sâmbătă 27 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2577 articole
Eveniment

144 de copii uciși în Ucraina de rachetele și bombele rusești. Cifrele nu includ orașul Mariupol, transformat în ruine

Armata Rusiei a măcelărit peste 144 de copii ucraineni. Cel puțin 144 de copii au fost uciși și 220 de copii au fost răniți din cauza agresiunii militare rusești în Ucraina până la 29 martie. Aceste statistici exclud copiii care au fost uciși în Mariupol, informează Biroul Procurorului General al Ucrainei, potrivit Pravda. Armata Rusiei a măcelărit peste 144 de copii ucraineni "Din cauza agresiunii militare a Federației Ruse, 144 de copii au fost uciși și peste 220 de copii au fost răniți până la 29 martie." Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu Cel mai mare număr de victime în toate regiunile: Regiunea Kiev - 68, regiunea Harkov - 49, regiunea Donețk - 54, regiunea Cernihiv - 38, regiunea Mykolaiv - 30, regiunea Luhansk - 28, regiunea Zaporizhzhia - 22, regiunea Zhytomyr - 15, regiunea Sumy - 15, regiunea Kherson - 25, orașul Kiev - 16. De asemenea, sunt în curs de stabilire date privind copiii morți și răniți în orașul Mariupol. Aproape 5.000 de persoane au fost ucise în Mariupol Potrivit unei estimări guvernamentale, la 27 martie, aproape 5.000 de persoane au fost ucise, inclusiv 210 copii. Numărul exact al victimelor nu poate fi determinat. Potrivit Procuraturii Generale, un copil în vârstă de 3 ani a murit rănit de mine în regiunea Luhansk la 28 martie. Trei civili, inclusiv un copil, au fost răniți în bombardamentele efectuate de ruși într-un sat din regiunea Zaporizhzhia. 773 de instituții de învățământ au fost avariate de bombardamente și bombardamente, 75 dintre acestea fiind complet distruse. Majoritatea instituțiilor avariate se află în regiunile Donețk, Harkov, Mykolaiv, Zhytomyr, Sumy, Kiev, Kherson și în orașul Kiev.

Armata Rusiei a măcelărit peste 144 de copii ucraineni (sursa: Twitter/Nexta)
Ovsiannikova, suspectată că a protestat cu voie de la Putin Foto: Captură video
Internațional

Marina Ovsiannikova, suspectată că a protestat împotriva invaziei Ucrainei cu voie de la regimul Putin. Acum, ea critică sancțiunile impuse Rusiei

Marina Ovsiannikova, suspectată că a protestat împotriva invaziei Ucrainei cu voie de la regimul Putin: mai mulți comentatori ucraineni arată că ea a promovează, acum, mesajele Kremlinului. În plus, ea nu a fost drastic pedepsită după ce a întrerupt principalul jurnal de știri al televiziunii ruse de stat afișând o pancartă în care spunea telespectatorilor că sunt mințiți. Ovsiannikova, suspectată că a protestat cu voie de la Putin „Într-un interviu pentru publicul din Italia, Marina Ovsyannikova (…) a calificat sancțiunile occidentale drept rusofobie și a echivalat impactul războiului asupra ucrainenilor cu cel al sancțiunilor asupra rușilor de rând”, scrie, pe Twitter, Jaroslava Barbieri, un doctorand al universității din Brimigham care studiază implicarea Rusiei în statele desprinse din fostul URSS. In an interview for ?? audiences, Marina Ovsyannikova, the Russian journalist who showed an anti-war placard live on TV, qualified Western sanctions as Russophobia & equated the impact of the war on Ukrainians with that of sanctions on ordinary Russians /1https://t.co/lOWo3Erayc— Jaroslava Barbieri (@jarabarbieri) March 28, 2022 Barbieri a spus Ovsyannikova încearcă să arate că întreaga vină îi aparține lui Putin, iar poporul rus nu are nici o responsabilitate. Serghei Summleny, un expert în Europa de Est stabilit la Berlin - cu peste 80.000 de urmăritori pe Twitter - a scris că Ovsyannikova este agent FSB. Acuzații că este controlată de FSB „Vă amintiți de doamna Ovsyannikova, care a apărut cu pancarta ei de protest la televiziunea de stat rusă, nu-atât-de-live? Acum, acest agent FSB îndeamnă UE să ridice sancțiunile pentru că „bunicii și copiii suferă, iar acesta este războiul lui Putin”. Cei care au aplaudat-o l-au ajutat pe Putin”, a scris el. Do you remember Ms. Ovsyannikova, who has appeared with her protest poster on Russian not-so-live state TV? Now this FSB asset is urging the EU to lift sanctions because "grandmas and kids are suffering, and this is Putin's war". Those who cheered her have helped Putin. pic.twitter.com/34D3ApmJCR— Sergej Sumlenny (@sumlenny) March 27, 2022 Roman Hryshchuk, un deputat ucrainean, a contestat disidența fostei jurnaliste a televiziunii ruse încă din 15 martie, arătând că mesajul ei a fost în engleză, adică orientat spre audiența vestică, în condițiile în care telespectatorii Russia-1 vorbesc rusă. El a menționat și criticile ei strict către Putin, în timp ce ea afirma că rușii și ucraineni sunt frați. Alți comentatori au arătat că Ovsyannikova a putut vorbi cu presa, în timp ce alți protestatari ruși nu au avut această ocazie. Citește și: Putin și generalii săi se ascund într-un buncăr din munții Ural (presa rusă de investigații)

Atacurile cibernetice, motivul acuzelor între Rusia și SUA (sursa: abc.net.au)
Internațional

Rusia avertizează SUA cu privire la consecințele unei "agresiuni cibernetice"

Atacurile cibernetice, motivul acuzelor între Rusia și SUA. Ministerul de Externe al Rusiei a acuzat marți Statele Unite că au condus o operațiune cibernetică masivă care vizează zilnic instituțiile statului rus și a declarat că îi va găsi pe cei responsabili de "agresiunea cibernetică", potrivit Reuters. Atacurile cibernetice, motivul acuzelor între Rusia și SUA "Nu ar trebui să existe nicio îndoială că agresiunea cibernetică dezlănțuită împotriva Rusiei va duce la consecințe severe pentru instigatorii și autorii ei", a declarat ministerul într-o declarație. Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu "Sursele atacurilor vor fi identificate, iar atacatorii vor fi inevitabil trași la răspundere pentru acțiunile lor, în conformitate cu legea", a precizat acesta. Statele Unite au avertizat în mai multe rânduri că există "informaţii în evoluţie" că executivul rus explorează opţiuni pentru potenţiale atacuri cibernetice, potrivit unui comunicat al Casei Albe. Informația a venit chiar de la președintele american Joe Biden. Până în prezent, agențiile de spionaj din SUA au reușit să afle destul de exact ce mutări are de gând să facă președintele rus.

Neutralitatea Ucrainei, disputată intens (sursa: republicworld.com)
Internațional

La ce se referă Zelenski când vorbește despre neutralitate? Putin este de acord ca Ucraina să adere la UE, dar pune condiții

Neutralitatea Ucrainei, disputată intens. Într-un interviu acordat duminică jurnaliștilor ruși, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a vorbit pe larg despre un punct important în potențialele negocieri de pace: posibilitatea neutralității pentru Ucraina. Vladimir Putin ar fi dispus să lase Ucraina să adere la UE, cu condiția să renunțe la NATO. potrivit CNN. Neutralitatea Ucrainei, disputată intens "Suntem pregătiți să acceptăm acest lucru", a declarat Zelenski. "Acesta este cel mai important punct". Zelenski și oficialii ucraineni au declarat de mult timp că sunt dispuși să vorbească despre neutralitate pentru Ucraina dacă NATO nu este pregătită să accepte țara ca membru al alianței. Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu Acest lucru, în teorie, ar satisface una dintre cererile președintelui rus Vladimir Putin: ca Ucraina să renunțe la aspirațiile sale în cadrul NATO. Totodată Putin ar fi de acord să lase Ucraina să adere la Uniunea Europeană. Zelenski a precizat, de asemenea, că Ucraina ar respinge "neutralitatea" fără garanții de securitate obligatorii din punct de vedere juridic. Iar în condițiile în care Ucraina este invadată de Rusia, liderul ucrainean a declarat că nu este interesat de promisiuni deșarte. Zelenski vrea asigurări clare, nu o bucată de hârtie "Mă interesează să mă asigur că nu este doar o altă bucată de hârtie ca în Memorandumul de la Budapesta", a spus el. Zelensky s-a referit la un moment puțin amintit din istoria post-Război Rece. Odată cu prăbușirea URSS, Ucraina - cel puțin pe hârtie - a intrat în posesia celui de-al treilea cel mai mare arsenal nuclear din lume. Rusia a păstrat controlul operațional al acestor arme, dar Ucraina a semnat un acord în 1994 pentru a renunța la armele nucleare staționate pe teritoriul său în schimbul unor garanții de securitate, inclusiv protecția integrității teritoriale și a independenței politice a Ucrainei. Acesta este un lucru pe care Rusia, semnatară a Memorandumului de la Budapesta, l-a călcat în picioare în mod decisiv prin anexarea Crimeei în 2014 și invazia Ucrainei în februarie. Mikhailo Podoliak, un consilier principal al lui Zelenski, a declarat că garanțiile de securitate trebuie, în esență, să includă un angajament din partea garanților de a ajuta Ucraina în caz de agresiune. Și este important de adăugat că neutralitatea - de un fel pe care Putin ar putea să o considere acceptabilă - nu este ceva ce Zelenski poate oferi pur și simplu. Aspirația de a deveni membru NATO este consacrată în constituția Ucrainei. Lecție de democrație Zelenski le-a dat intervievaților ruși o mică lecție despre procesele democratice din Ucraina. Garanțiile de securitate, a explicat el, ar trebui să fie urmate de un referendum în Ucraina. "De ce? Pentru că avem o lege privind referendumurile", a spus Zelenski. "Am adoptat-o. Modificări ale acestui sau acelui statut… Iar garanțiile de securitate presupun schimbări constituționale. Înțelegeți, nu-i așa? Modificări constituționale". Și aici se află diferența. Rusia are un sistem politic construit în jurul unui singur om - Putin -, iar Zelenski este șeful unui stat democratic. Chiar dacă neutralitatea se află pe masa negocierilor, poporul ucrainean va trebui să își spună părerea.

Europa este pregătită ca Rusia să taie gazul (sursa: repubblica.it)
Internațional

Dacă Putin taie gazul pentru Europa, suntem pregătiți, anunță comisarul UE pentru economie

Europa este pregătită ca Rusia să taie gazul. Plata în ruble a gazelor ruseşti înseamnă o încălcare a contractelor în vigoare, iar, dacă Rusia decide să întrerupă livrările, Uniunea Europeană este gata să facă faţă acestei decizii, a afirmat, marţi, comisarul european pentru afaceri economice, Paolo Gentiloni, prezent la Bucureşti la o conferinţă organizată de publicaţia The Economist, anunță Agerpres. Europa este pregătită ca Rusia să taie gazul Întrebat dacă UE este gata să plătească gazele în ruble, aşa cum a cerut Rusia, dacă se aşteaptă ca Rusia să întrerupă livrările de gaze şi dacă Europa este pregătită pentru asta, oficialul european a răspuns că nu ştie la ce să se aştepte din partea Rusiei, însă plata în ruble ar însemna o încălcare a contractelor aflate în vigoare. Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu "În al doilea rând: suntem gata să luăm atitudine în faţa dependenţei de Rusia? Sigur că suntem gata. Am decis să facem asta, iar războiul a fost un semnal de trezire, dar nu putem face nimic repede fără sacrificii. Suntem gata să ne asumăm aceste sacrificii? Categoric da. Nu punem pe masă sancţiuni privind energia, dar, dacă sunt decizii (din partea Rusiei de întrerupere a livrărilor - n.r.), suntem gata să le facem faţă şi putem face asta cu efort puternic şi vom continua cu orice chip să reducem dependenţa de energia venind din Rusia", a spus oficialul european. Rusia a avertizat că nu va furniza gaze ţărilor europene dacă acestea refuză să achite în ruble livrările de gaze, aşa cum a cerut Moscova, relatează EFE şi TASS. ''Este evident că nu vom furniza gaze în mod gratuit. Asta se poate spune cu siguranţă'', a declarat luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în conferinţa sa de presă zilnică. Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat săptămâna trecută că Rusia nu va accepta plăţi pentru gaze în valută, inclusiv dolari şi euro, şi că va percepe doar ruble pentru livrările de hidrocarburi către ţările 'neprietenoase', între care figurează toate statele membre ale Uniunii Europene, SUA şi Marea Britanie. Decizia Moscovei a stârnit îngrijorare în Occident, unde mai multe ţări au anunţat că nu sunt dispuse să cumpere gaze şi petrol dacă plata trebuie făcută în ruble ruseşti.

O nouă rundă de negocieri ruso-ucrainene (sursa: cnn.com)
Internațional

Erdogan spune că discuțiile de la Istanbul dintre Rusia și Ucraina ar putea deschide calea unei întâlniri Putin - Zelenski

O nouă rundă de negocieri ruso-ucrainene. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan le-a transmis celor două delegaţii ruso-ucrainene că progresele în discuţiile dintre negociatorii din Ucraina şi Rusia, care încep marţi la Istanbul, ar deschide calea către o întâlnire între liderii celor două ţări, scrie Agerpres. O nouă rundă de negocieri ruso-ucrainene Într-o intervenţie difuzată în direct de posturile de televiziune turce, Erdogan a spus că este timpul ca discuţiile să ducă la rezultate concrete şi a cerut o încetare a focului imediată în Ucraina. Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu "Cele două părţi au îngrijorări legitime, este posibil să se ajungă la o soluţie acceptabilă pentru comunitatea internaţională. Depinde de cele două părţi să se pună capăt acestei tragedii", a subliniat şeful statului turc. El a apreciat că "prelungirea conflictului nu este în interesul nimănui". Turcia a găzduit pe 10 martie, la Antalya (sud), prima întâlnire între miniştrii de externe ucrainean şi rus după începerea invaziei militare ruse în Ucraina, în 24 februarie.

Kadârov, responsabil cu moralul rușilor (sursa: stiri.md)
Internațional

Lipsă cinică de rușine a presei kremliniste: Kadîrov, la Mariupol "pentru a ridica moralul trupelor"

Kadârov, responsabil cu moralul rușilor. Liderul cecen, Ramzan Kadârov, apropiat al lui Vladimir Putin a ajuns la Mariupol pentru a-şi încuraja trupele care iau parte la asaltul asupra acestui important oraş-port din sud-estul Ucrainei, scrie Agerpres. Kadârov, responsabil cu moralul rușilor "Liderul cecen Ramzan Kadârov se află la Mariupol pentru a ridica moralul luptătorilor noştri", a declarat Ahmed Dudaev, unul dintre cei mai apropiaţi colaboratori ai lui Kadârov, citat de agenţia rusă de presă RIA Novosti. Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu RIA Novosti a publicat o fotografie în care poate fi văzut Kadârov în mijlocul a aproximativ 30 de bărbaţi înarmaţi, precizând că a fost făcută la Mariupol. Televiziunea rusă a publicat de asemenea imagini ce arată o întâlnire între Kadârov şi un bărbat prezentat ca un general rus, Andrei Mordvişcev, pe care armata ucraineană pretinde că l-a ucis. Forţele ruse, care conduc din 24 februarie o ofensivă militară în Ucraina, încearcă de câteva săptămâni să pună mâna pe Mariupol, un oraş strategic unde situaţia umanitară este catastrofală. Kadârov, care conduce cu mâna de fier republica rusă Cecenia, a susţinut săptămâna trecută că forţele sale au ocupat primăria din Mariupol, înainte de a indica că de fapt era o altă clădire oficială situată la marginea oraşului. La mijlocul lunii martie, Kadârov a anunţat că o mie de "voluntari" ceceni au plecat în Ucraina pentru a lupta. Fidel preşedintelui rus Vladimir Putin, Kadârov, în vârstă de 45 de ani, dispune de o miliţie la ordinele sale. Forţele aflate sub controlul său sunt acuzate de numeroase abuzuri în Cecenia.

Rușii au făcut măcel în Mariupol (sursa: Twitter/rajote)
Internațional

Tragedie fără margini la Mariupol: 5.000 de morți civili

Rușii au făcut măcel în Mariupol. Cel puţin 5.000 de persoane au fost ucise la Mariupol, în sud-estul Ucrainei, de la începutul invaziei ruse, a declarat luni pentru AFP o consilieră a preşedinţiei ucrainene, care răspunde de culoare umanitare, scrie Agerpres. Rușii au făcut măcel în Mariupol Circa 5.000 de persoane au fost îngropate, dar oamenii nu mai sunt îngropaţi de zece zile din cauza bombardamentelor continue", a declarat Tetiana Lomakina, care a estimat că, "având în vedere numărul de persoane încă sub dărâmături (...), ar putea exista în jur de 10.000 de morţi". Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu Dintr-o populaţie de 450.000 de persoane pe timp de pace, circa 160.000 de oameni sunt în continuare imobilizaţi aici, potrivit primarului Vadim Boicenko. "Toate intrările şi ieşirile din oraş sunt blocate (...) Este imposibil să intri în Mariupol cu provizii şi medicamente", a deplâns duminică seară preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. "Forţele ruse bombardează convoaiele cu ajutor umanitar şi îi ucid pe şoferi", a adăugat el, precizând că străzile sunt pline de "cadavre" care sunt imposibil de îngropat. Aproximativ 300 de morți la teatrul din Mariupol La aproape două săptămâni de la bombardarea teatrului său, nu se ştie nici acum ce s-a întâmplat cu sute de civili care s-au refugiat în clădire. Municipalitatea, care citează martori, susţine că se teme că ar exista "circa 300 de morţi". Însă o aleasă locală care a fugit din Mariupol în ziua bombardamentului a declarat pentru AFP că orice numărătoare a victimelor este imposibilă, având în vedere comunicaţiile deficitare şi absenţa autorităţilor locale. Oraşul portuar Mariupol este asediat de armata rusă de la sfârşitul lunii februarie, mii dintre locuitorii săi fiind forţaţi să trăiască în condiţii foarte complicate, fără electricitate sau apă potabilă. Mariupol este un oraş strategic la Marea Azov, râvnit de ruşi pentru ca forţele lor să poată face joncţiunea între Crimeea anexată de Moscova în 2014 şi regiunile separatiste proruse din Donbas.

Facebook, permis în Rusia, cu respectarea legii (sursa: Pixabay)
Internațional

Facebook, mai tare decât Putin: o instanță de la Moscova permite utilizarea rețelei, "cu respectarea legii"

Facebook, permis în Rusia, "cu respectarea legii". O instanță din Moscova care săptămâna trecută a interzis Facebook şi Instagram în Rusia declară acum că cetăţenii ruşi pot folosi platformele social media atât timp cât activităţile sunt legale, scrie Agerpres. Facebook, permis în Rusia, "cu respectarea legii" La 21 martie, Tribunalul Tverskoi a interzis platformele ca fiind organizaţii "extremiste" după o cerere a procurorului general. Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu Compania-mamă Meta a fost acuzată că nu a eliminat apelurile la violenţă împotriva trupelor ruse în Ucraina. Chiar înainte de interdicţie, cele două platforme fuseseră blocate oficial pentru utilizatorii din Rusia, deşi au rămas accesibile utilizând servicii VPN. VPN-urile (Virtual Private Network - reţea virtuală privată n.r.) permit utilizatorilor de internet să evite cenzura guvernamentală pentru a accesa site-uri restricţionate. Având în vedere statutul lor juridic neclar, multe persoane care foloseau cele două reţele sociale pentru a câştiga bani s-au văzut afectate după interdicţie. Dar instanţa a oferit luni un fel de clarificare, potrivit agenţiei oficiale ruse de presă TASS. "Aceste măsuri de protecţie judiciară nu limitează utilizarea de produse software ale Meta de către persoane fizice şi juridice care nu participă la activităţi interzise de lege", se arată în decizia tribunalului, potrivit TASS. Membri ai parlamentului rus au declarat recent că nu intenţionează să adopte o interdicţie generală a utilizării de VPN-uri.

Orasul Irpin recâștigat de militarii ucraineni (sursa: pravda.com.ua)
Internațional

Irpin, unde rușii au ucis civili și jurnaliști, recuperat de ucraineni

Orasul Irpin recâștigat de militarii ucraineni. Oficialii ucraineni anunță că au preluat controlul asupra oraşului Irpin de la periferia Kievului, cucerit de forţele ruse, şi unde s-au dus lupte aprige, potrivit Agerpres. Orasul Irpin recâștigat de militarii ucraineni "Oraşul este acum eliberat, dar este încă periculos acolo", a spus pe postul de televiziune ministrul de interne Denis Monastirski, confirmând anunţul primarului acestei localităţi devastate, situată la intrarea de nord-vest a capitalei Kiev. Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu "De fapt, iată ce se întâmplă acum în mod paralel: forţele armate înaintează, poliţia avansează şi imediat se face o curăţenie completă pe străzi", a mai declarat ministrul. Principalul punct de control pe drumul ce duce către Irpin din Kiev a fost deschis din nou luni, la două săptămâni după ce a fost închis pentru mass-media după moartea unui jurnalist american. Luptele au continuat însă, în cursul zilei de luni fiind auzite aproximativ douăzeci de explozii de obuze puternice în pădurea de pini pe care o traversează această axă de şase kilometri, au remarcat la faţa locului jurnaliştii AFP.

Rușii folosesc arme interzise (sursa: Twitter/breakingnews_ua)
Internațional

Procurorul general al Ucrainei: Avem dovezi că rușii au folosit arme interzise în regiunile Odesa și Herson

Rușii folosesc arme interzise. Oficialii ucraineni susțin că au dovezi că forțele ruse au folosit bombe cu cu submuniţii, arme interzise de convenţiile internaţionale, în două regiuni din sudul teritoriului său, a asigurat luni procurorul general ucrainean Irina Venediktova, scrie Agerpres. Rușii folosesc arme interzise Întrebată în timpul unei conferinţe de presă despre posibila utilizare a unor astfel de arme pentru a bombarda Kievul, dna Venediktova a răspuns că ea "nu are dovezi concrete" cu privire la utilizarea lor în capitală şi că "investigaţii" sunt în curs. Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu "Dar avem dovezi ale folosirii bombelor cu submuniţii în regiunea Odesa (mare port ucrainean la Marea Neagră) şi în regiunea Herson", oraş pe care a pus mâna armata rusă, a adăugat ea. "Vedem, mai ales datorită muncii voastre, a dumneavoastră jurnaliştilor, că sunt folosite şi alte arme interzise. Dar, în ceea ce mă priveşte, nu pot să menţionez decât cazurile în care am dovezi în mod foarte concret. Când am de exemplu (...) fragmente (din aceste dispozitive) sau o analiză a terenului", a adăugat ea, fără a oferi alte detalii. ONG-uri internaţionale precum Amnesty International şi Human Rights Watch au susţinut că au strâns dovezi ale utilizării bombelor cu submuniţii în zone în care se află civili în Ucraina. Aceste arme pot conţine câteva zeci de mini-bombe care se dispersează pe o suprafaţă întinsă dar nu toate explodează, transformându-se în mine antipersonal care, la cel mai mic contact, pot ucide şi mutila chiar şi la mult timp după conflict

Biden nu regretă ceea ce a spus despre Putin (sursa: abcnews.com)
Internațional

Biden nu-și cere scuze pentru declarația că Putin nu mai poate sta la putere, deși nu era în discursul oficial

Biden nu regretă ceea ce a spus despre Putin. Liderul de la Casa Albă a precizat că afirmația sa de la Varşovia conform căreia preşedintele rus Vladimir Putin ar trebui să fie înlăturat de la putere reflectă propria sa indignare morală, nu o schimbare a politicii administraţiei americane, scrie Agerpres. Biden nu regretă ceea ce a spus despre Putin "Nu m-am pronunţat atunci şi nici acum pentru o schimbare a politicii. Mi-am exprimat indignarea morală pe care am simţit-o şi nu îmi cer scuze", a declarat preşedintele Biden reporterilor de la Casa Albă, menţionând că înaintea afirmaţiei rostite în discursul de sâmbătă vizitase familiile strămutate după invadarea Ucrainei de către Rusia. Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu La finalul discursului ţinut în capitala Poloniei, Joe Biden a făcut o declaraţie care nu făcea parte din discurs şi în care a spus că Vladimir Putin "nu poate rămâne la putere". Luni, Joe Biden a adăugat că "nu retrage nimic din ceea ce a spus" după ce a clarificat afirmaţia făcută la Varşovia. Întrebat dacă afirmaţia sa va determina un răspuns negativ din partea preşedintelui Putin, Joe Biden a răspuns: "Nu-mi pasă ce crede el. ... O să facă ce o să facă". Preşedintele Biden a sugerat încă o dată că Vladimir Putin nu ar trebui să conducă Rusia. Dacă Putin "continuă pe drumul pe care îl urmează acum, va deveni un paria în întreaga lume şi cine ştie ce va deveni în plan intern din perspectiva sprijinului" de care se bucură, a opinat liderul de la Casa Albă.

Rușii rămân fără bere Foto: PackachingEurope.com
Eveniment

Rușii rămân fără bere: trei mari producători își sistează activitatea. Circa 8.400 de locuri de muncă, în pericol

Rușii rămân fără bere: trei mari producători își sistează activitatea, urmare a invaziei asupra Ucrainei. În consecință, circa 8.400 de locuri de muncă sunt în pericol. Rușii rămân fără bere Potrivit newsmaker.md, situația se prezintă astfel: Producătorul danez Carlsberg își vinde afacerea. Compania și-a cerut scuze în public de la cei 8400 de angajați. Aceasta deține brandurile Carlsberg, Kronenbourg, Holsten, Tuborg și uzina Baltica («Балтика»). În 2021, grupul a realizat o cifră de afaceri de aproape 870 de milioane de euro în Rusia – reprezentând 13% dintre vânzările sale – şi un profit operaţional de 90 de milioane de euro, reprezentând 9% din profitul său.Heieneken cedează afacerea unui nou proprietar. „Deținerea de către Heineken a afacerii din Rusia nu mai este durabilă sau viabilă în mediul actual. În consecință, am decis să părăsim Rusia" - a explicat al doilea cel mai mare producător de bere din lume, într-un comunicat citat de agenţiile internaţionale de ştiri. În Rusia, compania are 1.800 de angajați. Heineken produce mărcile „Ohota”, „Tri medvedia”, „Bocikarev”, „Jigulevskoe”, „Stepan Razin” («Охота», «Три медведя», «Бочкарев», «Жигулевское», «Степан Разин»).Grupul belgian Anheuser-Busch InBev NV a cerut acționarului majoritar să suspende licența pentru producerea și vânzarea berei Bud în Rusia. Decizia a fost luată de la mijlocul lunii martie. De la începutul invaziei ruse în Ucraina, la 24 februarie, peste 400 de companii s-au retras din Rusia, lăsând în urmă active de miliarde de dolari, arată o monitorizare a universității Yale. Citește și: Miliardar maghiar laudă Oradea după ce poliția locală i-a ridicat BMW-ul

Motanul ucrainean Stepan a colectat peste 10.000 USD Foto: Twitter
Internațional

Motanul ucrainean Stepan a colectat peste 10.000 USD pentru a ajuta animalele care suferă de pe urma invaziei ruse în Ucraina

Motanul ucrainean Stepan a anunțat, pe contul său de Instagram, că a colectat peste 10.000 USD pentru a ajuta animalele care suferă de pe urma invaziei ruse în Ucraina. El are peste 1,2 milioane de urmăritori pe Instagram și are și cont de Tik-Tok. Motanul ucrainean Stepan a colectat peste 10.000 USD El a reușit această performanță în doar patru zile. View this post on Instagram A post shared by Степан (@loveyoustepan) La 24 martie, pe contul lui Stepan a fost transmis mesajul: „Dragii mei prieteni, în lumina unui război șocant împotriva Ucrainei, nu pot sta deoparte. Vreau să-mi ajut prietenii care au devenit și ei victime ale războiului și nu pot avea grijă de ei înșiși. Pentru moment, încep să strâng donații pentru organizațiile ucrainene care protejează animalele: ? Fundația „Happy Paw” va oferi medicamente, tratament și vaccinare pentru animale; ? Organizația „UAnimals” va cumpăra hrană pentru animale, va furniza ajutor umanitar și va asigura transportul animalelor către adăposturi din întreaga lume; ? Grădina Zoologică din Mykolaiv are grijă de animale și le asigură nevoile în ciuda războiului; ? Parcul „XII Luni” va achiziționa hrană pentru animale de îndată ce coridoarele se vor deschide și va asigura combustibil pentru a menține animalele exotice de cald; ? Asociația de caritate „Plyushka” ajută la furnizarea de tratament pentru animale și la găsirea unui nou cămin pentru acestea”. View this post on Instagram A post shared by Степан (@loveyoustepan) La 28 martie, el a transmis, tot pe Instagram, că s-au strâns deja peste 10.000 de dolari și a mulțumit donatorilor. Anunțul lui Stepan a strâns peste 176.000 de like-uri pe Instagram. Citește și: Miliardar maghiar laudă Oradea după ce poliția locală i-a ridicat BMW-ul

Putin suprimă Novaia Gazeta, ultimul critic (sursa: Agerpres)
Internațional

Putin a redus la tăcere ultima voce critică din Rusia: Novaia Gazeta își întrerupe apariția până la finalul invaziei rusești în Ucraina

Putin suprimă Novaia Gazeta, ultimul critic. Publicaţia independentă Novaia Gazeta a anunţat luni suspendarea apariţiei sale atât în format online, cât şi în versiunea tipărită, până la sfârşitul operaţiunii militare în Ucraina, într-un moment în care puterea rusă îşi intensifică presiunea împotriva vocilor critice la adresa sa, relatează France Presse. Putin suprimă Novaia Gazeta, ultimul critic Într-un comunicat, redactorul-şef al ziarului, Dmitri Muratov, laureat al premiului Nobel pentru Pace în 2021, a explicat că a luat această măsură după ce a primit al doilea avertisment din partea Roskomnadzor (Serviciul federal pentru control în domeniul comunicaţiilor, tehnologiilor informaţionale şi comunicaţiilor în masă) în mai puţin de o săptămână, pentru încălcarea unei controversate legi privind "agenţii străini". Citește și: Manipulare de manual a oligarhului Deripaska, care are afaceri și în România: „O mobilizare ideologică diabolică se desfăşoară din toate părţile”. Deripaska, prieten cu Putin, sancționat "Nu există altă soluţie. Pentru noi şi, ştiu, pentru voi, aceasta este o decizie teribilă şi dureroasă. Dar trebuie să ne protejăm unii pe alţii", le-a transmis într-o scrisoare Muratov cititorilor ziarului. Legea "agentului străin" face ravagii Concret, Novaia Gazeta este acuzată că nu a precizat că o organizaţie neguvernamentală menţionată într-unul din articolele sale este calificată drept "agent străin" de către autorităţile ruse, aşa cum cere legea. Ziarul a primit un prim avertisment pe 22 martie, apoi un al doilea luni. De la declanşarea invaziei din Ucraina la 24 februarie, site-urile multor mass-media ruse şi străine au fost blocate. Novaia Gazeta era ultimul bastion al presei libere rămase active în Rusia. Autorităţile au votat mai multe legi care reprimă cu pedepse grele cu închisoarea ceea ce ele consideră a fi "informaţii false" despre conflictul din Ucraina. Legea cu privire la "agenţii străini" este o altă armă utilizată de către autorităţile ruse împotriva organizaţiilor sau persoanelor care critică Kremlinul. Organizația "Memorial", interzisă deja Cei calificaţi drept "agenţi străini" sunt obligaţi să se prezinte ca atare în fiecare dintre publicaţiile lor, inclusiv pe reţelele de socializare. Şi mass-media care le menţionează trebuie, de asemenea, să precizeze acest aspect de fiecare dată. Urmăririle penale pentru pentru încălcarea acestei legi pot avea consecinţe grave. În decembrie, cea mai respectată organizaţie neguvernamentală din Rusia, Memorial, care a fost catalogată drept "agent străin", a fost interzisă pentru că nu a precizat acest statut în anumite publicaţii. Fondată în 1993, Novaia Gazeta se bucură de reputaţia de înalt profesionalism pentru investigaţiile sale privind corupţia şi încălcările drepturilor omului în Cecenia. Acest angajament a costat viaţa a şase angajaţi ai săi, între care jurnalista Anna Politkovskaia, asasinată în 2006.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră