marți 14 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

românia

931 articole
Eveniment

România se angajează să elibereze Strâmtoarea Ormuz, împreună cu alte state. Cotroceniul nu dă nici un detaliu

Aproximativ 20 de state, printre care România, Emiratele Arabe Unite, Marea Britanie, Franța, Canada și Japonia, și-au exprimat disponibilitatea de a contribui la redeschiderea Strâmtorii Ormuz, blocată de facto de Iran de la începutul conflictului izbucnit pe 28 februarie, în urma ofensivei americano-israeliene împotriva Republicii Islamice. România, angajată să elibereze Strâmtoarea Ormuz Potrivit unui comunicat emis de Cotroceni, România s-a alăturat declarației semnate de mai multe state europene și de Japonia pentru asigurarea libertății de navigație în Strâmtoarea Ormuz, în contextul impactului major asupra piețelor energetice globale. Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan Autoritățile subliniază că efectele crizei sunt deja resimțite inclusiv la nivel intern, prin creșterea prețurilor la combustibili, motiv pentru care țara noastră este pregătită să contribuie la eforturile internaționale de stabilizare. În același timp, România își menține poziția de neimplicare în conflictul din Orientul Mijlociu, susținând soluții de dezescaladare alături de partenerii internaționali. Apel internațional pentru oprirea atacurilor asupra infrastructurii civile Într-un comunicat comun, statele semnatare au condamnat atacurile recente lansate de Iran asupra navelor comerciale și infrastructurilor petroliere și gazifere. Țările solicită un „moratoriu imediat și global” asupra acțiunilor care vizează infrastructura civilă, subliniind riscurile majore pentru stabilitatea economică și energetică la nivel global. Coaliție largă: Europa și aliații, mobilizați Pe lângă principalele puteri occidentale, lista statelor implicate include Germania, Italia, Olanda, Danemarca, Letonia, Slovenia, Estonia, Norvegia, Suedia, Finlanda, Republica Cehă, România, Lituania, Coreea de Sud, Noua Zeelandă, Australia și Bahrain. Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime din lume, prin care tranzitează o mare parte din exporturile globale de petrol și gaze. Blocarea acesteia de către Iran generează temeri privind perturbări majore în aprovizionarea energetică și creșteri semnificative ale prețurilor la nivel internațional. Escaladarea conflictului amplifică tensiunile regionale Situația din regiune s-a deteriorat rapid după declanșarea conflictului dintre Iran și forțele americano-israeliene. Atacurile asupra infrastructurilor energetice și a transportului maritim amplifică riscul unui conflict extins.

România se angajează să elibereze Strâmtoarea Ormuz, împreună cu alte state. Cotroceniul nu dă nici un detaliu
ANALIZĂ Teoretic, dronele iraniene pot lovi ținte din România, așa cum Ucraina reușește în Rusia. Probleme: apărarea antiaeriană a NATO, inclusiv din Turcia
Eveniment

ANALIZĂ Teoretic, dronele iraniene pot lovi ținte din România, așa cum Ucraina reușește în Rusia. Probleme: apărarea antiaeriană a NATO, inclusiv din Turcia

Teoretic, dronele iraniene pot lovi ținte din România, așa cum Ucraina reușește în Rusia. Însă ele trebuie să treacă de apărarea antiaeriană a NATO, inclusiv din Turcia. Citește și: EXCLUSIV Monopolul RetuRO, sinecură grasă pentru pile politice din toate partidele. Compania, model de opacitate Teoretic, dronele iraniene pot lovi ținte din România, așa cum Ucraina reușește în Rusia Care sunt principalele elemente ale unui astfel de scenariu:  dronele Shahed pot avea o rază de până în 2.500 km distanța de zbor de la Constanța la Teheran este puțin peste 2.100 km. Însă aceste drone pot fi lansate foarte ușor, de pe camioane, și duse, înainte de lansare, mult mai la nord de Teheran, mai aproape de România Distanța maximă a unei lovituri confirmate a trupelor ucrainene, cu drona, a fost de 1.750 km, când a lovit o rafinărie din Komi.  Iranul poate lansa drone Shahed împotriva statelor europene folosind aliații din Liban, Siria sau Irak Pe drumul spre România, dronele iraniene ar trebuie să survoleze Turcia, deși, teoretic pot trece și peste Azerbaidjan sau Georgia. Recent, presa turcă explica problemele la interceptarea unei drone rusești scăpate de sub control. „Conform unor rapoarte, drona a fost detectată pentru prima dată de un radar de avertizare timpurie cu rază lungă de acțiune, aparținând Comandamentului Posturilor Radar ale Forțelor Aeriene Turce, în timp ce se apropia de spațiul aerian turc deasupra Mării Negre, prin coridorul Kastamonu. Informațiile privind traiectoria au fost transmise în timp real către Centrul de Operațiuni Aeriene al Comandamentului Forțelor Aeriene de Luptă din Eskisehir. Cu toate acestea, imaginea radarului era departe de a fi clară. «Intra și ieșea din raza radarelor turce, lăsând o urmă intermitentă», a raportat Dicle Canova, corespondentul la Ankara al postului de știri turc CNN Turk. «Inițial, a creat impresia unei urme meteorologice a unui avion» Detectarea intermitentă indica faptul că drona avea o secțiune transversală radar foarte mică, iar condițiile meteorologice complicau și mai mult urmărirea. Dronele de această dimensiune sunt de obicei dificil de detectat în mod constant. Conform unor informații neconfirmate, atunci când ținta aeriană neidentificată a continuat să se apropie de spațiul aerian turc, Centrul de Operațiuni Aeriene din Eskisehir a emis un ordin de decolare de urgență către avioanele F-16 turce aflate în serviciu de alertă rapidă (QRA). Formația de avioane F-16 s-a îndreptat rapid către locația țintei. După identificarea vizuală și o perioadă de urmărire, piloții au confirmat că ținta era o aeronavă fără pilot care părea să zboare fără control”, explică turkiyetoday.com.  La începutul conflictului din Iran, dronele au lovit baza britanică din Cipru, dar surpriza a fost favorizată de distanța scurtă, de circa 200 km. Dronele Shahed au zburat lent și la joasă altitudine (sub 100 m) deasupra estului Mediteranei, urmând conturul coastelor pentru a se feri de radarele cipriote și ale RAF, concentrate asupra vectorilor cu grad mai ridicat de amenințare (rachete). Lansate de la o distanță de aproximativ 200-300 km din sudul Libanului de către grupările afiliate Hezbollahului, timpul scurt de zbor (sub o oră) a lăsat foarte puțin timp de avertizare, exploatând lacunele din acoperirea patrulelor din timp de pace. Brett Velicovich, expert în domeniul apărării și fondatorul companiei de drone Powerus, a declarat pentru Daily Mail: „Dronele de tip muniție zburătoare Shahed-136 au cu siguranță raza de acțiune și capacitatea necesare pentru a amenința anumite zone din Europa și reprezintă o amenințare mult mai plauzibilă decât atacurile cu rachete, deoarece acționează sub pragul unui război deschis cu NATO.” „Riscul real îl reprezintă atacurile de amploare redusă, care pot fi negate, lansate de către intermediari sau rețele secrete care vizează infrastructura, cum ar fi aeroporturile, instalațiile energetice sau nodurile de transport”, a adăugat el. De asemenea, Iranul a prezentat recent o versiune mai puțin zgomotoasă a celebrei sale drone „kamikaze” Shahed, ceea ce ar putea îngreuna detectarea acesteia de către sistemele occidentale de apărare aeriană.

Motorina s-a scumpit cu 70% în doar 15 zile: criza din strâmtoarea Ormuz lovește puternic România
Economie

Motorina s-a scumpit cu 70% în doar 15 zile: criza din strâmtoarea Ormuz lovește puternic România

România nu se confruntă, în prezent, cu un deficit de combustibili, în ciuda situației tensionate din Strâmtoarea Ormuz, a declarat marți ministrul Energiei, Bogdan Ivan, în cadrul dezbaterilor din comisiile de buget-finanțe din Parlament. Oficialul a subliniat că țara noastră dispune de resurse suficiente de motorină, benzină și gaze naturale, chiar dacă evoluțiile internaționale influențează prețurile. Criza globală afectează prețurile Ministrul Energiei a explicat că România nu depinde direct de importurile care tranzitează Strâmtoarea Ormuz, însă este afectată de creșterea accelerată a prețurilor la nivel global. Citește și: Încă o megainvestiție a statului într-un terminal al unui aeroport cu 2-3 zboruri pe zi: Kogălniceanu, Constanța În ultimele 15 zile: prețul motorinei a crescut cu aproximativ 70%; benzina s-a scumpit cu circa 35%; barilul de petrol a ajuns la aproximativ 100 de dolari, de la 60 de dolari. „Este o situație extrem de complicată”, a precizat Bogdan Ivan, menționând că inclusiv intervențiile Agenției Internaționale a Energiei, care a injectat 400 de milioane de barili pe piață, nu au reușit să stabilizeze prețurile. Stocuri de 2,1 milioane de tone de carburanți Potrivit ministrului, România dispune în prezent de aproximativ 2,1 milioane de tone de carburanți echivalent petrol. Mai mult de jumătate dintre aceste stocuri, respectiv 56%, se află pe teritoriul național, restul fiind depozitate în afara țării. Autoritățile pot decide, în caz de criză, inclusiv limitarea temporară a exporturilor de produse petroliere, cu excepția obligațiilor asumate în cadrul NATO. Măsuri pentru stabilizarea pieței interne Guvernul a luat deja măsuri pentru a asigura lichiditatea pe piața internă. Prin intermediul Oil Terminal, au fost prioritizate solicitările companiilor românești, în special pentru procesare și distribuție. De asemenea, unele depozite au fost reconfigurate pentru a stoca motorină, unde cererea este mai mare. „Suntem mult mai stabili decât foarte mulți dintre vecinii noștri”, a declarat ministrul Energiei. Românii și companiile își fac stocuri Pe fondul incertitudinilor, consumul de carburanți a crescut semnificativ. În primele zece zile de la izbucnirea conflictului, populația și companiile din România au achiziționat de patru ori mai mult combustibil decât în mod obișnuit, pentru a-și crea rezerve. Autoritățile susțin însă că aceste stocuri vor fi refăcute, România beneficiind de rute diversificate de aprovizionare. Strategii pentru diversificarea importurilor de energie Ministerul Energiei menține contacte constante cu partenerii comerciali tradiționali și caută noi surse de aprovizionare, pentru a reduce dependențele externe. Această strategie vizează atât petrolul brut, cât și produsele petroliere derivate, în contextul volatilității piețelor internaționale. Termoficarea, în analiză: raportul Băncii Mondiale vine în aprilie În paralel, autoritățile pregătesc reforme în sistemul de termoficare. Un studiu realizat împreună cu Banca Mondială analizează situația din cele 27 de municipalități din România, pentru a stabili unde mai este eficient sistemul centralizat de încălzire. Raportul final este așteptat în luna aprilie și va indica investițiile necesare pentru modernizarea infrastructurii, în special în orașe precum București și Craiova, unde rețelele sunt învechite. Bugetul Ministerului Energiei crește semnificativ în 2026 Bugetul Ministerului Energiei pentru anul 2026 a primit aviz favorabil în Parlament. Alocările prevăzute sunt: 10,18 miliarde lei credite de angajament (în creștere cu 24,06%); 19,7 miliarde lei credite bugetare (în creștere cu 268,63%). Creșterea bugetului reflectă necesitatea investițiilor în securitatea energetică și modernizarea infrastructurii.

România se poate apăra de eventuale rachete balistice iraniene, susține Miruță
Eveniment

România se poate apăra de eventuale rachete balistice iraniene, susține Miruță

România dispune de sisteme de apărare capabile să răspundă unei eventuale ofensive balistice din Iran, a declarat marți ministrul Apărării, Radu Miruță. Oficialul a subliniat că țara noastră are mecanisme de descurajare solide, consolidate inclusiv prin parteneriatul strategic cu Statele Unite. Declarațiile Iranului vizează planul politic, nu militar Ministrul a clarificat că mesajele recente venite din partea Iranului nu trebuie interpretate ca amenințări militare directe, ci mai degrabă ca reacții de natură politică și juridică. Citește și: EXCLUSIV Monopolul RetuRO, sinecură grasă pentru pile politice din toate partidele. Compania, model de opacitate „Declarațiile făceau referire la situația politică și juridică, nu la cea militară. România acționează responsabil, iar deciziile recente au fost analizate în detaliu”, a explicat Radu Miruță. Acesta a precizat că, de pe teritoriul României, trupele americane nu vor opera cu armament ofensiv de tip exploziv. Scutul de la Deveselu, element-cheie al apărării Unul dintre pilonii principali ai apărării României rămâne sistemul antirachetă de la Deveselu, care contribuie la descurajarea unor eventuale atacuri balistice. Potrivit ministrului Apărării, capacitatea defensivă a României este deja una solidă, iar creșterea prezenței militare americane și modernizarea armatei nu fac decât să întărească acest nivel de securitate. „După deciziile recente, suntem și mai siguri decât eram înainte”, a subliniat Miruță. Iran avertizează România în contextul cooperării cu SUA Tensiunile au apărut după ce Iranul a transmis un avertisment României, în urma deciziei de a permite utilizarea unor baze militare de către Statele Unite. Potrivit declarațiilor oficiale de la Teheran, o astfel de colaborare ar putea fi interpretată drept implicare într-un conflict militar. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmaeil Baghaei, a declarat că punerea la dispoziție a bazelor pentru SUA ar echivala cu participarea la o agresiune militară, ceea ce ar putea atrage responsabilitate internațională. Decizii strategice: trupe și echipamente americane în România Subiectul a fost analizat recent în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), care a discutat dislocarea temporară de forțe și echipamente militare americane în România, pe fondul crizei din Orientul Mijlociu. Ulterior, Parlamentul a aprobat solicitarea președintelui Nicușor Dan privind această măsură. Ce presupune prezența militară americană Conform informațiilor oficiale, în România urmează să fie dislocate, pentru o perioadă de până la 90 de zile, echipamente și trupe americane. Este vorba despre: avioane de realimentare echipamente de monitorizare sisteme de comunicații satelitare, corelate cu scutul de la Deveselu Acestea vor fi amplasate în bazele militare de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii. Numărul militarilor americani implicați este estimat la aproximativ 400–500.

Nu mai există loc de creșteri de taxe, economia deja gâfâie, avertizează Concordia
Economie

Nu mai există loc de creșteri de taxe, economia deja gâfâie, avertizează Concordia

Economia României se află sub o presiune tot mai mare, iar spațiul pentru noi majorări de taxe este practic inexistent, avertizează Iulian Lolea, macroeconomist în cadrul Confederației Patronale Concordia. Potrivit acestuia, orice nou șoc fiscal ar putea împinge economia într-o recesiune dificil de gestionat. Declarațiile au fost făcute marți, în cadrul evenimentului „From Stabilisation to Growth: Balancing Macro-Fiscal Discipline with Productive Relaunch”, organizat de Ministerul Finanțelor în parteneriat cu OCDE. „Economia gâfâie”: mediul privat resimte deja presiunea fiscală Reprezentantul Concordia a subliniat că mediul de afaceri a resimțit puternic creșterile de taxe din ultimii doi ani, iar semnalele economice sunt clare: economia nu mai poate susține noi poveri fiscale. Citește și: EXCLUSIV Monopolul RetuRO, sinecură grasă pentru pile politice din toate partidele. Compania, model de opacitate „Venim după doi ani de creșteri continue de taxe, iar economia arată foarte clar că nu mai poate. Economia gâfâie și nu mai există loc de creșteri de taxe nici acum, nici în viitorul apropiat. Altfel, riscăm să transmitem șocul mai departe și să intrăm într-o recesiune greu de suportat”, a declarat Iulian Lolea. Carburanții: de ce plafonarea prețurilor nu este o soluție Întrebat despre posibile măsuri pentru controlul prețurilor la carburanți, economistul a respins ideea plafonării, considerând-o ineficientă și chiar riscantă. Potrivit acestuia, plafonarea poate duce la dezechilibre majore, inclusiv la penurii. În schimb, soluția ar putea veni din măsuri punctuale, precum reducerea accizelor, similar sprijinului acordat în prezent transportatorilor. Totuși, astfel de intervenții depind de spațiul fiscal disponibil, care în prezent este extrem de limitat. Lipsa spațiului fiscal, o problemă majoră Lolea a atras atenția că România intră din nou într-o perioadă dificilă fără rezerve bugetare suficiente, repetând un tipar din crizele anterioare. „Nu avem spațiu fiscal să ajutăm pe nimeni. Trebuie să învățăm să fim mai responsabili fiscal, pentru că aceste crize vor continua să apară”, a subliniat el. OCDE: finanțele publice, în deteriorare accelerată În același context, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) avertizează, în cel mai recent Studiu Economic dedicat României, că situația finanțelor publice s-a deteriorat semnificativ. Acest lucru ridică riscuri serioase pentru sustenabilitatea pe termen lung a bugetului de stat. Pentru a evita aceste probleme, OCDE recomandă: creșterea eficienței cheltuielilor publice extinderea bazei de impozitare îmbunătățirea colectării taxelor Presiuni tot mai mari asupra bugetului: pensii, salarii și servicii publice Raportul OCDE evidențiază și câteva evoluții pozitive, precum reforma pensiilor, care include creșterea vârstei de pensionare pentru femei, limitarea pensiilor speciale și noi reguli de indexare. Cu toate acestea, presiunile bugetare rămân ridicate. România trebuie să crească investițiile în sănătate, educație, asistență socială și inovare pentru a susține o creștere economică echilibrată. În paralel, salariile din sectorul public ocupă o pondere tot mai mare în cheltuielile statului, ceea ce impune un control mai strict asupra bugetului.

Ministrul Miruță dă asigurări că din România nu vor zbura încărcături ofensive spre Iran
Eveniment

Ministrul Miruță dă asigurări că din România nu vor zbura încărcături ofensive spre Iran

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că de pe teritoriul României nu vor decola aeronave cu încărcătură ofensivă, subliniind că nu este vorba despre bombardiere sau transport de explozibili. Oficialul a precizat că aceste informații au fost verificate înainte de ședința CSAT și comunicate inclusiv Parlamentului. Potrivit Ministerului Apărării, armata americană a confirmat în scris că nu desfășoară operațiuni de acest tip din România. Reacția după avertismentele lui Traian Băsescu Declarațiile vin în contextul în care fostul președinte Traian Băsescu a cerut măsuri de informare a populației privind posibile riscuri de securitate. Citește și: Bolojan sugerează că corupția Transelectrica, condusă de clientul PSD, blochează piața de energie. Plus un atac la Hidroelectrica: „N-a făcut nimic să facă stocare” Acesta a avertizat că anumite baze militare din România ar putea deveni ținte în eventualitatea unor atacuri. Miruță a catalogat aceste afirmații drept opinii personale, fără a indica un pericol concret confirmat de autorități. Nivelul de risc: fără amenințări directe pentru România Ministrul a subliniat că, potrivit analizelor structurilor specializate, nu există în prezent un risc suplimentar de atac asupra României. El a admis că amenințările globale, precum atacurile teroriste, pot apărea oriunde, dar nu există indicii specifice care să vizeze țara noastră. De asemenea, nu au fost primite notificări oficiale privind pericole iminente. Scutul de la Deveselu și rolul militarilor americani Radu Miruță a evidențiat că sistemul de apărare de la Deveselu contribuie la protejarea României, inclusiv în fața unor posibile amenințări dinspre Iran. Prezența militarilor americani pe teritoriul țării este, în opinia sa, un factor de descurajare și nu un risc suplimentar. În plus, oficialul a susținut alocarea a 38% din bugetul Apărării pentru modernizarea armatei. Iranul avertizează România: reacții politice și juridice Iranul a transmis un avertisment către România, sugerând posibile reacții politice și legale după ce SUA au utilizat baze de pe teritoriul românesc.  Ministrul Apărării a precizat însă că declarațiile oficialilor iranieni nu au vizat amenințări militare directe, ci aspecte de natură diplomatică. Teheranul a făcut apel la state să evite implicarea în conflict, amplificând tensiunile la nivel internațional.

Frații Tate au fugit în Hong Kong, cu care România nu are tratat de extrădare
Eveniment

Frații Tate au fugit în Hong Kong, cu care România nu are tratat de extrădare

Autoritățile legislative din Hong Kong au transmis că executivul local nu are competențe legale pentru a-i aresta sau extrăda pe Andrew și Tristan Tate în România sau Regatul Unit. Motivul principal este absența unei cereri oficiale de extrădare sau a unei notificări Interpol, condiții esențiale pentru declanșarea unei astfel de proceduri. Oficialii subliniază că poliția poate interveni doar în baza unui temei legal clar, conform principiilor juridice aplicabile în regiune. Vizita fraților Tate, în centrul unui scandal mediatic Prezența celor doi influenceri în Hong Kong a stârnit controverse, mai ales în contextul notorietății lor în mediul online și al asocierii cu „manosfera”. Citește și: Bolojan sugerează că corupția Transelectrica, condusă de clientul PSD, blochează piața de energie. Plus un atac la Hidroelectrica: „N-a făcut nimic să facă stocare” Frații Tate au ajuns în regiune după ridicarea restricțiilor de mobilitate din România și au fost activi pe rețelele sociale. Aceștia au fost văzuți în locații de lux și în zone de divertisment, unde au atras atenția publicului și a fanilor. Andrew Tate a descris experiența ca fiind „incredibilă”, lăudând atmosfera și ospitalitatea locală. Acuzații grave în România și anchete în curs În România, Andrew și Tristan Tate sunt inculpați pentru trafic de persoane, viol și constituirea unui grup infracțional organizat, acuzații pe care le resping. Procedurile judiciare continuă, iar instanțele române au aprobat o posibilă extrădare către Marea Britanie, dar doar după finalizarea anchetelor interne. În paralel, autoritățile britanice mențin acuzații separate, inclusiv de agresiune sexuală și infracțiuni financiare. Lacune juridice și apeluri la cooperare internațională Oficialii din Hong Kong atrag atenția asupra limitărilor legale existente, inclusiv lipsa unui acord de extrădare cu România și suspendarea tratatului cu Regatul Unit din 2020. Parlamentari locali au respins ideea că orașul ar deveni un „refugiu pentru fugari”, subliniind că legea este respectată. Totuși, au fost lansate apeluri pentru întărirea cooperării judiciare internaționale, astfel încât astfel de situații să poată fi gestionate mai eficient în viitor.

Băsescu, avertisment dur: Iranul ar putea ataca România, populația trebuie prevenită să-și ia măsuri de protecție
Eveniment

Băsescu, avertisment dur: Iranul ar putea ataca România, populația trebuie prevenită să-și ia măsuri de protecție

„Deşi avem o relaţie veche şi bună, este posibil ca Iranul să încerce să lovească echipamentele americane dislocate în bazele de la Kogălniceanu şi Turda”, a spus Traian Băsescu pe pagina sa de Facebook. Băsescu cere urgent măsuri preventive Mai mult, fostul președinte a atras atenția că „statul român trebuie să ia urgent măsuri preventive de informare a populaţiei legat de modul de acţiune în cazul unor posibile atacuri.   Citește și: MAE reacționează după amenințarea Iranului: România nu e parte a conflictului din Orientul Mijlociu Poate ar fi bine ca fiecare dintre noi să se gândească  unde se adăposteşte el şi familia, dacă are bani şi mijloace de subzistenţă pentru două trei zile, dacă ar fi nevoie”. Vinovatul: „imprevizibilul Trump” „Doar o părere personală. Nu mi-am propus să intru în contradicţie cu afirmaţiile oficiale. Conţinutul acestei postări este doar o opinie personală generată de faptul că evoluţiile internaţionale sunt incerte în primul rând datorită imprevizibilului Trump.   La solicitare expresă, România a pus la dispoziţia armatei SUA bazele militare de la Kogălniceanu şi Câmpia Turzii. Decizia este corectă şi în interesul pe termen lung al consolidării relaţiei cu SUA şi a securităţii României. În cele două baze militare vor fi găzduite  avioane cisternă pentru alimentarea în aer a avioanelor de vânătoare/bombardament, drone de cercetare şi bombardament, radare destinate dirijării sistemelor antirachetă şi a avioanelor de luptă, etc. În opinia mea, nimic din cele de mai sus nu înseamnă echipament militar defensiv. Deşi avem o relaţie veche şi bună, este posibil ca Iranul să încerce să lovească echipamentele americane dislocate în bazele de la Kogălniceanu şi Turda. Într-o astfel de situaţie România dispune de echipamentele militare necesare pentru a indepărta pericolul dar nimeni nu poate garanta eliminarea tuturor riscurilor.   Atacurile teroriste efectuate de islamişti radicalizaţi sau atacurile cibernetice  reprezintă o altă categorie de riscuri. În aceste condiţii, în opinia mea, statul roman trebuie să ia urgent măsuri preventive de informare a populaţiei legat de modul de acţiune în cazul unor posibile atacuri.   Poate ar fi bine ca fiecare dintre noi să se gândească  unde se adăposteşte el şi familia, dacă are bani şi mijloace de subzistenţă pentru două trei zile, dacă ar fi nevoie. Pentru riscurile de mai sus spuneam în postarea mea anterioară că Trump trebuie să plătească. Să notăm!  Nu mai este gratis ca în Afganistan, Irak şi Balcani. Postarea este doar o părere.”, a arătat Băsescu pe Facebook.

MAE reacționează după amenințarea Iranului: România nu e parte a conflictului din Orientul Mijlociu
Eveniment

MAE reacționează după amenințarea Iranului: România nu e parte a conflictului din Orientul Mijlociu

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis un punct de vedere oficial după declarațiile purtătorului de cuvânt al diplomației iraniene, subliniind că România nu este parte a conflictului din Orientul Mijlociu și că sistemele militare găzduite pe teritoriul țării au un caracter exclusiv defensiv. Potrivit autorităților române, cooperarea militară cu Statele Unite se desfășoară în baza unor acorduri bilaterale clare, iar prezența capabilităților militare americane în România respectă legislația internațională și tratatele existente. MAE: Cooperarea militară România–SUA are bază legală Ministerul Afacerilor Externe a precizat că parteneriatul militar dintre România și Statele Unite este reglementat prin acorduri bilaterale semnate de cele două state. Citește și: Primarii PSD refuză să folosească banii europeni pentru pensionari, acuză Dragoș Pîslaru. 160 milioane euro, nefolosiți „Acordul bilateral de acces din 2006 oferă Statelor Unite cadrul legal garantat pentru utilizarea, în mod continuu, a unor baze militare din România”, a transmis MAE într-un comunicat oficial. Autoritățile române subliniază că acest acord stabilește clar condițiile în care forțele americane pot opera pe teritoriul României, în cadrul cooperării strategice dintre cele două state. Sistemul antirachetă din România are rol exclusiv defensiv Diplomația română a explicat și rolul sistemului de apărare antirachetă găzduit de România, precizând că acesta este destinat exclusiv protecției împotriva unor amenințări externe. „România găzduiește de peste zece ani capabilități de apărare antirachetă împotriva unor amenințări din afara spațiului euro-atlantic. Sistemul are caracter strict defensiv și este utilizat doar în scopuri de autoapărare, în conformitate cu Carta ONU”, arată MAE. Potrivit oficialilor români, aceste capabilități fac parte din sistemul de apărare al NATO și nu au rol ofensiv. România cere de-escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu Ministerul Afacerilor Externe a reiterat că România nu este implicată în conflictul din Orientul Mijlociu, iar prioritatea autorităților este susținerea eforturilor diplomatice pentru reducerea tensiunilor. „România nu este parte a conflictului. Prioritatea noastră este efortul diplomatic pentru de-escaladare, pentru care am pledat încă din prima zi a conflictului”, se arată în comunicatul MAE. Diplomația română susține necesitatea dialogului și a soluțiilor diplomatice pentru stabilizarea situației din regiune. România condamnă atacurile Iranului în regiunea Golfului În același timp, autoritățile române au condamnat atacurile lansate de Iran împotriva unor state din regiunea Golfului. MAE a mulțumit acestor state pentru sprijinul acordat cetățenilor români aflați pe teritoriul lor. „Condamnăm atacurile complet nejustificate ale Iranului împotriva statelor din regiunea Golfului și le mulțumim acestora pentru protejarea cetățenilor români prezenți în țările lor. Solicităm Iranului să înceteze aceste atacuri, care pun în pericol vieți omenești și afectează securitatea și economia globală”, a transmis ministerul. Reacția MAE vine după avertismentul lansat de Iran Poziția oficială a României vine după ce Iranul a avertizat că ar putea reacționa pe plan politic și juridic în cazul în care Bucureștiul ar permite Statelor Unite să folosească baze militare de pe teritoriul românesc pentru operațiuni împotriva Iranului. Autoritățile române subliniază însă că aceste măsuri fac parte din cooperarea defensivă dintre România, NATO și Statele Unite și nu implică participarea țării noastre la conflictul din Orientul Mijlociu.

Acord energetic România-Germania: investiții în energie regenerabilă, hidrogen și infrastructură strategică
Eveniment

Acord energetic România-Germania: investiții în energie regenerabilă, hidrogen și infrastructură strategică

Ministrul român al Energiei, Bogdan Ivan, și ministrul german al Economiei și Energiei, Katherina Reiche, au semnat luni o declarație comună care vizează extinderea colaborării în domenii strategice precum producția de energie, industria energetică, hidrogenul, gazele naturale și captarea carbonului. Documentul deschide calea pentru noi investiții și proiecte comune care ar putea consolida securitatea energetică a României și a întregii regiuni europene. Parteneriat strategic România–Germania în sectorul energetic Anunțul a fost făcut de ministrul român al Energiei, Bogdan Ivan, într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook, în care a subliniat importanța acordului semnat cu omologul său german. Citește și: Primarii PSD refuză să folosească banii europeni pentru pensionari, acuză Dragoș Pîslaru. 160 milioane euro, nefolosiți „Astăzi am semnat, alături de Katherina Reiche, ministrul german al Economiei și Energiei, declarația comună care deschide un parteneriat direct și oportunități concrete pentru dezvoltarea și securitatea economică a României”, a transmis ministrul. Potrivit acestuia, Germania este deja principalul partener economic al României, iar noul document consolidează cooperarea bilaterală în domenii energetice esențiale. Domeniile-cheie ale cooperării energetice Declarația comună semnată de cei doi miniștri stabilește cadrul pentru colaborarea în mai multe sectoare strategice ale industriei energetice. Printre domeniile vizate se numără: investiții în capacități de producție a energiei; dezvoltarea capacităților industriale; consolidarea securității energetice; creșterea eficienței energetice; dezvoltarea energiei regenerabile; proiecte legate de hidrogen; utilizarea și infrastructura pentru gaze naturale; tehnologii de captare și stocare a carbonului. Aceste direcții de colaborare sunt considerate esențiale pentru modernizarea sectorului energetic și pentru tranziția către surse de energie mai curate. România, tot mai aproape de statutul de hub energetic regional Bogdan Ivan a subliniat că România este privită tot mai clar ca un potențial hub energetic regional, într-un context european în care securitatea energetică și infrastructura de transport al energiei devin priorități strategice. Potrivit ministrului, interconectările energetice și dezvoltarea infrastructurii sunt esențiale pentru stabilitatea pieței energetice din regiune. Coridorul Vertical și diversificarea surselor de energie Un element central al strategiei energetice regionale este consolidarea Coridorului Vertical, care ar putea contribui la diversificarea surselor de energie ale Europei. Ministrul Energiei a explicat că acest proiect, alături de accesul la resurse energetice diversificate, inclusiv din Statele Unite, ar putea reduce vulnerabilitatea Europei la fluctuațiile pieței globale de petrol și gaze. „Consolidarea Coridorului Vertical, a resurselor diverse de energie, inclusiv din SUA, și dezvoltarea legăturilor energetice din regiune au o miză clară: o Europă mai sigură, mai bine conectată și mai puțin vulnerabilă la modificări ale pieței mondiale de petrol și gaze”, a declarat Ivan. Continuarea dialogului început la Berlin Potrivit ministrului român al Energiei, declarația comună semnată luni reprezintă o continuare a discuțiilor începute în timpul vizitei oficiale efectuate la Berlin în octombrie 2025. Documentul consolidează rolul României ca actor important în sectorul energetic european și creează premisele pentru proiecte concrete în domeniu. „Acum, important este să ducem acest parteneriat mai departe și să îl transformăm în investiții, proiecte și rezultate concrete pentru România”, a concluzionat ministrul Energiei.

BREAKING Iranul amenință România după sprijinul acordat SUA: „Va exista un răspuns adecvat și rapid”
Eveniment

BREAKING Iranul amenință România după sprijinul acordat SUA: „Va exista un răspuns adecvat și rapid”

România a fost vizată direct de o avertizare oficială din partea Iranului, după decizia autorităților române de a permite Statelor Unite să utilizeze baze militare din țară pentru realimentarea avioanelor implicate în operațiuni din Orientul Mijlociu. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, a declarat că o asemenea decizie ar putea atrage un „răspuns politic și juridic adecvat” din partea Teheranului. Declarațiile vin într-un context geopolitic tensionat, în care cooperarea militară dintre România și SUA este interpretată de Iran drept o implicare indirectă în operațiunile militare desfășurate împotriva sa. Iranul avertizează statele care sprijină operațiunile militare ale SUA Într-o declarație citată de Iran International, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe a transmis un avertisment către statele care ar putea facilita operațiunile militare ale Statelor Unite sau ale Israelului. Citește și: Primarii PSD refuză să folosească banii europeni pentru pensionari, acuză Dragoș Pîslaru. 160 milioane euro, nefolosiți „Avertizăm toate statele să nu devină parte a crimei de agresiune împotriva Iranului și a poporului iranian. Nicio țară nu ar trebui să ofere, direct sau indirect, facilități Statelor Unite sau regimului sionist pentru a ajuta partea agresoare”, a declarat Esmail Baghaei. Oficialul iranian a susținut că orice implicare în astfel de acțiuni ar putea avea consecințe politice și juridice. România, menționată explicit în declarația oficială a Iranului În intervenția sa, purtătorul de cuvânt al diplomației iraniene a făcut referire directă la România, criticând posibilitatea ca statul român să ofere sprijin logistic operațiunilor militare americane. „În ceea ce privește unele țări din Europa de Est, în mod special România, da, am auzit declarații pe acest subiect. Fără îndoială, o asemenea acțiune ar însemna participarea la agresiunea militară împotriva Iranului”, a afirmat Baghaei. Potrivit acestuia, o astfel de decizie ar fi „inacceptabilă din punct de vedere al dreptului internațional” și ar putea atrage responsabilitatea statului român. Oficialul iranian a susținut, de asemenea, că o asemenea poziție ar afecta relațiile bilaterale dintre cele două țări. „Din punct de vedere politic, ar reprezenta o pată neagră în istoria relațiilor dintre Iran și această țară, deoarece poporul iranian și poporul român au fost mereu într-o relație de prietenie”, a spus purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian. Teheranul amenință cu un răspuns politic și juridic Reprezentantul Iranului a subliniat că, în cazul în care România ar facilita sprijinul militar american, reacția Teheranului ar putea fi rapidă. „Cu siguranță, atât din punct de vedere juridic, cât și politic, va exista un răspuns adecvat și rapid din partea noastră”, a declarat Baghaei. România permite SUA să folosească baze militare pentru operațiuni din Orientul Mijlociu Reacția Iranului vine după ce România a permis Statelor Unite să utilizeze infrastructura militară din țară pentru realimentarea avioanelor implicate în misiuni din Orientul Mijlociu. În acest context, primele avioane cisternă americane Boeing KC-135 Stratotanker au ajuns pe aeroportul Otopeni, după ce autoritățile române au aprobat dislocarea temporară de echipamente și trupe americane. Această decizie are rolul de a sprijini operațiunile militare ale SUA din regiune.

România, lider în UE la prețul motorinei raportat la puterea de cumpărare. Scumpirile ar putea continua, avertizează specialiștii
Economie

România, lider în UE la prețul motorinei raportat la puterea de cumpărare. Scumpirile ar putea continua, avertizează specialiștii

România a ajuns pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește prețul motorinei raportat la puterea de cumpărare, iar majorările de preț ar putea continua în perioada următoare. Avertismentul vine din partea Asociației Energia Inteligentă (AEI), care atrage atenția că actualele scumpiri sunt doar începutul unei ajustări a pieței combustibililor. Motorina s-a scumpit cu aproximativ 15% de la începutul anului Potrivit unei analize prezentate de președintele AEI, Dumitru Chisăliță, prețul motorinei la pompă a crescut cu aproximativ 15% de la începutul anului. Citește și: Călin Georgescu le cere susținătorilor săi „să se trezească în inteligență” În același timp, pe piețele internaționale creșterile au fost mult mai puternice. Cotațiile motorinei au urcat cu aproximativ 96%, iar cele ale produselor rafinate cu circa 64%. Specialiștii spun că aceste diferențe tind să se reflecte în timp și în prețurile de la pompă. „Ceea ce vedem acum este doar începutul ajustării”, se arată în analiza AEI, care subliniază că piața combustibililor funcționează după mecanisme economice ce duc, mai devreme sau mai târziu, la recuperarea acestor diferențe de preț. România, pe primul loc în UE la prețul motorinei raportat la venituri Datele prezentate de AEI arată că România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la prețul motorinei raportat la puterea de cumpărare. Nivelul calculat este de 2,14 euro pe litru, raportat la veniturile populației. În clasamentul european urmează: Italia – 2,08 euro/litru Bulgaria – 2,07 euro/litru Situația este similară și în cazul benzinei. România, pe locul al doilea la prețul benzinei raportat la puterea de cumpărare În ceea ce privește benzina, România se situează pe locul al doilea în Uniunea Europeană, cu un preț de 2,04 euro/litru raportat la puterea de cumpărare. Singura țară unde benzina este mai scumpă pentru populație, în termeni relativi, este Grecia. Specialiștii cer măsuri pentru reducerea impactului economic Reprezentanții Asociației Energia Inteligentă consideră că autoritățile ar trebui să intervină pentru a reduce presiunea asupra populației și a economiei. Printre măsurile propuse se numără: - reducerea temporară a accizelor la combustibili - mecanisme de compensare a prețurilor - programe de sprijin pentru transportatori Potrivit AEI, populația nu se așteaptă ca statul să controleze prețurile internaționale, dar ar trebui să existe o strategie clară pentru limitarea efectelor economice ale scumpirilor. Scumpirea motorinei afectează întreaga economie Creșterea prețului combustibililor nu influențează doar costurile transportului. Potrivit specialiștilor, majorările se transmit în lanț în întreaga economie. Astfel, scumpirea motorinei ajunge să influențeze: - prețul alimentelor - costul materialelor de construcții - tarifele serviciilor și transportului În final, aceste majorări sunt suportate de consumatori. AEI avertizează că, în lipsa unor măsuri din partea autorităților, presiunea economică asupra populației și mediului de afaceri ar putea crește în perioada următoare.

România va folosi 200 de milioane de euro din SAFE pentru a produce drone împreună cu Ucraina. Germania, Danemarca și Marea Britanie mai au astfel de proiecte comune cu Ucraina
Eveniment

România va folosi 200 de milioane de euro din SAFE pentru a produce drone împreună cu Ucraina. Germania, Danemarca și Marea Britanie mai au astfel de proiecte comune cu Ucraina

România va folosi 200 de milioane de euro din SAFE pentru a produce drone împreună cu Ucraina, arată un acord semnat, azi, la Cotroceni, de președinții Nicușor Dan și Volodimir Zelensky. Germania, Danemarca și Marea Britanie mai au astfel de proiecte comune cu Ucraina. De exemplu, în Danemarca, companii ucrainene precum Fire Point sau Skyfall înființează facilități, inclusiv o fabrică în Vojens, pentru producerea de propulsori și componente pentru UAV, producția urmând să înceapă în 2026. Citește și: Guvernul israelian a tăiat salariile armatei iraniene și a Gărzii Revoluționare - Jerusalem Post România va folosi 200 de milioane de euro din SAFE pentru a produce drone împreună cu Ucraina „Partea ucraineană va permite, în conformitate cu toate legile și reglementările aplicabile în materie de control al exporturilor, partajarea tehnologiilor respective, a proprietății intelectuale protejate reciproc și a datelor necesare pentru înființarea de instalații de producție pentrusisteme și capacități de apărare în România, în beneficiul securității Ucrainei, României, regiunii Mării Negre și continentului european. Partea ucraineană va depune toate eforturile pentru a se asigura că entitățile relevante pot partaja în mod legal tehnologiile, stabilite de părți, în conformitate cu legislația aplicabilă și cu dispozițiile din prezenta declarație comună. Localizarea în România a producției de drone în cel mai scurttimp posibil va fi considerată de părți ca proiecte de prima fază a unei astfel de cooperărifinanțate, în special, prin inițiativa SAFE a UE, cu până la 200 de milioane de euro. Partea română va facilita și va promova înființarea de companii ucrainene din domeniul apărăriiși securității în România, inclusiv prin intermediul unor întreprinderi comune, parteneriate, acorduri de coproducție și alte forme de investiții între entități ucrainene și române, prin identificarea și atenuarea barierelor. O astfel de cooperare va fi implementată în principal utilizând resursele financiare disponibile,inclusiv în cadrul Regulamentului SAFE al UE. România va sprijini proiecte industriale comune pe termen lung în domeniul apărării”, se arată în acordul intitulat „Declarația Comună de Intenție a Președintelui României, Nicușor Dan, și a Președintelui Ucrainei, Volodimir Zelensky, privind co-producția de echipamente de apărare în România (Joint statement of intent of the President of Romania, Nicușor Dan, and the President of Ukraine, Volodymyr Zelenskyy, concerning the co-production of defence materiel in Romania)”. 

România riscă să intre în recesiune în 2026: consumul s-a prăbușit cu peste 9%, avertizează economiștii
Economie

România riscă să intre în recesiune în 2026: consumul s-a prăbușit cu peste 9%, avertizează economiștii

România ar putea intra în recesiune în 2026, nu doar într-o recesiune tehnică, dacă tendințele economice de la începutul anului continuă. Avertismentul vine din partea lui Adrian Codirlașu, președintele CFA România, care atrage atenția asupra scăderii semnificative a consumului. Declarațiile au fost făcute în cadrul dezbaterii „Cât de vulnerabili suntem la crizele geopolitice”, organizată de CFA România. România ar putea avea creștere economică aproape zero Potrivit lui Adrian Codirlașu, scenariul optimist pentru economia României în 2026 ar fi o creștere economică de aproximativ 0,5%. Citește și: EXCLUSIV Elicopterele Airbus prin SAFE nu au armament, muniție și protecție și nu vor genera nici o investiție în România Totuși, există șanse reale ca economia să înregistreze chiar o contracție pe întregul an. „Am fi norocoși dacă avem o creștere economică de 0,5% anul acesta. Sunt șanse mari să fie un mic minus pe tot anul și să avem recesiune, nu doar tehnică”, a declarat președintele CFA România. Scăderea consumului, cea mai îngrijorătoare evoluție economică Unul dintre principalele motive de îngrijorare este prăbușirea consumului înregistrată la începutul anului. Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată o scădere puternică a comerțului cu amănuntul în luna ianuarie. „Am citit de mai multe ori comunicatul INS pentru a verifica cifra. Minus 9,1% la consum mi s-a părut extraordinar de mare. Este cea mai îngrijorătoare știre economică de la începutul anului”, a explicat Codirlașu. Primele semne de recesiune ar putea apărea încă din primul trimestru Economistul consideră că primele indicii clare privind evoluția economiei vor veni odată cu datele privind PIB-ul pentru primul trimestru al anului. Dacă produsul intern brut va fi mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut, România ar putea intra într-o perioadă de recesiune. „Este necesar să vedem datele din trimestrul I. Dacă vom avea un minus față de trimestrul I din anul trecut, este posibil să mergem către o ușoară recesiune”, a precizat Codirlașu. Posibil nou șoc economic în martie Pe lângă scăderea din ianuarie, economiștii se așteaptă ca tendința negativă a consumului să continue. În februarie ar putea exista o ușoară revenire, însă luna martie ar putea aduce un nou șoc negativ. Printre factorii care ar putea influența consumul se numără creșterea prețurilor la combustibil și prudența tot mai mare a populației în cheltuieli, în contextul incertitudinilor economice și geopolitice. Comerțul cu amănuntul a scăzut puternic în ianuarie Potrivit datelor INS, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a scăzut în ianuarie 2026 cu 9,1% față de aceeași lună a anului trecut. Ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, scăderea a fost de 6,5%. Declinul a fost determinat în special de: scăderea vânzărilor de carburanți pentru autovehicule (-13,8%); reducerea vânzărilor de produse nealimentare (-11,3%); scăderea vânzărilor de produse alimentare, băuturi și tutun (-3,9%). Guvernul mizează totuși pe o creștere economică În ciuda acestor evoluții, la elaborarea bugetului pentru anul în curs, Guvernul a estimat o creștere economică de aproximativ 1%. Economiștii avertizează însă că evoluția consumului și incertitudinile economice ar putea face ca această prognoză să fie dificil de atins.

Autostrăzile A7 și A8 cresc masiv investițiile în nord-estul României
Economie

Autostrăzile A7 și A8 cresc masiv investițiile în nord-estul României

Autostrăzile A7 și A8 stimulează puternic investițiile în nord-estul României, schimbând dinamica logistică a regiunii. Autostrăzile A7 și A8, investiții masive în nord-est Potrivit unei analize realizate de construct-intelligence.ro, piața națională a depozitelor a atins în 2025 un nivel record, cu 1,27 milioane de metri pătrați închiriați. Citește și: Două instituții de stat unde cheltuielile cu salariile nu se taie, ci cresc exploziv, cu circa 48% Iașiul și regiunea Nord-Est devin tot mai atractive pentru investitori, susținute de dezvoltarea infrastructurii rutiere, integrarea în spațiul Schengen și cererea crescută din retail și e-commerce. În acest context, Iașiul, alături de Bacău, se conturează ca un hub logistic emergent, pe fondul redistribuirii fluxurilor de marfă la nivel național. Continuarea, în Ziarul de Iași

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră