duminică 28 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2577 articole
Internațional

Lukașenko, lacheu total: Belarusul anunță că manevrele cu trupele ruse vor continua, "din cauza agravării problemelor din Ucraina"

Belarus continuă manevrele cu trupele ruse. Ministerul Apărării belarus a anunţat duminică că exerciţiile militare comune cu Rusia desfăşurate pe teritoriul tău, care ar fi trebuit să se încheie duminică, vor continua din cauza agravării tensiunilor în Ucraina vecină, relatează AFP. Citește și: Cum a pus Putin la aceeași masă de consultări România și Polonia cu SUA, Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, UE și NATO "Ţinând cont de intensificarea activităţii militare în apropierea frontierelor (...) şi de agravarea situaţiei în Donbas, preşedinţii din Belarus şi Rusia au decis să continue inspecţia forţelor", a anunţat duminică Ministerul belarus al Apărării pe contul său de Telegram.

Belarus continuă manevrele cu trupele ruse (sursa: Agerpres)
Cuba nu vrea NATO lângă Rusia, a spus conducerea țării după o întâlnire cu vicepremierul rus Borisov (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Amintiri din Războiul Rece: Cuba se opune "expansiunii" NATO la frontierele Rusiei

Cuba nu vrea NATO lângă Rusia. Țara a criticat dur sâmbătă, în plină criză ucraineană, "isteria propagandistică" a Washingtonului împotriva Rusiei şi "expansiunea" NATO până la frontierele sale, cu prilejul unei vizite oficiale la Havana a vicepremierului rus Iuri Borisov, relatează AFP. Cuba nu vrea NATO lângă Rusia "Respingem energic isteria propagandistică şi mediatică pe care a declanşat-o guvernul SUA împotriva Rusiei şi ne opunem cu fermitate expansiunii NATO la frontierele acestui stat frate", a postat pe Twitter ministrul cubanez al afacerilor externe, Bruno Rodriguez. Vineri seară, vicepremierul cubanez, Ricardo Cabrisas, a subliniat deja "poziţia cubaneză împotriva sancţiunilor unilaterale şi incorecte pe care le impune Occidentul" Moscovei şi împotriva unei eventuale aderări a Ucrainei, vecină cu Rusia, la NATO. Citește și: Cum a pus Putin la aceeași masă de consultări România și Polonia cu SUA, Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, UE și NATO Vicepremierul cubanez, care s-a întâlnit cu omologul său rus, şi-a exprimat solidaritatea cu Moscova în contextul "constantelor campanii de dezinformare şi a războiului de propagandă" al SUA, potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe. Criza ucraineană, de săptămâni Occidentalii se îngrijorează de săptămâni de riscurile unui atac al Rusiei asupra Ucrainei, după ce Moscova a comasat peste 100.000 de militari la frontierele sale, o situaţie explozivă în centrul celei mai grave crize cu Rusia de la sfârşitul celui de Al Doilea Război Mondial. Cei doi vicepremieri şi-au exprimat de altfel dorinţa "de a continua şi amplifica colaborarea bilaterală în toate domeniile" între Cuba şi Rusia, în special în "domeniile transporturilor, energiei, industriei, serviciilor bancare şi financiare", potrivit aceleiaşi surse. Mini-turneu sud-american al vicepremierului rus Vicepremierul cubanez a mulţumit Moscovei şi pentru "sprijinul continuu şi solidaritatea" cu Cuba în timpul pandemiei de COVID-19, în principal prin trimiterea a cinci avioane cu ajutor medicale, precum şi a unei nave care transportă făină de grâu, care urmează să ajungă în insulă. Înainte de a ajunge în Cuba, Iuri Borisov s-a deplasat în Venezuela şi Nicaragua, alţi doi aliaţi ai Moscovei în regiune. În urmă cu o lună preşedinţii Vladimir Putin şi Miguel Diaz-Canel au discutat telefonic despre întărirea "asocierii strategice" între cele două ţări. Vicepremierul Iuri Borisov a mai efectuat o vizită la Havana în octombrie.

Zelensky vrea o întâlnire cu Putin Foto: Facebook Volodimir Zelensky
Internațional

Confruntarea anului: Zelenski vrea o întâlnire cu Putin, față în față

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțactă că vreo întâlnire directă cu Vladimir Putin. Zelenski a spus că astfel s-ar putea lămuri ce vrea președintele Rusiei. Zelenski vrea o întâlnire cu Putin “Nu ştiu ce vrea preşedintele Rusiei. De aceea, propun să ne întâlnim”, a spus Zelenski la conferinţa de securitate de la Munchen, potrivit Le Figaro și citat de news.ro. Volodimir Zelenski a cerut, la Munchen, un calendar “clar şi realizabil” de aderare a Ucrainei la NATO, el menţionând că Occidentul trebuie să susţină Ucraina şi capacităţiile acesteia de apărare. De asemenea, Zelenski a cerut ca Vestul să nu fie blând cu Rusia şi să îi acorde Ucrainei garanţii de securitate şi pace. Citește și: Simion recunoaște că a negociat cu Cristian Diaconescu încă din noiembrie 2021. Liderul AUR îl atacă pe Tomac “Indiferent ce se va întâmpla, ne vom proteja ţara frumoasă”, a afirmat Zelenski. „Ucraina a fost un scut” Zelenski a mai spus că apreciază „orice ajutor”, fie că sunt „sute de unităţi de arme moderne sau 5.000 de căşti” promise de guvernul german, care refuză să livreze arme Kievului, atrăgându-şi critici în Ucraina. „De opt ani, Ucraina a fost un scut. De opt ani, Ucraina reţine una din cele mai mari armate din lume care este masată la frontierele noastre, nu la cele ale Uniunii Europene”, a declarat Zelenski la conferinţa de la Munchen. „Ucraina a primit garanţii de securitate atunci când a renunţat la armele sale nucleare, al treilea potenţial mondial. Noi nu avem arme. Nici securitate”, a afirmat el. „Noi am pierdut o parte a teritoriului care este mai mare decât Elveţia, Ţările de Jos sau Belgia. Am pierdut milioane dintre cetăţenii noştri”. „Nu mai avem toate acestea. Dar avem dreptul să cerem să înceteze politica de împăciuire şi să pretindem garanţii de securitate şi de pace”, a spus Zelenski.

UE rezistă fără gaz din Rusia, spune Ursula von der Leyen (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

Un anunț care poate schimba jocul: UE este în siguranță chiar și fără gaz din Rusia, afirmă Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene

UE rezistă fără gaz din Rusia, spune preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Aceasta a declarat sâmbătă, la Conferinţa pentru Securitate de la Munchen, că Uniunea Europeană şi-a încheiat pregătirile pentru eventualitatea sistării livrărilor de gaze din Rusia, transmite dpa. UE rezistă fără gaz din Rusia "Astăzi pot spune că, chiar şi în cazul unei întreruperi complete a alimentării cu gaz din Rusia, suntem în siguranţă iarna aceasta", a declarat şefa executivului european. Ea a lansat acuzaţii grave la adresa companiei ruse Gazprom, susţinând că aceasta "încearcă în mod intenţionat să stocheze şi să livreze cât mai puţin, în timp ce preţurile şi cererea cresc vertiginos". Citește și: EXCLUSIV Zboruri private ale lui Tăriceanu și Cășuneanu jr, investigate de DNA. Decolări și aterizări pe un aerodrom închis În UE au existat timp ce câteva săptămâni temeri că actualul conflict între Rusia şi Occident legat de pericolul unei invazii ruse în Ucraina ar putea perturba alimentarea cu gaze, reaminteşte dpa. Până recent, UE îşi asigura cu ajutorul gazelor doar 24% din necesarul de energie, iar 90% din gaze proveneau din import, conform datelor Comisiei Europene. Din totalul importurilor respective, 40% proveneau de la Gazprom. "Trecutul întunecat" al Moscovei La Munchen, von der Leyen a mai apreciat că ameninţările Rusiei la adresa Ucrainei ar putea modifica întregul sistem internaţional. Ea a avertizat că gândirea Moscovei, care ţine de "un trecut întunecat", i-ar putea costa pe ruşi prosperitatea viitoarea. "Lumea a urmărit uluită cum ne confruntăm cu cea mai mare concentrare de trupe pe pământul Europei de după zilele negre ale Războiului Rece", a declarat preşedinta CE, citată de Reuters.

Civilii, evacuați din Donbas în timp ce ostilitățile escaladează treptat Foto: mil.ru
Internațional

Civilii, evacuați din regiunile separatiste din Ucraina. Putin îl trimite în zonă pe ministrul pentru Situații de Urgență

Civilii care nu pot lupta sunt evacuați din Donbas, unde se află cele două regiuni separatiste pro-ruse, din Ucraina. Conform unei surse a agenţiei ruse Interfax, vineri seară, la ora locală 20:00, va începe transportarea civililor către Rusia cu autobuzele. Civilii, evacuați din Donbas Separatiştii din Doneţk şi Lugansk au anunţat anterior că vor evacua populaţia civilă către Rusia întrucât, susţin ei, armata ucraineană pregăteşte o ofensivă de anvergură, după ce joi şi vineri, de-a lungul liniei de contact ce desparte armata ucraineană şi separatiştii s-au înmulţit încălcările armistiţiului convenit în 2015, incidente pentru care cele două părţi se acuză reciproc. Potrivit Reuters, Președintele Vladimir Putin a ordonat ministrului pentru Situații de Urgență să se deplaseze în sud-estul Rusiei pentru a asigura cazarea cetățenilor care părăsesc cele două republici autoproclamate din estul Ucrainei. Pe rețelele de socializare au apărut imagini cu autobuze care pregătesc transportul persoanelor vulnerabile (bătrâni, femei și copii). În același timp, liderul separatiștilor din Donețk a ordonat bărbaților „să rămână pe poziții pentru a-și apăra pământul”. Potrivit agenției Interfax, care citează o sursă parlamentară din autorpoclamata republică, câteva sute de mii de oamenji plănuiesc să părăsească Republica Donețk către regiunea Rostov din Rusia. Citește și: Putin a dat semnalul începerii operațiunii „Ucraina”: tiruri de artilerie în regiunile separatiste Doneţk şi Lugansk Pe o înregistrare video Ria Novosti postată pe Twitter, se aud sirenele în Donețk.

Putin vrea pușcărie pentru Oleg Navalnîi (sursa: apnews.com)
Internațional

Decizie de încarcerare a lui Oleg Navalnîi, fratele opozantului Aleksei, în Rusia

Putin vrea pușcărie pentru Oleg Navalnîi. Un tribunal din Moscova a ordonat vineri încarcerarea lui Oleg Navalnîi, fratele principalului opozant al Kremlinului, Aleksei Navalnîi, într-un caz denunţat de susţinătorii lor ca fiind legat de persecuţia politică din Rusia, relatează France Presse. Această decizie a fost pronunţată în lipsă, autorităţile neştiind unde se află Oleg Navalnîi, pe care îl bănuiesc că ar fi plecat în exil în străinătate. Putin vrea pușcărie pentru Oleg Navalnîi În august 2021, Oleg Navalnîi a primit o pedeapsă de un an de închisoare cu suspendare pentru încălcarea normelor de sănătate legate de coronavirus, după ce i-a chemat pe ruşi la o manifestaţie pentru eliberarea fratelui său, închis de mai bine de un an. Menţionând că nu a anunţat serviciile penitenciare aşa cum prevede sentinţa sa, instanţa a decis, prin urmare, vineri "să înlocuiască pedeapsa cu suspendare cu închisoarea cu executare", a explicat pe Twitter avocatul său, Nikos Paraskevov. Citește și: Putin a dat semnalul începerii operațiunii „Ucraina”: tiruri de artilerie în regiunile separatiste Doneţk şi Lugansk Potrivit agenţiilor de presă ruse, care l-au citat vineri pe preşedintele tribunalului, Oleg Navalnîi s-a dus în Cipru în septembrie şi nicio informaţie cu privire la întoarcerea sa în Rusia nu a mai ajuns de atunci la autorităţi. Oleg a stat deja la închisoare în trecut În umbra fratelui său mai mare, el l-a susţinut întotdeauna activ pe acesta din urmă în lupta sa ca principal opozant al Kremlinului, noteză AFP. El însuşi a fost în închisoare. În 2014, Oleg şi Aleksei Navalnîi au fost condamnaţi într-un dosar de "fraudă" ce a implicat compania franceză de cosmetice Yves Rocher şi o firmă condusă de cei doi fraţi. În timp ce atunci fratele mai mare a primit o pedeapsă cu suspendare, Oleg Navalnîi a fost condamnat la trei ani şi jumătate de închisoare, pedeapsă pe care a executat-o în întregime, până la eliberarea sa în iunie 2018. Aleksei Navalnîi a acuzat întotdeauna autorităţile ruse că îl fac pe fratele său "ostatic" în dorinţa lor de a-i împiedica ambiţiile politice. Opozantul, închis și judecat în alte dosare Aleksei Navalnîi a fost el însuşi închis la începutul anului 2021, la întoarcerea din convalescenţă în Germania după o otrăvire pe care o atribuie Kremlinului. Oleg Navalnîi a jurat atunci că nu va "permite" copiilor săi să trăiască într-un "stat poliţienesc" unde "oamenii sunt trimişi la închisoare pentru că au spus adevărul". De atunci, Oleg Navalnîi a cerut neobosit în mass-media şi pe reţelele sociale eliberarea fratelui său. Aleksei Navalnîi este încă în spatele gratiilor şi chiar riscă acum o nouă pedeapsă de 10 ani de închisoare, după deschiderea unui nou proces împotriva sa marţi, arată Agerpres.

SUA, îngrijorată de anunțul Turciei (sursa: Facebook/US Department of State)
Internațional

SUA: Rusia nu vrea diplomație, provoacă pentru a comite o nouă agresiune împotriva Ucrainei

Rusia - război, nu diplomație în Ucraina. Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a declarat vineri că intensificarea ciocnirilor în derulare în estul Ucrainei reprezintă "un scenariu de provocări" conceput de Rusia pentru a justifica un atac asupra Ucrainei, relatează AFP. Rusia - război, nu diplomație în Ucraina Evenimentele din ultimele 24-48 de ore "fac parte dintr-un scenariu deja în derulare, care constă în crearea de provocări false, apoi în a răspunde la aceste provocări şi, în cele din urmă, în a comite o nouă agresiune împotriva Ucrainei", a acuzat Blinken într-un discurs la Conferinţa de Securitate de la Munchen. Citește și: Putin a dat semnalul începerii operațiunii „Ucraina”: tiruri de artilerie în regiunile separatiste Doneţk şi Lugansk "Deşi facem tot ce ne stă în putere pentru a transmite clar că există o cale diplomatică" la această criză gravă între Occident şi Rusia, "suntem profund îngrijoraţi de faptul că nu aceasta este calea în care s-a angajat Rusia", a spus şeful diplomaţiei americane. Blinken a formulat acuzaţii similare joi în Consiliul de Securitate al ONU. Germania: Rusia exercită "o ameninţare absolut inacceptabilă" Tot vineri, în cadrul Conferinţei de Securitate de la Munchen, şefa diplomaţiei germane Annalena Baerbock a declarat la rând său că Rusia exercită "o ameninţare absolut inacceptabilă" asupra securităţii europene. Anunţurile recente ale Rusiei privind o retragere parţială a trupelor "au fost un licăr de speranţă", a spus ea, adăugând însă că îşi doreşte să vadă acţiuni, "deoarece ameninţarea rusă este în continuare reală". "Această criză nu este o criză ucraineană. Este o criză rusă", a declarat şefa diplomaţiei germane. În timp ce Rusia a transmis joi SUA cererile sale strategice privind securitatea în Europa, pentru a dezamorsa criza privind Ucraina, Annalena Baerbock spune că propunerile Moscovei "nu sunt încurajatoare până acum". "Vrem să discutăm în orice moment" despre aceste subiecte cu Rusia, dar "nu cu propuneri care pun la îndoială arhitectura de securitate pe care am construit-o împreună" în Europa, a afirmat ea.

Putin începe războiul în Donețk, Lugansk (sursa: Agerpres)
Internațional

Putin a dat semnalul începerii operațiunii "Ucraina": tiruri de artilerie în regiunile separatiste Doneţk şi Lugansk

Putin începe războiul în Donețk, Lugansk. Separatiştii proruşi care controlează republicile separatiste Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei au anunţat vineri evacuarea civililor către Rusia. Mișcarea, în urma intensificării bombardamentelor de artilerie pentru care armata ucraineană şi separatiştii se acuză reciproc, relatează Reuters şi AFP. Putin începe războiul în Donețk, Lugansk Într-un mesaj video transmis pe contul său de Telegram, liderul republicii Doneţk, Denis Puşilin, a acuzat Ucraina că se pregăteşte să invadeze cele două provincii separatiste proruse. "Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski va da curând ordinul de a trece la ofensivă şi de a pune în aplicare planul de invazie a republicilor Doneţk şi Lugansk", a susţinut liderul separatist prorus. Citește și: România, răspuns pentru Rusia: Ne dorim ca grupul de luptă NATO să fie poziționat în țara noastră Prin urmare, "astăzi, o plecare masivă şi centralizată a populaţiei este organizată către Federaţia Rusă. Trebuie evacuaţi în primul rând femeile, copiii şi persoanele vârstnice", a anunţat Puşilin. El a precizat că Rusia a acceptat să găzduiască în regiunea Rostov persoanele ce vor fi evacuate şi "au fost create toate condiţiile pentru un tranzit rapid în punctele de control". Între timp, provincia Lugansk a anunţat la rândul ei că va începe evacuarea civililor către Rusia. În cele două provincii trăiesc milioane de persoane, majoritatea rusofone şi care au primit de asemenea cetăţenia rusă. Ucraina neagă o ofensivă în Donbas Ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, a declarat în aceeaşi zi în faţa parlamentului de la Kiev că nu are în vedere nicio ofensivă asupra celor două provincii separatiste din Donbas. De-a lungul liniei de contact stabilite între armata ucraineană şi separatişti în urma armistiţiului convenit în 2015 s-au înregistrat în ultimele ore, şi în special în cursul zilei de joi, multiple încălcări ale încetării focului. Ministrul Reznikov a spus în intervenţia sa din parlament că numai joi separatiştii au efectuat 60 de atacuri asupra poziţiilor ucrainene, dintre care 43 cu arme interzise prin acordurile de pace de la Minsk, soldate cu rănirea a doi soldaţi şi a doi civili. La rândul lor, separatiştii din Doneţk au vorbit despre 30 de atacuri efectuate vineri asupra lor de armata ucraineană, potrivit Agerpres. Putin face pe pacificatorul Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat vineri că observă o deteriorare a situaţiei în estul Ucrainei, îndemnând Kievul să se aşeze la masa tratativelor cu separatiştii din Doneţk şi Lugansk, şi a lansat un apel la punerea în practică a Acordurilor de la Minsk, destinate să pună capăt conflictului din estul Ucrainei, potrivit AFP şi Reuters. În cadrul unei conferinţe de presă la Moscova, Putin a mai spus că Rusia este pregătită să meargă pe calea negocierilor cu NATO cu privire la cererile sale de securitate, dar că Alianţa condusă de SUA şi Washingtonul nu sunt încă dispuse să se angajeze asupra preocupărilor-cheie ale Moscovei. Ministrul ucrainean de Externe, Dmytro Kuleba, a respins ceea ce a numit "dezinformările" Moscovei. We categorically refute Russian disinformation reports on Ukraine’s alleged offensive operations or acts of sabotage in chemical production facilities. Ukraine does not conduct or plan any such actions in the Donbas. We are fully committed to diplomatic conflict resolution only.— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) February 18, 2022

Rusia va intra în Ucraina în câteva zile, susține Biden Foto: White House
Internațional

Biden anunță un atac al Rusiei în Ucraina "în următoarele zile"

Rusia va intra în Ucraina în câteva zile, susține președintele SUA. El a apreciat că riscul unei invazii este "foarte ridicat". Rusia va intra în Ucraina în câteva zile, susține președintele SUA Un atac este posibil "în următoarele zile", le-a spus el jurnaliştilor înainte de a pleca de la Casa Alba pentru o deplasare de câteva ore în Ohio. El a precizat că nu a prevăzut să îl sune pe omologul său rus Vladimir Putin. "Toate indiciile pe care le avem arată că sunt pregătiţi să intre în Ucraina, să atace Ucraina", a adăugat el. Până acum, preşedintele american a atenţionat în multe rânduri asupra riscului unei invazii, precizând însă că Putin nu a luat o decizie. Washingtonul a ridicat semnificativ nivelul de alertă de câteva ore şi susţinut că Rusia a continuat să îşi consolideze dispozitivul militar din apropierea graniţei cu Ucraina, în ciuda asigurărilor Moscovei că şi-a retras o parte a trupelor. Citește și: Un lider local al USR o face „vrăjitoare” pe Firea și arată că ea minte când îl atacă pe Nicușor Dan SUA atrag de asemenea atenţia asupra riscului ca Moscova să fabrice un pretext care ar putea fi folosit ca justificare pentru o invazie. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Putin minte: nu scade, crește trupele la granița cu Ucraina (sursa: eng.mil.ru)
Internațional

Rusia, joc periculos: mărește numărul de trupe la granița cu Ucraina în timp ce mimează retragerea

Putin minte: nu scade, crește trupele. Rusia şi-a crescut prezenţa militară la graniţa cu Ucraina, potrivit atât SUA, cât și Marii Britanii. Noile efective sunt mai mari cu până la "7.000 de soldaţi", dintre care unii au sosit miercuri. Asta chiar dacă Moscova a anunţat o retragere parţială a forţelor sale, a asigurat un înalt oficial al Casei Albe, transmite joi AFP. Putin minte: nu scade, crește trupele "Ieri ruşii au anunţat că îşi retrag trupele de la graniţa cu Ucraina (...). Acum ştim că este fals. De fapt, avem acum confirmat că în ultimele zile Rusia şi-a mărit prezenţa de-a lungul graniţei sale cu Ucraina cu până la 7.000 de soldaţi, dintre care unii au sosit astăzi (miercuri - n.r.)", a declarat presei un înalt oficial al Casei Albe, sub protecţia anonimatului. "Rusia spune că vrea să găsească o soluţie diplomatică, dar acţiunile sale indică contrariul. Sperăm că va schimba direcţia înainte de a lansa un război catastrofal şi distructiv", a mai spus oficialul american. Citește și: Guvernul mai înființează 60 de sinecuri care se vor transforma în pensii speciale: se suplimentează personalul MAE El a asigurat că Rusia ar putea să lanseze "oricând" o operaţiune care să servească drept pretext pentru a invada Ucraina. Înaltul oficial a considerat că această operaţiune pretext ar putea lua diferite forme, de la o provocare în regiunea Donbas până la o falsă incursiune pe teritoriul Rusiei. Indicând că se aşteaptă la "mai multe ştiri false din partea presei de stat ruse în zilele următoare", acesta şi-a exprimat speranţa că "lumea este pregătită". Și britanicii subliniază ipocrizia rusească "Nu am văzut dovezi că Rusia şi-a retras forţele de la graniţele Ucrainei", a declarat Jim Hockenhull, şeful serviciului de informaţii al apărării din Marea Britanie, într-o declaraţie publică rară. "Contrar afirmaţiilor sale, Rusia continuă să îşi consolideze capacităţi militare în apropierea Ucrainei", a spus el. "Aceasta include observarea de vehicule blindate şi elicoptere suplimentare, precum şi un spital de campanie care se îndreaptă spre graniţele Ucrainei. Rusia are masa militară pentru a conduce o invazie a Ucrainei", a adăugat Hockenhull. Tot miercuri, premierul britanic Boris Johnson a subliniat că există puţine dovezi ale retragerii trupelor ruse de la graniţa cu Ucraina în cadrul unei convorbiri cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres, potrivit AFP. Cei doi lideri au convenit că o invazie rusă a Ucrainei ar avea consecinţe "catastrofale" şi au decis să continue să colaboreze pentru găsirea unei "soluţii diplomatice urgente" şi pentru "evitarea unei escaladări militare dezastruoase şi a unei crize umanitare", conform unui comunicat dat publicităţii de un purtător de cuvânt din Downing Street. Scenariu: atac militar rusesc limitat Şeful serviciului de informaţii externe estonian a declarat miercuri că Rusia continuă dislocarea de trupe la graniţa cu Ucraina şi că va lansa probabil un atac militar limitat, informează Reuters. Atacul ar include bombardarea cu rachete şi ocuparea unor porţiuni de teren cheie în Ucraina, a declarat Mikk Marran, director general al serviciului de informaţii externe al Estoniei. "În acest moment, evaluarea noastră este că ar evita oraşele cu populaţie mare deoarece ar fi necesare multe trupe pentru a controla acele zone. Dar nu există o înţelegere clară a căii pe care o vor aborda trupele ruse", a spus el într-o conferinţă de presă organizată pentru a prezenta raportul anual al serviciului. O altă posibilitate ar putea fi intensificarea luptei în cele două regiuni separatiste din estul Ucrainei susţinute de ruşi. O astfel de escaladare este "foarte probabilă" şi în acest fel "Rusia poate avea o capacitate plauzibilă de negaţie şi poate evita sancţiunile", a spus Marran. După Ucraina, urmează țările baltice "Dacă Rusia are succes în Ucraina, aceasta ar încuraja-o să crească presiunea asupra ţărilor baltice în următorii ani", a spus el, adăugând: "Ameninţarea cu războiul a devenit principalul instrument politic pentru Putin". Serviciile de informaţii ale Estoniei sunt la curent cu aproximativ zece grupuri de luptă ale trupelor ruse care se deplasează spre graniţa cu Ucraina, unde 100 de grupuri de luptă militare ruse, adică aproximativ 170.000 soldaţi, sunt deja dislocaţi, a mai spus Mikk Marran. Aceste cifre includ soldaţi dislocaţi în regiunile din jurul Ucrainei dar şi trupe trimise în Belarus pentru a participa la un exerciţiu militar în apropierea graniţei cu Ucraina. Unii dintre soldaţi vor rămâne probabil în Belarus după încheierea exerciţiului de pe 20 februarie, o îngrijorare semnificativă pentru NATO, alianţa militară din care fac parte ţările baltice, a spus Marran."Aceasta ar reduce timpul de pregătire pentru un atac împotriva ţărilor baltice", a mai declarat oficialul eston.

Trupele rusești pleacă? NATO nu crede (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

Rușii pretind că se îndepărtează de granița cu Ucraina. Zelenski nu e convins. NATO: Plimbă trupele de colo, colo. De fapt, aduc mai multe

Trupele rusești pleacă? NATO nu crede. Configuraţia forţelor armate ale Rusiei în vestul ţării va reveni la normal în trei-patru săptămâni, a declarat ambasadorul Federaţiei Ruse în Irlanda, Iuri Filatov, informează miercuri TASS şi Reuters. Rusia a masat trupe lângă Ucraina, alimentând temeri că Moscova ar plănui un atac asupra ţării vecine. Moscova neagă că ar avea asemenea planuri. Trupele rusești pleacă? NATO nu crede Rusia a anunţat că mai multe dintre forţele sale militare din jurul Ucrainei au fost retrase miercuri, însă Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) a îndemnat Moscova să dovedească această retragere, susţinând că sunt semne că şi mai multe trupe ruse se îndreaptă spre frontiera ucraineană. De asemenea, Rusia nu va participa la reuniunea Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) în timpul căreia se va discuta despre exerciţiile sale militare comune cu Republica Belarus, a informat miercuri TASS, citându-l pe şeful delegaţiei ruse la negocierile de la Viena privind securitatea militară şi controlul armelor, Konstantin Gavrilov. Săptămâna trecută, cele trei ţări baltice - Estonia, Letonia şi Lituania - au cerut mai multe informaţii Republicii Belarus cu privire la exerciţiile militare de anvergură pe care le desfăşoară împreună cu Rusia pe teritoriul belarus. Ministerul Apărării al Letoniei a anunţat că cele trei ţări au trimis o solicitare în acest sens conducerii autoritare de la Minsk, prin intermediul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE). Zelenski: Nu vedem deocamdată vreo retragere Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat miercuri că nu a constatat deocamdată nicio retragere a trupelor ruse de pe poziţiile din apropierea frontierei ucrainene, relatează Reuters, care citează BBC. "Să fiu sincer, noi reacţionăm la realitatea care există şi nu vedem deocamdată vreo retragere, doar am auzit despre ea", a spus Zelenski în timpul unei vizite în vestul Ucrainei. "Cred că toţi oamenii normali se aşteaptă la o dezescaladare. În ce priveşte ameninţarea, am spus de multe ori că suntem calmi în legătură cu orice ameninţări pentru că ne amintim că toată această situaţie nu a început ieri. Acest lucru se întâmplă de mulţi ani. Atunci când trupele se retrag toată lumea va vedea asta... dar pentru moment, este doar o declaraţie", a adăugat şeful statului ucrainean. Stoltenberg: Rusia continuă concentrarea militară Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat miercuri că alianţa "nu a observat nicio detensionare pe teren", deşi Rusia a anunţat că şi-a retras o parte din trupele de la frontierele Ucrainei, transmit dpa şi Reuters. "Dimpotrivă, se pare că Rusia continuă concentrarea militară", a declarat Stoltenberg presei. "Ce observăm este că şi-au mărit numărul de militari şi că mai mulţi militari sunt pe drum", a adăugat el. Secretarul general a arătat că deplasările de trupe şi tancuri sunt o practică uzuală: "Dacă într-adevăr (ruşii - n. red.) încep să îşi retragă militarii, va fi ceva binevenit. (...) Şi-au deplasat întotdeauna forţele încoace şi încolo, aşa că doar observarea unor deplasări ale forţelor sau ale tancurilor nu confirmă o retragere reală". El a adăugat, înaintea unei reuniuni de două zile a miniştrilor apărării din ţările membre NATO, că alianţa va continua să monitorizeze situaţia şi să insiste pentru diplomaţie. Rușii acuză cecitatea NATO Ministrul canadian al apărării, Anita Anand, a făcut tot miercuri o declaraţie similară. Ea a afirmat că speră să vadă dovezi ale retragerii ruse din apropierea Ucrainei, dar deocamdată numerele sunt în creştere, iar situaţia este într-un moment de cotitură. "Escaladarea militarilor ruşi la frontiera ucraineană, inclusiv în Belarus, este tot mai semnificativă", a spus Anand la sosirea la reuniunea de la Bruxelles cu omologii ei. "Aşteptăm să vedem dovezi ale retragerii militarilor din partea Rusiei. Dar trebuie să ne pregătim pentru orice eventualitate, cu această escaladare semnificativă a militarilor ruşi la care am asistat în ultimele săptămâni", a mai afirmat ea. În replică, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că analiza făcută de NATO cu privire la mişcările de trupe ruseşti în apropiere de Ucraina este greşită, transmite dpa. "Sunt probleme cu evaluarea de către NATO a situaţiei", a atras atenţia Peskov, citat de agenţia Interfax.

Biden: SUA nu amenință Rusia Foto: Facebook White House
Internațional

Biden către cetățenii ruși: Nu sunteți inamicul nostru

Într-un discurs ținut la Casa Albă, președintele Joe Biden s-a adresat inclusiv cetățenilor ruși, afirmând că SUA și NATO nu amenință Rusia. El a avertizat asupra costurilor unei invazii, și pentru Rusia, și pentru Ucraina. Biden: SUA nu amenință Rusia „Permiteți-mi să fiu la fel de clar despre ceea ce nu facem: Statele Unite și NATO nu reprezintă o amenințare pentru Rusia”, a spus Biden, vorbind de la Casa Albă. „Ucraina nu amenință Rusia. Nici SUA, nici NATO nu au rachete în Ucraina. Nu avem, nu avem planuri să le punem și acolo. Nu țintim poporul Rusiei. Nu căutăm să destabilizam Rusia. Cetăţenilor Rusiei: nu sunteţi inamicul nostru. Nu cred că vreţi un război sângeros, distructiv împotriva Ucrainei", a spus el. ”Abordarea noastră a fost și rămâne diplomația. Asta i-am transmis președintelui Putin. Vrem un document semnat privind garanțiile de securitate”, a mai arătat Biden. El a avertizat că NATO își va apăra ferm teritoriul și va răspunde la orice atac împotriva unui aliat NATO. Biden a mai declarat că SUA este gata să reacționeze cu putere la un atac rusesc in Ucraina, care este o posibilitate. El a precizat însă că Statele Unite nu vor trimite soldați în această țară. Invazia va avea un cost imens Președintele SUA a mai apreciat că o invazie are avea un cost imens în vieți omenești pentru Ucraina, dar și ”un cost strategic uriaș pentru Rusia”. Citește și: Putin a decis care este pretextul pe care-l va invoca pentru război: Nu vom invada Ucraina decât dacă suntem provocaţi să o facem ”Dacă Rusia invadează în zilele care urmează, costul uman și economic pentru Rusia va fi enorm. Lumea nu va putea uita că Rusia a ales să pornească un război sângeros și fără rost”, a susținut Biden. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent

Dinamo Kiev nu se întoarce în Ucraina Foto: Facebook Dinamo Kiev
Internațional

De frica rușilor, Dinamo Kiev nu se întoarce în Ucraina. În 1942, aceeași echipă i-a înfruntat pe naziști

De frica rușilor, Dinamo Kiev nu se întoarce în Ucraina, a decis antreonorul Mircea Lucescu (78 de ani). Echipa se afla la antrenament în Antalya, în Turcia, iar antrenorul a decis să rămână acolo. Dinamo Kiev nu se întoarce în Ucraina Și staff-ul tehnic al echipei se află în Antalya. Mai mult, Lucescu le-a permis fotbaliștilor să își cheme familiile sau persoanele apropiate alături de ei, scrie Digi Sport. Decizia este una temporară, întrucât situația de la granița Ucrainei este foarte incertă. O invazie rusească ar fi posibilă în aceste zile, au scris mai multe publicații din occident, citând surse din serviciile de informații. Mircea Lucescu a fost ales antrenorul anului 2021 în Ucraina. Titlul i-a fost acordat de către Asociaţia Antrenorilor din Ucraina. O cu totul altă atitudine a avut echipa Dinamo Kiev în timpul celui de-al doilea război mondial, când Ucraina era ocupată de Germania nazistă. Confruntare cu naziștii „Stadionul Zenit, astăzi Start, din Kiev, a găzduit o astfel de confruntare în care balonul a fost disputat de echipa sovietică FC Start, formată din foști membri ai Dinamo Kiev, și ofițerii naziști care ocupaseră țara. La 9 august 1942, victoria echipei ucrainene pe terenul de fotbal în fața naziștilor a însemnat, mai ales, o sentință la moarte”, scrie revista Historia. Potrivit acestei reviste, la 9 august 1942, „Stadionul Zenit din Kiev a găzduit meciul istoric dintre FC Start și Flakelf. Totuși, miza jocului fusese schimbată. În zilele precedente, orașul fusese împânzit de de afișe, iar stadionul era bine păzit de naziști. Echipa ucrainenilor trebuia să piardă în fața naziștilor și mii de cetățeni să fie martori la acest eșec. S-au luat tot felul de măsuri de precauție:jucătorii au fost amenințați cu moartea în caz de victorie în acest meci și s-a hotărât ca meciul să nu mai fie arbitrat de un român – românii fiind considerați cei mai imparțiali cu putință, neputând fi acuzați de simpatii pentru aliații germani și maghiari, dar nici pentru ucraineni – ci de un ofițer german SS”. După acest meci, jucătorii au fost arestați de către Gestapo, fiind acuzați a fi membri NKVD. Unul a murit în urma torturilor la care a fost supus, alți opt au fost trimiși în lagărul de la Syrets, aflat la Bobi Yar, în apropierea Kievului, iar trei membri ai echipei FC Start au fost împușcați, mai arată Historia. Citește și: Putin a decis care este pretextul pe care-l va invoca pentru război: Nu vom invada Ucraina decât dacă suntem provocaţi să o facem

Putin, sfidător: cere independența separatiștilor ucraineni prin vocea Dumei (sursa: Agerpres)
Internațional

Putin toarnă gaz pe focul crizei ucrainene: ar putea recunoaște independența teritoriilor separatiste din Ucraina. Efectul imediat: conflict armat

Putin, sfidător: cere independența separatiștilor ucraineni. Deputaţii ruşi au votat marţi un apel adresat preşedintelui rus Vladimir Putin pentru ca Rusia să recunoască independenţa teritoriilor separatiste proruse care luptă, cu sprijinul Moscovei, împotriva armatei ucrainene în estul Ucrainei deja de opt ani, informează AFP. "Apelul adresat preşedintelui Rusiei asupra necesităţii de a recunoaşte Republica Populară Doneţk şi Republica Populară Lugansk îi va fi transmisă fără întârziere", a scris pe Telegram preşedintele Dumei de Stat, camera inferioară a Parlamentului rus, Viaceslav Volodin. Putin, sfidător: cere independența separatiștilor ucraineni El a precizat că acest text a fost adoptat în "şedinţă plenară" de către Duma de Stat, pentru ca cele două teritorii să devină "state autonome, suverane şi independente". Întrebat cu privire la aceasta, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a dat asigurări că deocamdată nu există "nicio decizie oficială" în acest sens, dar că cererea deputaţilor "reflectă părerea populaţiei" ruse. Citește și: Putin a decis care este pretextul pe care-l va invoca pentru război: Nu vom invada Ucraina decât dacă suntem provocaţi să o facem Recunoaşterea acestor teritorii ar marca sfârşitul procesului de pace în estul Ucrainei, în condiţiile în care acordurile de la Minsk, semnate cu mediere franco-germană, prevăd revenirea acestor teritorii sub controlul Kievului. "În caz de recunoaştere, Rusia se va retrage de facto şi de jure din acordurile de la Minsk, cu toate consecinţele ce vor decurge de aici. Noi am atenţionat împotriva acestei poziţii", a reacţionat şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba. Moscova a rupt mai multe teritorii în ultimii ani Federaţia Rusă acuză de luni de zile Ucraina că vrea să zădărnicească aceste acorduri, iar procesul de pace este practic paralizat de la sfârşitul lui 2019. Moscova este considerată instigatoarea conflictului şi susţinătoarea separatiştilor, războiul izbucnind în urma anexării de către Rusia a Peninsulei Crimeea, după instalarea la putere, la Kiev, a prooccidentalilor, la începutul lui 2014. Moscova a favorizat separatismele în mai multe republici ex-sovietice după destrămarea Uniunii Sovietice, recunoscând după războiul-fulger din Georgia, în 2008, independenţa a două teritorii proruse, Osetia de Sud şi Abhazia. NATO avertizează că Rusia se joacă cu focul Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat marţi Moscova în privinţa recunoaşterii auto-declaratelor "republici populare" Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei, transmite Reuters."Dacă aceasta se va întâmpla, va fi încă o încălcare grosolană a integrităţii teritoriale şi suveranităţii Ucrainei, întrucât nu există niciun dubiu că Doneţk şi Lugansk sunt parte a Ucrainei în graniţele sale recunoscute internaţional", le-a declarat Stoltenberg reporterilor la Bruxelles."Prin urmare, o astfel de recunoaştere ar fi o încălcare a dreptului internaţional şi a integrităţii teritoriale şi a suveranităţii Ucrainei. Nu doar atât, dar va fi şi o încălcare a acordurilor de la Minsk, aşadar va face şi mai dificil să se găsească o soluţie politică bazată pe acordurile de la Minsk", a adăugat el, citat de Agerpres.

Transnistria, posibilă bază de atac împotriva Ucrainei Foto: Mil.ru
Internațional

Transnistria, posibilă bază de atac împotriva Ucrainei. SUA cere cetățenilor americani să părăsească zona

Transnistria, posibilă bază de atac împotriva Ucrainei: în primăvara anului trecut, trupele rusești din Transnistria au participat la un exercițiu care prevedea atacarea Odessei, concomitent cu un asalt al flotei ruse din Marea Neagră. Distanța de la Tiraspol la Iași este de circa 225 de kilometri, pe șosea. Transnistria are o graniță de 400 km cu Ucraina, arată Al Jazeera. Transnistria, posibilă bază de atac împotriva Ucrainei Exercițiile au fost desfășurate de Grupul Operațional al Trupelor Ruse din regiunea separatistă a Transnistriei. Armata rusă a efectuat pe 7 aprilie 2021 etapa finală a pregătirilor de luptă. Scenariul a inclus distrugerea vehiculelor blindate și a aparatelor care zboară la înălțimi joase, arată Warsaw Institute. Acum, această amenințare se profilează, dacă Rusia atacă Ucraina. Rusia și-a mutat deja nave din flota baltică și ambarcațiunile de debarcare din Flotila Caspică în Marea Neagră. În februarie 2022, au avut loc alte exerciții de amploare, la care au participat circa 100 de echipamente militare. Citește și: Bode: „Granițele noastre sunt sigure”. În 2021, avioane cu țigări de contrabandă au aterizat în România fără să fie oprite În Ucraina, Rusia are 1.500 de soldați care păzesc depozitul de muniție de la Cobasna. Acesta este unul din cele mai mari depozite de armament din Europa, adăpostind circa 22.000 de tone de echipament și muniție. La aceștia se adaugă circa 500 de militari din forța de menținere a păcii. Departamentul de Stat al SUA a emis o avertizare ca cetățenii săi să nu călătorească în Transnistria din cauza „activității militare neobișnuite și îngrijorătoarea Rusiei în jurul Ucrainei și conflictul nerezolvat dintre regiunea separatistă a Transnistriei și guvernul central de la Chișinău”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră