joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: scumpire

37 articole
Economie

Ungurii trec granița să ia carburant

Ungurii trec granița să ia carburant. Preţul carburanţilor a explodat în Ungaria, după ce guvernul de la Budapesta a eliminat plafonul de preţ în luna decembrie şi a majorat accizele la combustibili, astfel că mulţi automobilişti ungari au început să treacă graniţa în Slovacia sau România pentru a face plinul la preţuri mai mici, transmite Reuters. Ungurii trec granița să ia carburant În timp ce la o benzinărie MOL din oraşul ungar Esztergom litrul de motorină costa zilele trecute 690 de forinţi (1,90 dolari), peste Dunăre, în oraşul slovac Sturovo litrul de motorină costa 1,619 euro, sau 1,76 dolari. Diferenţa de preţ este mai mică la benzină. "Am mers prin Slovacia de sărbători şi când am făcut plinul am constatat cât de ieftin este acolo", spune Tibor Toth, care a traversat podul care face legătura între oraşele Esztergom şi Sturovo pentru a alimenta cu carburant. "Trebuie doar să trecem podul şi am ajuns, aşa că evident vom veni mai des pentru asta", adaugă Tibor Toth. Reales pentru al patrulea mandat consecutiv, în luna aprilie 2022, premierul ungar Viktor Orban se confruntă în prezent cu cele mai dure provocări economice de până acum, în condiţiile în care inflaţia a trecut de 24% iar economia ungară se îndreaptă spre o stagnare în acest an. La începutul lunii decembrie 2022, guvernul lui Viktor Orban a fost nevoit să elimine măsura de plafonare a preţului de comercializare a carburanţilor, pe fondul unei penurii grave de combustibili. În acelaşi timp, executivul de la Budapesta a majorat accizele pe carburanţi şi a impus noi taxe vizând profiturile realizate de grupul petrolier ungar MOL din rafinarea ţiţeiului rusesc. Cauzele scumpirii excesive Tamas Pletser, analist la Erste Investment susţine că preţurile la carburanţi în Ungaria erau mai mari decât în alte părţi din regiune şi din cauza taxelor mai mari dar şi pentru că plafonarea a distorsionat modul de funcţionare a pieţei carburanţilor, eliminând competiţia. Din cauza preţului redus de comercializare, anul trecut firmele din Ungaria au încetat să mai importe combustibili, ceea ce a agravat deficitul, şi multe benzinării de talie redusă au fost forţate să înceteze activitatea din cauza acumulării pierderilor. Citește și: Putin n-a reușit să țină Europa de Vest în frig: Scădere de două cifre a preţului gazelor în Europa pe fondul prognozelor meteo favorabile "Pe ansamblu, au majorat taxele cu aproximativ 70-80 de forinţi pe litru, astfel că preţurile din Ungara le-au depăşit pe cele din ţările vecine", spune Tamas Pletser.

Ungurii trec granița să ia carburant (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Ouăle s-au scumpit și cu 200% (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Ouăle s-au scumpit și cu 200

Ouăle s-au scumpit și cu 200%. Ouăle, laptele şi carnea de porc sunt cele mai cumpărate alimente din acestă perioadă, iar rafturile supermarket-urilor se golesc încă din prima parte a zilei. Ouăle s-au scumpit și cu 200% Dacă vrei să cumperi un cofraj mare cu 30 de ouă în supermarketuri, trebuie să mergi dis de dimineaţă, chiar la orele de deschidere, pentru a prinde ceva în afară de produsele premium, pe care mulţi nu şi le permit. Ouăle la cofraje mari (30 de bucăţi) se vând ca pâinea caldă în primele ore. Citește și: FOTO & VIDEO Zelenski la Casa Albă și în Congres, prima ieșire a președintelui de la Kiev din Ucraina de la începutul invaziei ruse, un semnal foarte puternic al SUA pentru Putin Tot ce mai poţi găsi în magazine sunt ouăle de o calitate superioară, fiind mai scumpe, însă pe care mulți nu le preferă atunci când vine vorba de prepararea cozonacilor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Gazul, electricitatea se scumpesc în Rusia (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Gazul, electricitatea se scumpesc în Rusia

Gazul, electricitatea se scumpesc în Rusia. Autorităţile ruse vor creşte preţurile la gaz şi electricitate, inclusiv pentru consumatorii casnici, mass-media locale relatând joi că preţul gazului va creşte cu 8,5%, iar cel pentru electricitate, cu 9%, transmite dpa. Gazul, electricitatea se scumpesc în Rusia Şi apa şi căldura vor deveni mai scumpe. Aceasta este a doua creştere a tarifelor în anul 2022. În mod normal, guvernul creşte preţurile în luna iulie a fiecărui an, scrie dpa. În acest an, costurile la utilităţi au crescut cu 4%. La începutul toamnei, Ministerul Economiei a anunţat că, din cauza nevoii de a repara conductele de gaze şi de apă, tarifele vor creşte din nou în decembrie, transferând o parte din costuri către consumatori. Citește și: Putin, dezlănțuit prin vocea lui Lavrov: SUA amenință Rusia prin Ucraina, NATO pune presiune pe China, papa Francisc este necreștin când acuză Rusia de cruzime Cetăţenii ruşi se confruntă cu o inflaţie de două cifre după ce Moscova a invadat Ucraina, la 24 februarie. Deşi rubla s-a întărit în faţa principalelor monede precum euro şi dolarul, echipamentele tehnice şi alte mărfuri de import au devenit mai scumpe. Speranţele exprimate de unii economişti cum că gazul va deveni mai ieftin pe piaţa internă după scăderea exporturilor nu s-au materializat, notează dpa. Potrivit sondajelor de opinie, 43% din cetăţenii ruşi spun că nu le ajunge salariul de la o lună la alta.

Soluții pentru scăderea facturii la electricitate (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Soluții pentru scăderea facturii la electricitate

Soluții pentru scăderea facturii la electricitate. Trebuie menţionat că această creştere de preţ nu va fi resimţită de către marea majoritate a consumatorilor casnici. Soluții pentru scăderea facturii la electricitate Adică de cei care s-au limitat anul trecut la un consum lunar mai mic de 300 kWh şi care acum nu au trecut de o medie lunară de 255 kWh. Aceste prevederi, valabile până pe 31 august 2023, se găsesc în OUG 119/2022 şi limitează la 68 de bani/kWh pentru cei cu un consum mediu lunar mai mic de 100 kWh în 2021 (pentru primii 255 kWh), respectiv 80 de bani pentru cei care s-au încadrat anul trecut într-un consum lunar de cel mult 300 kWh (de asemenea pentru primii 255 kWh de pe factură). Citește și: Putin vrea să suprime „telefonul roșu”, singura cale de comunicare urgentă cu SUA la nivel înalt în situații de criză. Pentagonul i-a transmis Moscovei că e „important” să nu o facă Ce vom face, însă, după acea dată? Dar dacă depăşim plafonul? Continuarea, în Ziarul de Iași.

Germania plătește scump lipsa gazului rusesc (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Germania plătește scump lipsa gazului rusesc

Germania plătește scump lipsa gazului rusesc. Guvernul german vrea să introducă o nouă taxă în facturile la gaze ale tuturor consumatorilor, în ideea de a-i ajuta furnizorii de gaze să facă faţă creşterii rapide a preţurilor la importuri, conform unei propuneri consultate de Reuters. Guvernul nu comentează pe marginea noii taxe Această propunere legislativă este aşteptată să fie adoptată de parlament la data de 8 iulie, potrivit unor surse din industria de gaze precum şi din interiorul guvernului de la Berlin. Un purtător de cuvânt de la Ministerul german al Economiei a refuzat să comenteze aceste informaţii dar a spus că Ministerul evaluează în mod constant instrumentele existente precum şi dacă este nevoie de suplimentarea lor. Citește și: Frustrare uriașă la Kremlin după ce forțele ucrainene i-au forțat pe ruși să părăsească Insula Șerpilor: Moscova a ripostat cu bombe cu fosfor și cu atacuri asupra civililor din Odesa Germania se străduieşte să pună la punct un mecanism de urgenţă înaintea datei de 11 iulie, când este programată o perioadă de zece zile de lucrări de mentenanţă la gazoductul Nord Stream 1, ceea ce înseamnă că livrările de gaze ruseşti prin această conductă vor fi oprite complet. Experţii avertizează că perioada de întrerupere a livrărilor ar putea fi prelungită, ceea ce ar agrava problemele în aprovizionarea cu gaze şi ar împinge şi mai sus preţurile. Împărțirea poverii prețurilor mari Costurile suplimentare care vor apărea pentru a înlocui gazele din Rusia vor fi împărţite între toţi consumatorii, în cadrul unei proceduri transparente şi non-discriminatorii via Trading Hub Europe, o organizaţie a operatorilor de reţele de gazoducte. Noua taxă va face gazele mai scumpe pentru toată lumea, în loc ca povara să cadă doar pe anumite gospodării în funcţie de cine este furnizorul lor de gaze. Dacă Parlamentul de la Berlin va aproba planul, executivul ar putea introduce taxa în locul unei clauze generale de ajustare a preţurilor care ar permite furnizorilor să transfere ei înşişi majorările de preţuri pe seama clienţilor. Posibile probleme în justiție Experţii susţin că o clauză de ajustare a preţurilor ar fi una incorectă şi contestabilă în justiţie. Această clauză spune că doar costurile rezonabile pot fi transferate pe seama clienţilor, ceea ce lasă deschisă calea pentru multe interpretări, susţine avocatul Peter Rosin. Potrivit acestuia, este discutabil dacă contractele care promit consumatorilor preţuri fixe ar putea fi revocate. Noua taxă din factura la gaze va fi bazată pe modelul suprataxei EEG din factura de energie electrică, care timp de mai mulţi ani a fost utilizată pentru susţinerea producţiei de energie regenerabilă. În plus, guvernul de la Berlin va putea declanşa şi o clauză generală de ajustare a preţurilor, în situaţia în care există o "perturbare semnificativă" la importurile de gaze. Germania plătește scump lipsa gazului rusesc Diminuarea livrărilor de gaze ruseşti obligă companiile de utilităţi din întreaga Europă să cumpere gaze naturale la preţuri mai mari. Joi, grupul german de utilităţi Uniper a anunţat că poartă discuţii cu privire la o posibilă salvare de către guvernul de la Berlin şi de asemenea şi-a retras prognozele pentru 2022 din cauza restricţiilor la livrările de gaze adoptate de grupul rus Gazprom. Experţii din industria energetică estimează că importatorii de gaze ar putea avea nevoie de aproximativ un miliard de euro pe săptămână pentru a acoperi costurile suplimentare create de majorarea preţurilor, o sumă pe care taxa propusă ar putea să o finanţeze. Cancelarul Scholz, sub presiune, cere "unitate" Cancelarul german Olaf Scholz a făcut apel sâmbătă la populaţie să fie unită în faţa problemelor economice cu care se confruntă ţara, în special inflaţia, anunţând o reuniune a experţilor pentru a combate această chestiune, relatează DPA. "Trebuie să ne dăm mâinile şi să fim uniţi", a spus Scholz într-un podcast video. El a mai declarat că marea problemă care îngrijorează mulţi cetăţeni, şi pe bună dreptate, este creşterea preţurilor. "Trebuie să lucrăm împreună şi asupra acestui lucru", a atras atenţia Scholz. Din acest motiv, a spus el, a invitat sindicate, angajatori, Banca Centrală şi profesori, într-un efort ce aminteşte de iniţiative similare din anii '60 şi '70, pentru a discuta despre soluţii. Campania, numită "Acţiune concertată", începe luni la cancelarie. Noi beneficii sociale Alte posibile instrumente includ o propunere a ministrului Muncii, Hubertus Heil, care vrea o plată anuală pentru persoanele singure care câştigă mai puţin de 4.000 de dolari pe lună şi pentru cuplurile căsătorite care câştigă împreună mai puţin de 8.000 de euro pe lună. "Numai creşterea salariilor şi beneficiilor sociale poate compensa sustenabil daunele produse persoanele cu venituri medii şi mici", a spus preşedintele Institutului German pentru Cercetare Economică (DIW), Marcel Fratzscher. Plăţile unice, pe de altă parte, nu sunt ţintite, în contextul în care multe persoane nu beneficiază de ele deloc, a spus el. CDU critică "Acţiunea concertată" În urmă cu o săptămână, cancelaria a anunţat un plan privind plăţile unice scutite de taxe. În schimb, sindicatele ar putea renunţa la o parte din creşterile salariale în negocierile colective, pentru a nu alimenta şi mai mult inflaţia. Experta în economie Julia Klöckner, din partea partidului conservator de opoziţie CDU, a criticat "Acţiunea concertată": "Când nu ştii ce să faci, creezi un grup de lucru". Ea a spus că în schimb ar trebui reduse permanent, printre altele, taxele şi impozitele asupra energiei.

Licitaţia pentru construirea Sălii Polivalente, anulată (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Licitaţia pentru construirea Sălii Polivalente, anulată

Licitaţia pentru construirea Sălii Polivalente, anulată. Decizia a fost luată de conducerea Primăriei după ce au fost actualizaţi indicatorii tehnico-economici. Refacerea devizului a dus la o creştere a costurilor de aproape 60%, de la 213 milioane lei la circa 340 milioane lei. Această creştere a fost cauzată de majorarea preţurilor la materiale de construcţii, în special în ceea ce priveşte oţelul, cimentul şi aluminiul. Licitaţia pentru construirea Sălii Polivalente, anulată Aceste materiale au ponderea cea mai semnificativă în cazul proiectului, iar preţurile cu crescut, în doar şase luni, cu 60%, 15% şi, respectiv, 50%. În cazul benzilor laminate din oţel, creşterea a ajuns chiar şi la 75%. Citește și: GALERIE FOTO Americanii au intrat în țară miercuri seara. Primul convoi, cu tehnică militară Licitaţia a fost lansată la începutul lunii ianuarie, iar ofertele erau aşteptate în luna martie. Din informaţiile publicate în sistemul electronic de achiziţii publice (SEAP) nu rezultă în mod clar care a fost motivul anulării, dar, contactat telefonic, viceprimarul Daniel Juravle, cu atribuţii de primar în această perioadă, a confirmat că este vorba despre creşterile din piaţa construcţiilor. Cu tot cu TVA, costurile de construire ajung acum la 400 milioane lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Preţul ţiţeiului a depăşit 90 de dolari pe baril (sursă: Pexels.com)
Eveniment

Preţul ţiţeiului a depăşit 90 de dolari pe baril

Preţul ţiţeiului a depăşit 90 de dolari pe baril, după ce vineri a atins cel mai ridicat nivel din octombrie 2014, în urma escaladării tensiunilor dintre Ucraina şi Rusia şi a limitării producţiei, transmite Reuters. La bursa ICE Futures, cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului a urcat cu 0,66 dolari, sau 0,70%, la valoarea de 90,60 dolari. La bursa New York Mercantile Exchange (Nymex), cotaţia barilului de petrol 'light sweet crude' a crescut cu 0,51 dolari, sau 0,60%, la 87,33 dolari. Vineri, ambele cotaţii atinsese cel mai ridicat nivel din octombrie 2014, şi se îndreaptă spre un avans de aproximativ 17% luna aceasta, cel mai mult din februarie 2021. "Pieţele sunt îngrijorate de întreruperea livrărilor legate de criza din Ucraina, care ar putea majora şi mai mult preţurile", a apreciat analistul Carsten Fritsch, de la Commerzbank. Citește și: EXCLUSIV Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, unde se coace „Sectorul 0”, cumpărate de la Ninel Peia, aliatul AUR Duminică, şeful NATO a declarat că Europa trebuie să-şi diversifice sursele de aprovizionare cu energie, în condiţiile în care Marea Britanie a avertizat că "este foarte probabil" ca Rusia să caute să invadeze Ucraina. Giovanni Staunovo, analist la UBS, crede că "actualele tensiuni geopolitice, planurile privind ridicarea restricţiile din multe ţări europene şi problemele din Ecuador sprijină preţul ţiţeiului la începutul săptămânii". De asemenea, piaţa este în alertă din cauza situaţiei din Orientul Mijlociu, după ce Emiratele Arabe Unite (EAU) au anunţat că au interceptat o rachetă balistică lansată de rebelii houthi din Yemen, în condiţiile în care statul din Golf găzduieşte vizita istorică a preşedintelui israelian Isaac Herzog. Investitorii aşteaptă şedinţa din 2 februarie a grupului OPEC+ (compus din Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol şi alţi mari producători), care ar putea lua în considerare o altă majorare a producţiei. Preţul ţiţeiului a depăşit 90 de dolari pe baril, la bursă Preţurile ţiţeiului au crescut cu 50% anul trecut, pe fondul deficitului de cărbune şi gaze, iar tendinţa va continua şi anul acesta, conform aprecierilor analiştilor, iar lipsa capacităţilor de producţie şi investiţiile limitate din sector ar putea duce cotaţia barilului de ţiţei Brent peste nivelul de 100 de dolari. Deşi varianta Omicron a coronavirusului a dus la creşterea semnificativă a umărului de cazuri de COVID-19, analiştii susţin că preţurile petrolului vor fi sprijinite de reticenţa multor guverne de a impune restricţii severe, de tipul celor care au afectat economia mondială în 2020. Citește și: Viceprimărița din Brașov, amenințată cu bătaia: Să facem ca la Mogoșoaia OPEC+ relaxează gradual reducerile de producţie implementate în 2020, când cererea de petrol s-a prăbuşit. Totuşi, mulţi producători mici nu pot majora livrările şi alţii sunt îngrijoraţi că ar putea pompa prea mult ţiţei în cazul reducerii activităţii economice ca efect al pandemiei. "Nu vrem să vedem o cotaţie a barilului de ţiţei Brent peste nivelul de 100 de dolari, lumea nu este pregătită pentru asta", declara recent ministrul Petrolului din Oman, Mohammed Al Rumhi. OPEC se aşteaptă în 2022 la o creştere a cererii globale de petrol cu 4,15 milioane de barili pe zi, până la 100,8 milioane bpd, peste nivelul din 2019. Preţul barilului de petrol Brent, de referinţă în Europa, s-a apreciat în 2021 cu 52% şi a încheiat anul la 77,78 dolari, în timp ce preţul petrolului intermediar Texas a crescut cu 55%, la 75,21 dolari.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră