marți 14 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Eveniment

9785 articole
Eveniment

Presiune cămătărească asupra Guvernului pentru a plăti toate salariile restante către judecători: penalități de 1% pe zi, a decis Curtea de Apel

Presiune cămătărească asupra Guvernului pentru a plăti toate salariile restante către judecători: se vor aplica penalități de 1% pe zi până când Guvernul pune la dispoziția Înaltei Curți de Casație și Justiție a tuturor fondurilor necesare pentru plata acestor restanțe, a decis Curtea de Apel. Sentința nu este însă definitivă. Citește și: Ministrul Nazare a dezertat oficial din tabăra Bolojan, cerând „stabilitate și predictibilitate”. Surse: este potențial premier PSD-PNL Presiune cămătărească asupra Guvernului pentru a plăti toate salariile restante către judecători Cererea de chemare în judecată, semnată de preşedinta Înaltei Curţi, Lia Savonea, a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti pe 30 martie şi soluţionată marţi de judecătoarea Ramona Buşu la primul termen al procesului, în condiţiile în care, de regulă, procesele în contencios durează luni de zile sau chiar ani. Însă, dincolo de faptul că această instanță dă dreptate ÎCCJ, șocantă este sancțiunea aplicată Guvernului dacă nu plătește urgent: practic vorbim de o dobândă penalizatoare de 365% pe an. Totuși, Lia Savonea ceruse 2% pe zi, adică 730% pe an.  Ce arată minuta sentinței judecătoarei CAB Ramona Bușu (dosar 1844/2/2026): „Respinge ca neîntemeiate excepţiile invocate de către pârâţi. Admite cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată, formulată de către reclamanta ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE în contradictoriu cu pârâţii GUVERNUL ROMÂNIEI şi MINISTERUL FINANŢELOR. Obligă pârâţii la emiterea actelor administrative şi efectuarea tuturor demersurilor bugetare necesare pentru includerea/alocarea integrală a sumelor solicitate necesare achitării drepturilor salariale restante ale judecătorilor şi ale celorlalte categorii profesionale îndreptățite, prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul, precum şi la punerea la dispoziția reclamantei a tuturor fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale restante respective, sub sancţiunea unei penalităţi în cuantum de 1% pentru fiecare zi de întârziere. Stabileşte un termen de executare de 10 zile de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, sub sancţiunea aplicării dispoziţiilor art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004. Aplică pârâţilor Guvernul României şi Ministerul Finanţelor o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, până la îndeplinirea obligaţiilor stabilite prin prezenta”. 

Presiune cămătărească asupra Guvernului pentru a plăti toate salariile restante către judecători: penalități de 1% pe zi, a decis Curtea de Apel
Târgul de Carte LIBREX revine la Iași: peste 80 de expozanți, lansări și întâlniri cu autori
Eveniment

Târgul de Carte LIBREX revine la Iași: peste 80 de expozanți, lansări și întâlniri cu autori

Târgul de Carte LIBREX revine la Iași între 6 și 10 mai, reunind peste 80 de expozanți și zeci de evenimente dedicate iubitorilor de lectură. Târgul de Carte LIBREX revine la Iași Organizat în Atrium Palas Mall, evenimentul aduce laolaltă edituri din România și Republica Moldova, sub motto-ul „Cuvântul care naște cuvinte”. Citește și: VIDEO Oana Gheorghiu, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre ce ar fi așteptat de la Nicușor Dan: „A nu lăsa societatea să se ducă după o minciună” Agenda include peste 50 de manifestări culturale, de la lansări de carte și sesiuni de autografe până la conferințe și dezbateri cu invitați din mediul academic și artistic. Accesul este gratuit, iar vizitatorii pot participa zilnic la activități și întâlniri cu autori, într-un program extins între orele 10:00 și 22:00. Continuarea, în Ziarul de Iași

Referendum împotriva blocurilor între case: revolta locuitorilor din Rediu blochează un proiect imobiliar
Eveniment

Referendum împotriva blocurilor între case: revolta locuitorilor din Rediu blochează un proiect imobiliar

Locuitorii din Rediu, comuna de lângă Iași, se revoltă împotriva construirii blocurilor între case și cer organizarea unui referendum local. Referendum împotriva blocurilor între case După ce au blocat în ultimul moment un proiect imobiliar din satul Breazu, oamenii vor să decidă prin vot regulile de urbanism din comunitate. Citește și: VIDEO Oana Gheorghiu, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre ce ar fi așteptat de la Nicușor Dan: „A nu lăsa societatea să se ducă după o minciună” Inițiativa, lansată de consilierul local Ion Constantinescu, propune limitarea construcțiilor la maximum un etaj în zonele de case, fiind necesare 500 de semnături pentru declanșarea referendumului. Demersul vine pe fondul nemulțumirilor legate de dezvoltarea imobiliară accelerată și de deciziile autorităților locale percepute ca favorabile investitorilor. Continuarea, în Ziarul de Iași

Dezvoltări imobiliare cu probleme: canalizarea înfundată, conflict între dezvoltator și ApaVital
Eveniment

Dezvoltări imobiliare cu probleme: canalizarea înfundată, conflict între dezvoltator și ApaVital

Locatarii dintr-un cartier nou din Valea Lupului (Iași) trăiesc de câteva zile cu teama că sistemul de canalizare înfundat ar putea provoca refularea dejecțiilor în apartamente. Cartier nou, canalizare înfundată Situația este amplificată de un conflict între dezvoltatorul Sorin Irinel Bădărău și operatorul ApaVital privind responsabilitatea rețelei de utilități. Citește și: Oana Gheorghiu, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre ce ar fi așteptat de la Nicușor Dan: „A nu lăsa societatea să se ducă după o minciună” Dezvoltatorul susține că infrastructura a fost predată, în timp ce compania de apă afirmă că rețeaua nu a fost preluată oficial în exploatare. În lipsa unei soluții rapide, locatarii sunt nevoiți să plătească din propriul buzunar vidanjarea și să reducă consumul de apă pentru a evita riscurile sanitare. Continuarea, în Ziarul de Iași

Coșmarul de pe plajele românești: construcții clandestine, deversări de apă netratată în mare, fose și rezervoare ilegale de gaz îngropate în plaje
Eveniment

Coșmarul de pe plajele românești: construcții clandestine, deversări de apă netratată în mare, fose și rezervoare ilegale de gaz îngropate în plaje

În doar câteva luni, controalele declanșate de ministra Mediului, Diana Buzoianu, au scos la iveală probleme grave pe litoral și în Delta Dunării: construcții ilegale pe plaje, fose septice îngropate în nisip, deversări de apă netratată în mare, șezlonguri amplasate ilegal, terenuri reclasificate suspect și disfuncționalități profunde în administrare. Mii de construcții ilegale în zona costieră La finalul anului 2025, în luna noiembrie, ministra Diana Buzoianu anunța, într-un comunicat de presă, că „peste 4000 de construcții au fost identificate pe terenuri aparținând zonei costiere”. Citește și: Oana Gheorghiu, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre ce ar fi așteptat de la Nicușor Dan: „A nu lăsa societatea să se ducă după o minciună” Diana Buzoianu făcea atunci declarații privind situația întabulărilor frauduloase și a construcțiilor ilegale de pe plajele litoralului românesc. „Timp de 25 de ani, prin complicitatea instituțiilor de la toate nivelurile, am ajuns în situația în care astăzi nu avem PUZ-uri pentru plaje, se construiește pe plajă, se vând bucăți de faleză. Situația nu mai poate continua așa. Am aprobat săptămâna trecută raportul oficial privind limitele zonei costiere și imobilele care se regăsesc în zona costieră, care arată un derapaj generalizat în acest domeniu. Sfera penală va fi de competența altor autorități, iar concluziile vor trebui luate în instanță”, a precizat ministra mediului, apelor și pădurilor. Întabulări frauduloase, construcții ilegale Raportul arăta că, din totalul de 2.131 de imobile, respectiv terenuri identificate la nivelul UAT-urilor din zona costieră, 1.033 de imobile sunt în proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice. Pe 900 dintre cele 2.131 de imobile identificate ca aparținând zonei costiere, conform extraselor de carte funciară, există peste 4.000 de construcții, unele dintre ele blocuri. „Toate aceste transferuri s-au făcut pur și simplu în baza unor hotărâri ale consiliilor locale. Au stabilit de pe o zi pe alta că acele terenuri nu erau proprietate publică a statului, ci ale primăriilor respective. Asta s-a întâmplat și pentru că Apele Române nu au întabulat acele zone, de-a lungul anilor, așa cum aveau atribuții și obligația să facă”, a declata Buzoianu. Controale pe plaja din Năvodari În martie 2026, ministra Diana Buzoianu a făcut verificări la Năvodari, unde au fost descoperite deversări de apă netratată, rezervoare de gaz îngropate ilegal, fose septice ascunse în nisip și șezlonguri amplasate ilegal. Ministra a anunțat și deschiderea licitațiilor pentru operatorii care nu se putuseră înscrie până atunci la procedurile de închiriere a plajelor. Pe 15 martie, ministra Mediului a descoperit, la un control pe plaja de la Năvodari, că de la unul dintre blocurile construite lângă plajă se deversa apă netratată direct în mare, în timp ce autoritățile locale păreau să nu aibă un răspuns clar. „Am descoperit, într-o vizită pe teren pe plaja de la Năvodari, cum se deversează apă netratată direct în mare! Vor continua controalele pe plajele din România pentru ca astfel de cazuri să fie istorie”, a declarat aceasta. Sezlonguri amplasate ilegal Pe 15 aprilie, ministra Diana Buzoianu a declarat că în acest an vor fi ridicate toate șezlongurile puse ilegal pe litoralul românesc. „Ştiţi că şi anul trecut a fost o întreagă discuţie despre cum, pur şi simplu, s-au trezit firme că îşi pun şezlonguri pe plaje pe care nu le închiriaseră şi nu s-a acţionat în momentul respectiv pentru a fi ridicate acele şezlonguri, pentru a fi date amenzi. Anul acesta deja am început şi au fost deja eliberate zonele unde nu exista niciun fel de autorizaţie. Avem oameni care au investit bani în chestia asta, operatori care au fost cinstiţi, au respectat regulile şi au investit bani în a închiria o plajă. Ei nu vor avea o competiţie ilegală, care nu a plătit, cu zero costuri, care se aşează fix lângă ei, cu şezlonguri puse ilegal. Deci, anul acesta, toate şezlongurile puse ilegal vor fi ridicate”, a spus Diana Buzoianu. Rezervor ilegal de gaz Tot în aprilie 2026, Diana Buzoianu a continuat controalele pe litoral, după descoperirea unui rezervorul ilegal de gaz. Verificările au scos la iveală fose septice îngropate în nisip, țevi care deversau ape netratate în mare și sectoare de plajă transformate, "din pix", în teren argilos, pentru a se putea construi pe ele. De asemenea, ministra a constatat că de la unul dintre blocurile construite lângă plajă se deversa apă netratată direct în mare. Cum autoritățile locale nu au putut furniza explicații, Diana Buzoianu a cerut ca întreaga plajă să fie inspectată, pentru a fi identificate și alte posibile țevi prin care se deversează ape netratate în mare. Totodată, ministra Mediului a cerut autorităților locale să ia măsuri împotriva funcționarilor care au semnat, în fals, acte prin care „nisipul” a fost transformat în „argilă”, astfel încât să se poată construi în acele zone. Ministrul Mediului a dispus controale pe toate plajele eliberate de construcții în 2025, după ce ABA Dobrogea-Litoral a descoperit, în zona fostei terase Lujo din Năvodari, un rezervor de gaz îngropat ilegal de operatorul economic care administrase terasa. „Anul 2026 poate să fie anul în care turismul să fie mână în mână cu respectarea legislației. Da, putem să avem plaje civilizate și este treaba noastră să ne asigurăm că toate autoritățile din subordinea Ministerului Mediului își fac treaba, astfel încât turiștii să se bucure de plajele din România”, a precizat Diana Buzoianu. Primele rezultate pe litoral Pe 25 aprilie, Diana Buzoianu a susținut că intervențiile sale în teritoriu au început să producă efecte vizibile, oferind exemplul situației de pe litoral. „Un exemplu foarte bun este la ABA Dobrogea Litoral. După ce am văzut ilegalitățile și am dat un semnal foarte clar că nu vom mai întoarce privirea, reprezentanții de la nivel local chiar au schimbat cu totul politica”, a declarat aceasta. Potrivit ministrului, schimbările au fost concrete: „Au dărâmat construcțiile ilegale, au dat amenzi, au scos țevile”, a susținut aceasta. Nereguli grave în Delta Dunării În aprilie 2026, după un control amplu care a scos la iveală nereguli grave, premierul Ilie Bolojan a semnat revocarea lui Bogdan-Ioachim Bulete din fruntea Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării. Decizia a venit la propunerea ministrei Mediului, Diana Buzoianu, și a deschis calea unor anchete care ar putea avea consecințe penale. Rezervația, „la marginea dezastrului” Potrivit datelor prezentate de ministrul Mediului pe 18 aprilie situația instituției se afla „la marginea dezastrului”. Raportul urma să fie transmis către Direcția Națională Anticorupție și Agenția Națională de Integritate, pe fondul suspiciunilor de abuzuri administrative și conflicte de interese. Printre cele mai grave acuzații se numără modul în care controlul operatorilor economici din Delta Dunării ar fi fost utilizat ca instrument de presiune. Conform raportului, unele firme erau verificate excesiv, în timp ce altele nu au fost controlate niciodată, ceea ce ridică semne de întrebare privind imparțialitatea și legalitatea acțiunilor instituției. Suspiciunile de conflict de interese În centrul scandalului se află o reorganizare realizată în 2024, prin care fostul guvernator ar fi concentrat puterea decizională într-o singură structură internă. Această „direcție mamut”, cum a numit-o Diana Buzoianu într-o conferință de presă, ar fi ajuns să includă activități-cheie, de la control și avizare până la reglementare, și să reunească peste jumătate din personalul instituției. Mai mult, potrivit declarațiilor oficiale, Bogdan-Ioachim Bulete, din poziția de guvernator al Deltei Dunării, s-ar fi numit singur la conducerea acestei direcții, un posibil conflict de interese. Cazul urmează să fie analizat de ANI. Proiect european de 28 de milioane de lei, blocat Pe 18 aprilie 2026, ministra Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că va sesiza Direcția Națională Anticorupție cu privire la proiectul de 28 de milioane de lei din fonduri europene, destinat digitalizării gestionării permiselor și proceselor-verbale din ARBDD, proiect care ar fi fost blocat după parcurgerea tuturor etapelor administrative. Aceasta a prezentat raportul Corpului de Control al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor privind activitatea ARBDD, concluziile raportului, precum și sancțiunile și măsurile dispuse. „Raportul Corpului de Control al Ministerului Mediului menţionează şi lucruri legate de bani, de fondurile europene care au fost pierdute. (...) Vorbim despre proiectul care ar fi trebuit să digitalizeze gestionarea permiselor şi a proceselor-verbale din administraţia Deltei Dunării, adică un proiect care avea ca scop, pe hârtie, să elimine corupţia din sistem. Existau banii necesari, 28 de milioane de lei plus TVA, care ar fi trebuit să fie obţinuţi din Fondul European pentru Dezvoltare Regională", a declarat Buzoianu. Potrivit ministrei, proiectul de digitalizare a fost blocat în etapa finală de depunere, deși toate avizele și documentațiile necesare fuseseră deja obținute. Buzoianu a precizat că, în urma unei analize, s-a invocat faptul că menținerea unei platforme de digitalizare a avizelor ar implica costuri prea mari pentru a putea fi susținute în anii următori. „După ce a dat nişte bani pentru realizarea unui SF (studiu de fezabilitate, n.r.), după ce a dat nişte bani pentru toate etapele necesare astfel încât să poată fi depus acest proiect, a decis unilateral să nu mai fie depus acest proiect. Şi asta va fi trimis la DNA şi, cu siguranţă, va fi trimisă mai departe spre anchetare toată această situaţie", a adăugat ministra Mediului. Problemele identificate de Corpul de Control în Delta Dunării Raportul Corpului de Control a scos la iveală inclusiv faptul că au fost create, prin regulamente locale, cerințe de permise care nu există în legislație, a mai spus ministra Mediului. De asemenea, au fost identificate probleme privind termenele în care au fost publicate permisele respective și procedurile care au fost urmate. Buzoianu a spus că au existat și operatori la care s-au găsit „anumite nereguli şi au fost sancţionaţi, dar şi operatori care nu au fost niciodată verificaţi în toţi aceşti ani". Ministra Mediului susține că sunt operatori care „au fost verificaţi o singură dată, li s-au găsit lucruri destul de grave, au primit un avertisment sau li s-a consemnat o contravenţie, însă Corpului de Control nu i-au mai fost prezentate ulterior şi deciziile prin care au fost aplicate amenzile". Totodată, ministra Mediului a făcut referire și la modul în care a fost realizată reorganizarea din Delta Dunării, susținând că toate aceste aspecte vor fi sesizate autorităților competente. Conducerea ARBDD, schimbată Pe 19 aprilie, ministra Diana Buzoianu a schimbat conducerea ARBDD și a anunțat sesizarea DNA și ANI. Corpul de Control a descoperit că, în anul 2024, guvernatorul Deltei, Bogdan-Ioachim Bulete, a propus o reorganizare a ARBDD prin care a creat o direcție mamut, unde s-a pus pe sine însuși director. Practic, a fost creată o direcție internă care a comasat servicii și compartimente cu rol de control și avizare, iar decizia a fost ca această direcție să fie condusă chiar de Bulete. Raportul a mai indicat că au fost pierdute fonduri europene pentru proiecte de digitalizare care ar fi permis scoaterea corupției din procesul de emitere de avize și permise. Suma de 28 de milioane de lei nu a fost accesată, deși dosarul proiectului era pregătit. De asemenea, controlul pe teren ar fi fost folosit ca instrument de presiune. An după an, au fost realizate controale repetate la unii operatori economici, în timp ce alții nu au fost verificați niciodată. Au fost găsite cazuri cu operatori verificați de cinci ori la câteva zile distanță. În alte situații, deși au fost constatate probleme, nu au fost prezentate documente care să arate că au fost aplicate amenzi sau că s-a urmărit aplicarea măsurilor impuse în urma controlului. Au fost descoperite și cazuri în care funcționari publici au fost trimiși în comisii disciplinare, iar după ce comisiile au propus clasarea cauzei, pentru că nu existau fapte sancționabile, guvernatorul Deltei a propus sancționarea pentru „divergențe de opinie” sau a propus direct aplicarea unor sancțiuni fără nicio justificare. Noul guvernator, la propunerea PSD La propunerea PSD, noul guvernator a fost numit Florin Stăneață. „Este un mandat în care toate aceste concluzii ale raportului Corpului de control trebuie să fie rectificate, măsuri care trebuie să fie aplicate instant, în perioada imediat următoare” a precizat Diana Buzoianu. Noul plan pentru Delta Dunării Ministra Mediului a mai anunțat că noul plan de management al Deltei Dunării, pus în dezbatere publică, a fost revizuit semnificativ, cu corectarea erorilor și introducerea unor măsuri suplimentare de conservare și monitorizare. Pe 24 aprilie, Diana Buzoianu a cerut de urgență reorganizarea Rezervației Deltei Dunării, după problemele descoperite de Corpul de Control al Ministerului Mediului. Ministra Diana Buzoianu a subliniat că reforma trebuie să elimine practicile discreționare și să restabilească un sistem transparent și funcțional. În emisiunea „Inspiră România”, de la TVR Info, Diana Buzoianu a vorbit și despre problemele grave descoperite în Delta Dunării, unde au fost luate măsuri dure. „A venit Corpul de Control, am demis conducerea”, a spus ea, adăugând că urmează o reorganizare profundă: „ Vă garantez că va fi o reorganizare făcută în perioada imediat următoare”. O plajă din Deltă, închisă cu gard Pe 4 mai 2026, ministrul Mediului a cerut un control după ce un proprietar privat a închis cu gard o plajă din Deltă. „Ziua şi situaţiile halucinante. Astăzi este despre plaja Jurilovca din Deltă unde un proprietar privat a pus gard, pe sute de metri, astfel ajungând să fie blocat, în realitate, accesul pentru mii de români la una din cele mai cunoscute plaje din România”, a scris pe Facebook ministrul Mediului, Diana Buzoianu. Aceasta a precizat că a cerut de urgență un control realizat de Administrația Deltei Dunării.

România vrea să aibă cel puțin un pod rutier pentru fiecare raion din R. Moldova cu care are frontieră - secretar de stat Transporturi
Eveniment

România vrea să aibă cel puțin un pod rutier pentru fiecare raion din R. Moldova cu care are frontieră - secretar de stat Transporturi

România vrea să aibă cel puțin un pod rutier peste Prut pentru fiecare raion din R. Moldova cu care are frontieră, a afirmat, într-un interviu pentru Moldpres, un secretar de stat de la Transporturi, Ionel Scrioșteanu. Un număr de 11 raioane din Republica Moldova au frontieră cu România.  El a mai spus că primul pod rutier la nivel de autostradă, cel de la Ungheni, este realizat în proporție de 45%.  Citește și: Oana Gheorghiu, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre ce ar fi așteptat de la Nicușor Dan: „A nu lăsa societatea să se ducă după o minciună” Scrioșteanu a vorbit și despre importanța strategică a proiectelor finanțate prin SAFE. România vrea să aibă cel puțin un pod pentru fiecare raion din R. Moldova cu care are frontieră „MOLDPRES: Ce ne puteți spune despre dezvoltarea per ansamblu a infrastructurii de transporturi? Irinel Ionel Scrioșteanu: Am testat ambele linii feroviare între Fălciu și Cantemir cu trenuri cu ecartamente diferite (european și sovietic), ca urmare a finalizării lucrărilor de reabilitare a acestui segment. Scopul principal este ca mărfurile dinspre Portul Constanța să poată fi transbordate către trenuri cu ecartament larg și camioane în stația Prut 2. Avem un proiect comun finanțat prin mecanismul SAFE pentru modernizarea și electrificarea liniei Iași–Ungheni. Este un proiect strategic, deoarece introduce ecartamentul european în Republica Moldova. În aproximativ un an și jumătate vom avea primul tronson electrificat, ceea ce va reprezenta începutul unei conexiuni moderne până la Chișinău. O altă veste importantă vizează Autostrada Târgu Neamț – Iași – Ungheni (A8). A fost anunțat câștigătorul pentru ultimul lot, cel care face joncțiunea peste Prut, autoritățile stabilind un calendar ambițios. Am stabilit împreună un calendar pentru demararea lucrărilor de construire cel târziu în primăvara anului 2027 pentru acest ultim tronson din Autostrada A8, dar și pentru nodul intermodal de la Berești. De asemenea, în maxim două luni vom demara licitațiile pentru reabilitarea și electrificarea tronsonului feroviar Iași – Ungheni, care presupune inclusiv electrificarea în premieră a unui tronson cu ecartament european în Republica Moldova”. 

A alimentat mai ieftin în Republica Moldova și a fost sancționat în vamă: mașină confiscată și amendă de 10.000 de lei
Eveniment

A alimentat mai ieftin în Republica Moldova și a fost sancționat în vamă: mașină confiscată și amendă de 10.000 de lei

Un bărbat din Iași a rămas fără mașină după ce a alimentat cu motorină mai ieftină din Republica Moldova, fiind acuzat de contrabandă la întoarcerea în țară. Alimentare peste Prut, sancțiune în vamă Autoutilitara a fost confiscată în vamă, iar șoferul a primit o amendă de 10.000 de lei pentru presupusa sustragere de la controlul vamal a unor bunuri accizabile. Citește și: VIDEO Oana Gheorghiu, la podcastul „Cum e, de fapt?”: criterii ridicole de evaluare a șefilor Transelectrica Situația a apărut după ce acesta a montat un rezervor second-hand, mai mare, și a alimentat suplimentar, ajungând la o cantitate totală semnificativă de combustibil. Șoferul a contestat măsura în instanță, solicitând recuperarea temporară a vehiculului pentru a-și putea continua activitatea, însă până în prezent nu a obținut o decizie favorabilă. Continuarea, în Ziarul de Iași

România digitală, doar pe hârtie: amendă de mii lei pentru că răspunsul a fost trimis prin e-mail, nu prin Poștă
Eveniment

România digitală, doar pe hârtie: amendă de mii lei pentru că răspunsul a fost trimis prin e-mail, nu prin Poștă

Un caz din Iași ridică semne de întrebare asupra digitalizării instituțiilor publice, după ce o doctoriță a fost amendată cu 3.465 de lei pentru că a răspuns unei solicitări a Poliției prin e-mail, nu prin poșta clasică. România digitală, instituțiile nu acceptă e-mail Deși cabinetul medical a transmis în termen informațiile cerute, folosind adresa electronică oficială a Poliția Municipiului Iași, autoritățile au considerat răspunsul neconform și au aplicat sancțiunea. Citește și: VIDEO Oana Gheorghiu, la podcastul „Cum e, de fapt?”: criterii ridicole de evaluare a șefilor Transelectrica Cazul vizează o solicitare legată de un presupus accident rutier, în care autoturismul cabinetului ar fi fost implicat, însă medicul a precizat că vehiculul nu a fost folosit și nu prezenta avarii. După primirea procesului-verbal, doctorița a contestat amenda în instanță, iar situația a devenit un exemplu relevant despre blocajele birocratice și lipsa unei digitalizări reale în sistemul public din România. Continuarea, în Ziarul de Iași

Șoferii, tentați să caute soluții la scumpirea carburantului: efectele uleiului de gătit asupra motorului
Eveniment

Șoferii, tentați să caute soluții la scumpirea carburantului: efectele uleiului de gătit asupra motorului

Creșterea prețurilor la benzină și motorină, dar și presiunea tot mai mare asupra resurselor de petrol, aduc în prim-plan alternativele la combustibilii clasici, inclusiv ideea utilizării uleiului de gătit uzat ca soluție pentru alimentarea mașinilor. Efectele uleiului de gătit asupra motorului Mulți șoferi se întreabă dacă uleiul alimentar folosit poate fi turnat direct în rezervor, însă specialiștii atrag atenția asupra limitărilor și riscurilor acestei practici. Citește și: VIDEO Oana Gheorghiu, la podcastul „Cum e, de fapt?”: criterii ridicole de evaluare a șefilor Transelectrica Conferențiarul Radu Drosescu, de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași, explică faptul că uleiul uzat nu poate înlocui motorina în mod direct în motoarele convenționale. Acesta poate fi transformat, în schimb, în biocombustibil utilizabil, dar doar prin procese speciale și în condiții tehnice controlate, pentru a evita problemele grave la motor. Continuarea, în Ziarul de Iași

Autostrada A7 Pașcani-Suceava: contracte semnate pentru 62 km noi de autostradă
Eveniment

Autostrada A7 Pașcani-Suceava: contracte semnate pentru 62 km noi de autostradă

Directorul general al Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Cristian Pistol, a anunțat vineri semnarea contractelor pentru tronsonul A7 Pașcani – Suceava, un proiect care prevede construirea a 62 de kilometri de autostradă. Noua infrastructură va conecta Bucovina de Moldova și Muntenia, fiind una dintre cele mai importante investiții rutiere din nordul țării. Cristian Pistol: „Pentru ei se construiește această autostradă” Șeful CNAIR a subliniat impactul direct al proiectului asupra comunităților locale și asupra mobilității. Citește și: România a pierdut 458,7 milioane euro din cererea de plată nr. 3 din PNRR, anunță Pîslaru "Am semnat, alături de antreprenorul român Spedition UMB, contractele pentru tronsonul A7 Paşcani - Suceava. Sunt 62 de km noi de autostradă care leagă Bucovina de Moldova şi de Muntenia. Pentru naveta care acum se face zilnic pe DN2. Pentru ambulanţele care nu vor mai pierde ore în trafic. Pentru copii care vor putea ajunge la bunici în 60 de minute în loc de patru ore. Pentru investitorii care până acum ocoleau zona. Pentru ei se construieşte şi această autostradă! Am ales 1 Mai, Ziua Muncii, pentru că este şi ziua celor care construiesc cu mâinile lor", a transmis Cristian Pistol. Calendarul proiectului: 6 luni proiectare, 24 luni execuție Potrivit oficialului, lucrările vor începe după finalizarea etapei de proiectare. "În scurt timp va începe etapa de proiectare care va dura 6 luni, iar după aceea vor începe lucrările în şantier (24 de luni)", a precizat acesta. "Pas cu pas, cu termene clare, conectăm regiunile istorice ale României printr-o reţea rutieră de mare viteză", a adăugat Pistol. Contracte de peste 5,9 miliarde de lei pentru două loturi CNAIR a semnat două contracte pentru proiectarea și execuția tronsoanelor: Autostrada Pașcani – Suceava Lot 1 Autostrada Pașcani – Suceava Lot 2 Lucrările vor fi realizate de asocierea SA&PE Construct (lider) – Spedition UMB – Tehnostrade. Valoarea totală a contractelor depășește 5,931 miliarde de lei (fără TVA), aproximativ 1,16 miliarde de euro: Lotul 1 (33 km): 3,068 miliarde lei Lotul 2 (29 km): 2,863 miliarde lei Perioada de garanție ofertată este de 10 ani. Finanțare europeană pentru Autostrada A7 Proiectul este finanțat în prezent prin Programul Transport 2021–2027, din fonduri europene nerambursabile. Ulterior, finanțarea va continua prin Instrumentul Financiar SAFE (Acțiunea pentru Securitatea Europei). Lotul 1: viaducte, pasaje și trei noduri rutiere Primul tronson, cu o lungime de 33 km, va include 28 de lucrări de artă, printre care: viaduct de 1.049,80 metri peste vale, DJ208 și CF517 viaduct de 604,60 metri peste vale, drum local și râul Ruja pasaj de 868 metri peste pârâul lui Pulpa, DJ208S și CF500 Traseul începe de la nodul rutier Pașcani și se încheie la nodul Roșcani. De asemenea, vor fi realizate trei noduri rutiere: Tătăruși – Heci Dolhasca Roșcani Lotul 2: pod peste Siret și conexiune cu Aeroportul Suceava Al doilea lot, cu o lungime de 29 km, presupune realizarea a 44 de lucrări de artă, inclusiv: un pod de 845,10 metri peste râul Siret și DJ208C un pasaj de 625,10 metri peste CF511 Traseul ocolește mai multe localități și include o conexiune strategică cu Aeroportul Internațional Suceava. La final, va fi construit un nod rutier de tip „treflă completă”, care va asigura legătura cu DN29 printr-un drum de conexiune de 5,2 km. Vor fi realizate trei noduri rutiere: Roșcani Dumbrăveni Aeroport Suceava Conectivitate și dezvoltare regională Autostrada A7 Pașcani – Suceava este parte din coridorul care va lega nordul României de restul țării, reducând semnificativ timpii de deplasare și crescând atractivitatea economică a regiunii. Proiectul este considerat esențial pentru dezvoltarea Moldovei și pentru integrarea acesteia în rețeaua națională de transport de mare viteză.

Pacientă moartă după intervenție estetică: cabinetul, închis pentru nereguli grave, medicul respinge orice vină
Eveniment

Pacientă moartă după intervenție estetică: cabinetul, închis pentru nereguli grave, medicul respinge orice vină

Un cabinet de estetică din București a fost închis de autorități după moartea unei paciente care intrase în comă în urma unei intervenții de tip „mini lifting facial”. În timp ce controalele au scos la iveală nereguli grave, de la sterilizare deficitară până la încălcarea normelor de igienă, medicul a susținut că nu are ce să-și reproșeze. Cabinetul estetic, nereguli grave Cabinetul privat din București în care o pacientă a intrat în comă cerebrală și a murit ulterior, după o intervenție estetică, a fost închis de autorități, a anunțat vineri Ministerul Sănătății. Citește și: România a pierdut 458,7 milioane euro din cererea de plată nr. 3 din PNRR, anunță Pîslaru Decizia vine în urma unui control al inspectorilor sanitari, care au descoperit mai multe deficiențe majore în funcționarea unității medicale. Potrivit Ministerului Sănătății, verificările au fost îngreunate la început de faptul că unitatea medicală a fost găsită închisă. „Deşi, iniţial, verificările au fost întârziate de faptul că unitatea a fost găsită închisă, în urma demersurilor, inspectorii sanitari au reuşit să efectueze controlul, conform atribuţiilor legale”, a transmis instituția într-un comunicat. Nereguli grave: sterilizare deficitară și încălcarea normelor de igienă În urma controlului, autoritățile au decis închiderea cabinetului medical și retragerea Autorizației Sanitare de Funcționare. Totodată au fost aplicate amenzi totale de 70.000 de lei. Sancțiunile au fost aplicate în baza HG 857/2011 și vizează mai multe abateri grave, printre care: - deficiențe majore în procesul de sterilizare a instrumentarului medical - nerespectarea dotărilor obligatorii și a circuitelor funcționale - încălcarea normelor de igienă și a protocoalelor de dezinfecție Colegiul Medicilor a declanșat o anchetă disciplinară Pe 29 aprilie, Colegiul Medicilor din Municipiul București a anunțat că s-a autosesizat în acest caz și a inițiat o anchetă disciplinară împotriva medicului implicat în intervenție. Pacienta intrase în comă cerebrală după o procedură estetică de tip „mini lifting facial”, realizată într-o clinică din Capitală, și a decedat ulterior. Cum s-a produs tragedia Potrivit informațiilor apărute în presă, femeia de 45 de ani, originară din Râmnicu Vâlcea, s-a prezentat la un cabinet din București pentru o intervenție de lifting facial. Ar fi ales acel cabinet privat de pe Internet şi ar fi beneficiat de o reducere de câteva mii de euro, pentru intervenţie. La scurt timp după începerea operației, procedura a fost întreruptă, iar medicii au solicitat intervenția unei ambulanțe. Pacienta a fost transportată la Spitalul Floreasca, unde investigațiile au indicat o hemoragie intracraniană. Ulterior, aceasta a fost transferată la Institutul de Boli Cerebrovasculare. Starea sa s-a agravat rapid, iar femeia a intrat în comă, decesul survenind ulterior. Cabinet situat într-o zonă exclusivistă din Capitală Cabinetul de estetică unde a avut loc intervenția se află în cartierul Primăverii, una dintre cele mai exclusiviste zone din București. Potrivit Antena 3 este vorba despre cabinetul esteticianului Marian Simion. Declarațiile medicului: „Nu am ce să îmi reproșez” La mai bine de o săptămână după intervenția estetică în urma căreia o pacientă a intrat în comă cerebrală, femeia a murit, fiind menținută în viață până în ultimele momente cu ajutorul aparatelor. Într-un dialog cu presa, medicul estetician implicat în procedură, Marian Simion, a susținut că intervenția a fost realizată conform procedurilor și că nu consideră că ar exista erori medicale. Medicul confirmă că a realizat intervenția Întrebat de jurnaliști dacă el este cel care a efectuat procedura, medicul a confirmat direct implicarea sa, dar a evitat să ofere detalii suplimentare despre evoluția pacientei. „Totul a fost informat, totul a fost în regulă, daţi-mi voie să vorbesc cu cineva de la pffff.. în zona aceea”, a declarat Marian Simion. La întrebarea reporterului privind responsabilitatea intervenției, acesta a precizat: „Da, intervenţia a fost a mea dar trebuie să ştiu informaţii medicale.” Explicații privind lipsa analizelor prealabile Medicul a fost întrebat și de ce nu au fost efectuate investigații medicale înainte de intervenție. În răspunsul său, acesta a invocat tipul procedurii și nivelul redus de anestezie utilizat. „La orice intervenţie cu anestezie locală mică nu este nevoie”, a afirmat Marian Simion. El a adăugat că are nevoie de timp pentru a obține informații suplimentare despre evoluția cazului: „Îmi daţi un pic de timp să vorbesc şi eu cu cineva din zona de spital să ştiu ce s-a întâmplat.”

Piața imobiliară din România încetinește, cu o excepție: creștere puternică pentru locuințe la Iași
Eveniment

Piața imobiliară din România încetinește, cu o excepție: creștere puternică pentru locuințe la Iași

Piața imobiliară din Iași atrage tot mai mult interes, înregistrând în primul trimestru din 2026 cea mai mare creștere a cererii pentru locuințe dintre marile orașe din România. Cererea de locuințe, în creștere la Iași Evoluția pozitivă vizează atât apartamentele vechi, cât și pe cele noi, Iașiul numărându-se printre puținele centre urbane unde ambele segmente cresc simultan. Citește și: Pîslaru, ironii de la Guvern către PSD, de 1 Mai: „Să muncim, nu să șobolănim cu moțiuni de cenzură” La nivel național însă, piața imobiliară dă semne de temperare, iar ritmul tranzacțiilor încetinește. Chiar și în Iași, cererea rămâne ușor sub nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, indicând o prudență mai mare din partea cumpărătorilor, potrivit raportului Imobiliare.ro Market 360 pentru T1 2026. Continuarea, în Ziarul de Iași

Chirica voia să facă yoga cu condamnatul Prisăcaru pe banii Primăriei Iași. S-a opus USR
Eveniment

Chirica voia să facă yoga cu condamnatul Prisăcaru pe banii Primăriei Iași. S-a opus USR

Primăria Iași pregătea un protocol de colaborare cu o asociație de yoga și wellness condusă de fostul prefect al orașului, Radu Prisăcaru condamnat anterior la patru ani de închisoare cu executare pentru corupție Primăria Iași, parteneriat cu asociație de yoga Deși organizația promova activități de tip holistic, proiectul era prezentat ca o inițiativă pentru integrarea inteligenței artificiale în administrația locală. Citește și: Pîslaru, ironii de la Guvern către PSD, de 1 Mai: „Să muncim, nu să șobolănim cu moțiuni de cenzură” Documentul a ajuns pe masa consilierilor locali, stârnind semne de întrebare privind profilul asociației și conducerea acesteia. În urma solicitării de clarificări formulate de consiliera USR Diana Zbranca, primarul Mihai Chirica a decis retragerea proiectului de pe ordinea de zi. Continuarea, în Ziarul de Iași

Educația, în fața unei crize: referendum pentru grevă generală, cu examene naționale la orizont
Eveniment

Educația, în fața unei crize: referendum pentru grevă generală, cu examene naționale la orizont

Profesorii din România sunt consultați prin referendum pentru a-și exprima intenția de a participa la o posibilă grevă generală în Educație, anunțată de federațiile sindicale „Spiru Haret” și FSLI. Profesorii, referendum pentru grevă generală Documentele au fost transmise în școli pe 27 aprilie 2026, iar rezultatele centralizate urmează să fie raportate până la 11 mai. Citește și: Bonusuri uriașe la Hidroelectrica fiindcă apa „curge de la deal la vale”, dezvăluie Bolojan. Plus un nou atac la fieful PSD Trasnelectrica Înaintea unei eventuale greve generale programate pentru 25 mai, sindicaliștii au anunțat o grevă de avertisment pe 18 mai. Mișcarea de protest intervine într-un context sensibil, având în vedere că în iunie 2026 sunt programate Evaluarea Națională și probele de Bacalaureat. Continuarea, în Ziarul de Iași

De la „fasciști” și „naziști”, la „lăutari”, „penibili” și „penali”: istoria insultelor dintre PSD și AUR
Eveniment

De la „fasciști” și „naziști”, la „lăutari”, „penibili” și „penali”: istoria insultelor dintre PSD și AUR

Relația dintre PSD și AUR ilustrează una dintre cele mai spectaculoase metamorfoze din politica românească recentă: de la atacuri virulente și delimitări ferme la o colaborare pragmatică, dictată de interese conjuncturale. Declarațiile din ultimii ani dintre cele două partide arată nu doar o rivalitate ideologică profundă, ci și un discurs presărat cu invective puternice. În prezent, însă, toate negările de colaborare, toate insultele și atacurile personale, care au mers de la "fascism" la "penali", par a fi uitate. Atacurile PSD la adresa AUR: de la „semnal de alarmă” la „extremism” În 2020, Vasile Dâncu, pe atunci președintele Consiliului Național al PSD, avertiza că ascensiunea AUR este un semnal de alarmă pentru români. Citește și: Deficitul bugetar la trei luni, cel mai mic din 2019 până acum. Cheltuielile cu bugetarii, reduse Un an mai târziu, în mai 2021, Mihai Tudose ironiza poziția AUR privind moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Cîțu, sugerând interese ascunse: „Cât mai e kg de aur? Tot aud pe unul dintre copreședinții AUR că el/ ei nu votează moțiunea de cenzură inițiată de PSD fiindcă nu pare a avea suficiente voturi... Acest tip de mesaj taie orice ,,apetit” pt vot al unora care până acum au susținut actuala ,,putere”. Întrebarea devine firească: ,,naivitate” politică, afiliere cu cei de la guvern sau preț per kg?”, a scris Tudose pe Facebook. PSD respinge categoric colaborarea cu AUR În 2023, Sorin Grindeanu respingea categoric orice apropiere de AUR, invocând incompatibilități ideologice: După câteva luni, tonul devenea și mai dur. „Exclus din punctul meu de vedere să facem alianță cu AUR în 2024. E un partid care, din perspectiva mea, nu e îndreptat spre valorile pentru care s-a muncit foarte mult în România. Au șovăieli în a spune cu toată gură că suntem membri UE și membri NATO și că e foarte bine. Nu înseamnă că sunt pro-Putin, dar nici nu sunt convinși că e bine că suntem membri UE sau NATO.” Acuzații de iresponsabilitate Tot în 2023, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, critica dur retorica anti-vaccinare a AUR. Acesta a declarat că este „absolut iresponsabil să transmiţi astfel de mesaje false”. Escaladarea conflictului Pe 23 mai 2025, Alfred Simonis îi numea pe reprezentanții AUR „interlopi, fascişti şi nazişti”, într-un schimb de replici tensionat cu George Simion. „Ai venit cu interlopii după tine?” a spus Alfred Simonis. „Care sunt interlopii? Voi v-aţi bătut joc. Dumneavoastră aţi furat din buzunare, în Anglia?”, a replicat George Simion. Liderul deputaţilor PSD a continuat: „Eşti cunoscut ca un agent sovietic. Nişte infractori, nişte golani”. Simion, care filma schimbul de replici, a spus despre Alfred Simonis că este „valutist” de meserie. Amenințări fizice Unul dintre parlamentarii AUR a intervenit, spunând: „O să am grijă de dumneata”. „Auziţi ce spune acest personaj, o să am grijă de dumneata. Cum o să ai, domnule, grijă de mine? Eşti un fascist, eşti un nazist, dacă vii şi îmi spui mie că ai grijă de mine, ce înseamnă asta?”, a spus Simonis. Marcel Ciolacu și respingerea alianței cu AUR La rândul său, Marcel Ciolacu a respins constant ideea unei alianțe cu AUR: „Am spus de la început: PSD nu va face nicio alianță cu AUR, sub nicio formă. Nu e un partid politic. E un partid populist, cu tendințe clare extremiste, se vede, cu un comportament de, nu știu, dealer de case și agent imobiliar. Lucrurile sunt foarte serioase când vorbești de o guvernare și mai ales de perspectiva pe care o are România.” Ulterior, liderul PSD a respins inclusiv speculațiile privind o susținere indirectă: „O tâmpenie mai mare n-am auzit.” În octombrie 2024, Ciolacu a exclus orice „blat” politic, susținând că este ținta atacurilor lui George Simion. „Am fost omul politic cel mai atacat de domnul Simion. (…) Cred că 45 de minute m-a înjurat şi a ţipat la mine, (…) a tras de uşile de la birou. Cum să fac blat cu un asemenea personaj?!” Lia Olguța Vasilescu, ironii la Simion Pe 29 octombrie, 2025 Lia Olguța Vasilescu, a susținut că o coaliție cu suveraniștii de la AUR, este aproape o imposibilitate. În noiembrie, 2025, aceasta îl ironiza pe George Simion pentru că ar fi cerut protecția SPP. „Cine să așteptăm să vină la guvernare? Bărbații falnici care dau fuga la SPP când îi amenință unu’ pe Facebook? L-a amenințat pe el pe Facebook, pe el, cel mai drept dintre traci? Simioane, pai, dacă mâine te cheamă la război, îl iei și pe al lui Pahonțu cu tine? Uită-te la mine ce fac când intră pe Facebook! Le dau un block și mă întorc și la reziști când termin cu tracii. Cum zici și tu ceva, pare că a început recensământul nebunilor și, când nu fac față, apar și diaspora, și boții și tiriboții. Și tu afli că bei și te droghezi și nu ai fost ca ei la școală. Și nu ai fost cu ei la școală, că tu nu scrii «miau», ca pisica”, a spus Olguţa Vasilescu pe scena congresului PSD. Răspunsul lui Simion a fost în același registru: „În loc să se ocupe de guvernarea lor cu USR, azi, de ziua revoluției bolșevice, tovarășele din PSD nu au mai putut de grija mea. Vă anunț că sunt bine, aștept alegerile anticipate”, a scris George Simion pe contul său de Facebook. Atacurile AUR la adresa PSD: de la „sistem corupt” la atacuri personale Discursul AUR, dominat de George Simion, a fost inițial unul de respingere totală a PSD, considerat simbolul „sistemului”. În 2023, Simion acuza PSD că îi copiază mesajele și îl ataca pe Ciolacu: „PSD copiază mesajele AUR. Marcel Ciolacu este ca un lăutar. PSD cântă şi manele, şi lăutărească veche şi muzică uşoară. Ciolacu a început greşit: s-a dus la OMV, a ignorat oamenii din greva foamei. Patriotismul economice este doar în discurs, ca să fure electoratul AUR. Electoratul AUR este format din români furioşi care n-o să mai pună ştampila pe Marcel Ciolacu”. Ciolacu, asemănat cu Lică Sămădău În 2024, atacurile AUR la adresa PSD au devenit mai dure: ”Mi-a amintit premierul Ciolacu de personajul Lică Sămădău. Pare cumva că e cerut capul lui Moțoc și e capul lui Ciolacu” a susținut George Simion. „Au trecut o lege prin parlament, a anunțat premierul 15 septembrie. Pot înțelege că premierul e mincinos? Pot! SUA, ambasadele, Iohannis, nu știu. Iohannis care l-a impus pe Ciolacu, o marionetă în mâna președintelui. Acest guvern marionetă e sub comanda lui Iohannis, premierul e un mincinos. Cu siguranță i-am spus că e un premier mincinos pentru că nu se respectă nimic din promisiunile lui. Și-au bătut joc de calendarul electoral, acum iar modifică ce au anunțat”, a mai spus el. Simion, atac dur la cuplul Vasilescu-Manda În 2024, liderul AUR îi ataca pe Lia Olguța Vasilescu și pe Claudiu Manda. Disperarea e mare aici, la Craiova, unde mafia şi „La Famiglia” s-au reunit în familia Vasilescu-Manda. Au trimis instigatori în rândurile noastre, cu portavoci, plătiţi din banii primăriei, ca să facă deranj. Au încercat să ne trimită tot felul de intruşi în rândurile noastre ca să deturneze această conferinţă de presă, ca să deturneze partidul AUR în Dolj, să ne preia PSD. (...) Îşi bat joc de nişte oameni amărâţi, le-au dat câte o sute de lei ca să ne strice lansarea candidatului nostru, singurul care se poate bate cu Lia Olguţa Vasilescu. Nu îţi merge, Olguţa, noi nu suntem vânzători! (...) Te doare că nu e dictatură şi unanimitate cum îşi plăcea ţie în Partidul Unic Comasat”, a declarat preşedintele AUR, George Simion, la conferinţa de presă, potrivit sursei menţionate. Grindeanu un „penibil”, Marian Neacșu, un „penal” În 2025, liderul AUR a continuat seria atacurilor: "Dragi prieteni, când credeam că nu se poate mai penibil și mai controlat și mai sistem și mai securist ca Marcel Ciolacu, iată că a apărut Sorin Grindeanu, acest penibil care a executat tot ce i s-a dat de-a lungul carierei sale și acum e deranjat de Oana Gheorghiu. (...) Cred că relațiile cu Statele Unite, în primul rând, le periclitează domnul Sorin Grindeanu. Îl ai pe un penal acolo în funcția de vicepremier, îl cheamă Marian Neacșu. Îl cunoști? Da, Sorine, ăsta-i PSD-ul tău", a spus Simion. "Sorin Grindeanu și acest PSD merită să dispară, merită să fie taxați de români pentru aceste mojicii. Unii suntem trumpiști, cum suntem noi de la Aur, alții nu sunt trumpiși și l-au criticat pe Donald Trump de-a lungul vremii, dacă tot ați făcut o coaliție, nu te da fată virgină Sorine, când tu te-ai coțăit cu toată lumea prin toate avioanele Nordis și nu numai", a mai transmis Simion. Jocul dublu al PSD Pe 11 noiembrie 2025, Simion acuza PSD că face un „joc dublu”. "Eu vreau să transmit ceva domnului Grindeanu: să înceteze joaca asta de-a puterea şi opoziţia. Ori e la putere, ori e la opoziţie PSD, în momentul ăsta. (...) Eu cred că este cazul să oprim această nebunie, pentru că mergem către prăpastie", a declarat George Simion. Simion vs Grindeanu În 2026, atacurile au continuat, într-un registru ironic. „Grindeanu pretinde că e Robin Hood și pretinde că ia de la miliardarii României. Domnule Grindeanu, nu știu dacă aveți ceasul la mână sau l-ați băgat în buzunar”, a declarat Simion în Parlament. Replica lui Sorin Grindeanu nu a întârziat: „Sunt convins că dacă erați premier benzina era 1 leu și casele 35.000 de euro”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră