Realitatea din teren: interceptare imperfectă Chiar și în cele mai favorabile condiții, interceptarea nu este totală. Datele analizate de CSIS indică o rată medie de interceptare de aproximativ 84% pentru rachete și drone, ceea ce înseamnă că o parte dintre ținte reușesc să treacă de apărare. Această realitate este confirmată și de evoluția atacurilor: între 15% și 20% dintre drone reușesc uneori să pătrundă sistemele de apărare, în funcție de intensitatea și complexitatea atacului. Cum a reușit Ucraina să se adapteze În fața acestei amenințări și în lipsa resurselor nelimitate Ucraina a dezvoltat una dintre cele mai sofisticate strategii anti-dronă din lume, bazată pe adaptare rapidă și inovație, printr-o apăreare stratificată. Una dintre cele mai ingenioase soluții este utilizarea dronelor interceptoare lansate inclusiv din aer sau de pe platforme navale, capabile să distrugă dronele Shahed la costuri mult mai reduse . Adaptare continuă Experiența acumulată a permis armatei ucrainene să își ajusteze constant tactica, de la poziționarea sistemelor până la integrarea noilor tehnologii. Potrivit analizelor CSIS, această capacitate de adaptare rapidă este una dintre principalele lecții ale războiului modern.

Cel mai ghinionist hoț: șapte spargeri, câștiguri minime și o condamnare de 7 ani
Eveniment

Cel mai ghinionist hoț: șapte spargeri, câștiguri minime și o condamnare de 7 ani

Un hoț din Pașcani, cunoscut polițiștilor pentru spargeri repetate, a ajuns în atenția instanței după o serie de tentative eșuate și câștiguri minime. Condamnat, după spargerile eșuate Din șapte „lovituri”, cinci nu i-au adus nimic, iar singurul furt reușit i-a adus doar 200 de lei. Citește și: Cum a amplificat ieșirea PSD de la guvernare criza economică din 2009: ce riscuri există acum Într-unul dintre cazuri, bărbatul a fost prins în flagrant după ce a încercat să fure bare de fier din curtea unei locuințe. Pentru faptele sale, acesta a fost condamnat la 7 ani de închisoare cu executare. Continuarea, în Ziarul de Iași

Expert în gestionarea conflictelor, acuzat de ultraj: a lovit polițiștii care i-au dat o amendă
Eveniment

Expert în gestionarea conflictelor, acuzat de ultraj: a lovit polițiștii care i-au dat o amendă

Un specialist în managementul conflictelor din Iași a fost implicat într-un incident violent, după ce a agresat doi polițiști locali care l-au sancționat pentru parcare neregulamentară în zona Serviciului de Pașapoarte de pe strada Primăverii. Specialist în conflicte, acuzat de ultraj Bărbatul a devenit agresiv verbal, apoi i-a lovit cu pumnii pe ambii agenți, fiind ulterior imobilizat și încătușat cu sprijinul altor echipaje. Citește și: Cum a amplificat ieșirea PSD de la guvernare criza economică din 2009: ce riscuri există acum Paradoxal, șoferul avea pregătire în gestionarea situațiilor conflictuale, însă și-a pierdut controlul în momentul intervenției poliției. Pe numele acestuia a fost deschis un dosar penal pentru ultraj și lovire sau alte violențe. Continuarea, în Ziarul de Iași

De ce ne simțim singuri în orașe aglomerate: explicațiile unui celebru urbanist canadian
Eveniment

De ce ne simțim singuri în orașe aglomerate: explicațiile unui celebru urbanist canadian

Orașele în care trăim influențează starea de bine și nivelul de conexiune socială, a explicat, într-o conferință la Iași, urbanistul canadian Charles Montgomery. Orașele influențează conexiunile dintre oameni La Iași, în cadrul Tilia – Summitul orașelor din România, urbanistul Charles Montgomery a explicat cum designul urban poate amplifica sau reduce singurătatea în marile comunități. Citește și: Cum a amplificat ieșirea PSD de la guvernare criza economică din 2009: ce riscuri există acum După întâlniri cu localnici și jurnaliști, expertul a subliniat că oamenii au nevoie de interacțiuni frecvente în grupuri mici pentru a funcționa optim. În lipsa unor spații și contexte care să încurajeze aceste relații, orașele moderne riscă să accentueze izolarea și distanța dintre oameni. Continuarea, în Ziarul de Iași

Cronologia integrală a incidentelor cu drone rusești în România: armata, incapabilă să le doboare
Eveniment

Cronologia integrală a incidentelor cu drone rusești în România: armata, incapabilă să le doboare

Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei nu mai este de mult doar un conflict urmărit la televizor sau pe hartă. Pentru România, el s-a transformat treptat într-o realitate palpabilă, resimțită direct în zona de est a țării. De la un incident izolat în 2022 până la pătrunderi repetate în spațiul aerian național și primele pagube materiale în 2026, cronologia evenimentelor conturează o evoluție clară și îngrijorătoare. În paralel, autoritățile române au fost nevoite să-și adapteze treptat cadrul legal și mecanismele de intervenție, într-un efort de a ține pasul cu o amenințare tot mai prezentă la frontieră. Patru etape ale unei escaladări tăcute Potrivit datelor oficiale, până la începutul anului 2026 au avut loc aproape 70 de atacuri rusești în proximitatea României, cu 21 de pătrunderi în spațiul aerian și 41 de cazuri în care fragmente de drone au fost descoperite pe teritoriul național. Citește și: Cum a amplificat ieșirea PSD de la guvernare criza economică din 2009: ce riscuri există acum Analiza comunicatelor MApN relevă patru etape distincte în modul în care conflictul din Ucraina a afectat România. În 2022, incidentele sunt izolate și fără impact direct. În 2023, apar primele efecte concrete: fragmente de drone, alerte și suspiciuni de pătrunderi în spațiul aerian. În 2024, incidentele se multiplică și se extind geografic, iar originea rusească a unor drone este confirmată. În 2025, situația devine mai gravă: sunt raportate încălcări explicite ale spațiului aerian, interceptări și chiar autorizări de doborâre. 2022: primul semnal discret Primul incident semnalat de MApN după începutul războiului datează din 11 mai 2022. Forțele Navale Române au identificat o epavă aeriană în derivă în apele teritoriale, între Sulina și Sfântu Gheorghe. Epava aparținea Forțelor Navale ale Ucrainei și nu avea armament la bord. Potrivit MApN, aceasta s-ar fi prăbușit anterior în spațiul ucrainean și a fost purtată de curenți până în apele românești. Incidentul nu a generat îngrijorări majore, dar a fost primul indiciu că războiul se apropie fizic de granițele României. 2023: primele efecte directe pe teritoriul României Anul 2023 marchează o schimbare semnificativă. Atacurile rusești asupra porturilor ucrainene de la Dunăre – Reni și Ismail – încep să producă efecte directe în România. Pe 13 septembrie, MApN a anunțat atacuri intense în apropierea graniței, cu posibile impacturi de drone în județul Tulcea. În aceeași zi, fragmente suspecte au fost identificate între Nufăru și Victoria. Pe 19 septembrie, autoritățile au confirmat existența unor fragmente de drone similare celor utilizate de armata rusă, descoperite în mai multe locații din județul Tulcea. Finalul lunii septembrie aduce și prima posibilă pătrundere în spațiul aerian românesc, semnalată de radar. În octombrie și decembrie apar și primele cratere provocate de drone, la Plauru și Grindu. România trece astfel de la statutul de observator la cel de teritoriu afectat indirect de conflict. 2024: multiplicarea incidentelor și confirmări clare În 2024, frecvența incidentelor crește semnificativ, iar zonele afectate se extind: Plauru, Periprava, Ceatalchioi, Insula Mare a Brăilei, Litcov. Pe 29 martie sunt descoperite fragmente de dronă în Insula Mare a Brăilei. În iulie, după noi atacuri rusești, avioane F-16 sunt ridicate pentru monitorizare. La scurt timp, sunt identificate resturi de drone rusești de tip Geran 1/2 în zona Plauru. Pe 31 iulie, fragmente de dronă sunt confirmate în trei localități diferite. În septembrie apare o premieră importantă: o dronă este urmărită în timp ce evoluează în spațiul aerian românesc. Această etapă marchează trecerea de la incidente accidentale la evenimente cu traiectorii clar documentate. 2025: încălcări repetate și reacții militare Anul 2025 aduce o schimbare de ton în comunicările oficiale. MApN vorbește explicit despre încălcări ale spațiului aerian, iar reacțiile militare devin mai ferme. Pe 17 ianuarie sunt semnalate încălcări ale spațiului aerian, iar fragmente de drone sunt descoperite în două zone distincte. În februarie, două drone cu încărcături explozive sunt confirmate pe teritoriul României. Un moment de maximă tensiune este înregistrat pe 14 septembrie: o dronă rusească rămâne aproape 50 de minute în spațiul aerian românesc. Piloții români primesc autorizația de a o doborî, însă decid să nu deschidă focul, pentru a evita riscurile colaterale. În noiembrie, sunt raportate noi pătrunderi și traiectorii complexe ale dronelor, inclusiv în zona Galațiului. România intră astfel într-o fază de gestionare activă a riscurilor generate de conflict. 2026: de la incidente la pagube materiale În 2026, situația capătă o nouă dimensiune: apar primele pagube materiale confirmate. În ianuarie, fragmente de drone sunt descoperite inclusiv în județul Vrancea. În martie, zona Plauru devine din nou epicentrul incidentelor, cu alerte RO-Alert și intervenții aeriene. Punctul culminant este atins pe 25 aprilie 2026. În urma unui atac rusesc în apropierea frontierei, locuitori din Galați semnalează căderea unui obiect. Potrivit MApN, fragmentele de dronă au afectat o gospodărie și un stâlp de electricitate. Este primul caz confirmat în care efectele războiului produc daune materiale directe pe teritoriul României. Cum au adaptat autoritățile cadrul legal În paralel cu multiplicarea incidentelor, autoritățile române au trecut, treptat, de la o abordare reactivă la una mai structurată din punct de vedere legislativ și operațional. Momentul de cotitură a venit în 2025, când Parlamentul a adoptat și ulterior a fost promulgată Legea nr. 73/2025 privind controlul utilizării spațiului aerian național, care oferă Armatei un cadru clar pentru intervenție. Actul normativ stabilește explicit procedurile prin care pot fi identificate, interceptate și, în ultimă instanță, neutralizate dronele care pătrund ilegal în spațiul aerian al României. Mai mult, legea permite inclusiv doborârea acestor aparate în funcție de nivelul de amenințare, după o succesiune de măsuri graduale, de la avertizare până la distrugere. În completare, deciziile adoptate ulterior la nivelul CSAT au clarificat lanțul de comandă: dronele militare pot fi doborâte la decizia comandantului misiunii, conform regulilor NATO, în timp ce pentru cele civile decizia revine ministrului Apărării.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră