duminică 28 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2577 articole
Internațional

Prietenul lui Ponta și ocrotitorul lui Ghiță, Aleksandar Vucic, anunță că Serbia nu va impune sancțiuni Rusiei

Serbia nu va impune sancțiuni Rusiei, a spus președintele acestei țări, socialistul Aleksandar Vucic. El este cunoscut în România pentru prietenia sa strânsă cu Victor Ponta. De altfel fostul premier român anunțase, în 2018, că este consilierul onorific al președintelui Serbiei. Un alt prieten al lui Ponta, Sebastian Ghiță, s-a refugiat în Serbia, pentru a scăpa de anchetele DNA. Serbia nu va impune sancțiuni Rusiei Vucic a afirmat luni seară că ţara sa se va confrunta cu presiuni tot mai mari de a impune sancţiuni Rusiei, însă va rezista acestora, transmite marţi Tanjug. El se află în vizită oficială la Monaco, unde a acordat un interviu pentru Pink TV. Citește și: Marea întrebare: când intră trupele rusești în Ucraina? Putin le-a cerut deja „menținerea păcii” în Donbas. Sancțiunile Occidentului se lasă așteptate El a spus că a primit deja apeluri telefonice în legătură cu impunerea de sancţiuni Rusiei. „Nu am discutat despre asta cu preşedintele francez Emmanuel Macron, cu el am vorbit mult despre Balcanii de Vest. El este corect în această privinţă şi vrea să audă ce avem noi de spus”, a afirmat Vucic, care purtase în cursul zilei o convorbire telefonică cu omologul său francez. Vucic a mai arătat că Serbia are o economie puternică şi va găsi o cale de a ieşi dintr-o nouă criză internaţională datorită sistemului său fiscal stabil. Nu va fi uşor, dar va fi mai uşor pentru Serbia decât pentru multe alte ţări, a adăugat el. Tanjug mai relatează că Aleksandar Vucic a început marţi vizita oficială în Monaco, unde a fost întâmpinat de prinţul Albert al II-lea.

Serbia nu va impune sancțiuni Rusiei, anunță Aleksandar Vucic Foto: Facebook Aleksandar Vucic
UE scoate Rusia din piața financiară (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

UE vrea să taie accesul Rusiei pe piețele și serviciile financiare europene

UE scoate Rusia din piața financiară. Uniunea Europeană a propus marţi să se interzică accesul autorităţilor ruse la pieţele şi serviciile financiare europene. Dar şi să fie vizate băncile care finanţează armata rusă şi alte operaţiuni militare ruse în regiunile separatiste din estul Ucrainei a căror independenţă Rusia a recunoscut-o luni seară, indică un comunicat al Comisiei Europene şi Consiliului European. UE scoate Rusia din piața financiară Pachetul de sancţiuni propuse de Uniunea Europeană în urma deciziei Rusiei de a recunoaşte independenţa regiunilor Doneţk şi Lugansk mai include persoane care au fost implicate în decizia ilegală şi vizează comerţul dinspre cele două regiuni separatiste către UE şi în sens invers. Într-o declaraţie comună, preşedinţii Comisiei Europene şi Consiliului European, Ursula von der Leyen şi Charles Michel, arată că decizia Federaţiei Ruse de a recunoaşte Doneţk şi Lugansk ca entităţi independente şi de a trimite trupe ruse în anumite zone din aceste subdiviziuni este ilegală şi inacceptabilă, încalcă dreptul internaţional, integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei şi propriile angajamente internaţionale ale Rusiei şi escaladează şi mai mult criza. Cele două înalte oficialităţi europene salută unitatea fermă a statelor membre şi determinarea lor de a reacţiona rapid şi cu vigoare la acţiunile ilegale ale Rusiei, în strânsă coordonare cu partenerii internaţionali. Reuniune informală a miniştrilor de externe din UE După o reuniune informală a miniştrilor de externe din UE, prezidată de şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, un prim pachet de sancţiuni va fi prezentat oficial. Ulterior, organismele abilitate se vor întâlni pentru finalizare în cel mai scurt timp a pachetului de măsuri. Citește și: Germania suspendă autorizarea Nord Stream 2 "Ambii preşedinţi, susţinuţi de Înaltul Reprezentant, continuă să urmărească atent evoluţiile în teren şi se consultă cu liderii din UE şi omologi internaţionali. Uniunea rămâne în deplin solidaritate cu Ucraina şi unită în sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială ale acesteia. Suntem alături şi vom continua să sprijinim Ucraina şi pe poporul său", menţionează declaraţia preşedinţilor Comisiei Europene şi Consiliului European.

Cele mai dure sancțiuni împotriva Rusiei ar viza sistemul financiar-bancar Foto: eng.kremlin.ru
Internațional

Cele mai dure sancțiuni pe care Vestul le pregătește împotriva Rusiei: blocarea băncilor și a exporturilor de energie

Cele mai dure sancțiuni pe care Vestul le pregătește împotriva Rusiei sunt cele care vizează sistemul bancar-financiar. Pe listă se află și blocarea exporturilor rusești de energie, însă UE depinde în procent de 40% de importurile de gaze din această țară. O subvariantă este blocarea exporturilor de petrol ale Rosneft. Sancțiuni împotriva Gazprom ar duce la o nouă creștere, substanțială, a prețurilor la gaze. Însă SUA ar putea reimpune sancțiuni împotriva Nord Stream 2, conducta care aduce gaze în Germania. Conducta este finalizată, dar autoritățile germane nu au aprobat funcționarea ei efectivă. Cele mai dure sancțiuni împotriva Rusiei Pe de altă parte, înainte de a prezenta varianta sancțiunilor bancar-financiare, trebuie spus că Rusia are o uriașă rezervă de dolari. Rusia a constituit rezerve valutare în valoare de aproape 600 de miliarde de dolari, adică 40% din PIB. Pentru comparație, în zona euro, băncile centrale dețin echivalentul a 1.200 de miliarde de dolari, echivalentul a 9% din PIB. Bugetul de austeritate al Rusiei permite Kremlinului să acopere cheltuielile curente atâta timp cât petrolul se vinde cu cel puțin 44 de dolari pe baril, potrivit estimărilor internaționale. În plus, Rusia trăiește sub snacțiuni din 2014, când a invadat Ucraina. Estimările FMI arată că ele au încetinit creșterea economică a Rusiei cu circa 1-1,5% din PIB pe an. Modelul Iran-2012 Iată o listă a sancțiunilor aflate pe masa SUA și a UE: SUA ar putea interzice Rusiei tranzacții financiare în dolari americani. Firmele care ar permite unei entități din Rusia să facă tranzacții în dolari s-ar confrunta cu penalități. Cumpărăturile Rusiei ar fi extrem de limitateSUA pot bloca băncile rusești, făcând pratic imposibile tranzacțiile internaționale. Însă această sancțiune ar lovi în investitorii vestici care au bani în aceste bănci, explică BBCScoaterea Rusiei din sistemul SWIFT, un sistem de comunicare între bănci. Ar îngreuna tranzacțiile bancare. A mai fost folosit în 2012 împotriva Iranului și i-a adus pierderi semnificative. Pe de altă parte, există îngrijorarea că o astfel de acțiune ar putea submina credibilitatea SWIFT ca intermediar de încredere, cu consecințe negative pe termen mediu. Deoarece are sediul în Belgia, SWIFT intră sub jurisdicția UE.Blocarea exporturilor de tehnologie către RusiaSancționarea punctuală a unor oligarhi ruși care-l susțin pe Putin „În general, economia Rusiei este mult mai dependentă de importurile occidentale decât este Europa de exporturile rusești. Cu toate acestea, dependența Europei de gazul natural rusesc oferă Kremlinului o pârghie. Pentru aceasta, UE trebuie să elaboreze un pachet care să sprijine țările cele mai expuse, în special din țările baltice și din Europa de est și centrală. În plus, există riscul ca tensiunile să se transforme într-un conflict hibrid cu atacuri cibernetice asupra infrastructurii critice, acestea reprezentând un risc mare pentru Europa” arată think-tank-ul Bruegel.org. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Germania suspendă autorizarea Nord Stream 2. Sursă imagine: Gazprom
Internațional

Germania suspendă autorizarea Nord Stream 2

Germania suspendă autorizarea Nord Stream 2. Cancelarul german Olaf Scholz a declarat marți că proiectul nu poate continua având în vedere cele mai recente acțiuni ale Rusiei, relatează BBC News. Gazoductul dintre Rusia și Germania a fost terminat în septembrie, dar nu operează încă. Citește și: Rusia repetă scenariul din Crimeea și în estul Ucrainei: Blindate fără numere de înmatriculare, la Donețk. Separatiștii cer retragerea Ucrainei din Lugansk Germania suspendă autorizarea Nord Stream 2. Scholz a avertizat de ieri Rusia „Nu poate exista certificare” a acestei infrastructuri, a declarat Scholz. Cancelarul german a mai apreciat că „situația s-a schimbat'' după ce Rusia a recunoscut cele două „republici” din estul Ucrainei. Scholz a mai adăugat că dosarul Nord Stream 2 „va fi reexaminat'' de guvernul german. El a pledat totodată pentru depunerea de eforturi diplomatice între occidentali şi ruşi „pentru a evita o catastrofă”. Anunțul cancelarului german Olaf Scholz de marți vine după ce a avertizat luni că decizia Rusiei de a recunoaște regiunile separatiste reprezintă o denunțare a acordului de la Minsk. Scholz a discutat telefonic cu Vladimir Putin înainte ca președintele rus să anunțe că recunoaște independența Lugansk și Donețk. Cancelarul german a precizat că Berlinul va analiza acum diversificarea importurilor sale de gaze naturale.

Rusia repetă scenariul din Crimeea și în estul Ucrainei. Sursă imagine:  Twitter CaucasusWarReport
Internațional

Rusia repetă scenariul din Crimeea și în estul Ucrainei: blindate fără numere de înmatriculare, la Donețk. Separatiștii cer retragerea Ucrainei din Lugansk

Rusia repetă scenariul din Crimeea și în estul Ucrainei. Luni noaptea, Reuters a filmat imagini cu blindate fără numere de înmatriculare la periferia Donețk. În Lugansk, pro-rușii au cerut autorităților ucrainene să se retragă complet din teritoriu. Parlamentele autoproclamatelor republici Donețk și Lugansk au votat pentru ratificarea tratatelor cu Rusia. Citește și: Marea întrebare: când intră trupele rusești în Ucraina? Putin le-a cerut deja „menținerea păcii” în Donbas. Sancțiunile Occidentului se lasă așteptate Rusia repetă scenariul din Crimeea. Reuters filmează blindate la periferia orașului Donețk Agenția Reuters a observat mai multe blindate fără numere de înmatriculare la periferia orașului Donețk, în estul Ucrainei. Agenția a apreciat că este „foarte probabil” ca aceste tancuri să fie ruse. Jurnaliștii Reuters au menționat că acest lucru s-a întâmplat la scurt timp după ce președintele Putin a recunoscut independența regiunilor separatiste. O tactică similară a folosit Rusia în 2014, când a ocupat Crimeea. Atunci, blindatele au primit numere de înmatriculare din Rusia imediat după anexarea Crimeei. Heavy military movement (over 30+ armoured vehicles) in the streets of Makiivka driving at full speed. No information if it’s pro-Russian or the Russian armed forces. pic.twitter.com/8OjYndgqwH— CaucasusWarReport (@Caucasuswar) February 21, 2022 „Parlamentele” Donețk și Lugansk ratifică tratatele cu Moscova. Și Duma de Stat îi urmează exemplul „Parlamentele” autoproclamatelor republici separatiste Doneţk şi Lugansk, din estul Ucrainei, au votat marţi în unanimitate în favoarea ratificării tratatelor „de prietenie şi cooperare” cu Rusia, transmite EFE, care citează agenţia oficială rusă TASS. Citește și: EXCLUSIV România a promovat caviarul rusesc și vodca ucraineană la expoziția mondială din Dubai Potrivit TASS, tratatul cu Doneţk a fost ratificat în prima şi a doua lectură de cei 97 de „deputaţi” din cadrul Consiliului Poporului care au participat la sesiunea plenară extraordinară. Ratificarea a fost primită cu ovaţii de „deputaţi”. În regiunea vecină Lugansk tratatul de prietenie, cooperare şi asistenţă reciprocă cu Rusia a fost ratificat tot în prima şi a doua lectură, la aceeaşi oră, de cei 46 de „deputaţi” prezenţi la sesiunea plenară specială, potrivit TASS, conform Agerpres. Și Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului rus) a ratificat cele două tratate. Separatiștii din Lugansk cer Ucrainei retragerea din regiune „Republica Populară” Lugansk cere Ucrainei să retragă voluntar trupele din regiunea Lugansk. Pro-rușii susțin că acest teritoriu aparține Lugansk, a declarat Dmitri Horoșilov. Acesta se intittulează „vicepreședintele Parlamentului LPR”, scrie agenția Interfax. „În cadrul legislației republicilor noastre, există o lege privind frontierele de stat, care prevede clar că teritoriul Republicii Populare Lugansk este teritoriul fostei regiuni Lugansk. Trebuie să facem apel la Ucraina să-și retragă trupele în mod voluntar”, a declarat Horoșilov. Acesta a amenințat că dacă Ucraina nu se va conforma, „se va lua o decizie care va permite stabilirea păcii și restabilirea integrității teritoriale”. Derapaj: Lavrov pune la îndoială dreptul la suveranitate al Ucrainei Ministerul de Externe rus a îndemnat „celelalte state să urmeze exemplul” Rusiei şi să recunoască independenţa regiunilor separatiste din estul Ucrainei, transmite France Presse. Serghei Lavrov a pus la îndoială dreptul la suveranitate al Ucrainei și a susținut că Guvernul de la Kiev nu reprezintă toate părţile constituente ale ţării. „Nu cred că cineva poate pretinde că regimul ucrainean, începând de la lovitura de stat din 2014, îi reprezintă pe toţi oamenii care trăiesc pe teritoriul statului ucrainean”, a susținut Lavrov. Preşedintele rus Vladimir Putin a recunoscut luni independenţa regiunilor separatiste proruse Lugansk şi Doneţk din estul Ucrainei şi a ordonat trupelor ruse să intre în aceste teritorii.

Rutele Rusiei pentru a ataca Ucraina. Vladimir Putin a recunoscut ieri „republicile” separatiste. Sursă imagine: Twitter KremlinRussia_E
Internațional

Rutele Rusiei pentru a ataca Ucraina: trei scenarii pe care le poate folosi Moscova în invazie

Rutele Rusiei pentru a ataca Ucraina includ: un atac prin Belarus, o ofensivă prin Crimeea deja ocupată din 2014 sau prin estul separatist, scrie BBC News. Rutele Rusiei pentru a ataca Ucraina. Prima, prin Belarus Prima rută posibilă este prin Belarus: dacă Vladimir Putin vrea schimbarea completă a regimului politic în Ucraina, un atac din nord este foarte posobil, scrie BBC News, citând organizația CNA, din SUA. Rusia are masați 30.000 de soldați în Belarus, pentru exerciții militare, echipați cu rachete Iskander cu rază scurtă și lansatoare de rachete, precum și avioane Su-25. Premierul britanic Boris Johnson a declarat, duminică, că, din datele serviciilor de informații, ar urma o ofensivă a rușilor din Belarus, prin care să înconjoare Kievul. Citește și: Marea întrebare: când intră trupele rusești în Ucraina? Putin le-a cerut deja „menținerea păcii” în Donbas. Sancțiunile Occidentului se lasă așteptate A doua rută posibilă: prin Crimeea A doua rută posibilă este prin Crimeea, scrie BBC, citând International Institute for Strategic Studies. Un război terestru ar include artilerie grea, care să asigure avansarea rapidă pe teritoriul ucrainean. Cu forțele ruse la vest, est, nord și în Crimeea, trupele ucrainene ar fi înconjurate. Rușii ar putea încerca să cucerească Kherson și Odessa la vest și Melitopol și Mariupol la est. Scopul ar fi să creeze o „punte” terestră între Crimeea și zonele controlate de separatiștii pro-ruși. O ofensivă a Rusiei ar putea include și forțele navale din Marea Neagră. A treia rută: Rusia ar putea folosi estul separatist O a treia rută pe care ar putea-o folosi Rusia ar fi prin estul separatist. Acolo, sunt cel puțin 15.000 de separatiști pro-ruși gata să ajute armata rusă. Ucraina estimează un număr mult mai mare al separatiștilor. Rusia are staționați 10.000 de soldați în regiunea Rostov. Dacă Moscova ar alege această cale pentru a ataca, trupele sale ar putea avansa pe lângă Crimeea sau prin Harkov, de la Belgorod. Analiștii citați de BBC News avertizează că este posibil ca Moscova să lanseze mai multe atacuri simultan, folosindu-se și de atacuri informatice, dezinformare și atacuri cu rachete. Citește și: EXCLUSIV România a promovat caviarul rusesc și vodca ucraineană la expoziția mondială din Dubai

când intră trupele rusești în Ucraina? (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Marea întrebare: când intră trupele rusești în Ucraina? Putin le-a cerut deja "menținerea păcii" în Donbas. Sancțiunile Occidentului se lasă așteptate

Când intră trupele rusești în Ucraina? Preşedintele Vladimir Putin a ordonat luni seară armatei ruse "să menţină pacea" în teritoriile separatiste pro-ruse din Ucraina, cărora le-a recunoscut independenţa, înainte de a semna acorduri de ajutor reciproc care prevăd prezenţa de durată a forţelor ruse, notează AFP. Marți, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că nu știe să spună dacă forțele ruse au intrat deja în cele două regiuni separatiste, conform BBC News. Două decrete ale preşedintelui rus cer Ministerului Apărării ca "forţele armate ale Rusiei să îşi asume funcţii de menţinere a păcii pe teritoriul" "republicilor populare" Doneţk şi Lugansk. Când intră trupele rusești în Ucraina? În aceste documente, fiecare de o pagină şi publicate pe site-ul bazei de date ruseşti de texte legislative, nu a fost anunţat niciun calendar de desfăşurare sau amploarea acesteia. Rusia a desfăşurat de mai multe săptămâni zeci de mii de militari la frontierele Ucrainei care, potrivit occidentalilor, sunt pregătiţi să-şi invadeze vecinul. Recunoaşterea independenţei celor două teritorii a deschis calea către o desfăşurare militară rusă la cererea acestora. Citește și: Iohannis: România acuză Federația Rusă de încălcarea flagrantă a dreptului internațional Vladimir Putin a semnat şi acorduri de ajutor reciproc cu aceste două entităţi separatiste care, cu sprijinul Rusiei, luptă de opt ani împotriva forţelor armate ucrainene. Potrivit textelor publicate pe un site al Camerei inferioare a parlamentului rus, Duma, acestea prevăd că părţile îşi vor asigura apărarea, împărţi baze militare şi îşi vor proteja frontierele în comun. Acordurile, cu o durată de zece ani, creează "temeiul legal pentru prezenţa" în aceste teritorii a "unităţilor militare ruse necesare menţinerii păcii în regiune şi asigurării unei securităţi de durată pentru părţi", potrivit unei note explicative care însoţeşte aceste texte. Documentele "prevăd obligaţiile părţilor de a asigura asistenţă reciprocă în cazul în care una dintre părţi este ţinta unui atac" şi "prevăd protecţia comună" a frontierelor. Aceste acorduri de prietenie şi ajutor reciproc urmează să treacă marţi prin Parlamentul Rusiei. Amenințări directe la adresa Ucrainei În plus, Rusia a ameninţat Ucraina cu noi consecinţe în cazul unor "planuri militariste" din partea Kievului. Ambasadorul Rusiei la ONU Vasili Nebenzia a declarat că Kievul are planuri să bombardeze şi să provoace Lugansk şi Doneţk, cunoscute sub numele de Donbas. După recunoaşterea de către Moscova a regiunilor, acest lucru ar putea avea "consecinţe extrem de periculoase", a declarat el în cadrul unei reuniuni de urgenţă a Consiliul de Securitate al ONU. Nebenzia a acuzat conducerea ucraineană pentru escaladarea tensiunilor. Citește și: Să ne amintim acum de toți lacheii lui Putin din România: foști premieri, miniștri, popi cu funcție El a spus că "refuzul categoric" al Kievului de a discuta direct cu liderii separatişti din Donbas este o dovadă că Ucraina nu intenţionează să-şi îndeplinească partea din acordul de la Minsk, făcând referire la un acord între Rusia şi Ucraina din 2015 pentru a rezolva conflictul din regiunea Donbas. Pentru a evita războiul, a mai spus el, Ucraina trebuie obligată să pună capăt "provocărilor". Sancțiunile impuse de SUA, ridicole Statele Unite au anunţat că vor impune noi sancţiuni împotriva Rusiei, marţi, după un răspuns iniţial prudent la ordinul preşedintelui Vladimir Putin de a desfăşura trupe ruse în două zone separatiste din Ucraina, scrie AFP. "Plănuim să anunţăm marţi noi sancţiuni împotriva Rusiei, ca răspuns la deciziile şi acţiunile Moscovei de luni. Ne coordonăm cu aliaţii şi partenerii noştri pentru acest anunţ", a declarat luni pentru AFP un purtător de cuvânt al Casei Albe. Preşedintele Joe Biden a impus uni sancțiuni limitate: a emis un ordin executiv care interzice orice nouă investiţie, schimb comercial sau finanţare de către americani către, dinspre sau în interiorul regiunilor pro-ruse Doneţk şi Lugansk din sud-estul Ucrainei. Washingtonul îşi va continua eforturile diplomatice "atât timp cât tancurile ruseşti nu vor fi în mişcare", a precizat acest înalt oficial sub protecţia anonimatului. Sunt așteptate sancțiuni mai dure Cele două teritorii separatiste Doneţk şi Lugansk au deja relaţii extrem de limitate cu Statele Unite. Dar aceste sancţiuni anunţă o nouă fază în ceea ce ar putea deveni în curând cea mai periculoasă confruntare dintre Occident şi Moscova de la prăbuşirea Uniunii Sovietice. "Alte măsuri" vor fi dezvăluite marţi, a spus un responsabil american, fără a oferi alte detalii. O listă a tuturor măsurilor, aici. În paralel, Uniunea Europeană a făcut cunoscut că îi va sancţiona "pe cei care sunt implicaţi" în decizia lui Vladimir Putin de a recunoaşte independenţa acestor teritorii ucrainene. Anunţul lui Vladimir Putin a fost făcut într-un moment în care occidentalii avertizează asupra iminentei invazii a Ucrainei, la frontierele căreia, potrivit Washingtonului, peste 150.000 de militari ruşi aşteaptă de săptămâni întregi. Casa Albă a ţinut să sublinieze că sancţiunile anunţate luni sunt "distincte" şi "se vor adăuga" măsurilor economice "rapide şi severe" pregătite de Washington şi aliaţii săi în cazul unei invazii. Aceste sancţiuni ar face din Moscova un "paria pentru comunitatea internaţională", a avertizat vineri un înalt responsabil al executivului american. Rusia ar fi "izolată de pieţele financiare globale şi lipsită de cele mai sofisticate aporturi tehnologice", a ameninţat el. Washingtonul a afirmat în repetate rânduri că gazoductul Nord Stream 2, care leagă Rusia de Germania pe mare, nu va intra în funcţiune dacă Moscova va ataca Ucraina. Marea Britanie ia măsuri marți Premierul britanic Boris Johnson prezidează marţi dimineaţă o reuniune de criză privind situaţia din Ucraina pentru a decide asupra unui "pachet important de sancţiuni", după ce Moscova a recunoscut independenţa unor regiuni separatiste pro-ruse, a anunţat Downing Street, notează AFP. Într-o convorbire telefonică cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, Boris Johnson a spus că "crede că o invazie este o posibilitate reală în orele şi zilele următoare", a indicat Downing Street într-un comunicat separat. "El i-a spus preşedintelui Zelenski că Regatul Unit a stabilit deja sancţiuni pentru a-i viza pe cei care sunt complici la încălcări ale integrităţii teritoriale a Ucrainei şi că aceste măsuri vor intra în vigoare mâine", potrivit documentului. "Prim-ministrul a indicat, de asemenea, că va lua în considerare trimiterea de mai mult sprijin defensiv Ucrainei", a adăugat comunicatul. Londra a livrat recent Ucrainei pentru prima dată arme letale, sub formă de rachete antitanc. Potrivit comunicatului, cei doi lideri au convenit ca occidentalii trebuie "să caute în continuare o soluţie diplomatică până în ultimul moment posibil", mai scrie AFP. ONU a condamnat decizia lui Putin Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a afirmat luni într-un comunicat că decizia Rusiei de a recunoaşte independenţa teritoriilor separatiste ucrainene este "o încălcare a integrităţii teritoriale şi a suveranităţii Ucrainei", notează AFP. Este "incompatibil cu principiile Cartei Naţiunilor Unite", a adăugat şeful ONU în comunicatul său. "ONU, în conformitate cu rezoluţiile Adunării Generale, continuă să susţină pe deplin suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Ucrainei, în cadrul frontierelor sale recunoscute internaţional", a adăugat Antonio Guterres. Adunarea Generală a ONU urmează să organizeze miercuri o reuniune anuală privind "ocupaţia temporară" a Ucrainei, instaurată după anexarea Peninsulei Crimeea la Rusia în 2014. În comunicatul său, secretarul general al Naţiunilor Unite i-a îndemnat "pe toţi actorii relevanţi să-şi concentreze eforturile pe încetarea imediată a ostilităţilor" şi "protecţia civililor şi a infrastructurii civile", făcând din diplomaţie o prioritate pentru rezolvarea crizei. Potrivit diplomaţilor, luni după-amiază au avut loc discuţii pentru convocarea cât mai curând posibil a unei reuniuni de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU privind recunoaşterea independenţei decisă de Rusia. Întâmplător, această întâlnire ar avea loc sub preşedinţia rusă, Moscova asigurând în februarie preşedinţia prin rotaţie a Consiliului de Securitate. NATO cere o rezolvare diplomatică Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a condamnat luni recunoaşterea de către Moscova a independenţei regiunilor separatiste din Ucraina şi a cerut Rusiei "să aleagă calea diplomaţiei", notează AFP. "Condamn decizia Rusiei", a declarat Jens Stoltenberg într-un comunicat. "Aliaţii cer cu insistenţă Rusiei, în termenii cei mai puternici, să aleagă calea diplomaţiei, să renunţe imediat la întărirea militară masivă din Ucraina şi din jurul Ucrainei şi să-şi retragă forţele în conformitate cu obligaţiile şi angajamentele sale internaţionale", a subliniat el. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

România acuză Federația Rusă că încalcă dreptul internațional Foto: Facebook Klaus Iohannis
Politică

Iohannis: România acuză Federația Rusă de încălcarea flagrantă a dreptului internațional 

România acuză Federația Rusă de încălcarea flagrantă a dreptului internațional prin recunoașterea independenței regiunilor Donețk și Lugansk, a afirmat președintele Iohannis. Într-o postare pe Twitter, în engleză, el a spus că semnarea de către liderul rus Vladimir Putin a decretelor privind recunoașterea independenţei regiunilor separatiste ucrainene Lugansk şi Doneţk trebuie să primească cel mai dur răspuns din partea comunității internaționale. România acuză Federația Rusă „România condamnă ferm recunoașterea de către Rusia a independenței regiunilor Donețk și Lugansk. Este o violare evidentă a dreptului internațional, lucru care trebuie să atragă cel mai sever răspuns din partea comunității internaționale. România susține ferm suveranitatea și integritatea teritorială”, a scris Klaus Iohannis. RO?? strongly condemns the recognition by Russia of the Donetsk & Luhansk areas of ?? as independent. This is a blatant violation of international law, which must attract the most severe response of international community. We firmly support ??sovereignty & territorial integrity.— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) February 21, 2022 Preşedintele rus Vladimir Putin a recunoscut, luni seara, independenţa teritoriilor separatiste proruse din estul Ucrainei. Potrivit Kremlinului, Vladimir Putin i-a informat în legătură cu această decizie pe omologul său francez Emmanuel Macron şi pe cancelarul federal german Olaf Scholz, mediatori în conflictul din estul Ucrainei şi care, potrivit Kremlinului, „şi-au exprimat dezamăgirea”. Citește și: Putin recunoaște independența republicilor separatiste din estul Ucrainei. Războiul, 99% probabil Potrivit dpa, cancelarul federal al Germaniei l-a atenţionat pe Vladimir Putin că recunoaşterea independenţei republicilor separatiste va fi „în contradicţie totală” cu acordurile de pace de la Minsk semnate în 2015. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Contre Ucraina - UE pe sancționarea Rusiei. În imagine, Dmitro Kuleba, ministrul de Externe ucrainean, și Antony Blinken, secretarul de stat SUA, în dreapta (sursa: Twitter/Dmytro Kuleba)
Internațional

Ucraina și România susțin ca UE să sancționeze Rusia acum, blocul comunitar mai așteaptă

Contre Ucraina - UE pe sancționarea Rusiei. Uniunea Europeană nu va impune deocamdată sancţiuni Rusiei, a declarat luni şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, respingând astfel un apel al ministrului de externe ucrainean ca aceste sancţiuni să fie impuse acum, Kievul considerând că în acest fel Rusia ar fi descurajată să lanseze un atac contra Ucrainei. Contre Ucraina - UE pe sancționarea Rusiei "Aşteptăm decizii (...) Considerăm că există motive serioase şi legitime de a impune cel puţin o parte din sancţiuni acum pentru a demonstra că UE nu doar vorbeşte, ci şi acţionează", a indicat ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba, înainte de a se adresa miniştrilor de externe europeni, reuniţi la Bruxelles. Citește și: Putin joacă pe cartea independenței republicilor separatiste Donețk și Lugansk: i-a cerut-o Duma, acum o cer liderii teritoriilor Situaţia de la frontiera ruso-ucraineană echivalează efectiv cu un atac, a declarat la rândul său presei ministrul de externe lituanian, Gabrielius Landsbergis. Și acesta a cerut blocului comunitar să ia în calcul impunerea mai degrabă acum a sancţiunilor decât să le lase în aşteptare până când invazia ar avea loc, relatează agenţia DPA. Landsbergis a estimat că UE ar putea, de exemplu, să sancţioneze Rusia pentru recentele campanii sub steag fals. Aurescu, de partea Ucrainei și Lituaniei La rândul său, mai notează agenţia DPA, ministrul de externe român Bogdan Aurescu a afirmat că, pentru a descuraja o invazie, UE ar trebui să ia în considerare dezvăluirea parţială a pachetului de sancţiuni aflat în prezent pe masă, potrivit Agerpres. În schimb, ministrul de externe austriac, Alexander Schallenberg, nu s-a arătat favorabil impunerii sancţiunilor în acest moment. "Sancţiunile sunt o reacţie, o pedeapsă. Nu o poţi face în avans", a remarcat acesta. "Întotdeauna am spus că UE va reacţiona proporţional faţă de orice act de agresiune", a mai spus Schallenberg, adăugând că în opinia sa ar fi bine ca pachetul de sancţiuni să nu fie dezvăluit deocamdată. Josep Borrell, la fel ca unii dintre miniştrii europeni de externe, menţionează Reuters, au transmis că UE nu are în vedere să impună sancţiuni Rusiei în acest moment. "Ministrul de Externe" al UE: "Când va veni momentul" Borrell a declarat în faţa presei că va convoca o reuniune extraordinară a UE pentru convenirea acestor sancţiuni numai atunci "când va veni momentul". Obiectivul blocului comunitar la ora actuală este susţinerea iniţiativelor pentru detensionarea crizei generate de comasarea unor trupe ruseşti la graniţa ucraineană şi de incidentele armate care s-au reluat în estul separatist al Ucrainei, a adăugat Borrell. "Întâlnirile la summituri, la nivel de lideri, la nivel de miniştri, în orice format, orice discuţie care să încerce evitarea unui război, este mare nevoie de ele", a explicat Borrell. La reuniunea de luni, miniştrii europeni de externe au aprobat un pachet de ajutor financiar pentru Ucraina constând într-un împrumut de 1,2 miliarde de euro şi au fost de asemenea de acord în principiu cu trimiterea unei mici misiuni de instructori militari care să ajute la pregătirea ofiţerilor ucraineni.

Putin reunește Consiliul Securității Rusiei. Sursă imagine: https://twitter.com/KremlinRussia_E
Internațional

Moscova continuă să toarne gaz pe foc: Putin reunește Consiliul Securității Rusiei

Putin reunește Consiliul Securității Rusiei, în contextul crizei din Ucraina, a anunțat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, citat de agenţia oficială rusă TASS. Dmitri Peskov a susținut că „nu este o reuniune obișnuită”. Putin reunește Consiliul Securității Rusiei. Temele de discuție, secrete Dmitri Peskov a declarat că președintele Putin va susține un discurs în cadrul Consiliului Securităţii Rusiei. Acest Consiliu reuneşte principalii factori de decizie ruşi, în special şefii armatei şi serviciilor de informaţii. Este posibil ca şi alţi membri ai Consiliului să prezinte rapoarte, a indicat purtătorul de cuvânt, citat de Agerpres. La insistenţa jurnaliştilor, Peskov a spus că aceasta „nu este o reuniune obişnuită" a Consiliului Securităţii, evitând să precizeze tema întrunirii. Citește și: Rusia pregătește asasinate și răpiri după invadarea Ucrainei. Pe lista neagră, politicieni, jurnaliști, activiști, potrivit SUA Rusia susține că situația e „tensionată” în Donbas, fără să-și asume vreo responsabilitate Referitor la situaţia din Donbas, Peskov a calificat situaţia din zona de conflict ca fiind „extrem tensionată", conform dpa. "Până acum nu vedem semne de detensionare", a susținut el. De mai multe săptămâni, Occidentul şi Ucraina acuză Rusia de concentrarea a zeci de mii de soldaţi şi a unui număr mare de echipamente militare în apropierea frontierei ucrainene. Vineri, preşedintele rus a acuzat Kievul de discriminarea minorităţii rusofone din Ucraina. Citește și: Viața ucrainenilor sub bombardamentele pro-rușilor: „Ei trag, noi ne ascundem” La scurt timp, liderii autoproclamatelor „republici populare" Lugansk şi Doneţk au anunţat evacuarea populaţiei civile în Rusia, pe motiv că armata ucraineană ar pregăti o ofensivă pentru recucerirea teritoriului controlat de separatişti, potrivit mass-media de la Kiev. Responsabili ucraineni au negat orice fel de ofensivă în Donbas. Observatorii internaţionali care monitorizează situaţia din zona de conflict au informat cu privire la o înmulţire masivă a încălcării armistiţiului în Donbas, potrivit dpa.

Șapte minciuni ale Rusiei Foto: Facebook mil.ru
Internațional

Șapte minciuni ale Rusiei despre situația din Ucraina - o analiză a diviziei UE de combatere a dezinformării

Șapte minciuni ale Rusiei privind situația din Ucraina: EUvsDisInfo a realizat o analiză a propagandei Moscovei. Presa rusă controlată de stat aruncă permanent povești despre atrocitățile iminente sau chiar încurs împotriva populației din Donbas. Rusia încearcă astfel să aibă un pretext pentru o invazie sau pentru a menține deschisă opțiunea unei noi agresiuni militare împotriva Ucrainei. Șapte minciuni ale Rusiei Minciuna 1: „Tensiunile actuale sunt rezultatul unui comportament agresiv persistent al Ucrainei și al aliaților săi din Occident. Rusia nu face altceva decât să își apere interesele legitime și nu poartă responsabilitatea pentru acest conflict“. În realitate, Rusia a anexat Crimeea și a desfășurat acțiuni armate în Ucraina. Rusia a încălact cel puțin 12 tratate internaționale. Minciuna 2: „Situația din Ucraina a declanșat acest conflict. Există dovezi că Ucraina comite atrocități împotriva populației vorbitoare de limbă rusă din estul țării. Rusia trebuie să intervină, nu în ultimul rând pentru că Ucraina și Rusia formează «o singură națiune». Ucraina aparține pur și simplu «sferei de influență privilegiate» a Rusiei“. Aceste povești s-au dovedit a fi fabricate. Mitul 3: „Ucraina ar trebui să se îndrepte spre Rusia, deoarece UE și Occidentul nu sunt interesate de această țară și au abandonat-o“. UE este cel mai mare partener comercial al Ucrainei, reprezentând peste 40% din schimburile comerciale ale acesteia. Din 2014, UE a acordat Ucrainei 17 miliarde EUR sub formă de împrumuturi și granturi. Gorbaciov dezminte tema propagada lui Putin Mitul 4: „Criza actuală este din vina NATO și a Occidentului. Dacă și-ar fi respectat promisiunea de a nu extinde alianța, Rusia nu s-ar fi simțit amenințată”. NATO nu a făcut niciodată o astfel de promisiune și nici nu i s-a cerut niciodată să o facă. Presa rusă controlată de stat a afirmat adesea că liderului sovietic Mihail Gorbaciov i s-a promis „verbal” că NATO nu se va extinde dincolo de Germania reunificată. De fapt, Gorbaciov însuși a negat această afirmație într-un interviu din 2014, spunând că „subiectul «expansiunii NATO» nu a fost dezbătut deloc și nu a fost menționat în acei ani”. Mitul 5: „Din cauza expansiunii agresive a NATO, Rusia este acum «încercuită de dușmani» și trebuie să se apere singură”. Fapte: Rusia este cea mai întinsă țară din lume, cu o populație de peste 140 de milioane de locuitori și una dintre cele mai mari forțe armate din lume, cu cel mai mare număr de arme nucleare, astfel că este absurd ca Rusia să fi e prezentată ca o țară aflată sub o amenințare acută. Din punct de vedere geografic, mai puțin de o șaisprezecime din frontiera terestră a Rusiei se află în vecinătatea membrilor NATO. Dintre cele 14 țări cu care se învecinează Rusia, doar cinci sunt membre aleNATO. Citește și: Rusia pregătește asasinate și răpiri după invadarea Ucrainei. Pe lista neagră, politicieni, jurnaliști, activiști, potrivit SUA Moscova uită cine a început Mitul 6: „Rusia nu este responsabilă pentru tensiunile actuale din Ucraina. Ucraina a încălcat în mod deliberat acordurile de la Minsk, iar Occidentul continuă să înarmeze Ucraina. Rusia trebuie să reacționeze rapid, apărându-și granițele. Provocarea vine dinspre Occident”. De fapt, Rusia este cea care a adunat 140.000 de soldați și echipamente militare la granițele Ucrainei, inclusiv în peninsula Crimeea, anexată ilegal. Misiunea de monitorizare OSCE (oricum foarte limitată) a fost întreruptă din cauza unui veto rusesc, în vara anului 2021. Mitul 7: „UE este slabă și irelevantă. De ce să ne mai obosim să vorbim cu UE?”. Fapte: UE este cea mai mare zonă economică integrată din lume.

Viața ucrainenilor sub bombardamentele pro-rușilor. În imagine, o femeie împușcată în mână, într-un schimb de focuri. Sursă foto: Al Jazeera
Internațional

Viața ucrainenilor sub bombardamentele pro-rușilor: „Ei trag, noi ne ascundem”

Viața ucrainenilor sub bombardamentele pro-rușilor, lângă linia frontului, se reduce la groază și trăit printre clădirile găurite de gloanțe și obuze, relatează Al Jazeera. Mulți dintre cei rămași în regiunea bombardată sunt vârstnici, bolnavi și n-au bani să se mute. „Țineam în mână o plasă și am simțit dintr-o data o durere scurtă, apoi am văzut sângele curgându-mi pe plasă”, povestește Valentina Gordeieva, o femeie de 65 de ani, rănită în confruntările iscate de separatiștii pro-ruși începând cu joia trecută. Patru civili au fost răniți în ultimele zile. Citește și: România promite că primește refugiați ucraineni, dar nu știe câți Viața ucrainenilor sub bombardamentele pro-rușilor: 2,9 milioane de oameni au nevoie de ajutor umanitar Orașul Marinka, cu 10.000 de locuitori, este chiar lângă linia frontului, lângă Donețk, una din cele două regiuni controlate de pro-rușii din Ucraina. După opt ani de conflicte, în care au murit peste 14.000 de civili, mulți ucraineni, care n-au putut fugi din calea conflictului, s-au obișnuit să trăiască sub amenințarea gloanțelor. „Am rude în Donețk și tot ce vreau este să fie pace”, spune, pentru Al Jazeera, Blinova Tetiana Anatolivna, de 46 de ani. Ea a plecat spre Mariupol sâmbătă, după bombardamente. Mulți dintre cei care au rămas sunt vârstnici, bolnavi sau nu au destui bani ca să se mute. Organizațiile umanitare estimează că 2,9 milioane de ucraineni, de ambele părți ale frontului, au nevoie de asistență. Citește și: Rusia pregătește asasinate și răpiri după invadarea Ucrainei. Pe lista neagră, politicieni, jurnaliști, activiști, potrivit SUA „Nu știm ce se va întâmpla, dar suntem extrem de speriați” Valentina Gordeieva locuiește singură în centrul orașului Marinka. S-a mai mutat o dată, când a izbucnit prima dată conflictul, în 2014, dar acum n-ar vrea să-și părăsească din nou casa. Nici nu le-a spus copiilor că a fost rănită. „Ceva important se va întâmpla. Nu știm ce, dar suntem extrem de speriați”, adaugă femeia. Olena Ivanivna, de 65 de ani, stă cu cei trei nepoți mai mult prin adăposturi. Acoperișul locuinței a ajuns „ca o sită” de cât de mult a fost lovit în ultimii ani. În ultima săptămână, a rămas și fără current electric și acum se teme că va fi întreruptă și furnizarea apei potabile. Totuși, n-are unde să se ducă. „Nu mai bombardaseră de un an, era mai bine. Acum, și-au pierdut mințille. Nu vrem să ne părăsim casele. Ei trag și noi ne ascundem. Asta e”, le-a spus femeia.

România promite că primește refugiați ucraineni, dar nu știe câți, prin vocea premierului Ciucă. Sursă: Facebook Guvernul României
Eveniment

România promite că primește refugiați ucraineni, dar nu știe câți, unde și în ce condiții

România promite că primește refugiați ucraineni, prin vocea premierului Nicolae Ciucă, însă șeful Guvernului nu știe să spună un număr, pentru că „instituțiile de specialitatate n-au reușit” să facă o analiză. România promite că primește refugiați ucraineni în „număr destul de mare” Nicolae Ciucă a declarat, luni, înainte de ședința Biroului Executiv al PNL, că, până în prezent, „instituţiile de specialitate” nu au reușit să ofere o analiză asupra situației. Premierul a apreciat însă că România ar putea primi „un număr destul de mare” de refugiați, conform Agerpres. Premierul a mai susținut că nu există solicitări de repatriere din partea românilor aflaţi în Ucraina. „Nu avem această solicitare. Există doar comunicatul MAE şi în funcţie de solicitări suntem pregătiţi să acţionăm ca atare, există pregătite măsuri astfel încât să putem să asigurăm sprijinul necesar unui flux de refugiaţi, inclusiv partea de repatriere. Până în acest moment nu avem nicio solicitare", a spus premierul. Citește și: Rusia pregătește asasinate și răpiri după invadarea Ucrainei. Pe lista neagră, politicieni, jurnaliști, activiști, potrivit SUA MAE recomandă românilor să evite deplasările în Ucraina Duminică, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a actualizat textul alertei curente de călătorie pentru Ucraina. Ministerul le „recomandă puternic cetăţenilor români evitarea oricărei deplasări în Ucraina, manifestarea unei atenţii deosebite şi, de asemenea, să ia în considerare părăsirea teritoriului acestui stat cât mai curând". MAE recomandă cetăţenilor români aflaţi pe teritoriul Ucrainei să îşi notifice coordonatele prezenţei lor în Ucraina la misiunea diplomatică de la Kiev sau la oficiile consulare din Ucraina, folosind inclusiv site-ul https://www.econsulat.ro/CetateniRomaniInregistrati/Inregistreaza.

Rusia pregătește asasinate, răpiri în Ucraina (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia pregătește asasinate și răpiri după invadarea Ucrainei. Pe lista neagră, politicieni, jurnaliști, activiști, potrivit SUA

Rusia pregătește asasinate, răpiri în Ucraina. Statele Unite ale Americii au avertizat ONU că deţin informaţii credibile cu privire la existenţa unei liste negre, întocmită de Moscova. Aceasta ar conţine numele unor ucraineni care să fie eliminați în caz de invazie a ţării vecine, potrivit unei scrisori oficiale, consultată duminică de AFP. Rusia pregătește asasinate, răpiri în Ucraina Ambasadoarea americană la ONU, Bathsheba Nell Crocker, i-a scris lui Michelle Bachelet, Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, subliniind detaliile despre "informaţii perturbatoare" colectate de SUA, relatează luni DPA. "Suntem profund îngrijoraţi în legătură cu continuarea abuzurilor în materie de drepturi ale omului de către Rusia în părţi din Ucraina pe care deja le ocupă şi avem toate motivele să credem că aceste preocupări se vor multiplica în urma unei noi ofensive militare", se arată în scrisoare. Citește și: Cum a pus Putin la aceeași masă de consultări România și Polonia cu SUA, Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, UE și NATO În documentul citat se afirmă că Rusia plănuieşte asasinate ţintite, răpiri, detenţii nejustificate şi utilizarea torturii, vizându-i pe cei care se opun acţiunilor ruseşti, inclusiv disidenţi ruşi şi belaruşi în exil în Ucraina, jurnalişti şi activişti anticorupţie, precum şi populaţii vulnerabile. Lista neagră a Kremlinului "Mai exact, avem informaţii credibile ce indică faptul că forţele ruse alcătuiesc liste cu ucraineni identificaţi pentru a fi ucişi sau trimişi în lagăre în urma unei ocupaţii militare", potrivit acestei scrisori citate de agenţia germană de presă. Statele Unite au avertizat de asemenea că ele cred că forţele ruse vor folosi măsuri letale de dispersare a protestelor paşnice sau pentru a contracara ceea ce ele vor percepe drept rezistenţă din partea civililor. SUA nu şi-au dezvăluit sursele de informaţii, notează DPA. La jumătatea lunii februarie, Kremlinul a acuzat SUA de "isterie" pe subiectul Ucraina, aminteşte AFP. Totodată, potrivit DPA, Moscova a respins în repetate rânduri planurile de a invada teritoriul ucrainean, în ciuda faptului că a concentrat aproximativ 150.000 de soldaţi de-a lungul graniţei cu această ţară, potrivit serviciilor de informaţii occidentale.

Istoricul Dorin Dobrincu, despre "basmele Kremlinului" (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Istoricul Dorin Dobrincu, despre "basmele Kremlinului" că Rusia nu a atacat niciodată pe nimeni: Bine ați venit la grădiniță

Istoricu Dorin Dobrincu a comentat declarațiile recente ale purtătorului de cuvânt al președintelui Rusiei, sub titlul "Basmele de la Kremlin cu pretenții de adevăr istoric". Comentariul istoricului, integral, mai jos. Istoricul Dorin Dobrincu, despre "basmele Kremlinului" "Un domn care răspunde la numele de Dmitri Peskov, de profesie purtător de cuvânt al domnului Vladimir Putin, la rândul său de profesie autocrat, instalat la Kremlin acum mai bine de două decenii, a glăsuit astăzi ceva care se voia adevăr istoric: . Bine ați venit la grădiniță, unde se spun basme despre cât de buni, frumoși, cinstiți, harnici și viteji erau strămoșii. Fiecare trib are asemenea invenții pioase, mereu rearanjate, în funcție de vârstă și imaginație. Kremlinul, "abia la vârsta adolescentului golan" Numai că atunci când societățile cu ale lor state și lideri politici se maturizează, istoria de parastas ajunge în pubelă. Kremlinul e însă departe de această fază. E abia la vârsta adolescentului golan care îi terorizează pe alții în cartier. După ce provoacă un kaft, tot el urlă că l-au atacat tocilarii în drum spre școală. Citește și: Cum a pus Putin la aceeași masă de consultări România și Polonia cu SUA, Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, UE și NATO Probabil își imaginează că bibliotecile au fost și ele distruse, iar memoria istorică a umanității pur și simplu nu mai există. Dacă ar fi așa cum spune dl Peskov, Rusia (în sensul de Moscovia, pentru moldo-români Muscalul) ar fi caz unic în istoria lumii. Adică ar trebuie să credem că un stat s-a întins cu steagul alb pe trei continente. Rusia ocupă astăzi estul Europei și tot nordul Asiei. Ba până la 1867 a avut și Alaska. (De văzut mai jos o hartă a expansiunii moscovite.) Un cnezat, undeva între niște păduri Vă imaginați că un cnezat constituit în jurul orașului Moscova, undeva între niște păduri și la intersecția unor drumuri comerciale, s-a tot întins din secolul XIV încoace ca un râu care curge frumos, liniștit și răcoritor printr-un deșert? Vă imaginați că au cerut din convingere patriotică toate cnezatele rusești - Novgorod, Tver, Pskov și altele - să se închine de bunăvoie cneazului aflat în Kremlinul Moscovei, moștenitorul unui imaginar politic bizantino-mongol? Ne putem imagina că tătarii din Kazan, Astrahan, Siberia și Crimeea au intrat de bunăvoie sub jugul țarilor pravoslavnici? Sau că toate triburile siberiene - de la mansi și ostiaci până la iakuți și ciucci - au spus, când au dat cu ochii de cazacii țarului, Sau că mongolii/buriații au zis și ei că fac act de supunere pentru că au nevoie de un stăpân? Sau că triburile de indieni și eschimoși din Alaska aveau surplus de orice și ardeau de nerăbadare să contribuie la slava țarului aflat la distanță de câteva luni de mers apăsat? Oare finlandezii au jubilat când au trecut de sub stăpânirea regelui Suediei sub cea a a împăratului de la Sankt Petersburg? La fel și cazacii ucraineni revoltați sub Mazepa? Sau lituanienii și polonezii când au rămas fără stat? "Moldovenii au giucat cumva o horă a bucuriei?" Iar când Moldova a fost spartă, cu granița pusă în mijlocul țării, pe Prut, pentru că așa s-au înțeles rușii cu otomanii, moldovenii au giucat cumva o horă a bucuriei? Sau poate toate popoarele și triburile de caucazieni, de kazahi, turkmeni și tadjici - fără excepție - au bătut din palme și au băut vin sau cumâs, potrivit cu religiile și cutumele locale, în onoarele marelui și pașnicului vecin din nord? Și când s-au împărțit iarăși teritoriile, în 1939 sau 1944-1945, iar granițele au fost redesenate în Europa de Est și popoarele fericite, să credem că toate acestea s-au făcut pașnic? Și în 1968, purtătorii de ordine de la Kremlin au ajuns la Praga pentru a planta panseluțe? Istoria este (și) narațiune, dar nu unică. Și oricum ea nu trebuie confundată cu un basm rostit de un purtător de vorbe din apropierea Turnului Spassky."

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră