joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: salariu

118 articole
Politică

Olguța Vasilescu și-a tras salariu peste Bolojan

Primarul Craiovei, Olguța Vasilescu, și-a tras salariu peste Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor: majorare de 9.000 lei/lună în 2 ani, deși ea are avere uriașă și doar bijuteriile au o valoare de aproape 100.000 euro. Șmecheria legală de care s-a folosit Vasilescu a fost cea prin care președinții de consilii județene, primarii și viceprimarii își pot majora cu până în 50% salariile dacă accesează fonduri europene. Însă legea nu-i obligă să și le majoreze, iar plafonul poate fi sub 50%. Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor, și-a majorat salariul cu doar 35%, deși are una din cele mai bune rate de absorbție a fondurilor europene. Citește și: Bolojan a evitat să o critice pe șefa USR fiindcă l-a propus premier: „Nu doresc să comentez ce a spus doamna Lasconi” DeFapt.ro a arătat, sâmbătă, că și primarul Clujului, Emil Boc, care probabil că va rata finanțarea PNRR pentru metrou, are un spor de 50% pentru că atrage fonduri europene. Olguța Vasilescu și-a tras salariu peste Bolojan Potrivit datelor de pe site-ul primăriei Craiova, în marte 2022, Olguța Vasilescu avea un salariu lunar de 23.400 de lei, inclusiv o majorare de 25%. În martie 2024, ea încasa 21.735 de lei salariu de bază, lunar, brut, plus 10.868 de lei spor pentru absorbția fondurilor europene. În total: 32.603 lei. Olguța Vasilescu și soțul ei, Claudiu Manda - pe locul II în topul chiulangiilor din Parlamentul European - au o avere uriașă, deși au fost bugetari în aproape întreaga lor carieră. Cei doi dețin două case (din care una de 332 mp, la Craiova) și trei apartamente (din care unul la Bruxelles), bijuterii și ceasuri de aproape 100.000 de euro și un Mercedes. Claudiu Manda are un salariu lunar de aproape 8.000 de euro pe lună.

Olguța Vasilescu și-a majorat salariul cu peste 9.000 de lei/lună, deși are o avere uriașă, de bugetar Foto: Facebook
Salariul mărit, „interpretarea” greșită a legii (sursa: Inquam Photos/george Călin)
Eveniment

Salariul mărit, „interpretarea” greșită a legii

Salariul mărit, „interpretarea” greșită a legii. Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Toni Greblă, a declarat, referitor la subiectul privind mărirea "ilegală" a salariului său de la AEP, că a sesizat Curtea de Conturi după ce a fost "înştiinţat" că indemnizaţia preşedintelui ar fi fost stabilită, "interpretând eronat legea", la un cuantum superior şi a intrat în "legalitate" din momentul în care a semnat un angajament de plată pentru restituirea unor sume de bani. Salariul mărit, „interpretarea” greșită a legii Greblă a răspuns, întrebat miercuri într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria, despre cum comentează informaţiile apărute într-o anchetă de presă potrivit căreia şeful AEP şi-a majorat "ilegal" salariul. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG "Da, e bine că am fost întrebat, inclusiv în acest context. Deci, în ziua în care am venit preşedinte la Autoritatea Electorală Permanentă am semnat nişte ordine care sunt absolut normale pentru orice fel de activitate, respectiv pentru cei care au specimen de semnătură în bancă şi sunt împuterniciţi să semneze documente în relaţia cu băncile, alte câteva tipuri de ordine care privesc activitatea curentă, inclusiv stabilirea indemnizaţiei preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente. Mi-a fost adus, cum mi-au fost aduse şi celelalte ordine, având pe spate cinci semnături ale şefilor direcţiilor respective: Direcţia Juridică, Direcţia de Resurse Umane, Direcţia Financiară şi ordinul contrasemnat de secretarul general al Autorităţii Electorale Permanente. Făcuseră o interpretare în sensul în care indemnizaţiile demnitarilor erau îngheţate la nivelul anului 2019, iar textul prevedea o normă care zicea: "cu condiţia să-şi desfăşoare acelaşi fel de activitate în aceleaşi condiţii". Secretarul general şi colegii mei, ceilalţi care dispuneau, au interpretat în sensul în care eu veneam din altă activitate şi că acea prevedere nu mi s-ar aplica, motiv pentru care au stabilit nivelul salariului fără să ţină cont de această îngheţare a salariului minim la nivelul anului 2019", a afirmat Toni Greblă. Sesizarea Curții de Conturi Şeful AEP a adăugat că, ulterior, fiind înştiinţat legat de interpretarea greşită a legii în acest caz, a sesizat imediat Curtea de Conturi. " După câteva luni, secretarul general a fost trimis în judecată pentru o anume faptă, a devenit incompatibil cu calitatea de secretar general, pentru că legea prevede că, în momentul în care eşti trimis în judecată, raportul de muncă se suspendă automat, după alte vreo două săptămâni am solicitat transferul său şi am acordat transferul. După încă o săptămână a înştiinţat Autoritatea Electorală Permanentă că indemnizaţia preşedintelui ar fi fost stabilită interpretând eronat legea la un cuantum superior, prin ordinul care era contrasemnat de secretarul general. Am chemat imediat Curtea de Conturi. Părerea Curţii de Conturi a fost că trebuie să se revină la nivelul de îngheţare a indemnizaţiei la nivelul anului 2019, lucru ce l-am făcut în aceeaşi zi. Tot în aceeaşi zi am semnat un angajament de plată, prin care în următoarele luni mi-au fost reţinute şi (...) îmi vor fi reţinute diferenţele de bani până ajungem la zero cu această situaţie. Angajamentul de plată l-am luat acum patru sau cinci luni de zile, şase, nu mai ştiu exact. În fiecare lună mi-au fost reţinute sumele de bani. Cred că în două luni de zile sau în trei luni de zile se termină cu această situaţie", a declarat Greblă. Greblă nu a verificat legalitatea salariului Greblă a subliniat că a intrat în legalitate pe această speţă din momentul în care a semnat angajamentul de plată. " Raportul Curţii de Conturi nu a fost finalizat, însă eu am intrat în legalitate încă de atunci, am semnat angajamentul de plată, astfel încât din punct de vedere al Curţii de Conturi lucrurile sunt închise, dar ele trebuie formalizate prin raportul care îl încheie, cum bine ştiţi, după fiecare control", a afirmat el. Întrebat dacă la momentul semnării ordinului nu l-a interesat ce salariu va avea la AEP, el a spus că l-a interesat acest aspect, dar nu i-a verificat legalitatea. "M-a interesat, dar n-am stat să-l şi verific să văd dacă este legal sau nu. Deci până nu am chemat Curtea de Conturi nu mi-a spus nimeni că este ceva în neregulă", a declarat Greblă. Demisia nu e luată în calcul Şeful AEP a punctat că, faţă de cele arătate, nu se impune o demisie a sa, întrebat despre faptul că "mai multe voci" i-au solicitat, în spaţiul public, acest lucru. "Acum aud o singură voce, a dumneavoastră, care pune o asemenea problemă. Nu, nu am de gând să demisionez şi nimeni nu mi-a cerut acest lucru şi în afară de dumneavoastră nimeni nu mi-a cerut acest lucru. V-am răspuns la o întrebare, nu consider că acesta ar fi un motiv temeinic, serios, pentru ca, cel puţin în această perioadă, să iau în calcul vreo posibilitate de a demisiona şi a lăsa conducerea Autorităţii Electorale fără preşedinte, fără conducător", a declarat Greblă.

Salariul lui Toni Greblă la control (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Salariul lui Toni Greblă la control

Salariul lui Toni Greblă la control. Raportul de audit al Curţii de Conturi despre care se vorbeşte în spaţiul public nu are în acest moment caracter public, acesta a trecut de faza de conciliere şi urmează să fie supus aprobării Plenului, precizează reprezentanţii instituţiei. Salariul lui Toni Greblă la control "Având în vedere comentariile recente apărute în spaţiul public referitoare la unul dintre rapoartele de audit ale Curţii de Conturi, care în acest moment încă nu are caracter public, dorim să asigurăm o informare corectă a tuturor celor interesaţi. Citește și: Ciolacu recunoaște că unor pensionari li se vor micșora pensiile și spune că a cerut o analiză de la Finanțe: Am cerut o simulare, să vedem câți pensionari intră în această zonă În acest sens, vă invităm să consultaţi Regulamentul privind activitatea de audit public extern ( RAAPE) disponibil pe site-ul instituţiei la următorul link. Menţionăm faptul că raportul de audit în cauză a parcurs etapa de conciliere la data de 22 august, urmând să fie supus aprobării Plenului Curţii de Conturi. (art. 28, art. 29 şi art. 30 din RAAPE)", au explicat reprezentanţii Curţii de Conturi pe pagina de Facebook a instituţiei. Sesizarea depusă de Clotilde Armand Primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, a depus, luni dimineaţă, o plângere în format electronic la Agenţia Naţională de Integritate în legătură cu sumele încasate de preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Toni Greblă. "Toni Greblă a semnat un ordin ilegal prin care şi-a mărit salariul cu 50%, vorbim de mii de euro/lună, scriu jurnaliştii de la Snoop.ro. Toni Greblă, demnitarul care trebuie să vegheze la corectitudinea alegerilor din noiembrie - decembrie 2024, recunoaşte senin că a semnat ordinul ilegal şi că dă banii înapoi", a precizat Armand, conform unui comunicat USR.

Greblă și-a mărit ilegal salariul AEP (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Greblă și-a mărit ilegal salariul AEP

Greblă și-a mărit ilegal salariul AEP. Fost judecător la Curtea Constituțională, Toni Greblă, 71 de ani, a fost descoperit de Curtea de Conturi că a luat în plus 24.000 de euro de la Autoritatea Electorală Permanentă. Greblă și-a mărit ilegal salariul AEP A fost posibil printr-un ordin emis chiar de Greblă, conform unui document al auditorilor publici, pe care Snoop îl publică astăzi. Citește și: Ciolacu confirmă că nu are diplomă de bacalaureat, dar susține că deține o copie legalizată a diplomei examenului luat în 1986, când a terminat liceul Curtea de Conturi a descoperit plățile supradimensionate făcute de AEP către Toni Greblă în primăvara lui 2024, la un an după instalarea în funcție. Dar, până acum, nu s-a aflat nimic despre banii pe care Curtea de Conturi i-a imputat șefului AEP pentru că raportul nu a ajuns în Plenul Curții de Conturi, unde consilierii aprobă rapoartele inspecțiilor și acestea ajung în documentul centralizat al Curții.

Pensionar care era să lase România în faliment are salariu de un milion lei Foto: SNSPA
Eveniment

Pensionar era lase România în faliment are salariu de un milion lei

Un pensionar care era să lase România în faliment are azi un salariu de peste un milion de lei, de la stat, și două pensii, de 330.000 lei: Florin Georgescu, fost ministru de finanțe în guvernarea Văcăroiu (1992-1996), este de 20 de ani viceguvernator al Băncii Naționale a României. Citește și: EXCLUSIV Cea mai competentă funcționară din România, cu funcții în mai multe ministere, sub miniștri USR, PNL și PSD. Azi e șefa CA al Romarm și a luat de la Transelectrica 930.000 lei Pensionar care era să lase România în faliment are salariu de un milion lei România a fost pe cale să intre în incapacitate de plată în 1998, după falimentele în serie ale mai multor bănci. „După anul 1997, au falimentat nouă bănci private (Albina, Bankcoop, Creditbank, Dacia Felix, Nova Bank, Columna, Banca Turco-Română, Banca Română de Scont, BIR), la care se adaugă falimentul băncii de stat Bancorex şi restructurarea Băncii Agricole aparţinând tot statului, toate acestea provocând costuri cu asanarea sistemului bancar totalizând 5,2 mld. USD, respectiv echivalentul a 10,8% din PIB mediu al intervalului 1998-2004”, scria chiar Florin Georgescu, în una din cărțile sale. Florin Georgescu a făcut parte, timp de câteva luni, din consiliul de administrație a unei bănci controlate de Sorin Ovidiu Vântu, Banca de Investiții și Dezvoltare (BID). Acum, potrivit ultimei declarații de avere, Florin Georgescu, în vârstă de 70 de ani, are un salariu de 1.003.822 lei - ne, în anul fiscal 2023. La acesta se adaugă două pensii: una de 243,935 de lei de la casa de pensii și una de 86.510 lei, net, anual, de fost parlamentar. El deține echivalentul a circa trei milioane de lei

Pierderi astronomice la Unifarm, după ce Rafila a pus șef un pesedist, Adrian Dobre Foto: Digi 24
Politică

Pierderi astronomice Unifarm, după ce Rafila a pus șef un pesedist

Pierderi astronomice la Unifarm, după ce Rafila a pus șef un pesedist care abia câștiga 2.000 lei/lună înainte de a fi angajat la stat. Potrivit unui proiect de buget al Unifarm, publicat de Guvern, aceste pierderi vor fi de 35 milioane euro în 2024. În plus, compania are datorii imense la ANAF. Citește și: EXCLUSIV Cariera fantastică a „tablagiului” cu Academia de Poliție, pensionar special la 42 de ani: ajutor de șef de post de comună, Pașapoarte, spion, membru PSD, secretar de stat la Interne Pierderi astronomice la Unifarm, după ce Rafila a pus șef un pesedist Salariul pesedistului, Adrian Marius Dobre, pentru funcția de manager al Unifarm era, în anul fiscal 2023, de puțin sub 20.000 lei/lună (239.161 lei, anual, net). În declarația de avere din 2022, el declara un salariu net de 24.600 de lei de la firma Graficisme SA. Dobre a fost secretar de stat la ministerul Muncii și purtător de cuvânt al PSD în perioada regimului Dragnea. El a fost plasat la conducerea Unifarm în februarie 2022. După peste doi de la numirea lui Dobre la conducerea Unifarm, compania estimează pierderi pentru 2024 de 176 de milioane de lei. Mai rău, uriașele plăți restante vor crește. „Referitor la plăţile restante, precizãm că pentru anul 2024 s-au prognozat creşterea acestora de la 1.337.837 mii lei realizat la 31.12.2023 pânã la 1.379.697 mii lei”, se arată în nota de fundamentare a bugetului Unifarm pe 2024. Obligaţiile bugetare restante ale Unifarm sunt de 1.333.007.485 lei din care 1.150.000.000 lei debit principal şi 183.007.485 lei dobânda penalizatoare. Însă, în pofida acestor rezultate catastrofale, compania va cheltui aproape un milionde lei în 2024 pentru plata celor cinci administratori, iar directorul va primi 34.000 lei/brut.

Salariul mediu net în administrația publică Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Salariul mediu net în administrația publică

Salariul mediu net în administrația publică a ajuns la 7.055 lei/lună, cu 1.000 de lei mai mult decât acum un an și cu aproape 2.000 de lei peste media pe economie, arată datele Institutului Național de Statistică. Citește și: Eternul bugetar Rafila deține în conturile bancare, investiții și sub formă de împrumuturi peste șapte milioane de lei Salariul mediu net în administrația publică Câştigul salarial mediu net, pe întreaga economie, a fost 5176 lei, în creştere cu 58 lei (+1,1%) față de luna mai 2024. În administrația publică, din mai în iunie 2024, salariul mediu net s-a majorat cu 266 de lei. Creșterea anuală a salariului mediu net în administrația publică - fără structurile militarizate - a fost de aproape 17%, cu mult peste rata inflației. În învățământ, salariul mediu net a fost, în iunie 2024, 5808 lei/lună, iar în sănătate și asistență socială - 5274. Comparativ cu luna iunie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 12,5%. „A fost o lună cu încasări bune ale ANAF, dar cheltuielile sunt colosale, atât pe partea de funcționare a instituțiilor statului, cât și pe partea de investiții (...) Au intrat în vigoare măsurile care privesc creșterile salariale etapa a 2-a. Influența lor este de un miliard de lei lunar. De asemenea, la cheltuielile de investiții, bugetul și plățile care s-au efectuat sunt record. De la 1 septembrie, intră în vigoare recalcularea pensiilor, care adaugă o influență de 2 miliarde de lei lunar”, a spus, azi, ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, într-un interviu pentru Profit.

Eternul bugetar Rafila deține peste șapte milioane de lei Foto: Facebook
Politică

Eternul bugetar Rafila deține peste șapte milioane de lei

Eternul bugetar Alexandru Rafila, ministrul PSD al Sănătății, deține în conturile bancare, investiții și sub formă de împrumuturi peste șapte milioane de lei, arată ultima sa declarație de avere. Citește și: Psihiatrul Diaconu, consilierul lui Rafila, anunță că demisionează după ce a apărat uciderea pacienților de la „Sf. Pantelimon” Rafila a fost bugetar întreaga sa carieră. Mai mult, el a profesat puțin timp medicina, fiind funcționar în sistemul medical de stat, de la postul de director general al DG de Sănătate Publică și Inspectia Sanitară de Stat (2001-2004) la secretar de stat și ministru. Eternul bugetar Rafila deține peste șapte milioane de lei Potrivit declarației de avere din 2024, ministrul PSD al Sănătății deține în conturi, în lei, euro și dolari, echivalentul a circa 3,77 milioane de lei. La aceste sume se adaugă: „împrumuturi personale” către persoane fizice neprecizate de aproape 445.000 euro (2,22 milioane de lei) acțiuni la Trasngaz, Banca Transilvania și Teraplast în valoate totală de peste 1,15 milioane de lei Rafila a câștigat, în anul fiscal 2023, 153.000 lei, net, de la ministerul Sănătății, 124.000 lei de la universitatea de medicină și aproape 13.000 de lei de la Institutul Matei Balș. În același an, el a vândut către Fundația Studiul Nanoneuroștiințelor o mașină, cu peste 200.000 de lei. Rafila deține un BMW, un apartament de 127 mp în București și o casă de vacanță la Râșnov, de 300 mp.

Ce salariu are fiul procurorului Horodniceanu Grupaj foto: dezvaluirea.ro
Eveniment

Ce salariu are fiul procurorului Horodniceanu

Ce salariu are fiul procurorului Daniel Horodniceanu, recent angajat la instituția la care lucrează tăticul său, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM): circa 6.500 de lei pe lună, în medie, în 2023. Citește și: Încă o idee a lui Boloș, strecurată într-o ordonanță de urgență: nu-ți poți vinde casa sau terenul dacă ai fie și un leu datorie la stat Ce salariu are fiul procurorului Horodniceanu Potrivit declarației de avere depusă de Andrei Horodniceanu în calitate de „asistent al judecătorului de la Curtea de Apel Iași”, în anul fiscal 2023 el a avut un salariu net, anual, de 41.889 de lei de la CSM plus încă 3.307 lei de la Curtea de Apel Iași, unde a fost „asistent al judecătorului”. Dacă luăm în considerare că el lucrează din data de 2 mai 2023, înseamnă că el a câștiga circa 6.500 lei/lună, net. Horodniceanu Junior nu are absolut nici un fel de alte bunuri, casă, mașină, terenuri sau conturi în bancă, dar familia sa deține o avere fabuloasă. În ianuarie 2024, când presa a scris despre această angajare dubioasă, Tribunalul Iași refuza să spună ce salariu are Horodniceanu Junior: „În privința întrebării dumnevoastră cu privire la salariul net al domnului Andrei Horodniceanu, nu vă putem oferi un răspuns, având în vedere că această informație este confidențială și excede dispozițiilor Legii 544/2001”, se arăta într-un răspuns către site-ul Dezvăluirea.ro. Fiul celebrului procuror Horodniceanu a fost angajat la Tribunalul Iași, pe un post de expert jurist, printr-un concurs organizat de CSM-ul unde tăticul este vicepreședinte, scria site-ul Dezvăluirea. La concurs au fost 31 de candidați, Andrei Horodniceanu s-a clasat pe locul V la proba scrisă, însă și-a surclasat competitorii pentru postul de expert jurist la Tribunalul Iași la proba orală.

Procurorul general a strâns o avere dând statul în judecată Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Procurorul general a strâns o avere dând statul în judecată

Procurorul general al României, Alex Florența, care ar trebui să reprezinte “interesele generale ale societății“, a strâns o mică avere dând statul în judecată pentru “drepturi salariale restante“. Citește și: Falsuri prin omisiune în serie în CV-ul depus de Mihai Tudose la Parlamentul European. Premierul Ciolacu îl susține să fie comisar european pe buget-finanțe “În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor“, se arată în articolul 131 din Constituția României. Procurorul general a strâns o avere dând statul în judecată Însă, în ultimii trei ani, procurorul Alex Florența pare să fi reprezentat, cu succes, propriile interese: a dat statul în judecată pentru a obține o majorare a salariilor și a câștigat. Soția sa, acum angajată la CSM, a procedat identic. Ce sume a câștigat în ultimii trei ani procurorul Florența dând statul în judecată: 2024 (declarația de avere se referă la anul fiscal precedent, 2023, iar sumele sunt net, nu brut): 86.997 de lei pentru el și 92.714 lei pentru soția sa 2023: circa 97.000 de lei pentru el, puțin sub 78.000 de lei - soția sa 2022: puțin sub 50.000 de lei În anul fiscal 2023, salariile sale au însumat circa 390.000 de lei. Soția sa a adunat circa 394.000 de lei, cu tot cu diurne. În aprilie 2024, el a făcut parte din delegația care a vizitat Brazilia, pe șest, fără nici un anunț public. Florenta și Alina Corbu în Brazilia O fotografie cu ministra Justiției, șeful procurorilor și șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost publicată în 8 aprilie de Curtea de Justiție din Sao Paolo. Alina Gorghiu, Alex Florența și Alina Corbu s-au aflat într-o delegație oficială în Brazilia, conform instituției de justiție din São Paulo, dar care nu a fost anunțată oficial de instituțiile românești.

Cum a ajuns un plagiator ca Bogdan Licu să încaseze de la stat 13.500 euro/lună Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Cum a ajuns plagiator încaseze de la stat 13.500 euro/lună

Cum a ajuns un plagiator notoriu, care abia a absolvit o facultate privată, să încaseze pensie și salariu de la stat de circa 13.500 euro/lună: Bogdan Licu, controversatul fost prim-adjunct al procurorului general al României, s-a pensionat, imediat ce PSD l-a propulsat la Curtea Constituțională. Citește și: De ce Sorin Grindeanu este direct responsabil de dezastrul din Transporturi: de la haosul de pe Otopeni și de la Tarom, la CFR-ul falit și închiderea haotică a Văii Oltului În consecință, în anul fiscal 2023, Licu a încasat un salariu, net, anual, de 413.745 de lei și o pensie specială de 383.000 de lei. El are doar 54 de ani. Soția lui Bogdan Licu, fost procuror șef al Parchetului General și actual judecător la Curtea Constituțională a României, a fost angajată într-un proiect al lui Alexandru Cumpănașu, derulat din fonduri europene, în parteneriat cu statul. În același timp, Monica Licu lucra pentru Serviciul Român de Informații, a arătat o anchetă context.ro. Cum a ajuns un plagiator să încaseze de la stat 13.500 euro/lună Ultima sa declarație de avere arată cum a prosperat Bogdan Licu după numirea la CCR: și-a cumpărat două apartamente în București, unul de 107 mp, altul de 111 mp și-a cumpărat un Lexus NS, un SUV hibrid care costă circa 60.000 de euro a achiziționat ceasuri de 7.000 de euro, plus arme de vânătoare de o valoare neprecizată a vândut un apartament, cu suma de 274.000 de euro. În 2022, presa a prezentat studiile dubioase ale lui Licu, inclusiv un doctorat suspect de plagiat. “Bogdan Licu a urmat Universitatea particulară Spiru Haret din București în perioada 1991-1995, iar examenul de licență în Drept l-a susținut la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca în februarie 1996, pentru că Spiru Haret nu era acreditată și nu avea dreptul de a organiza examene de licență, a scris jurnalista Emilia Șercan. În anul I, Licu a avut media 6,69, în anul II – 7,25, în anul III – 7,80, iar în anul IV – 6,60, cu o medie generală a celor patru ani de studiu de 7,08. Potrivit jurnalistei, Licu a obținut nota 5 la examenul de licență la Drept penal și 6 la examenul de Drept civil“, a relatat Hotnews. În noiembrie 2021 Bogdan Licu a câștigat în instanță dreptul de a renunța benevol la titlul de doctor obținut cu teza sa suspectată de plagiat, cu un doctorat coordonat de către Gabriel Oprea la Academia SRI.

Pensiile speciale ale șefului CCR, Marian Enache, au crescut cu 50% Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Pensiile speciale ale șefului CCR au crescut cu 50

Pensiile speciale ale șefului CCR, Marian Enache, suspectat că a fost turnător la Securitate, au crescut cu peste 50%, într-un an, ajungând la sume astronomice: acesta a încasat în anul fiscal 2023 două pensii speciale, care au ajuns, net, la peste 761.000 de lei. Citește și: Un fost turnător al Securității este, probabil, cel mai bine plătit bugetar din România. Doar pensia i-a crescut cu circa 85.000 de lei într-un an CCR a respins, în repetate rânduri, diferitele tentative de a abroga sau diminua pensiile speciale. Toți judecătorii CCR pot beneficia de pensie specială. Marian Enache a fost consilierul lui Ion Iliescu și acum apare frecvent alături de Marcel Ciolacu, la diferite evenimente publice. De la 1 ianuarie 2024, pensiile obișnuite s-au indexat cu doar 13,8%. Pensiile speciale ale șefului CCR au crescut cu 50% În medie, doar din pensiile speciale Enache a încasat în medie, net, circa 63.500 de lei pe lună, adică peste 12.500 de lei. Datele apar în ultima sa declarație de avere, depusă în iunie 2024, dar care cuprinde date din anul fiscal 2023. În anul fiscal 2022, cele două pensii speciale încasate de șeful CCR - una de “magistrat“, pentru că este membru al CCR și alta de fost parlamentar - au însumat circa 495.000 de lei. În consecință, pensiile sale au crescut cu 52-53%. Și salariul lui Marian Enache s-a majorat cu peste 25%. În anul fiscal 2022 acesta era, net, anual, de 374.725 de lei. În 2023, a ajuns la 473.298 de lei. În total, Enache - un fost avocat obscur din Vaslui, care a făcut carieră după 1990 alături de Ion Iliescu - a încasat de la stat peste 1,2 milioane de lei, în 2023. În 2009, Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității a precizat că Marian Enache a avut dosar de rețea, dar că dosarul nu mai există în arhivele CNSAS. „În baza notei de constatare nr. S/DI/I/585, din data de 23.03.2009, întocmită de către Direcţia de Specialitate, din cadrul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în care se regăsesc următoarele elemente: SRI a comunicat că domnul Enache Marian figurează cu dosar F.R. (fond reţea) 7259/Vaslui, dar dosarul nu s-a păstrat în arhivă”, susținea CNSAS.

Ce salariu îi plătesc contribuabilii lui Greblă Foto: Facebook
Politică

Ce salariu îi plătesc contribuabilii lui Greblă

Ce salariu imens îi plătesc contribuabilii lui Toni Greblă, autorul haosului de la alegeri, dublu pensionar special și revoluționar de Gorj: potrivit datelor de pe site-ul Autorității Electorale Permanente, el câștigă lunar, net, 18.427 de lei. Datele apar în fișa pe februarie privind salariile din AEP, instituție cu peste 400 de angajați. Citește și: VIDEO Controversa Babasha – artistul român va fi prezent și în al doilea concert de la București al trupei Coldplay: „Străinii ne apreciază, doar românii nu ne apreciază. Urmează un show și mai și” Însă informațiile de pe site-ul AEP sunt neclare, nefiind menționat dacă se acordă sau nu angajaților spor de condiții vătămătoare - pe care-l primesc aproape toți bugetarii din București - sau pentru că gestionează fonduri europene. Haosul de la organizarea acestor alegeri - cu numeroase acuzații de fraudă și cu o numărătoare a voturilor nefinalizată după patru zile - a făcut ca numeroși politicieni să ceară demisia lui Greblă din fruntea AEP, poziție pe care ocupat-o cu ajutorul PSD. Ce salariu îi plătesc contribuabilii lui Greblă Însă Toni Greblă, care are 70 de ani, mai încasează și două pensii speciale și are și indemnizație de revoluționar de Gorj. Evenimentele din decembrie 1989 l-au prins în poziția de avocat la Târgu Jiu. Nu este clar ce merite a avut în înfăptuirea revoluției din decembrie 1989. Între 1993 și 1997, Toni Greblă a lucrat la misiunea permanentă a României de pe lângă sediul ONU de la Geneva, deși nu avea nici o legătură cu diplomația. Cât a încasat Greblă din pensiile speciale, plus indemnizația de revoluționar, în anul fiscal 2022: 272.000 lei, net, din pensia specială de magistrat 47.150 lei – pensia anuală de ex-senator 13.224 – indemnizația de revoluționar. În 2012, prsa scria că el a primit gratuit și loc de veci, la Târgu Jiu, fiind revoluționar. Familia Greblă deține o avere uriașă, deși soția sa este pensionară. Doar în 2023, a vândut o casă și un teren pentru care a încasat 720.000 de euro. În conturile bancare deține circa 1,2 milioane de lei și are două mașini din care un Mercedes, din 2018.

Un judecător din CSM, Alin Ene, își compară salariul cu cel al unui frizer Foto: Facebook
Eveniment

Un judecător își compară salariul cu cel al unui frizer

Un judecător din CSM, Alin Ene, își compară salariul cu cel al unui taximetrist sau frizer: „Cât plătești la frizeria de cartier pentru două tunsori? Cât dai pe două meniuri fast-food? Cât plătești pentru două curse unui șofer de taxi/ride sharing? Atât plătește statul într-un an unui judecător pentru fiecare dosar pe care îl are de soluționat!”, a scris el, pe Facebook. Potirvit ultimei declarații de avere depuse de Ene, în anul fiscal 2022 el a avut un salariu net anual de 173.034 de lei. În plus, el primise 54.279 de lei pentru „diferențe salariale, dobânzi legale”, ceea ce de obicei înseamnă că a dat statul în judecată pentru recalcularea salariului și a câștigat. Însă, pe Facebook, judecătorul s-a plâns că judecătorii sunt prost plătiți și a făcut un calcul din care reiese că judecătorii sunt plătiți cu 70 de lei pentru fiecare dosar. Citește și: Decizie scandaloasă a justiției: fiii „vrăjitoarei” Sidonia, suspecți într-o crimă brutală, eliberați din arest! „Vrăjitoarea” a dat o petrecere cu sute de invitați Un judecător își compară salariul cu cel al unui frizer „Realitatea în cifre, dincolo de emoții, exagerări și dezinformări. 70 lei = 2 tunsori bărbătești = 2 meniuri fast food = 2 curse taxi/ride sharing = activitatea judecătorului pentru un an într-un dosar înregistrat la judecătorie. În anul 2023, venitul net lunar al unui judecător definitiv la început de carieră la judecătorie era de 8.493 de lei. Pentru o perioadă, la acesta se adăuga, potrivit legii, norma de hrana în valoare de 202 lei. În același an, fiecărui judecător de la judecătorie i-a revenit spre soluționare un număr mediu de 1454 de dosare. Din cele două date rezultă un salariu net anual de aproximativ 70 lei/dosar. O fi mult? O fi puțin? E greu de spus, neexistând un mercurial al salariului cuvenit judecătorului pentru fiecare dosar. Desigur, este de competența celorlalte două puteri în stat să analizeze cât valorează munca depusă de un judecător și cât este dispus statul să plătească pentru această muncă, apoi să găsească justul echilibru între cele două. Nu ne plângem, nu ne lamentăm, dar trebuie să asigurăm posibilitatea unei informări corecte și reale într-un noian de informații denaturate, exagerate sau de-a dreptul false, rostogolite în spațiul public și în online. Asta pentru cine este capabil să vadă dincolo de senzațional și de adevăruri servite la cheie și este dispus să cerceteze singur pentru a ajunge la adevăr. Certitudinea: Cât plătești la frizeria de cartier pentru două tunsori? Cât dai pe două meniuri fast-food? Cât plătești pentru două curse unui șofer de taxi/ride sharing? Atât plătește statul într-un an unui judecător pentru fiecare dosar pe care îl are de soluționat!”, a scris judecătorul. Însă calculul său este discutabil fiindcă pornește de la un salariu mimim și fiindcă ia în calcul dosarele înregistrate, nu pe cele efectiv rezolvate. Presa a relatat, recent, cazul judecătoarei din Iași care a amânat zeci de dosare într-o singură zi, spunând că nu are chef să judece.

Salariul uriaș al directorului Zonei Libere Sulina, Dragos Ionita Foto: Captură video
Politică

Salariul uriaș al directorului Zonei Libere Sulina

Salariul uriaș al directorului Administrației Zonei Libere Sulina (AZLS), regie cu pierderi masive și cu doar 26 de angajați, dintre care cinci paznici: pesedistul Dragoș Ioniță, numit în funcție de Consiliul Județean controlat politic de Horia Tedorescu, are o „indemnizație lunară fixă” de 21.000 de lei. Pentru comparație, salariul de bază, în februarie 2024, al directorului medical al Spitalului Județean Tulcea - instituție cu circa 1.500 de angajați - era de doar 17.140 de lei, salariul brut ajungând la 23.740 de lei. Citește și: Administrația Zonei Libere Sulina, cuibușor de pesediști, inclusiv contabila de 75 de ani a organizației PSD. Regia, subordonată Consiliului Județean, un dezastru financiar Zonele libere sunt definite ca zone închise de pe teritoriul vamal al Uniunii Europene în care mărfurile din afara Uniunii pot fi introduse fără taxe de import, alte taxe și măsuri de politică comercială. În Polonia și Letonia, regiunile unde se află astfel de zone libere au înregistrat o creștere economică cu 7% peste medie, arată un studiu din 2023 al UE. Salariul uriaș al directorului Zonei Libere Sulina Decizia a fost luată în februarie de consiliul de administrație a AZLS, la solicitarea lui Ioniță. Acesta a absolvit facultatea la 33 de ani, fiind patron al unei pensiuni turistice până în 2017, când a preluat conducerea AZLS. Șeful AZLS pe vremea când făcea ce știa mai bine Zona Liberă Sulina a avut din 2021 pierderi anuale de sute de mii de lei. La 29 februarie 2024 avea datorii curente de peste 410.000 de lei. Consiliul Județean Tulcea urmează să o subvenționeze, în acest an, cu nouă milioane de lei. Subvenție masivă pentru AZLS Regia are 26 de angajați: cinci paznici, cinci muncitori și 16 angajați TESA. Administrația Zonei Libere Sulina (AZLS) este cuibușor de pesediști, din conducere făcând parte inclusiv contabila de 75 de ani a organizației locale a PSD. Această administrație este organizată sub forma unei regii subordonate Consiliului Județean Tulcea, dominat de PSD și condus de Horia Teodorescu. Acesta este consiliul județean care administrează cel mai penibil aeroport „internațional” din România: prin aeroportul Tulcea au trecut doi pasageri în primul trimestru din 2024. Citește și: Suma astronomică pe care contribuabilii au investit-o în aeroportul Tulcea, prin care, în primul trimestru, au trecut exact doi călători Datele publice ale AZLS arată un dezastru financiar: anii 2021, 2022 și 2023 s-au încheiat pe pierdere, iar în 2023 din veniturile prognozate de 122 de milioane de lei s-au realizat doar 14 milioane de lei, adică 11,75%.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră