sâmbătă 27 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2577 articole
Internațional

Genocid rusesc la Mariupol: 1.207 civili ucraineni uciși de bombardamente în nouă zile de asediu al orașului

Genocid la Mariupol: 1.207 civili uciși. Cele nouă zile de asediu rus asupra portului strategic Mariupol din sudul Ucrainei au făcut în total 1.207 de morţi în rândul civililor, a afirmat miercuri seară primăria într-un scurt text pe canalul său Telegram, notează AFP. Genocid la Mariupol: 1.207 civili uciși "Nouă zile. Nouă zile de blocadă a oraşului Mariupol. Nouă zile de bombardament continuu asupra populaţiei civile. Nouă zile, jumătate de milion de oameni trăind fără electricitate, apă, încălzire sau comunicaţii. Nouă zile în care oraşul este rupt de lumea exterioară. Nouă zile - 1.207 civili din Mariupol ucişi. Nouă zile de genocid al populaţiei civile", a scris primăria în acest text. Solicitată de AFP, preşedinţia ucraineană a confirmat această informaţie: "Nu avem cifra exactă, dar cifra provizorie este corectă", a indicat ea. Citește și: FOTO Imagini dramatice de la bombardarea, de către ruși, a maternității din Mariupol. Liderii europeni o consideră o crimă de război "Nu vom ierta niciodată. Nu vom uita niciodată, rezistăm, noi, locuitorii din Mariupol", a mai scris primăria în timp ce oraşul este supus unor bombardamente violente din partea armatei ruse care miercuri a lovit printre altele un spital de copii dintr-un complex cuprinzând şi o maternitate. Port-cheie ucrainean la Marea Azov, acest oraş industrial avea peste 450.000 de locuitori înainte de lansarea invaziei ruse la 24 februarie, reaminteşte France Presse.

Genocid la Mariupol: 1.207 civili uciși (sursa: CNN)
Rusia, arme chimice, biologice în Ucraina, spune Jen Psaki (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

SUA suspectează Rusia de "posibilă utilizare a armelor chimice sau biologice în Ucraina"

Rusia, arme chimice, biologice în Ucraina. Statele Unite au acuzat miercuri Rusia şi China că răspândesc "în mod intenţionat" "minciuni" despre presupuse laboratoare americane de arme biologice şi chimice în Ucraina, spunând că se tem că Rusia foloseşte astfel de arme interzise, notează AFP. Rusia minte și China răspândește falsurile "Kremlinul răspândeşte pur şi simplu în mod intenţionat minciuni potrivit cărora Statele Unite şi Ucraina desfăşoară activităţi legate de arme chimice şi biologice în Ucraina", a declarat purtătorul de cuvânt al diplomaţiei americane, Ned Price, într-un comunicat. "Am văzut, de asemenea, responsabili din Republica Populară Chineză care colportează aceste teorii ale conspiraţiei", a adăugat el. Citește și: FOTO Imagini dramatice de la bombardarea, de către ruși, a maternității din Mariupol. Liderii europeni o consideră o crimă de război "Nu este prima dată când Rusia inventează astfel de acuzaţii false împotriva unei alte ţări", a afirmat el, dând asigurări că acestea au fost "infirmate definitiv şi în mai multe rânduri". Chestionată marţi în cursul unei audieri parlamentare, numărul trei al diplomaţiei americane, Victoria Nuland, afirmase că Ucraina dispune de "facilităţi de cercetare biologică". "În prezent, suntem de fapt destul de îngrijoraţi de posibilitatea ca forţele ruse să încerce să preia controlul asupra acestora", a adăugat ea, spunând că lucrează cu ucrainenii pentru a preveni ca aceste materiale sensibile să "cadă în mâinile" Moscovei. Rusia, arme chimice, biologice în Ucraina Un senator republican, Marco Rubio, a subliniat apoi că "propaganda rusă" a raportat despre un presupus "plan" ucrainean de a folosi "arme biologice în ţară cu coordonarea NATO". "Este o tehnică clasică rusă de a-i acuza pe alţii de ceea ce plănuiesc să facă ei înşişi", a răspuns Victoria Nuland. Miercuri, Casa Albă a mers mai departe. "Acum, când Rusia a emis acuzaţiile sale false, iar China pare să îmbrăţişeze această propagandă, trebuie să supraveghem orice posibilă utilizare de către Rusia a armelor chimice sau biologice în Ucraina", a avertizat pe Twitter purtătoarea sa de cuvânt, Jen Psaki. Ea a afirmat că Statele Unite respectă "pe deplin" textele internaţionale privind aceste arme interzise, spre deosebire de Rusia, pe care Occidentul o acuză că a "otrăvit" opozanţi şi că a sprijinit regimul sirian "care a utilizat în mod repetat arme chimice".

Moscova neagă bombardarea maternității din Mariupol (sursa: Twitter/Oleksiy Sorokin)
Internațional

Cinism rusesc: Moscova spune că e "fake news" că ar fi bombardat maternitatea din Mariupol

Moscova neagă bombardarea maternității din Mariupol. Rusia a transmis joi că acuzaţia Ucrainei că a bombardat un spital de copii din oraşul Mariupol este ştire falsă, deoarece clădirea este o fostă maternitate care fusese preluată de mult timp de trupe, relatează Reuters. Moscova neagă bombardarea maternității din Mariupol "Aşa se nasc ştirile false", a scris pe Twitter reprezentantul permanent adjunct al Rusiei la ONU, Dmitri Poliaski. El a mai spus că Rusia a atras atenţia la 7 martie că spitalul a fost transformat într-un obiectiv militar din care trag ucrainenii. Citește și: FOTO Imagini dramatice de la bombardarea, de către ruși, a maternității din Mariupol. Liderii europeni o consideră o crimă de război Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că a comis o crimă de război după ce autorităţile au spus că aviaţia rusă a bombardat miercuri respectivul spital de copii. Bombardarea spitalului din Mariupol a stârnit de asemenea indignarea UNICEF şi a ţărilor occidentale.

Ciucă a încurcat sancțiunile anti-rusești (sursa: gov.ro)
Investigații

EXCLUSIV Premierul Ciucă a încurcat sancțiunile anti-rusești. De fapt, nu sunt trei firme și două persoane, ci doar trei firme. De fapt, nici un activ nu a fost înghețat

Premierul Nicolae Ciucă a încurcat sancțiunile anti-rusești. Acesta a anunțat că România a înghețat activele deținute de trei companii și două persoane fizice aflate în strânsă legătură cu puterea de la Moscova. Decizia ar fi fost luată în urma sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană unor oligarhi, politicieni și companii rusești aflate în sfera de influență a lui Vladimir Putin, președintele Rusiei. Defapt.ro a aflat oficial că, în realitate, sunt verificate trei companii, dar nu și două persoane fizice. Iar cele trei companii ar putea avea legături cu două persoane fizice, respectiv o persoană juridică, aflate pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene. Mai mult, nu s-a luat nici o decizie privind înghețarea bunurilor celor vizați de investigația condusă de ANAF. Lista neagră a UE: 696 de persoane și 59 de companii Uniunea Europeană a decis să impună sancțiuni Rusiei începând cu anul 2014, în urma anexării ilegale a Peninsulei Crimeea. Până la începutul acestui an, pe lista neagră a Uniunii Europene se aflau 211 persoane și 51 de companii. Pe 15 februarie 2022, președintele Vladimir Putin a cerut Dumei de Stat să voteze recunoașterea independeței așa numitelor republici populare Donețk și Lugansk, din regiunea Donbas, situată în estul Ucrainei. Citește și: Ministrul Energiei: Avem suficiente stocuri de combustibil! Românii nu trebuie să intre în panică şi să stea la cozi În acest context, Uniunea Europeană a decis să mărească lista neagră a persoanelor și companiilor aflate în strânsă legătură cu Kremlinul. Astfel, numărul persoanelor aflate pe lista de sancțiuni a crescut la 571. Totodată, au fost incluse și Agenția pentru cercetarea internetului, dar și băncile Rossiya Bank, Promsvyabank și VEB.RF. Zece zile mai târziu, lista cu sancțiuni a fost din nou actualizată. De data aceasta au fost adăugate alți 99 de membri ai Dumei de Stat și persoane din anturajul lui Vladimir Putin. Pe 28 februarie 2022, lista neagră a Uniunii Europene a fost din nou completată, cu alte 26 de persoane și Compania de Asigurări a Industriei Gazului SOGAZ. La 1 martie au mai fost introduse pe lista de sancțiuni și băncile Bank Otkritie, Novikombank, Sovcombank și VTB Bank. În total, 696 de persoane și 59 de companii. Ciucă a încurcat sancțiunile anti-rusești Toate statele membre ale Uniunii Europene sunt obligate să înghețe activele persoanelor fizice și juridice din Rusia aflate pe lista de sancțiuni. Premierul Nicolae Ciucă a anunțat la Digi24 că pe teritoriul României au fost identificate trei companii și două persoane fizice care alimentează financiar Kremlinul. "Instituţia care se ocupă de această problemă este ANAF-ul şi, desigur, celelalte instituţii şi până în momentul de faţă au fost identificate trei entităţi şi două persoane fizice. Intră sub sancţiuni pe mâna autorităţilor din România. Suntem obligaţi să punem în aplicare deciziile care au fost luate la nivelul Uniunii Europene”, a afirmat Nicolae Ciucă. Premierul a mai spus că ministrul Finanțelor, adică ministrul Adrian Câciu, l-a anunţat că bunurile celor cinci au fost blocate "imediat ce au fost identificate". "Acesta a fost răspunsul ministrului Finanțelor", a spus premierul. ANAF verifică numai trei firme și nu a blocat nimic Defapt.ro a încercat să afle numele celor cinci persoane fizice și juridice cărora le-au fost înghețate activele în România pentru că finanțează regimul de la Kremlin, condus de Vladimir Putin. Dar s-a izbit de o secretomanie excesivă, în contradicție cu practica țărilor din Uniunea Europeană care au luat măsuri similare. Defapt.ro a aflat oficial de la Direcția de Comunicare a Guvernului României că deocamdată nu a fost înghețat nici un activ al vreunei companii rusești din România. "Pe baza informațiilor primite de la instituțiile abilitate, până în prezent, ANAF derulează proceduri specifice pentru un număr de 3 persoane juridice care ar putea avea legături cu 2 persoane fizice, respectiv o persoană juridică, listate în Regulamente/Decizii europene”, a transmis oficial Guvernul României. Tot Direcția de Comunicare a Guvernului a mai transmis că "investigațiile specifice aplicării sancțiunilor internaționale sunt în stadiu avansat de finalizare. La acest moment, nu putem oferi alte detalii, informațiile de această natură fiind supuse secretului fiscal până la finalizarea investigațiilor. Rezultatele vor fi făcute publice la momentul adoptării unor decizii, în conformitate cu prevederile legale în vigoare”. Practic, ANAF nu a blocat încă bunurile celor trei companii înregistrate în România cu conexiuni la Moscova, așa cum a menționat în direct premierul Nicolae Ciucă. VTB Bank a finanțat Chimcomplex Borzești De la invadarea Ucrainei de către Rusia, pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene au fost introduse cele șapte bănci mai sus menționate și Compania de Asigurări a Industriei Gazului SOGAZ. Una dintre cele șapte bănci, VTB Bank, a creditat compania Chimcomplex Borzești, controlată de Ștefan Vuza, pentru a prelua o parte din activele Oltchim. Pe lista de sancțiuni se află și trei membri din conducerea VTB Bank: Dmitriy Yuryevich Grigorenko, Maxim Gennadyevich Reshetnikov și Denis Aleksandrovich Bortnikov. Primul este viceprim-ministru al Federației Ruse și președintele Consiliului de Supraveghere al băncii. Cel de-al doilea este ministrul Dezvoltării Economice din Rusia și membru în Consiliul de Supraveghere al VTB Bank. Denis Aleksandrovich Bortnikov este fiul lui Alexander Bortnikov, șeful Serviciului Federal de Securitate (FSB) și membru permanent în Consiliul de Securitate al Rusiei. În vara anului trecut, reprezentanții Chimcomplex au anunțat că vor împrumuta 90 de milioane de euro de la CEC Bank și Alpha Bank pentru a refinanța împrumutul primit de la banca rusească. "Le mulțumesc partenerilor Credit Suisse Zurich şi VTB Frankfurt pentru că au fost alături de noi în 2018, într-o tranzacție specială de obținere a creditului de 164 de milioane de euro, pentru achiziția Oltchim", declara Ștefan Vuza în toamna anului trecut. Alte firme românești creditate de VTB Bank Filiala băncii rusești pentru Europa, VTB Bank SE, a semnat un contract de ipotecă creanțe pe 13 ianuarie 2022 cu firma Brintex Depot pentru suma de 16 milioane de euro. O altă ipotecă, de 16 milioane de euro, a fost încrisă pe numele debitorilor Complex Comercial Brintex și Brintex Holdings Ltd. VTB Bank a mai creditat acționarii producătorului de înghețată Alpin57 Lux, Food Union Holding Company Limited și SIA Food Union Management. O altă firmă românească, Solar Electric Mostistea, a garantat un împrumut de la VTB Bank cu 100.600 certificate verzi evaluate la peste 13,7 milioane lei. SOGAZ, asiguratorul Gazprom Compania de Asigurări a Industriei Gazului SOGAZ are ca acționari și parteneri strategici mai multe firme din grupurile rusești Gazprom, Rosatom, Roscosmos și RusHydro. În plus, a achiziționat trei firme de asigurări de la VTB Bank. La finalul anului trecut, Sogaz și Gazprombank au cumpărat 45% din MF Tehnologies, care deține 57,3% din rețeaua Vkontakte, "Facebook-ul" rusesc. Sogaz este considerată firma de asigurări a Gazprom și îl are printre acționari pe Yuri Kovalchuck, unul dintre aliații și prietenii oficiali ai lui Vladimir Putin. Președintele firmei de asigurări este Alexei Miller, președintele Consiliului de Administrație și director al Gazprom. Totodată, Miller se mai află la conducerea altor 14 companii din Rusia. Acesta nu a fost inclus pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene. Nici măcar SUA nu l-a inclus în prima listă de sancțiuni împotriva Rusiei după ce Vladimir Putin a anexat ilegal peninsula Crimeea. De abia în 2018, SUA l-a inclus pe lista neagră. Potrivit BBC, în urma apariției pe lista neagră a SUA, Alexei Miller s-a declarat mândru. "Nefiind inclus în prima listă chiar am avut câteva îndoieli - poate că ceva nu este în regulă? Dar sunt inclus, în sfârșit. Asta înseamnă că facem totul bine", a spus Miller.

Imagini dramatice de la bombardarea maternității din Mariupol
Eveniment

FOTO Imagini dramatice de la bombardarea, de către ruși, a maternității din Mariupol. Liderii europeni o consideră o crimă de război

Armata rusă a bombardat, azi, maternitatea din Mariupol, oraș din sudul Ucrainei, supus unui asediu dur de mai multe zile. „Distrugerea este enormă. Clădirea unității medicale în care au fost tratați copiii recent este complet distrusă. Informațiile privind victimele sunt în curs de clarificare”, a anunțat, pe Twitter consiliul municipal al acestui oraș. Imagini dramatice de la bombardarea maternității Tot pe rețelele sociale au apărut imagini dramatice de la bombardarea, de către ruși a maternității din Mariupol. Foto: Twitter „O maternitate în centrul orașului, o secție de copii și un departament de medicină internă… toate acestea au fost distruse în timpul atacului aerian rusesc asupra Mariupol. Chiar acum”, a declarat Pavlo Kyrylenko, șeful administrației regionale Donețk. Foto: Twitter Fostul premier belgian Guy Verhofstadt a scris că aceasta este o crimă împotriva umanității. El cere liderilor europeni să nu mai finanțeze războiul lui Putin și să nu mai cumpere gaz și petrol din Rusia. Acum circa 10 zile Partidul Popular European a apreciat că invazia Ucrainei de către Rusia este o crimă internațională și a susținut, împreună cu Parlamentul European, sancțiuni severe „care vor asigura că Kremlinul va fi tras la răspundere pentru acțiunile sale”. Citește și: Conspirația MiG-urilor poloneze care ar trebui să ajungă în Ucraina: nesincronizare între aliați sau joc de imagine „Invazia Ucrainei de către Rusia este o crimă internațională. Grupul PPE și Parlamentul European sprijină sancțiuni severe care vor asigura că Kremlinul va fi tras la răspundere pentru acțiunile sale. Suntem alături de Ucraina”, se arăta un mesaj al grupului Partidului Popular European. ⚡️Mariupol is being destroyed by Russia. The city of 400,000 people is encircled and shelled nonstop.People lack drinking water, food, medicine.Videos published by the Mariupol City Council give us a glimpse of how dire the situation is. pic.twitter.com/nO6xIDmOZu— Oleksiy Sorokin (@mrsorokaa) March 9, 2022

Drama ucrainenilor prinși în războiul Rusiei în Ucraina. Sursă imagine: Twitter @EmilioMorenatti
Eveniment

Drama ucrainenilor prinși în războiul Rusiei în Ucraina. Au fugit de războiul din Donbass, la 13 ani. La 21 de ani, au fost obligați din nou să-și lase familia și casele din Kiev

Drama ucrainenilor prinși în războiul Rusiei în Ucraina. Daria și Kirill au fugit de pro-rușii din Donbass la 13 ani. Acum, au fost nevoiți să fugă din Kiev, din cauza războiului din Ucraina, declanșat de Rusia în 24 februarie. „A fost foarte greu pentru noi să ne părăsim casele, țara. A fost înspărimântător”, spune Daria, cu o voce aproape șoptită. Cei doi tineri, de 21 de ani, au plecat din Kiev în 26 februarie, spre Republica Moldova. În România au ajuns în 1 martie. I-am întâlnit la București săptămâna trecută, când s-au cazat într-un centru al Direcției de Asistență Socială din Capitală. Astăzi, tinerii au plecat din România, spre o altă țară europeană. Citește și: Efectele războiului, prinse într-un sondaj INSCOP: AUR scade puternic. Majoritate zdrobitoare pentru sancționarea Rusiei Ukraine today. Evacuating from Russian assault. Kyiv. pic.twitter.com/BghVDzm8ZG— Richard Engel (@RichardEngel) March 8, 2022 Drama ucrainenilor prinși în războiul Rusiei în Ucraina. Tineri ucraineni: „N-am vrut să ne părăsim familiile. A fost foarte greu, au vrut ca noi să fim în siguranță” Daria și Kirill au 21 de ani și vin din Kiev. Daria e firavă, micuță. Până la izbucnirea războiului, lucra într-o companie de audit. Kirill e înalt și slab. Deși are 21 de ani, a putut pleca din Ucraina pentru că este foarte bolnav. Într-o engleză presărată cu dialoguri în ucraineană, cei doi tineri mi-au povestit despre plecarea lor din Kievul bombardat, frica pentru familiile lăsate acolo, telefoanele date cu sufletul strâns pentru a vedea dacă toată lumea e în viață. „A fost foarte greu pentru noi să ne părăsim casele, țara. A fost înspăimântător, a fost periculos. Familiile noastre au rămas acolo. Stau în adăpost”, spune Daria. „Am văzut avioane rusești doborâte de armata ucraineană. Un avion rusesc s-a prăbușit peste câteva case din cartier. A fost foarte înspăimântător”, continuă Kirill. Daria îl completează: „Am fost în adăpost. Coboram de fiecare dată când se auzeau sirenele. Coboram la metrou, unde suntem în siguranță”. „În adăpost e greu să dormi, e frig, răcești cu ușurință. Eu m-am îmbolnăvit”, spune Kirill. „Este greu și trebuie să rămânem curajoși ca să facem asta”, spune Daria, oftând, apoi adaugă: „N-am vrut să ne părăsim familiile. A fost foarte greu, au vrut ca noi să fim în siguranță”. Citește și: FOTO+VIDEO Spital distrus de trupele rusești, în Izium, regiunea Harkov. Pacienții au încercat să iasă printre dărâmături Ukrainians crowd under a destroyed bridge as they try to flee crossing the Irpin river in the outskirts of Kyiv, Ukraine, Saturday, March 5, 2022. pic.twitter.com/4OUFbemLXJ— Emilio Morenatti (@EmilioMorenatti) March 5, 2022 Rețeta cocktailului Molotov, cea mai distribuită informație. „Cel mai curajos lucru: când o persoană ia cocktailul și îi apără pe ceilalți de armata rusească” Tinerii sunt foarte mândri de compatrioții lor. „Sunt oameni foarte curajoși. Mulți prepară acum cocktailuri Molotov, e arma principală pentru cei care n-au puști. Când văd tancuri, aruncă cu sticlele. Este cel mai curajos lucru pe care l-am văzut, când o persoană ia cocktailul Molotov și îi apără pe alții de armata rusească”, spune Kirill. „Rețeta cocktailului Molotov a devenit cea mai distribuită informație acum”, continuă tânărul. Și Daria îi laudă pe ucraineni pentru curajul lor și spune că mulți dintre prietenii lor s-au înscris ca voluntari și ajută armata ucraineană cu haine, medicamente, bani. „Și noi trimitem bani armatei ucrainene”, adaugă tânăra, serioasă. „Unii dintre prietenii noștri au puști. S-au înscris în patrulele de apărare ale orașului, încearcă să-i prindă pe diversioniști, pe cei care distrug case sau clădiri guvernamentale”, spune Kirill. #Kyiv, Central Station. pic.twitter.com/97K45Rkvmp— NEXTA (@nexta_tv) March 5, 2022 Daria și-a văzut școala bombardată când avea 13 ani. Părinții prietenilor au rămas mutilați Vorbim deja de o oră despre război și orașele ucrainene bombardate, când Kirill îmi spune: „Noi avem război de opt ani deja”. Daria completează: „Noi suntem din Donbass și am plecat în Kiev cu familiile”. Kirill a plecat din Donețk imediat după începerea conflictului. „Eu n-am văzut bombele căzând în Donbass, dar le-am văzut în Kiev”, adaugă tânărul. Daria, în schimb, a rămas cu familia în Donețk câteva luni după începerea conflictului. Avea 13 ani. „Am văzut cu ochii mei case distruse și școala mea distrusă de rachete, cartierul meu distrus de rachete... Am văzut această mizerie. Am plecat cu familia în Kiev și nu m-am mai întors niciodată după 2013”, spune Daria. „În acest caz, sperăm să ne putem întoarce acasă, la Kiev”, adaugă Daria, oftând. „Familia mea este în siguranță, dar am cunoștințe care și-au pierdut familiile sau mințile în Donbass, din cauza traumei, din cauza războiului”, adaugă tânăra. Daria spune că poate trăi cu trauma: „Sperăm doar să fie totul bine într-o zi”. Kirill însă spune că îi este frică de oameni în uniforme militare și de arme. Citește și: FOTO Copil de 11 ani, refugiat din Ucraina, a călătorit singur 1.200 kilometri până în Slovacia. A fost trimis de mama sa din Zaporojie, oraș bombardat de ruși Aleksander, 41, says goodbye to his daughter Anna, 5, on a train to Lviv at the Kyiv station, Ukraine, March 4. 2022. Aleksander has to stay behind to fight in the war while his family leaves the country to seek refuge in a neighbouring country. pic.twitter.com/inG01ArGDS— Emilio Morenatti (@EmilioMorenatti) March 4, 2022 „Rușii ar trebui să se gândească și la morții lor” Kirill spune că „numai democrația poate salva planeta” , adăugând că „nu cred că un singur om ar trebui să aibă atâtea arme, atâta putere să fie într-o mână nebună”. „Avem nevoie de ajutor să-l oprim pe Putin. Nu înțelegem motivele lui. De ce ...”, adaugă tânărul. Îi întreb dacă au cunoștințe sau prieteni în Rusia și cum se raportează ei la război. „Mulți oameni din Rusia vor să protesteze, dar se tem că vor fi arestați și doar urmăresc că oamenii mor în Ucraina, unii știu, alții nu cred sau cred că Vladimir Putin face ceea ce este corect”, spune Daria. Kirill completează: „Rușii ar trebui să se gândească și la morții lor … au pierdut atâția oameni și nu fac nimic . Poate că e de înțeles că rușii nu merg să protesteze pentru Ucraina, nu e țara lor, nu e poporul lor. Dar și ei au mulți morți – frații și tații cuiva – dacă nici pentru asta nu faci nimic,... - trebuie să faci ceva dacă nu faci nimic acum, în viitor ar putea fi mai rău. Deja se confruntă și ei cu foarte multe restricții. Ar trebui să facă ceva”. Daria spune: „Trebuiau să facă ceva mai demult”, iar Kirill adaugă: „Poate că acum e ultima lor șansă să facă ceva”. Circa 70.000 de refugiați ucraineni au rămas în România, de la începerea războiului în Ucraina, în 24 februarie, conform datelor Poliției de Frontieră. Până în prezent, peste două milioane de ucraineni și-au părăsit țara, din estimările Organizației Națiunilor Unite.

România, import-export cu Rusia, Belarus, Ucraina (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Unele județe din România, afectate de război pe import-export cu Rusia, Belarus, Ucraina

România, import-export cu Rusia, Belarus, Ucraina. Legăturile economice ale Iaşiului cu Rusia, Belarus sau Ucraina par sporadice. România, import-export cu Rusia, Belarus, Ucraina Dar cifrele oficiale privind schimburile comerciale ajung la niveluri surprinzătoare. Potrivit datelor statistice, Iaşiul a importat în zece luni bunuri de 56,4 milioane euro din Ucraina, Rusia şi Belarus. Citește și: Conspirația MiG-urilor poloneze care ar trebui să ajungă în Ucraina: nesincronizare între aliați sau joc de imagine În acelaşi timp, în cele trei state au fost trimise de la Iaşi mărfuri de numai 13 milioane de euro, rezultând un deficit de circa 43 milioane euro. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Putin vrea tot sau distruge Ucraina (sursa: Sputnik)
Internațional

Ce a aflat premierul israelian la Kremlin: Putin va obține tot ce și-a propus în Ucraina sau va declanșa atacuri feroce

Putin vrea tot sau distruge Ucraina. Rusia a oferit Ucrainei în negocieri o versiune "finală" a propunerii sale de a pune capăt crizei. Iar preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski trebuie să o accepte sau să o refuze, potrivit unor surse aflate la curent cu detalii de la întâlnirea din urmă cu trei zile, de la Moscova, dintre premierul israelian Naftali Bennett şi preşedintele rus Vladimir Putin, relatează miercuri cotidianul Jerusalem Post din Israel. Putin vrea tot sau distruge Ucraina Propunerea a fost considerată "dificilă", dar nu "imposibilă", au precizat sursele, adăugând că ea este mai proastă decât ce ar fi obţinut preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski înainte de invazia rusă, dar că "decalajele dintre cele două părţi nu sunt mari". Citește și: Conspirația MiG-urilor poloneze care ar trebui să ajungă în Ucraina: nesincronizare între aliați sau joc de imagine Putin le-a cerut forţelor sale militare să se oprească - şi a fost dat ordinul de aplicare a armistiţiului -, în aşteptarea deciziei lui Zelenski, au mai spus sursele. Dacă preşedintele ucrainean respinge propunerea, atunci este posibil să se întâmple ce a avertizat preşedintele francez Emmanuel Macron, şi anume că "răul abia de acum urmează". Într-un astfel de scenariu, Putin va ordona armatei sale să meargă până la capăt şi să schimbe faţa Ucrainei, potrivit publicaţiei israeliene. Zelenski are de luat o decizie grea Zelenski este prins la mijloc, au spus sursele. Pe de o parte, se bucură de o popularitate imensă şi a devenit un fel de Che Guevara. Pe de altă parte, el ştie cum a sfârşit revoluţionarul şi şeful de gherilă argentinian. Zelenski poate întări independenţa Ucrainei, însă va trebui să plătească un preţ ridicat, potrivit surselor. Conform unor presupoziţii, el va fi forţat să renunţe la contestata regiune Donbas, să îi recunoască oficial pe disidenţii pro-ruşi din Ucraina, să promită că Ucraina nu va adera la NATO, să reducă armata şi să declare neutralitatea ţării. Dacă va refuza propunerea, urmarea ar putea fi teribilă: mii sau chiar zeci de mii de ucraineni vor muri şi există un mare risc ca ţara să îşi piardă complet independenţa. Potrivit surselor aflate la curent cu discuţiile, vizita lui Bennett la Moscova nu a avut ca scop să medieze între cele două părţi aflate în conflict şi nu a fost lansată oficial nicio propunere de arbitraj. Bennett a urmărit prin această vizită mai degrabă să vadă care este poziţia lui Putin, ce gândeşte şi care sunt liniile sale roşii, pentru ca apoi toate acestea să fie transmise şi Occidentului. Putin ar merge până la capăt Potrivit surselor, adevăratele negocieri se poartă direct între Rusia şi Ucraina şi sunt mult mai serioase decât ce afirmă Occidentul. Kievul nu a transmis şi Occidentului ce se întâmplă în negocieri, pentru că nu vrea să atenueze impresia de la nivel mondial că este vorba de o situaţie gravă. În realitate, totuşi, ucrainenii ştiu foarte bine care sunt cerinţele lui Putin şi că vor fi nevoiţi să ia o decizie dramatică în următoarele zile, mai scrie Jerusalem Post. Nimeni nu îi presează pe ucraineni, iar decizia îi aparţine lui Zelenski, au spus sursele. Un lucru este totuşi sigur, şi anume că Putin este hotărât, iar complicaţiile tot mai mari apărute de la începutul invaziei nu îl vor descuraja. Dimpotrivă, nu poate da înapoi, aşa că pe măsură ce războiul se va complica şi mai tare şi numărul victimelor va creşte, va fi tot mai presat să arate reuşite reale. Impresia este că, în ciuda faptului că predicţiile unei victorii rapide asupra armatei ucrainene s-au dovedit false, Putin este mai hotărât ca oricând, mai scrie publicaţia israeliană.

McDonald's și Starbucks renunță la Rusia (sursa: Agerpres)
Internațional

Au cedat și McDonald's și Starbucks: își încetează activitatea în Rusia. KFC rămâne, dar își donează profitul

McDonald's și Starbucks renunță la Rusia. Lanțul de fast food şi alte câteva multinaţionale americane, acuzate că nu au întrerupt încă legăturile cu Rusia, au cedat marţi presiunii publice şi şi-au suspendat operaţiunile în Rusia, transmite AFP. La fel ca PepsiCo şi Coca-Cola, gigantul fast-food-ului american a făcut în ultimele zile subiectul unui apel la boicot pe reţelele de socializare. McDonald's și Starbucks renunță la Rusia Lanţul american McDonald's a anunţat marţi decizia de a închide temporar cele 850 de restaurante ale sale din Rusia şi de a-şi suspenda toate operaţiunile în această ţară. "Situaţia este extraordinar de dificilă pentru un brand global ca al nostru şi sunt numeroase aspecte de luat în considerare", a declarat directorul general McDonald's, Chris Kempczinski. Citește și: Propaganda Kremlinului: Zelenski nu este la Kiev, ci la Brașov, în România, unde a ajuns cu un avion, de la graniță "În acelaşi timp, respectarea valorilor noastre înseamnă că nu putem ignora suferinţa umană inutilă care are loc în Ucraina", a adăugat Kempczinski. Grupul are 62.000 de angajaţi în Rusia, pe care îi va plăti în continuare. Rusia reprezintă 9% din cifra de afaceri şi 3% din profitul operaţional al McDonald's. 280 de multinaționale s-au retras, 30 au rămas În total, peste 280 de companii importante cu o prezenţă semnificativă în Rusia şi-au anunţat retragerea, potrivit unui inventar ţinut de o echipă de la Universitatea Yale. Treizeci de multinaţionale rămân pe lista companiilor care continuă să fie operaţionale în Rusia. Iniţiatorul inventarului, profesorul de management Jeffrey Sonnenfeld, a subliniat în repetate rânduri rolul pe care l-a avut în căderea apartheidului plecarea voluntară a 200 de mari grupuri din Africa de Sud în anii 1980. În afară de McDonald's, Estée Lauder, Fortinet şi Trimble se numără printre companiile care şi-au anunţat recent suspendarea operaţiunilor în Rusia. PepsiCo, Mondelez şi Coty au păstrat până acum tăcerea. KFZ și Pizza Hut nu mai investesc și donează profiturile Hum! Brands, compania-mamă a KFC şi Pizza Hut, a anunţat luni seara suspendarea tuturor investiţiilor în Rusia şi s-a angajat să doneze unor operaţiuni umanitare toate profiturile obţinute din activităţile în această ţară. Tot marţi, Starbucks a anunţat că toate cele 130 de cafenele din Rusia care îi poartă numele se vor închide şi că va înceta să îşi livreze produsele în această ţară, devenind cel mai recent grup important din Statele Unite care a tăiat legăturile cu Moscova după invazia rusă în Ucraina. Grupul kuweitian care deţine licenţa Starbucks în Rusia "a acceptat să suspende imediat operaţiunile din magazine şi va oferi sprijin celor aproape 2.000 de angajaţi care depind de Starbucks pentru a trăi", a declarat directorul general al lanţului de cafenele, Kevin Johnson.

Postul BBC îşi reia transmisiile din Rusia în limba engleză
Eveniment

Postul BBC îşi reia transmisiile din Rusia în limba engleză

Postul BBC îşi reia transmisiile din Rusia în limba engleză. Postul a anunţat că îşi reia începând de marţi seară acest serviciu, după ce suspendase transmisiile de acolo în urma adoptării unei legi ruse ce prevede pedepse grele cu închisoarea pentru difuzarea de ''informaţii mincinoase despre armata'' rusă. BBC îşi reia transmisiile din Rusia Grupul audiovizual britanic asigură că ''a examinat implicaţiile noii legislaţii, precum şi nevoia urgentă de a transmite din interiorul Rusiei'' în contextul conflictului armat ruso-ucrainean, astfel că ''după o analiză matură'' a decis să reia transmiterea de reportaje din Rusia încă de marţi seară. ''Vom prezenta această parte crucială a istoriei de manieră independentă şi imparţială, respectând normele editoriale stricte ale BBC. Securitatea personalului nostru în Rusia rămâne prioritatea noastră numărul unu'', precizează postul britanic. Citește și: Efectele războiului, prinse într-un sondaj INSCOP: AUR scade puternic. Majoritate zdrobitoare pentru sancționarea Rusiei Acesta suspendase vineri ''temporar'' activitatea jurnaliştilor săi în Rusia pentru a le asigura ''securitatea'', ca urmare a măsurilor severe adoptate de Moscova faţă de mass-media după invazia în Ucraina. Numeroase mass-media străine au decis să-şi suspende activitatea în Rusia după adoptarea respectivei legi, care prevede până la 15 ani de închisoare pentru publicarea oricărei informaţii care ''discreditează'' armata rusă. Potrivit Kremlinului, Rusia se confruntă în Ucraina şi cu un război informaţional.

Națiunile Unite au interzis angajaților să folosească termenii de „război” sau „invazie” cu referire la situația din Ucraina Foto: ONU
Internațional

ONU ține cu Rusia: Națiunile Unite au interzis angajaților să folosească termenii de „război” sau „invazie” cu referire la situația din Ucraina

UPDATE 23.30: Irish Times scrie că marți a fost trimis un alt email către angajații ONU, care schimbă politica anterioară și permite folosirea termenilor de “război” și “invazie”. Publicația arată că un mesaj pe Twitter al purtătorului de cuvânt al ONU care califica drept ”fake” articolul din Irish Times ar fi fost șters. ARTICOL INIȚIAL: Națiunile Unite au interzis angajaților să folosească termenii de „război” sau „invazie” cu referire la situația din Ucraina, scrie Irish Times. Națiunile Unite au interzis angajaților să folosească termeni care ar supăra Rusia Personalul ONU a fost instruit să folosească termenii „conflict” sau „ofensivă militară” pentru a descrie invazia Rusiei asupra vecinului ei, invazie în care a ucis sute de civili și a forțat două milioane de oameni să părăsească țara, arată publicația irlandeză. Într-un e-mail adresat, luni, angajaților acestei organizații, departamentul de comunicare al ONU și-a instruit angajații să nu descrie situația din Ucraina drept război și să nu adauge steagul ucrainean pe conturile personale sau oficiale de pe rețele sociale sau site-urile web. În Rusia, cei care folosesc aceste cuvinte sunt aspru pedepsiți. Mailul departamentului de comunicare al ONU este denumit: „Câteva exemple specifice de limbaj care trebuie/ nu trebuie folosit în acest moment”. Politica de comunicare a fost explicată în email ca o modalitate de a evita „riscul reputațional”. „Acesta este un memento important că noi, în calitate de funcționari publici internaționali, avem responsabilitatea de a fi imparțiali (...) „Există o posibilitate serioasă de risc reputațional, care a fost semnalată recent de înalți oficiali”, se arată în mesaj. Citește și: Efectele războiului, prinse într-un sondaj INSCOP: AUR scade puternic. Majoritate zdrobitoare pentru sancționarea Rusiei Rusia este membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU.

SUA interzic importurile de petrol, gaze şi cărbune din Rusia Foto: News.ro
Eveniment

SUA interzic importurile de petrol, gaze şi cărbune din Rusia

SUA interzic importurile de petrol, gaze şi cărbune din Rusia: Preşedintele Statelor Unite Joe Biden a confirmat interzicerea lor completă în cadrul unei conferinţe de presă cu privire la sancţiunile economice impuse ca urmare a invadării Ucrainei, scrie news.ro. SUA interzic importurile de petrol, gaze şi cărbune din Rusia ”Interzicem toate importurile petrol, gaze şi cărbune din Rusia. Gazele ruseşti nu vor mai fi acceptate în porturile SUA. SUA au decis să sprijine poporul ucrainean şi am clarificat faptul că nu vom susţine invazia rusă asupra Ucrainei. Am luat această decizie împreună cu partenerii noştri din întreaga lume, în special cu statele europene”, a subliniat Biden. ”Principala preocupare a SUA este să ofere un răspuns unit la agresiunea lui Putin, alături de NATO, UE şi toţi Aliaţii noştri. Înţelegem că partenerii din Europa nu ni se pot alătura. SUA produce de două ori mai multă energie decât toate statele UE la un loc, însă lucrăm împreună ca să dezvoltăm o strategie de lungă durată pentru a reduce dependenţa UE de energia Rusiei”, a afirmat Biden. ”Rămânem uniţi în scopul nostru pentru a exercita presiune asupra preşedintelui Putin. Acesta e un pas pe care îl facem pentru a cauza şi mai multă suferinţă lui Putin. Vor fi costuri şi pentru SUA... Apărarea libertăţii ne va costa şi pe noi”, a adăugat el. ”Am discutat de mai multe ori cu preşedintele Zelenski în ultima săptămână şi m-am consultat cu mai mulţi lideri europeni, continuăm să ne consultăm. Până acum, am oferit peste 1 miliard de dolari Ucrainei pentru asistenţa de securitate. Transporturi de arme ale SUA ajung zilnic în Ucraina. SUA a coordonat livrarea de echipament militar din partea Aliaţilor, precum Germania, Finlanda, Olanda”, a mai declarat Biden. ”Oferim sprijin umanitar poporului ucrainean, atât celor din Ucraina, cât şi celor care au plecat din ţară. L-am trimis pe secretarul general Antony Blinken în weekend la graniţa dintre Polonia şi Ucraina şi în Moldova pentru a evalua situaţia şi ne informa de la faţa locului”, a mai precizat şeful statului SUA.”Vicepreşedintele Harris se va întâlni cu aliaţii noştri din Polonia şi România la sfârşitul acestei săptămâni. SUA va împărtăşi responsabilitatea de a gestiona situaţia refugiaţilor astfel încât ţările vecine cu Ucraina să nu poarte întreaga povară”, a subliniat preşedintele american. Citește și: Efectele războiului, prinse într-un sondaj INSCOP: AUR scade puternic. Majoritate zdrobitoare pentru sancționarea Rusiei

Eveniment

Lista companiilor importante care au rămas în Rusia, potrivit Universității Yale: Coca-Cola, Pepsi, Herbalife sau Ferragamo

UPDATE 20.20: McDonald's a anunțat că închide temporar toate restaurantele din Rusia, invocând războiul pornit în Ucraina de Rusia. ARTICOL INIȚIAL: Lista companiilor care au rămas în Rusia, potrivit universității Yale: printre ele se află Coca-Cola, Pepsi, Herbalife sau Ferragamo. Această universitate americană, aflată pe locul 11 în clasamentul mondial ARWU, publică probabil cea mai completă listă a companiilor care au rupt relațiile comerciale cu Rusia. Însă Yale arată și care sunt marile companii care au rămas, precum și expunerea lor în Rusia. Lista companiilor care au rămas în Rusia De exemplu, McDonald's are venituri de circa 2,3 miliarde de dolari, 9% din veniturile totale, din Rusia și Ucraina. Citi Bank are o expunere de aproape zece miliarde de dolari în Rusia, așa că nu pleacă. Starbucks are 130 de locații, Pirelli fabrică 10% din cauciucuri în Rusia, Philip Morris aduce din Rusia venituri de 2,5 miliarde de dolari, adică 85 din total. Au mai rămas lanțuri hoteliere majore precum Accor, Hilton, Hyatt sau Intercontinental sau companii producătoare de utilaj greu, precum Caterpillar (venituri de patru miliarde de odlari, adică 8% din total) sau Honeywell. Pe de altă parte, Yale arată câte companii, dar și federații sportive internaționale au rupt relațiile cu Rusia. Pisicile din Rusia nu mai pot participa la competiții internaționale organizate de Federația Internațională de Pisici, de exemplu. Potrivit Yale, peste 200 de mari companii au rupt legăturile cu Moscova, după ce regimul de acolo a invadat Ucraina. Acum cinic zile, erau circa 100, iar situația se schimbă permanent. Citește și: Londra susține Polonia să trimită avioane Ucrainei, dar înțelege și că ar fi consecințe: Ar fi în prima linie a focului. Dar Putin e terminat „Lista este actualizată zilnic de Jeffrey Sonnenfeld și echipa sa de cercetare de la Yale Chief Executive Leadership Institute (...) Salutăm sfaturi și informații suplimentare de la cititorii noștri din întreaga lume”, explică Universitatea Yale.

America interzice importurile de petrol rusesc. ANunțul va fi făcut de președintele Biden. Sursă: Facebook The White House
Internațional

America interzice importurile de petrol rusesc. Biden urmează să facă anunțul marți

America interzice importurile de petrol rusesc. Președintele SUA, Joe Biden, ar urma să facă anunțul marți, relatează The New York Times. Citește și: România, alături de Polonia, rută de aprovizionare a Ucrainei cu armament, scrie New York Times. Ungaria a refuzat să permită tranzitarea echipamentului militar America interzice importurile de petrol rusesc Președintele Joe Biden este așteptat să anunțe marți interzicerea importurilor de petrol rusesc în Statele Unite ale Americii, a declarat un oficial din administrație. Anunțul ar veni ca urmare a presiunii partidelor politice pentru a pedepsi Rusia pentru invadarea Ucrainei, scrie The New York Times. Casa Albă a anunțat, într-un comunicat, că vor fi anunțate „acțiuni care să continue să tragă la răspundere Rusia pentru războiul neprovocat și nejustificat în Ucraina”. Citește și: Marile companii petroliere fug din Rusia, cu riscul de a pierde: după BP, și Shell se retrage din toate operaţiunile sale în Rusia Mișcarea ar opri importul de petrol în SUA, care primesc mai puțin de 10 la sută din resursele energetice din Rusia. Republicanii și democrații din Congres i-au cerut însă președintelui să se asigure că președintele rus Vladimir Putin nu va mai profita de pe achizițiilor SUA.

Copil de 11 ani, refugiat din Ucraina, trimis singur până în Slovacia. Sursă: Ministerul de Interne al Slovaciei via BBC News
Internațional

FOTO Copil de 11 ani, refugiat din Ucraina, a călătorit singur 1.200 kilometri până în Slovacia. A fost trimis de mama sa din Zaporojie, oraș bombardat de ruși

Copil de 11 ani, refugiat din Ucraina, a călătorit singur 1.200 de kilometri până în Slovacia, relatează BBC News. Băiatul a plecat din Zaporojie singur, pentru că mama lui a rămas să o îngrijească pe bunica micuțului. Citește și: Londra susține Polonia să trimită avioane Ucrainei, dar înțelege și că ar fi consecințe: Ar fi în prima linie a focului. Dar Putin e terminat Copil de 11 ani, refugiat din Ucraina, a plecat singur din Zaporojie Băiatul de 11 ani, pe nume Hassan, a mers 1.200 de kilometri singur, din estul Ucrainei, cu două bajae de mână, un pașaport și cu numărul de telefon al rudelor, scris pe un bilet, relatează BBC News. Copilul a fost trimis singur de mama sa, pentru că ea a rămas să o îngrijească pe bunica băiatului, foarte în vârstă. Hassan a ajuns cu bine în Slovacia marți. Hassan, an 11-year-old Ukrainian boy, travelled 750 miles on his own by train to safety in Slovakia. He arrived at the border with only a plastic bag, a small red backpack and his passporthttps://t.co/A0px4aZiTX— Stuart Millar (@stuartmillar159) March 8, 2022 „Lângă orașul meu este o centrală nucleară pe care rușii o bombardează. N-am putut să-mi părăsesc mama, este imobilizată, așa că mi-am trimis copilul în Slovacia” a explicat mama băiatului, Julia Pisecka, într-un clip video făcut publicat de Poliția slovacă. Femeia stă la Zaporojia, orașul în apropierea căruia este centrala nucleară ocupată de ruși în weekend. Copilul a călătorit cu trenul, iar voluntarii l-au ajutat să treacă granița. Marți a fost reunit cu rudele din Bratislava. Citește și: VIDEO Zelenski, dialog cu Moscova despre Donbass și Crimeea: Suntem pregătiți de dialog, nu de capitulare. Peste 1.200 de civili ucraineni, omorâți de trupele rusești

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră