joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: salariu

118 articole
Eveniment

Primărița Olguța Vasilescu și-a crescut salariul cu 50.000 de lei

În timp ce Ciolacu proclama austeritatea, primărița PSD Olguța Vasilescu, care administrează municipiul Craiova, și-a crescut salariul, în 2023, cu 50.000 de lei, net. Averea familiei a crescut cu mai multe case și apartamente, majoritatea fiind „moștenite”. Citește și: Ce sumă a câștigat Piedone în mod onest, muncind la pușcărie. Restul averii sale uriașe, donată copiilor „Tăiem de la demnitari și ajutăm fermierii români!”, scria președintele PSD Marcel Ciolacu, pe Facebook, la 8 mai 2023. Salariile primarilor și președinților de consilii județene au crescut cu 5% de la 1 ianuarie 2024, la fel ca în cazul tuturor bugetarilor. „Am auzit voci din partea primarilor care susţin că au salariul cât o învăţătoare, sincer”, a argumentat ministrul Dezvoltării, Adrian Veștea. Primărița Olguța Vasilescu și-a crescut salariul cu 50.000 de lei Însă salariul primarului Craiovei, Olguța Vasilescu (PSD), este mai mare decât al președintelui României. În anul fiscal 2022, el era de 164.268 de lei, net anual. În anul fiscal 2023, a sărit la 214.394 de lei, anual, net. Soțul ei, Claudiu Manda, care este pe locul II în clasamentul chiulangiilor din Parlamentul European, a avut un salariu net, anual, de peste 93.000 de euro. În 2023 și 2024, familia a mai acumulat: un apartament în Popești Leordeni, unul în Craiova și o casă în Vârvoru de Jos (Dolj) - moștenite trei terenuri intravilane, din care unul de 3.300 mp în Vârvoru de Jos - moștenite în perioada 2022-2023 a achiziționat o casă de 332 mp în Craiova colecția de bijuterii a familiei a crescut cu 5.000 de euro Din 2019, când a ajuns europarlamentar, Claudiu Manda a cumpărat un apartament de 76 mp la Bruxelles. Potrivit politico.eu, Claudiu Manda a ratat să fie prezent la aproape jumătate din voturile în plenul Legislativului de la Bruxelles. Rareș Bogdan, prim-vicepreședinte al PNL și numărul doi pe listele de candidați PSD-PNL, ocupă un onorabil loc V în topul chiulangiilor din parlamentul European. El a ratat prezența la 32,8% din voturile din plen. Pe locul I în clasamentul chiulangiilor se află un europarlamentar grec care se află în pușcărie, Ioannis Latimos.

Primărița Olguța Vasilescu și-a crescut salariul cu 50.000 de lei
Cu cât a crescut salariul pensionarului Pandele, soțul Gabrielei Firea Foto: Instagram
Eveniment

Cu cât a crescut salariul pensionarului Pandele, soțul Firea

Cu cât a crescut, într-un an, salariul pensionarului Pandele, soțul Gabrielei Firea și primar de Voluntari: în anul fiscal 2022, acesta a câștigat, net, 120.457 de lei, iar în 2023 a fost răsplătit cu 162.506 lei, net, anual. Citește și: EXCLUSIV Jandarmeria cumpără veste, căști și scuturi antiglonț de la o firmă deținută de un fost polițist și de o chinezoaică cu conexiuni în Dragonul Roșu Cu cât a crescut salariul pensionarului Pandele, soțul Gabrielei Firea Cu o creștere de 42.000 de lei a salariului net anual, primarul Pandele și-a majorat acest tip de venit cu circa 34%. În plus, din august 2022, soțul Gabrielei Firea este pensionar. În anul fiscal 2023, pensia sa a fost de 58.497 de lei, net. Născut în aprilie 1961, el s-a pensionat la doar 61 de ani. Familia are o avere uriașă, doar bijuteriile și tablourile valorând peste 220.000 euro. Însă, la finalul anului 2023, familia a vândut prin licitație bijuterii de aproape 10.000 de euro. Dar această sumăp nu se regăsește în conturile familiei, unde cuplul Pandele-Firea deține, în total, sub 19.000 de lei. Senatoarea Gabriela Firea a câștigat în anul 2023, când a fost și ministru, foarte puțin sub 160.000 de lei. Familia deține doar o casă, în Petrăchioaia, de 240 mp, plus 2240 mp de teren în intravilanul aceleiași localități.

Cum și-a umilit Diana Șoșoacă soțul
Politică

Cum și-a umilit Diana Șoșoacă soțul

Cum și-a umilit Diana Șoșoacă soțul, Silvestru, de care se desparte cu scandal: în declarația de avere depusă acum câteva zile la Biroul Electoral Central ea a scris că acesta avea funcția de „secretară” la cabinetul ei de avocatură. Citește și: Cîrstoiu: „N-aș exclude nici niște zone din PSD care mă atacă”. Candidatul PSD-PNL la primăria Capitalei a spus că l-ar refuza pe Ciolacu dacă i-ar cere să se retragă Cum și-a umilit Diana Șoșoacă soțul În declarațiile precedente, când nu era certați, se poate constata că Diana Șoșoacă scria că soțul ei este „secretar”, nu secretară. În această ultimă declarație de avere, soțul ei primea un salariu anual, net, de 23.319 lei, adică sub 2.000 de lei pe lună, în medie, în anul fiscal 2023. Diana Șoșoacă a câștigat 130.000 de lei din funcția de senator. Totuși, acest salariu este mult peste ceea ce îi oferea soțului ei în anii precedenți. Potrivit declarațiilor de avere din iunie și decembrie 2021, Dumitru Silvestru Șoșoacă a avut un venit, anual, de doar 6.994 de lei, în calitate de „secretar” la cabinetul de avocatură al soției. Aceste declarații se referă la anul fiscal 2020. Însă, în declarația de avere din 2022, care se referă la anul fiscal 2021, domnul Șoșoacă a câștigat 16.651 de lei, tot din pozția de secretar. În 2023, doamna Șoșoacă i-a mai acordat un bonus substanțial soțului, astfel încât acesta a câștigat, în anul fiscal 2022, 18.288 de lei. În 2023, senatoarea și-a promovat soțul în funcția de prim-vicepreședinte al partidului pe care-l conduce, SOS România. Însă, în 2024, cei doi s-au certat, el a fost exclus din partid și a început și procedura de separare a familiei.

Armata obligatorie, plătită în statele UE (sursa: Facebook/NATO)
Eveniment

Armata obligatorie, plătită în statele UE

Armata obligatorie, plătită în statele UE. Recent, Letonia și Estonia au cerut țărilor europene membre NATO să reintroducă serviciul militar obligatoriu, pentru a se pregăti pentru o posibilă amenințare din partea Rusiei. Armata obligatorie, plătită în statele UE Rusia a fost, de altfel, motivul pentru care mai multe țări ale Uniunii au păstrat sau au reintrodus serviciul militar. Cel mai recent, în 2023, Letonia a apelat la armata obligatorie. Citește și: Armata obligatorie, respinsă de parlamentari. „Stagiul militar obligatoriu nu e nici oportun, nici posibil”, spune șeful Comisiei de Apărare din Camera Deputaților, Laurențiu Leoreanu La începutul anului 2024, Croația a dat semne că va reintroduce obligativitatea serviciului militar. În prezent, serviciul militar este obligatoriu în Austria, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Letonia, Lituania și Suedia. În restul UE, în majoritatea țărilor care au abolit acest sistem, voluntariatul pentru armată e în declin.Guvernele europene caută soluții pentru a atrage tinerii în armată. Polonia, cea mai mare armată din UE Din punct de vedere al efectivelor militare, Polonia are cea mai mare armată din Uniunea Europeană, cu 202.100 de militari activi (dintr-o populație de puțin sub 37 de milioane de locuitori). Pe locul doi este Franța: 200.000 de militari activi (dintr-o populație de peste 68 de milioane de locuitori), la care se adaugă 41.000 de rezerviști. Germania, cu o populație de peste 84 de milioane de locuitori, are 181.600 de militari activi și 33.000 de rezerviști. În majoritatea țărilor UE, armata are mai puțin de 50.000 de militari activi Armatele europene au un număr scăzut de ofițeri, în comparație cu alte puteri geopolitice. Unul dintre motive: cheltuieli militare reduse. Citește și: Armata obligatorie nu poate fi evitată în România: „Trebuie să luăm în serios în calcul pregătirea pentru război. Este mai scump să nu-ți aperi țara decât să ți-o aperi” (Iulian Fota) Mai multe state membre ale Uniunii au o armată cuprinsă între 25.000 și 45.000 de soldați activi. Este cazul Țărilor de Jos (41.380), Bulgaria (37.000), Cehia (28.000) și Belgia (25.000). Țările cu cel mai mic număr de personal în armată sunt: Letonia (17.250), Cipru (12.000), Estonia (7.700) și Malta (1.700 de militari activi). România, a 47-a armată în lume (din 145 de state) conform clasamentului Global Firepower, are 81.300 de militari activi și 55.000 de rezerviști. Austria, armată obligatorie de 69 de ani În Austria, conscripția este obligatorie pentru bărbați din 1955. La cerere antrenamentul militar poate fi transformat în serviciu civic. În ultimii ani, aproximativ 45% dintre recruții eligibili au decis să facă serviciu în folosul comunității. De la 1 ianuarie a.c., conscrișii primesc un salariu de bază de 585 de euro pe lună. Salariile din armată, în perioada de formare, indiferent de cariera aleasă, subofițer sau ofițer, pornesc de la 1.365 euro net pe lună și sunt scutite de impozitul pe venit. Beneficiile suplimentare includ: mâncare și cazare gratuite, transport gratuit, și sporuri de sprijin pentru familie. Potențialii ofițeri de carieră primesc lunar din a 13-a lună de pregătire 2.910 euro brut (plus bonusuri de sărbători și Crăciun). Doar 100 euro/lună pentru înrolați în Cipru În 2016, Cipru a redus perioada serviciului militar obligatoriu de la doi, la un an. După împlinirea vârstei de 18 ani, ciprioții nu pot părăsi țara dacă serviciul militar obligatoriu nu a fost îndeplinit sau dacă nu există învoire specială, dată de Armată. Obligativitatea serviciului militar vizează și femeile. După terminarea liceului, tinerele trebuie să se prezinte la unitățile militare, o dată pe săptămână, timp de un an. Aici primesc cursuri de asistență medicală. După îndeplinirea serviciului militar, bărbații trebuie să se prezinte la unitățile militare de patru-cinci ori pe an, câte două zile, pentru antrenamente. Pentru perioada de serviciu obligatoriu, conscrișii primesc 100 de euro pe lună. Salariile ofițerilor în Armata cipriotă pornesc de la 12.620 de euro pe an. Pentru un ofițer al forțelor armate cu peste 20 de ani, salariul mediu de bază începe de la 29.320 de euro. Danemarca introduce armata obligatorie și pentru femei Salariul unui conscris danez este de 1.138 de euro pe lună. La acesta, se adaugă o sumă de 33 de euro pe zi, pentru masă. În plus, conscrișii primesc cazare și transport gratuit. În Danemarca, deși conscripția este obligatorie, doar 10% își efectuează efectiv serviciul militar în fiecare an. Restul aleg serviciul civil. Anul trecut, motivând egalitatea între sexe, guvernul danez a inițiat un proiect de lege, care prevede serviciul militar și pentru femei. De asemenea, noua lege vizează creșterea perioadei serviciului militar de la aproximativ patru la 11 luni.Se prevede ca aceasta să intre în vigoare în 2026. Estonienii se înrolează voluntar masiv Estonia, cu o populație mai mică de 1,4 milioane de locuitori, are nevoie de o armată de 60.000 de oameni. În prezent, armata estonă include în jur de 4.000 de militari de carieră, 3.500 de recruți și o Armată de Rezervă și Teritorială. Totalul forțelor armate care pot fi activate în caz de criză: 43.000 de persoane. În Estonia, serviciul militar este obligatoriu și durează între opt și 11 luni. Un conscris primește o indemnizație lunară din ziua sosirii la locul serviciului militar și până la încheierea serviciului militar. Indemnizația se plătește în funcție de serviciul ales pentru antrenament. Pentru un soldat, aceasta e de 115 euro pe lună. Pentru un caporal, 140 de euro pe lună, pentru un sergent, 200 de euro pe lună. Indemnizațiile cresc din a noua lună de serviciu militar: pentru soldați și caporali, aceasta este de 170 de euro pe lună. Dacă înrolații au copii, pot solicita o indemnizație lunară de 900 de euro per copil. Din 2022, tinerii care termină liceul pot opta să facă serviciul militar obligatoriu cu colegii. Înscrierile voluntare în armată au crescut de la an la an. Dacă, în 2018, 29% dintre militari erau voluntari, în 2022 numărul acestora a crescut la 63%. Salariile în armata estonă variază de la 1.900 de euro pe lună (pentru soldații nou intrați), până la 4.600 de euro, pentru personalul militar cu până la 20 de ani de experiență. Deținuții finlandezi, mai bine plătiți decât soldații În Finlanda, conscrișii nu primesc un salariu, ci doar o diurnă. Pe perioada serviciului militar obligatoriu, primesc cazare, hrană și îngrijire medicală, precum și îmbrăcăminte. În timp ce recruții care servesc timp de jumătate de an primesc o diurnă de 5,40 euro, deținuții din închisori pot câștiga 6,22 sau chiar 8,95 euro pe zi. Salariile medii anuale ale ofițerilor din armata finlandeză variază între 20.760 și 66.960 de euro. Amnesty International critică Grecia În Grecia, serviciul militar obligatoriu poate dura de la nouă luni la un an și este obligatoriu doar pentru bărbați. Deși justificată de existența unor amenințări teritoriale din cauza tensiunilor dintre Turcia și Cipru, conscripția e din ce în ce mai criticată de populație. Presa elenă aseamănă Grecia cu state totalitariste, precum Rusia sau Coreea de Nord. În fiecare an, zeci de mii de tineri greci încearcă să scape conscripție. Deși a fost înființat un serviciu alternativ pentru "obiectorii de conștiință", cei care refuză serviciul militar s-au confruntat cu urmărirea penală și închisoarea, precum se întâmplă în Turcia. Fapt pentru care țara a fost puternic criticată de Amnesty International. Conscrișii nu obțin nimic din serviciul militar. Nu sunt remunerați, nu primesc specializări și nici o educație. Salariile în armata greacă au fost majorate de la 1 ianuarie 2024. Loterie (la propriu) în Letonai Letonia a restabilit serviciul militar obligatoriu în 2023, cu intrare în vigoare din 2024. Conscrișii care se prezintă în mod voluntar vor fi plătiți cu 600 de euro pe lună. În ianuarie, un număr de 500 de conscriși s-au prezentat în mod voluntar. Dintre aceștia, 150 nu au fost eligibili, după examenul medical. Drept urmare, Ministerul Apărării a organizat o loterie, transmisă în direct, în care alți 150 de tineri, născuți în 2004, au fost selectați în mod aleatoriu. Aceștia vor primi lunar, jumătate din suma pe care o primesc voluntarii, adică 300 de euro. Lipsă de personal militar în Suedia După ce a suspendat serviciul militar obligatoriu în 2010, armata suedeză a întâmpinat mari dificultăți în recrutarea soldaților pe bază de voluntariat. În 2015, din 4.000 de înrolări așteptate, doar 1.347 de persoane s-au prezentat. În fața amenințărilor Rusiei în Marea Baltică, Suedia a ales să reintroducă serviciul militar din 2017. Conscrișii nu primesc salariul, ci doar o indemnizația zilnică de 12 euro pe zi. În prezent, armata suedeză se confruntă cu o mare lipsă de personal militar activ, în special din cauza salariilor mici. În 2023, o mare parte a piloților de luptă ai forțelor aeriene a părăsit Forțele Armate. Salariile acestora erau cu aproximativ 1.700 de euro mai mici decât salariile piloților civili. Pentru a umple golul, au fost reangajați piloți pensionari. Aceștia și-au păstrat pensia de serviciu și au primit un salariu mai mare decât salariul final pe care îl avuseseră în calitate de angajați. Lituania, serviciu militar obligatoriu reintrodus Lituania a reintrodus serviciul militar obligatoriu în 2015 pentru bărbații cu vârste cuprinse între 18 și 26 de ani. Un conscris primește salariul minim lunar și o alocație pentru masă de 5 euro pe zi. Salariul anual mediu al unui ofițer în armata lituaniană pornește de la 35.500 de euro. Un ofițer de armată cu 15 până la 20 de ani de experiență poate câștiga, în medie, 46.160 de euro pe an.

Câte secunde a vorbit deputatul PSD Tudorache și cu cât a fost plătit el pentru asta Foto: Inquam/Adel Al-Haddad
Politică

Câte secunde a vorbit deputatul PSD Tudorache

Câte secunde a vorbit în Parlament deputatul PSD Daniel Tudorache, zis „Diamant”, și cu ce salariu uriaș a fost plătit: după circa 40 de luni de activitate, discursurile sale au însumat fix 106 secunde, inclusiv 39 de secunde la depunerea jurământului. Citește și: Rafila, acuzații insidioase împotriva celor care au construit un spital pentru copiii bolnavi de cancer: „Eu acord prezumţia de bună credinţă”. Răspunsul dur al Oanei Gheorghiu Câte secunde a vorbit deputatul PSD Tudorache De fapt, el a vorbit puțin peste un minut, când a anunțat plenul că este de acord cu percheziția informatică a telefonului său. În plus, în aproape patru ani, fostul primar al Sectorului 1 a depus trei interpelări, toate în 2021. Din 14 martie 2023, nu mai există nici declarații politice depuse de Mihalache în scris. Însă el a apăsat conștincios de fix 4124 butonul de vot, pentru sau împotriva unor proiecte de lege. Pentru această activitate, el a fost plătit de contribuabili cu peste 11.000 de lei pe lună, net. Foto: Facebook Fostul primar PSD al Sectorului 1 Daniel Tudorache este acuzat de DNA că, pentru a ascunde sumele de bani obținute ilicit, ar fi deschis conturi bancare prin intermediul fostei soții și al menajerei sale, ar fi cumpărat cu banii cash imobile de 305.000 euro și 470.000 lei, ar fi acordat unei persoane un împrumut de 920.000 de euro, tot prin intermediul fostei soții și ar fi cumpărat bijuterii scumpe, între care un inel cu diamant în valoare de 80.000 euro, un diamant de 190.000 de euro și un inel de 65.000 euro. De asemenea, fostul edil a cumpărat acțiuni la un club de fotbal. Înă, PSD, condus de Marcel Ciolacu, l-a făcut parlamentar, în 2020. „Dar știe toată România, la Sectorul 1 a fost fraudă electorală. Dovedită, cu imagini…Presupun că, la un moment dat…Sectorul 1 este kilometrul zero al…României”, susținea Marcel Ciolacu în martie 202, la Antena 3. Antena 3 a susținut, alături de PSD, că Tudorache a câștigat, de fapt, alegerile la Sectorul 1 În 2020, după ce DNA l-a pus sub urmărire pe Tudorache, Ciolacu spunea că nu-i va valida mandatul de deputat, dar acest lucru nu s-a petrecut iar fostul primar activează în PSD și în grupul parlamentar al acestui partid.

Creștere salarială la salariații din Finanțe Publice (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Creștere salarială la salariații din Finanțe

Creștere salarială la salariații din Finanțe. Lista actualizată în 2024 a salariilor de la Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice (DGRFP) Iaşi arată o creștere bunicică. Creștere salarială la salariații din Finanțe Astfel, veniturile brute ale angajaților au crescut semnificativ față de ultima raportare, realizată la finalul lunii martie 2023. Sumele de mai jos sunt brute. Citește și: Armata obligatorie în România, o măsură urgentă, a sugerat Klaus Iohannis: „Trebuie să intensificăm eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar” Salariile pentru finanțiștii ieșeni aflați în funcții de conducere pornesc în prezent de la 12.900 de lei și ajung până la 17.700 de lei, în condițiile în care anul trecut se situau între 10.500 și 14.700 de lei. Funcţiile de execuţie sunt plătite acum cu salarii cuprinse între 5.600 și 15.500 de lei, de la 4.700 – 11.300 de lei în anul 2023. Iar salariații cu funcții contractuale sunt remunerați cu sume între 5.200 și 9.400 de lei, față de 4.100 – 8.400 de lei în urmă cu un an. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Armata obligatorie, mai ieftină decât angajarea (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Armata obligatorie, mai ieftină decât angajarea

Armata obligatorie, mai ieftină decât angajarea. În acest moment, Ministerul Apărării se chinuie să angajeze peste 5.000 de soldați și gradați profesioniști (SGP). Armata obligatorie, mai ieftină decât angajarea La sfârșitul lunii februarie a acestui an, MApN a anunțat că "Perioada de înscriere a candidaților pentru posturile de soldați și gradați profesioniști din cadrul activităților derulate, în această perioadă, de Ministerul Apărării Naționale, se prelungește până la data de 8 martie 2024". Citește și: De ce armata obligatorie în România este un scenariu luat în calcul: în fiecare lună, 500 de angajați ai MApN se pensionează sau demisionează. Deficit mare de personal Potrivit aceleiași surse, "Pentru această serie au fost introduse în Planul de recrutare 5093 de locuri, în 41 de județe din ţară și în Municipiul București". Era un semn evident că Armata nu reușește să stimuleze civilii să intre în sistemul militar. Hemoragie de oameni din sistem Mai mult, sute de angajați militari renunță lunar la posturi. Astfel, în aprilie 2023, MApN transmitea Europei Libere că „în anul 2022, numărul ieșirilor din structura de forțe a Armatei României a fost de aproximativ 6.600 de persoane”. 5.600 au fost militari, iar 1.000 civili. În 2023, numai în primele trei luni, 1.700 de oameni, cei mai mulți militari, au plecat din Armată. Era momentul în care politicienii discutau intens despre reforma pensiilor de serviciu. Efectul? 57% dintre plecările militarilor din sistem au fost pensionări anticipate. În rândul soldaților și gradaților profesioniști, 63% dintre ieșirile din sistem înregistrate în primele trei luni din 2023, adică aproape 500, au fost demisii. Salarii de mizerie Explicația pare să fie una foarte simplă: nivelul extrem de scăzut al salariilor. Potrivit chiar Ministerului Apărării, nivelul de salarizare net pentru soldații și gradații profesioniști se situează între 2.439 și 4.126 lei. Așadar, un proaspăt angajat în Armată nu ia în mână nici măcar 2.500 de lei, deci sub 500 de euro. Iar banii nu se înmulțesc nici după mulți ani în serviciu. Un comentariu postat la un articol despre anunțul de recrutare este foarte elocvent: "eu nici acum nu ajung la 4000 de lei doar foarte rar în 2 luni din an,după 18 ani de vechime in sistem". Un alt comentariu la același articol arăta că suma maximă este de neatins: "sunt foarte curios cine a luat 4000 de lei salariu , fara norma de hrana si alte bonusuri , dintre sgp-ii din armata romana !!!".

Creșterile salariale judecătorești - ilegale, practica continuă (sursa: colaj - zdg, Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Creșterile salariale judecătorești - ilegale, practica continuă

Creșterile salariale judecătorești - ilegale, practica continuă. Practica prin care procurori și judecători cer măriri salariale în instanțe și, de cele mai multe ori, le și primesc, este nu doar imorală, ci neconstituțională. Creșterile salariale judecătorești - ilegale, practica continuă Este opinia legală a unor judecători pe care-i numeri pe degetele de la o mână. Și care au refuzat, împotriva curentului majoritar din justiție, să acorde tot felul de sporuri neprevăzute de lege. Citește și: Sumele astronomice pe care statul român să le plătească în 2024 magistraților care au dat statul în judecată ca să primească salarii mai mari: circa două spitale regionale ultramoderne Informația apare într-o analiză extinsă a Rise Project referitoare la acest jaf național. "Nu legea reclamată de Borcoman (fost procuror DIICOT care a cerut în instanță un spor de 15% la salariu - n.r.) este neconstituțională, neconstituțional e ceea ce Borcoman îi cere instanței să facă. Să iasă din perimetrul puterii judecătorești și să intre în cel al puterii legislative, modificând remunerația pe care Parlamentul a stabilit-o pentru procurorii DIICOT. Un lucru care, la nivel practic, este posibil — hârtia cu antetul unei curți judecătorești suportă, ca orice hârtie, orice — dar care, în opinia celor trei magistrate (care au respins cererea lui Borcoman - n.r.), echivalează cu .", se arată în analiza citată. Kövesi a cerut ca ilegalitatea să înceteze "Printre cei care fac front comun cu judecătoarele de la Brașov împotriva fenomenului acestor procese se numără și Procurorul General al României de la această dată (2008 - n.r.), Laura-Codruța Kövesi. Aproape în același timp în care Grigorescu, Pîrvulescu și Ștefăniță pronunță sentința în dosarul Borcoman, Kövesi apără un punct de vedere identic cu cel al magistratelor din Brașov. În calitatea sa de șefă a Ministerului Public, aceasta cere Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o decizie prin care să îi oblige pe judecătorii de la instanțele din toată țară să respingă acțiunile viitoare, de tipul celei inițiate de Borcoman. Argumentul Procurorului General este același cu cel al judecătoarelor de la Brașov. Doar exprimarea lui este diferită: .", se mai spune în articol Rise Project. Și CCR a semnalat jaful. Fără efect În 2009, Curtea Constituțională a susținut același punct de vedere: că Înalta Curte de Casație și Justiție și-a însușit, în mod abuziv, puterile Parlamentului, în momentul în care a statuat că instanțele pot acorda beneficii salariale care nu există în lege. Ulterior, inclusiv ÎCCJ a decis în acest sens: drepturile salariale ale magistraților nu pot fi crescute prin decizii de instanță, ci doar prin efect al legii. Dar, în continuare, mulți judecători decid invers pentru colegii lor. Soluția ar putea veni de la parlamentari, care să corecteze legislativ acest haos. Parlamentarii, însă, nu pare că au de gând să se pună rău cu magistrații.

Salariul uriaș al nepoțelului lui Piedone, Iulian Carlogea Foto: Facebook
Politică

Salariul uriaș al nepoțelului lui Piedone

Salariul uriaș al nepoțelului lui Piedone, plătit de contribuabilii Sectorului 5, este mai mare ca al primarului Capitalei, arată datele publice de pe site-urile celor două primării. Iulian Cârlogea, administrator public al Sectorului 5 și nepot al primarului Piedone după soție, potrivit presei, câștiga, în septembrie 2023, 23.147 de lei, brut, lunar. În aceeași lună, primarul general al Capitalei avea o indemnizație de doar 23.000 de lei. Un CV detaliat al lui Cârlogea nu apare pe site-ul primăriei: nu se știe când s-a născut, sau unde a făcut liceul și facultatea. Citește și: Averea uriașă a nepoțicii pesedistei Aura Vasile, plasată de Ciolacu șefă peste Inspectoratul în Construcții: salarii mediocre, dar cu trei vile imense și două BMW-uri Revista CanCan publica, în februarie 2023, fotografii cu Cârlogea la schi în stațiunea Livigno, din Alpii Lombardiei. „Iulian Cârlogea și-a luat inima-n dinți și a dat-o pe față: amanta i-a devenit, oficial, iubită! Despre relația lor se știa, oarecum, prin Primăria Sectorului 5, condusă pe atunci de Cristian Popescu Piedone, nimeni altul decât cel care i-o ”servise” pe secretara Veronica. CANCAN.RO are imaginile cu cei doi la ski, în stațiunea Livigno, din Alpii Lombardiei și vi le prezintă, în exclusivitate”, scria CanCan. Cârlogea și iubita sa, la schi în Italia Foto: CanCan Salariul uriaș al nepoțelului lui Piedone Însă,în martie 2024, Piedone a crescut salariului nepotului său, care a ajuns să câștige 25.200 de lei pe lună, brut. Nu este clar dacă el mai beneficiază și de alte sporuri oferite angajaților primăriei, inclusiv cel de 50% pentru cei care fac parte din echipele de proiecte de fonduri europene. Cârlogea este doar unul dintre cei trei nepoți ai primarului Sectorului 5 pe care acesta i-a angajat în instituția pe care o conduce. El deține o avere consistentă, deși veniturile sale par să fi fost destul de mici. De exemplu, în anul fiscal 2019, când lucra la Orion Security, el a avut venituri de doar 80.000 de lei, iar soția sa - 13.000 de lei. Cum a ajuns să lucreze la stat, veniturile sale s-au dublat: în anul fiscal 2021 el câștiga 176.000 de lei, iar soția sa - care lucra tot la o firmă privată - 13.763 de lei, dar a încasat dividende de la GTE Logistic de 57.000 de lei. În anul fiscal 2022, Iulian Cârlogea a ajuns la circa 257.000 de lei primiți, sub formă de salarii și indemnizații, de la stat. Soția sa nu mai apărea în declarațiile de avere, iar presa scrie că ar fi divorțat. Cei doi au doi copii. Foto: CanCan Ce avere are nepotul lui Piedone: Două case în Bragadiru, trei apartamente în București și unul în Mamaia. Nu este clar ce face cu ele, întrucât nu declară venituri din chirii. Casele din Bragadiru au 240 mp și 158 mp, iar un apartmanet din București este de 120 mp. Trei mașini de colecție: Mercedes, Cadillac, Dacia În mod straniu, Cârlogea nu declară nici un cont bancar sau plasament de peste 5.000 de euro, deși, lunar, el câștiga în media peste 4.000 de euro.

Probabil cel mai mare salariu din România: Christina Verchere Inquam Photos / George Călin
Eveniment

Probabil cel mai mare salariu din România

Probabil cel mai mare salariu din România: cât a câștigat șefa OMV Petrom, Christina Verchere, în anul fiscal 2022. Veniturile ei au avut două componente: un salariu de bază, plus bonusuri și acțiuni. Informațiile apar în raportul de remunerare pentru membrii Directoratului și ai Consiliului de Supraveghere, publicat pe site-ul companiei. Citește și: Procurorul din Caracal care i-a ținut pe polițiști în fața porții ucigașului Alexandrei Măceșanu scapă cu o sancțiune ridicolă. El are salariu uriaș, dar a dat statul în judecată pentru mai mult Probabil cel mai mare salariu din România Potrivit acestor date, remunerația totală acordată lui Verchere a fost de peste 1,9 milioane de euro. Salariul de bază a fost de 634.462 de euro, brut, iar bonusurile de peste 1,3 milioane de euro. În 2022, salariul ei de bază a fost de doar 498.360 de euro, brut. Însă, cu bonusuri și acțiuni, ea a beneficiat de ușor peste 2,05 milioane de euro. OMV Petrom a publicat și veniturile altor membrii ai conducerii: Alin Popa, CFO: 797.918 euro în 2023, față de 729.837 euro, în 2022 Radu Căprău, responsabil refining și marketing: 784.000 euro Cristian Hubati, responsabil, din 17 aprilie 2023, cu „exploration and production”: 294.738 Frank Albert Neel, responsabil „gas & power”: 824.697 euro „Anul trecut (2023) a adus de asemenea recunoaştere crescută pentru acţionarii OMV Petrom, prin plata unor dividende record, în valoare totală de 5,1 miliarde de lei. Tot în acest an financiar, conducerea a demonstrat un angajamentul sporit faţă de comunitatea internaţională de acţionari, pentru a le înţelege aşteptările şi pentru a se adapta mai bine la cerinţele acestora, printr-o serie de prezentări şi întâlniri periodice”, se arată în raportul semnat de Alfred Stern, Preşedintele Comitetului Prezidenţial şi de Nominalizare”, arată, în raport, Alfred Stern, Preşedintele Comitetului Prezidenţial şi de Nominalizare. Compania şi-a bugetat pentru anul 2024 un profit net de 5,2 mld. lei, în creştere cu 31% faţă de rezultatul înregistrat în anul 2023, în timp ce vânzările ar urma să se majoreze cu 1% la 33,3 mld. lei, scrie Ziarul Financiar.

Procurorul din Caracal care i-a ținut pe polițiști în fața porții ucigașului Alexandrei Măceșanu scapă cu o sancțiune ridicolă Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Procurorul ucigașului Alexandrei Măceșanu, sancțiune ridicolă

Procurorul din Caracal care i-a ținut pe polițiști în fața porții ucigașului Alexandrei Măceșanu, Cristian Ovidiu Popescu, scapă cu o sancțiune ridicolă: Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) i-a tăiat salariul cu 25% pe un an pentru exercitarea funcției cu gravă neglijență. El avea, în anul fiscal 2020, un salariu net de circa 11.250 de lei pe lună, dar a dat statul în judecată și, în 2021 și 2023, a câștigat sume imense. Inițial, CSM pur și simplu respinsese sancțiunile propuse de Inspcația Judiciară împotriva acestui procuror. Ucigașul Alexandrei Măceșanu, Gheorghe Dinică, a fost condamnat la 30 de ani de închisoare. Citește și: România va trimite în Ucraina soldați NATO din bazele aflate pe teritoriul său printr-o „coaliție de voință” dacă Rusia va încerca să ocupe Odesa, afirmă un apropiat al puterii de la București Procurorul ucigașului Alexandrei Măceșanu, sancțiune ridicolă Însă, la 18 martie, ICCJ a decis să-i taie salariul cu 25% pentru un an. „Admite recursul declarat de recurenta Inspecția Judiciară împotriva hotărârii nr. 3P din 17 mai 2023 pronunțate de Consiliul Superior al Magistraturii – Secția pentru judecători în materie disciplinară, în dosarul nr. 18/P/2019. Casează hotărârea atacată și, rejudecând, aplică pârâtului Popescu Cristian Ovidiu sancțiunea disciplinară constând în diminuarea indemnizației de încadrare lunare brute cu 25% pe o perioada de un an pentru săvârșirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. t) teza a ÎI-a din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Definitivă. Pronunțată în ședința publică, astăzi, 18 martie 2024”, se arată în minuta ICCJ. Însă procurorul Popescu câștigă sume uriașe de la statul român: În anul fiscal 2020, salariiile sale, nete, cumulate, au fost de 135.388 lei, plus 16.165 de lei „diferență VRS”, adică bani obținuți din darea statului în judecată pentru recalcularea salariului În 2021: 411.883 lei, salariu plus „diferențe salariale restante” În 2022: 215.970 de lei, salariu plus „diferențe salariale restante” Procurorul are trei mașini, din care un BMW X3, trei case a căror suprafață totalizează 500 mp, peste patru hectare de teren agricol, 1.500 mp de pădure sau 12.200 mp în intravilanul Caracalului. Cum și-a bătut joc de anchetă procurorul Popescu Ce constatase Inspecția Judiciară: „Inspectorii de caz au reținut că procurorul a nesocotit din culpă, în mod grav, neîndoielnic și nescuzabil, normele de drept material care permiteau pătrunderea în imobilul numitului Dincă Gheorghe cu mandat de percheziție, anterior orei 6:00. S-a constatat că urmărirea penală s-a desfășurat fără coerentă, informațiile au fost colectate disparat, procurorul nu a impus comunicarea într-o singură direcție. Informațiile au fost disipate, iar necoroborarea lor a condus la pierderea consistenței fiecăreia întrucât existau mai multe indicii care doar cumulate puteau conduce la identificarea autorului și găsirea minorei. Lipsa de organizare și de coordonare a activităților a generat ignorarea stării de flagranță în care se află prezumtivul autor al infracțiunii continue, către care se îndreptau toate indiciile obținute în dată de 25 iulie 2019, respectiv: identificarea mărcii și ulterior a numărului de înmatriculare a mașinii în care a fost luată minoră, identitatea proprietarului mașinii, identitatea utilizatorului numărul de telefon, aspectele exterioare ale locuinței numitului Dincă Gheorghe, conținutul apelurilor la 112”.

Ce sumă uriașă pierde Tudorel Toader Foto: Inquam
Politică

Ce sumă uriașă pierde Tudorel Toader

Ce sumă uriașă pierde Tudorel Toader, după ce a fost concediat din funcția de rector: salariul său de la Universitatea Cuza din Iași (UAIC) se va reduce cu circa 50%. Însă Toader este celebru pentru capacitatea de a obține bani de la buget: în anul fiscal 2022 a primit, urmare a faptului că a dat statul în judecată pentru diferențe salariale, suma de 397.143 de lei. Citește și: Boloș anunță ce va urma după alegeri, ca să poată fi plătite pensiile și salariile majorate ale bugetarilor: abandonarea cotei unice și majorarea TVA Ce sumă uriașă pierde Tudorel Toader „Regret susţinerea şi încrederea acordată unora, cu agende paralele, cu multe orgolii şi lipsă de caracter. În condiţiile în care nu au contat realizările, nu au contat faptele, contând calcule, aranjamente şi angajamente, am sentimentul unei «Monstruoase coaliţii»!”, a scris Toader pe Facebook după ce a pierdut alegerile pentru funcția de rector. În anul fiscal 2022, salariul de rector al lui Tudorel Toader era de 267.254 de lei, net, deci circa 22.000 lei/lună. Profesorul Liviu Maha, cel care va fi noul rector, avea doar 147.733, fiind decan, deci sub 12.400 lei/lună. Dacă va fi un simplu profesor, salariul lui Tudorel Toader o să ajungă la circa 10-11.000 de lei pe lună, în funcție de sporuri și eventuale proiecte la care ar participa. DeFapt.ro a scris în decembrie 2023 că pensionarul special Tudorel Toader, rector al universității Cuza din Iași și avocat, a dat statul în judecată pentru a primi, retroactiv, sute de mii de lei în plus la salariu, ceea ce a și reușit. Potrivit declarației de avere din 2023, el a obținut 397.142 de lei din „diferențe compensatorii, inclusiv din recalculare VRS”. Această victorie va face ca și pensia sa specială să fie recalculată și majorată. Rectorul Toader avea contracte cu avocatul Toader Ultima declarație de interese arată că rectorul Tudorel Toader a avut contracte cu firma de avocatură a avocatului Toader, fapt ce ar putea constitui un conflict de interese, cel puțin din punct de vedere moral: în această declarație sunt prevăzute două contracte, fiecare de 1.000 de lei, încheiate prin achiziție directă. Tudorel Toader, fost ministru al Justiției în guvernarea Dragnea, perioadă în care a demis-o pe Laura Codruța Kovesi de la conducerea DNA, primește de la stat: pensie specială de 312.345 de lei în anul fiscal 2022 267.254 de lei – salariul de rector Ca avocat a câștigat, în anul fiscal 2022, peste 720.000 de lei.

Cu cât o plătesc contribuabilii pe judecătoarea Popoviciu Foto: Facebook
Eveniment

Cu cât o plătesc contribuabilii pe judecătoarea Popoviciu

Cu cât o plătesc contribuabilii pe judecătoarea Ancuța Ioana Popoviciu, de la judecătoria din Mangalia, care striga, în sală, unde se află unul tinerii uciși în accidentul din stațiunea 2 Mai: ea câștiga, în medie 12.500 de lei pe lună. Citește și: Afacerea lui Pablo, alpaca lui Godină, gâfâie: încasări de doar 33.000 de lei pe an și datorii de 69.000 de lei. În 2023, alpaca s-a apucat de turism: a deschis o pensiune în Brașov Potrivit relatărilor din presa centrală, judecătoarea Popoviciu a făcut prezența și a strigat numele lui Sebi Olariu, unul dintre cei doi tineri uciși în accident. “Când a întrebat dacă băiatul meu este în sală… Nu am văzut în viaţa mea un asemenea judecător. Îi voia buletinul”, a declarat tatăl adolescentului mort. Cu cât o plătesc contribuabilii pe judecătoarea Popoviciu În declarația de avere din 2022, care se referăla anul fiscal 2021, ea consemnează un salariu anual net de 150.692 de lei, deci puțin peste 12.500 de lei. În declarația de avere din 2023, care se referă la anul fiscal 2022, ea declară 28.738 de lei de la judecătoria Ineu, alți 109554 lei de la judecătoria Mangalia și așa numite „diferențe salariale” și „dobândă diferențe salariale” în valoarea totală de 18.300 de lei. Aceste sume câștigate în instanță se plătesc însă în tranșe, în funcție de disponibilitățile ministerului de Finanțe, așa că este posibil ca în anii următori ea să beneficieze de plăți mult mai mari. Judecătoarea din Mangalia Ancuța Ioana Popoviciu a devenit celebră după ce a întrebat în sala de judecată dacă adolescentul mort în accidentul de la 2 Mai este prezent. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunțat că va fi verificată de Inspecția Judiciară „cu privire la existenţa indiciilor săvârşirii unor eventuale abateri disciplinare”. Incidentul s-a petrecut la primul termen de la Judecătoria Mangalia al procesului în care este judecat Vlad Pascu, cel care s-a urcat drogat la volan pe 19 august 2023 și a intrat cu mașina într-un grup de opt tineri, în stațiunea 2 Mai, din județul Constanța, ucigându-i pe doi dintre ei. Popoviciu a avut o carieră profesională modestă: a absolvit, în 2006, Dreptul la universitatea din Oradea, iar din 2011 este judecător. Ea a lucrat la judecătoria din Ineu până în 2022, când s-a mutat la Mangalia. Ea a mai fost sancționată cu avertisment pentru că nu judeca dosarele „cu celeritate”.

Robert Negoiță are salariu mai mare decât Bolojan, Boc sau Ciucu Foto: Ziaristii.com
Eveniment

Robert Negoiță are salariu mai mare decât Bolojan, Boc sau Ciucu

Primarul Robert Negoiță, care se laudă că trăiește cu 47 de lei pe zi, are salariu mai mare decât Ilie Bolojan, președinte al Consiliului Județean Bihor, Emil Boc, primar al Clujului, sau Ciprian Ciucu, primar al Sectorului 6. Citește și: Simona Halep, datorii enorme, de peste 12 milioane de euro, după ce a intrat în afaceri acum un an, la patru luni după ce a fost suspendată Recent, Robert Negoiță a declarat că el trăiește cu 46 de lei pe zi, cu care ar cumpăra două pâini, două sticle de lapte, o caserolă cu humus și una cu fasole bătută. „Mănânc puțin și foarte simplu. (…) Pare puțin credibil, dar cei care mă cunosc știu modul meu de viață”, a spus Negoiță. Robert Negoiță are salariu mai mare decât Bolojan, Boc sau Ciucu În declarația de avere din 2023, care se referă la anul fiscal 2022, primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, arată că a încasat un salariu net anual de 185.736 de lei. Sectorul pe care-l administrează are circa 550.000 de locuitori. Ilie Bolojan, președinte al Consiliului Județean Bihor, a încasat în 2022, doar 164.631 de lei. Județul Bihor are ușor peste 550.000 de locuitori. Emil Boc, primarul Clujului, a avut un salariu anual, în 2022, de 164.465 de lei. Orașul are circa 290.000 de locuitori. Ciprian Ciucu, primar al Sectorului 6, a încasat, în 2022, net, 164.268 de lei. Acest sector are circa 330.000 de locuitori. Spre deosebire de cei trei administratori locali din PNL, Robert Negoiță are o avere uriașă: el deține, printre altele, aproape 10 hectare de teren agricol în apropiere de București și patru case. Pe de altă parte, el are o datorie de 268 de milioane de lei la ANAF. Din declarațiile sale de avere se poate observa că datoriile lui Negoiță la ANAF au crescu de la an la an: în 2016 erau de 234 de milioane de lei, în 2020 ajunseseră la 250 de milioane, iar în anul fiscal 2022 erau la nivelul maxim de 268 de milioane de lei.

Cum s-a îmbogățit deputatul AUR Dan Tănasa Foto: Facebook
Eveniment

Cum s-a îmbogățit deputatul AUR Dan Tanasă

Cum s-a îmbogățit deputatul AUR Dan Tanasă: „darul botez” al unuia dintre copiii săi, de care a beneficiat în 20222, este de patru ori mai mare decât salariul său din anul fiscal 2019. Citește și: Patronul unei firme de transport cu câștiguri nete de peste zece milioane de lei/an se alătură protestelor: vrea subvenții pentru că face profit. În 2016 a fost racolat de PSD Presa a chestionat în repetate rânduri declarațiile de avere în care apar daruri de nuntă sau de botez impresionante - darul de nuntă al Olguței Vasilescu a fost declarat la circa 275.000 de euro, cel al lui George Simion ar fi fost de 400.000 de euro - apreciind că există suspiciuni privind spălarea de bani. Cum s-a îmbogățit deputatul AUR Dan Tanasă Potrivit declarației de avere din decembrie 2020, care se referă la anul fiscal 2019, Dan Tanasă a avut, înainte de a ajunge deputat, venituri salariale anuale în valoare de 7.800 de lei, în calitate de „marketing manager” la o societate comercială. Practic, el a câștigat în medie 650 de lei pe lună. În acel an, soția sa câștiga circa 3.000 de lei pe lună și aveau datorii la bancă de 274.000 de lei. În declarația de avere din iunie 2023, doar darul de la botezul unui dintre copiii săi a fost de 32.300 de lei, adică de patru ori veniturile sale din 2019. Salariul de deputat a fost, în anul fiscal 2022, de 141.636 de lei. În plus, soția sa a avut noroc și a câștigat 1.000 de lei din pariuri, la Superbet. În plus, dacă în 2019 el nu avea nici un cont în bancă, acum el are mai multe - spre deosebire de șeful său pe linie de partid, George Simion - inclusiv la compania olandeză de pensii și de asigurări NN Direct. Fostul jurnalist Dan Tanasă are probleme cu limba engleză În CV-ul de pe site-ul Camerei Deputaților, Tanasă se laudă că a fost ziarist și se ocupa cu „Realizarea de conferinţe telefonice şi reacţionarea la ştiri de presă «braking news»” - corect fiind „breaking news”. În plus, el ar avea „Cunoştinţe solide de social media (Facebook, Twitter, Google+, LinkedIn)”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră