marți 14 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

românia

931 articole
Eveniment

De ce România plătește vaccinurile anti-COVID nefolosite iar Polonia se va bate în procese cu Pfizer

Decizia unui tribunal belgian, chiar dacă nu este definitivă, a reaprins o dezbatere complexă: cine poartă responsabilitatea pentru contractele masive de vaccinuri anti-COVID și pentru costurile uriașe generate de acestea? Polonia este obligată să plătească aproximativ 5,6 miliarde de zloți (aproximativ 1,3 miliarde de euro) companiei Pfizer. România are de plătit 600 de milioane de euro. România s-a aflat în același mecanism, dar a ales un alt drum atunci când consecințele au devenit evidente. Un contract semnat în incertitudine pandemică Autoritățile de la Varșovia au anunțat că vor contesta decizia, subliniind că „Polonia intenționează să utilizeze toate mijloacele legale disponibile pentru a modifica această hotărâre și pentru a-și apăra interesele”, potrivit Ministerului Sănătății. Citește și: Noi petarde PSD: Grindeanu, gata să renunțe la rotativă, PNL conduce Guvernul până în 2028, dar nu cu Bolojan Acordul care stă la baza litigiului a fost încheiat în mai 2021, într-un moment în care pandemia domina încă toate deciziile politice și economice. Konrad Korbiński, director general în cadrul Ministerului Sănătății, explică contextul: „Contractul a fost semnat într-un moment în care aveam deja aproape 109 milioane de doze contractate și 30 de milioane în depozite. Cu toate acestea, guvernul de atunci a decis să participe la o nouă comandă, de aproape 89 de milioane de doze pentru anii 2022–2024.” Contractul a fost negociat de Comisia Europeană în numele statelor membre, ceea ce limitează responsabilitatea directă a fiecărei țări în parte. „Totul sau nimic”: condițiile impuse de Pfizer Fostul viceministru al sănătății, Janusz Cieszyński, susține că marja de negociere a statelor a fost practic inexistentă: „Nu am avut nicio posibilitate să negociem condițiile, pentru că timpul era extrem de limitat, iar miza era sănătatea polonezilor.” El descrie contractele drept un mecanism rigid: „Acordurile cu Pfizer au fost încheiate pe principiul «totul sau nimic». Polonia ar fi putut ieși din mecanismul comun în mai 2021, dar asta ar fi însemnat să pierdem accesul rapid la vaccinuri și să riscăm să rămânem fără ele.” O cursă globală care a împins Europa spre decizii radicale Jurnalista Klara Klinger, redactor-șef al Rynek Zdrowia, care a urmărit îndeaproape negocierile, descrie acea perioadă ca pe o cursă contracronometru: „A fost o competiție globală între state și companii farmaceutice. Toată lumea încerca să își asigure cât mai rapid vaccinuri pentru populație.” În acest context, Uniunea Europeană a ales o strategie de volum: „Comisia Europeană a considerat că Europa trebuie să fie prima. Problema era că vorbim despre un vaccin care încă nu exista pe scară largă, iar cererea era uriașă.” Dar această strategie a venit cu un preț: „Pfizer a impus condiții foarte dure: comenzi mari, asumarea riscurilor financiare și lipsa unei clauze de retragere din contract”, explică Klinger. Decizia critică: de ce nu s-a retras Polonia Momentul decisiv a fost mai 2021, când statele aveau doar câteva zile pentru a decide dacă rămân în contract. Klara Klinger își amintește presiunea din acea perioadă: „Am avut doar cinci zile pentru a decide. A existat o presiune puternică din partea Comisiei Europene pentru a nu exista retrageri. Ni s-a spus că, dacă rămânem, vom fi într-o poziție privilegiată și vom primi vaccinurile la timp.” Singura țară care a ales să iasă din acord a fost Ungaria. Pentru restul statelor, inclusiv Polonia, riscul de a rămâne fără vaccinuri a fost considerat prea mare. Războiul din Ucraina și refuzul Pfizer În 2022, odată cu izbucnirea războiului din Ucraina, contextul s-a schimbat radical. Guvernul polonez a cerut renegocierea contractului, invocând presiunea economică și umanitară. Însă, potrivit Klarei Klinger, răspunsul Pfizer a fost previzibil: „Pentru companie, contractul este contract. Vorbim despre costuri, venituri și obligații față de acționari. Este de înțeles că nu au acceptat această solicitare.” O problemă generalizată în Uniunea Europeană Un aspect esențial este că Polonia nu a fost singura țară cu surplus de vaccinuri. „În toată Uniunea Europeană, statele au aruncat milioane de doze expirate. Dacă ar fi să vorbim despre responsabilitate, ar trebui să fie un proces colectiv”, afirmă Klinger. Diferența majoră a fost însă de strategie: majoritatea statelor au acceptat pierderile. Polonia a ales să conteste contractul. Renegocierea refuzată și consecințele Comisia Europeană a reușit ulterior să renegocieze contractul, reducând comenzile cu aproximativ 35%. „Toate statele au acceptat această soluție, cu excepția Poloniei și României”, subliniază Klinger. Privind retrospectiv, decizia Poloniei pare costisitoare: „Am vrut să evităm risipa. Dar acum suntem în situația de a plăti mai mult”, explică jurnalista. Un verdict controversat: interesul public ignorat? Decizia tribunalului belgian a stârnit critici. Klara Klinger spune deschis: „Sunt surprinsă de verdict. Instanța nu a ținut cont deloc de interesul public, ci doar de cel al companiei. Vorbim despre costuri inutile și impact asupra mediului.” Responsabilitate împărțită și o lecție dureroasă Analiza cazului arată că nu există un singur vinovat. Michał Dworczyk, fost oficial guvernamental, sintetizează situația: „Comenzile de vaccinuri s-au dovedit, în aproape toate țările, a fi excesive.” În același timp, criticii subliniază că Polonia ar fi putut reduce pierderile dacă accepta compromisul propus de Comisia Europeană. Asemănările între România și Polonia Atât România, cât și Polonia au intrat în schema de achiziții coordonată de Comisia Europeană, fără control real asupra negocierilor cu Pfizer. Ambele state au comandat volume mari de vaccinuri într-un climat de panică și incertitudine, în care riscul de a avea prea puțin era perceput ca fiind mai periculos decât riscul de a avea prea mult. Rezultatul a fost identic: stocuri excedentare, milioane de doze neutilizate și presiune financiară generată de contracte rigide, greu de ajustat ulterior. Supra-comandarea vaccinurilor Și România a comandat mult mai multe doze decât a utilizat. Motivele sunt aproape identice: - incertitudine totală în 2020–2021 - frica de variante noi - presiune politică și mediatică pentru „asigurarea stocurilor” Rata scăzută de vaccinare În privința ratei de vaccinare, România și Polonia sunt aproape „surori de situație”. În ambele țări rata de vaccinare a fost sub media UE, au existat mesaje publice ambigue, iar curentele anti-vaccin au avut multă vizibilitate. Asta a dus direct la problema centrală: stocuri mari + cerere mică = risipă inevitabilă Unde diferă România de Polonia Diferența majoră dintre abordarea României și cea a Poloniei constă atât în volumul contractat cât și în privința strategiei de apărare inițială. Polonia este obligată să plătească aproximativ 1,3 miliarde de euro (pentru 60 de milioane de doze), în timp ce România are de plată circa 600 de milioane de euro (pentru aproximativ 28 de milioane de doze). Polonia a fost prima țară care a anunțat oficial Pfizer și Comisia Europeană (încă din 2022) că invocă „forța majoră” și criza refugiaților din Ucraina pentru a opri plățile. România a urmat acest trend mai târziu, refuzând recepția dozelor în 2023, dar fără a avea aceeași argumentație legată de presiunea bugetară cauzată de război. În timp ce Polonia a încercat să creeze o coaliție de state (alături de Ungaria) care să negocieze dur cu Pfizer, România a avut o poziție mai rezervată la nivel diplomatic, așteptând mai întâi clarificări de la nivelul Comisiei Europene înainte de a intra în conflictul juridic direct. După sentință, Polonia a fost extrem de vocală imediat după decizia din 1 aprilie, afirmând clar că va ataca sentința la Curtea de Apel din Bruxelles. În România, reacția oficială a fost mai precaută, autoritățile concentrându-se pe dificultatea tehnică de a găsi fondurile necesare în bugetul Sănătății.

De ce România plătește vaccinurile anti-COVID nefolosite iar Polonia se va bate în procese cu Pfizer
România, la un pas de retrogradare: S&P confirmă ratingul „BBB-” cu perspectivă negativă. Ce spune ministrul Nazare
Economie

România, la un pas de retrogradare: S&P confirmă ratingul „BBB-” cu perspectivă negativă. Ce spune ministrul Nazare

S&P Global Ratings a reconfirmat vineri ratingul suveran al României pentru datoria pe termen lung și scurt la nivelul „BBB minus/A-3”, menținând însă o perspectivă „negativă”. Decizia reflectă echilibrul fragil dintre măsurile de consolidare fiscală și riscurile economice și geopolitice care apasă asupra economiei. Consolidarea fiscală continuă, în ciuda tensiunilor politice Potrivit agenției de evaluare, Guvernul României este așteptat să continue implementarea reformelor fiscale, chiar dacă există divergențe în interiorul coaliției de guvernare. Citește și: Noi petarde PSD: Grindeanu, gata să renunțe la rotativă, PNL conduce Guvernul până în 2028, dar nu cu Bolojan "Agenţia de evaluare financiară S&P Global Ratings a confirmat, vineri, ratingurile pentru datoria pe termen lung şi scurt a României, la "BBB minus/A-3", perspectiva asociată fiind una "negativă", informează un comunicat de presă al S&P." Chiar dacă ritmul de creștere economică încetinește, iar efectele conflictelor din Orientul Mijlociu se resimt în creșterea prețurilor la combustibili, estimările indică o reducere treptată a deficitului bugetar, de la 9,4% din PIB în 2024 la 5,5% în 2027. Măsuri dure deja aplicate: TVA majorat și înghețarea veniturilor Analiștii subliniază că o parte dintre cele mai dificile decizii fiscale au fost deja implementate, chiar dacă nu există consens total în coaliție. "Deşi partidele care alcătuiesc coaliţia de guvernare nu sunt de acord cu privire la unele măsuri specifice, cele mai dure măsuri fiscale, inclusiv creşterea taxei pe valoarea adăugată (TVA) şi îngheţarea pensiilor şi a salariilor din sectorul public, sunt deja în vigoare. (...) Preconizăm că economia României se va confrunta cu aproape o stagnare în 2026, deoarece consolidarea fiscală, erodarea salariilor reale şi creşterea preţurilor la energie pun presiune asupra consumului privat", se arată în comunicatul S&P. Aceste măsuri vin însă cu un cost economic semnificativ, reducând puterea de cumpărare și afectând consumul intern. Creștere economică modestă și presiuni din exterior Perspectivele economice pe termen scurt rămân prudente. S&P estimează o creștere de doar 0,25% în acest an, influențată de efectele negative acumulate din 2025 și de impactul politicilor fiscale restrictive. "Prognozăm că, în perioada 2027-2029, creşterea va reveni la 2,5%, condiţionată de investiţii susţinute în infrastructură, o orientare fiscală mai puţin restrictivă, redresarea consumului, îmbunătăţirea cererii externe şi utilizarea eficientă şi la timp a fondurilor Next Generation EU", precizează analiştii. Relansarea economică depinde astfel de investiții publice, absorbția fondurilor europene și stabilizarea mediului extern. Deficitul bugetar, în scădere treptată Estimările indică o reducere progresivă a deficitului bugetar, de la 7,7% din PIB în 2025 la 6,5% în 2026 și 5,5% în 2027. Bugetul pentru 2026 este văzut ca un angajament ferm pentru continuarea consolidării fiscale. "Cu toate acestea, persistă riscuri politice şi de punere în aplicare, provenite din potenţialele provocări juridice la adresa adoptării bugetului şi vulnerabilităţi persistente legate de eficienţa colectării impozitelor şi de dependenţa de reforme administrative de succes. În plus, în urma şocurilor preţurilor la energie, guvernul a implementat unele măsuri de sprijin pentru sectoarele transporturilor şi agriculturii", avertizează analiştii S&P. De ce rămâne perspectiva negativă Agenția explică menținerea perspectivei negative prin riscurile ridicate legate de implementarea reformelor și de contextul extern volatil. "Perspectiva negativă reflectă opinia noastră că, în ciuda eforturilor, riscurile de implementare legate de consolidarea finanţelor publice ale României vor rămâne ridicate în următorii ani. Perspectiva negativă reflectă, de asemenea, vulnerabilitatea României la riscurile externe tot mai mari de pe pieţele energetice globale, deoarece poziţia fiscală şi balanţa de plăţi sub presiune lasă un spaţiu de manevră redus pentru a absorbi şocurile externe prelungite", subliniază analiştii agenţiei de evaluare. Riscul de retrogradare și condițiile pentru stabilizare S&P avertizează că ratingul României ar putea fi retrogradat în următorii doi ani dacă reformele fiscale nu vor produce rezultatele așteptate sau dacă economia va continua să încetinească. În același timp, există și un scenariu pozitiv: perspectiva ar putea fi îmbunătățită la „stabilă” dacă deficitele fiscale și externe se reduc semnificativ, iar creșterea economică își revine. Această evaluare plasează România într-un moment critic, în care echilibrul dintre disciplină fiscală și susținerea economiei va decide direcția următorilor ani. Reacția ministrului Finanțelor Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a transmis un mesaj de încredere după decizia S&P Global Ratings de a reconfirma ratingul suveran al României la nivelul „BBB-/A-3”, chiar dacă perspectiva rămâne negativă. Oficialul consideră că această evaluare reflectă credibilitatea României în fața instituțiilor financiare internaționale și confirmă direcția actuală a politicilor economice. "Reconfirmarea ratingului suveran al României evidenţiază încrederea agenţiilor internaţionale în capacitatea autorităţilor de a continua consolidarea fiscală şi de a menţine stabilitatea macroeconomică." Prioritățile Guvernului: deficit mai mic, reforme și investiții În continuare, ministrul Finanțelor a subliniat principalele obiective ale Guvernului în perioada următoare, insistând asupra reducerii deficitului bugetar și a accelerării reformelor. "Prioritatea noastră rămâne reducerea sustenabilă a deficitului bugetar, continuarea reformelor structurale şi valorificarea investiţiilor finanţate din fonduri europene, pentru a consolida încrederea investitorilor şi a susţine creşterea economică pe termen mediu", a precizat Alexandru Nazare, într-un comunicat.

Premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, sugerează că momentul reunificării cu România se apropie
Politică

Premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, sugerează că momentul reunificării cu România se apropie

Premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, sugerează că momentul reunificării cu România se apropie: „Cetățenii noștri de ambele maluri ale Prutului sunt tot mai mult conștienți că suntem foarte aproape, suntem o familie, am fost o țară acuma nu suntem o țară, dar suntem foarte aproape”, a spus el la TVR Info.  Citește și: Bolojan, 3 anunțuri cruciale: este gata de guvern minoritar, se rupe definitiv de PSD dacă se retrage de la guvernare, nu-i face concurență lui Nicușor Dan în 2030 Munteanu a declarat anterior, la fel ca și președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, că ar vota pentru unire.  Premierul Republicii Moldova sugerează că momentul reunificării cu România se apropie Acum, el a spus că trebuie acumulată „o masă critică” pentru a se putea organiza un referendum pentru reunificarea cu România. „Noi lucrăm pe agenda europeană, fiindcă ăsta e mandatul care l-am primit de la cetățenii noștri. Ideea inițială era să ne reunim sau să ne întâlnim în Uniunea Europeană, dar sunt și alte modalități, noi nu știm. Eu nu credeam că, de exemplu, generația noastră va trece printr-un război și noi trăim în situații de război. Eu nu credeam că dronele vor zbura deasupra casei mele din Kiev, când trăiam acolo și rachetele balistice… și acuma stau în Moldova și nu credeam că o să ajungă dronele la noi sau lucrurile se schimbă foarte dinamic. Eu cred că atunci când o să acumulăm o masă critică și când alegătorii noștri vor decide că a venit momentul, a venit acel moment istoric, noi mă o fi gata pentru această decizie”, a spus el, întrebat fiind când ar fi momentul unui referendum pentru unire.  „Uitați-vă, cu regret, ideea românism a fost descreditată prin, inclusiv și de diferiți agenți ai Moscovei, să-i spun direct, absolut așa. Nu vreau să-i nominalizez. Puteam să intrăm într-o discuție prea lungă acuma. Eu cred că noi facem foarte multe proiecte frumoase și cetățenii noștri de ambele maluri ale Prutului sunt tot mai mult conștienți că suntem foarte aproape, suntem o familie, am fost o țară acuma nu suntem o țară, dar suntem foarte aproape. Ne vom îmtâlni noi în Europa și vom face unire. O să ajungem la acel moment și vom lua o decizie corectă”, a mai afirmat premierul Republicii Moldova.   

România, obligată să plătească sute de milioane de euro pentru vaccinuri anti-COVID: acuzații privind supraevaluarea dozelor
Eveniment

România, obligată să plătească sute de milioane de euro pentru vaccinuri anti-COVID: acuzații privind supraevaluarea dozelor

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat miercuri, într-o conferință de presă, că al treilea contract încheiat cu Pfizer pentru vaccinurile anti-Covid nu a avut o fundamentare clară a necesarului de vaccinuri, iar estimările privind dozele au fost supraevaluate. „Un contract fără fundament clar al nevoii” Potrivit ministrului, analiza datelor arată că achiziția suplimentară de vaccinuri nu a fost justificată în mod riguros, ceea ce a dus la acumularea unui număr excesiv de doze: Citește și: Grindeanu aruncă primarilor o mega-șpagă, în bătălia cu Bolojan: le va da pensiile speciale, legiferate din 2019, dar amânate anual "Al treilea contract cu Pfizer a fost semnat fără o fundamentare clară a nevoii, iar cifrele au fost supraevaluate." Rogobete: „Campania de vaccinare a fost un eșec” În același context, Alexandru Rogobete a calificat campania de vaccinare anti-COVID din România drept un eșec, sugerând că planificarea și implementarea acesteia au fost deficitare. "Campania de vaccinare anti-COVID a reprezentat un eşec”, a afirmat acesta. Ministrul a subliniat și disproporția dintre numărul de doze achiziționate și populația țării: "Ce vreau să mai subliniez este că se vede de la distanţă că dozele de vaccin doar de la Pfizer depăşesc cu mult populaţia României, inclusiv cu rapel." România și Polonia, obligate la plată În paralel, un tribunal din Bruxelles a decis, în primă instanță, că România și Polonia trebuie să achite sumele restante pentru vaccinurile comandate de la Pfizer/BioNTech. Potrivit deciziei, România ar urma să plătească aproximativ 600 de milioane de euro, iar Polonia, circa 1,3 miliarde de euro. Proces deschis de Pfizer după pandemie Compania Pfizer a deschis acțiunea în justiție în toamna anului 2023, solicitând respectarea contractelor de achiziție semnate în perioada pandemiei. După încheierea crizei sanitare, România și Polonia au refuzat să mai execute integral aceste contracte, invocând schimbarea contextului epidemiologic și necesarul redus de vaccinuri. Impact major asupra bugetului Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat miercuri că hotărârea prin care România a fost obligată să plătească soldul restant pentru vaccinurile anti-COVID comandate de la Pfizer/BioNTech nu este definitivă, însă are caracter executoriu. Potrivit ministrului, decizia instanței are un impact semnificativ asupra României, având în vedere valoarea ridicată a sumei de plată și dobânzile aferente: "Este o decizie care are un impact semnificativ asupra României, mai ales că obiectul său material este plata unei sume foarte mari de bani, plus dobânzile respective." Radu Marinescu a precizat că dosarul nu a fost gestionat de Ministerul Justiției, ci de Ministerul Finanțelor, conform atribuțiilor legale: "De gestionarea acestei cauze nu s-a ocupat Ministerul Justiţiei, ci Ministerul de Finanţe, în conformitate cu dispoziţiile legale." Hotărârea este executorie: plata poate fi făcută imediat Chiar dacă există posibilitatea unei căi de atac, decizia poate fi pusă în aplicare imediat, prin virarea sumelor datorate. "Există cale de atac, dar această hotărâre are un caracter executoriu, ceea ce înseamnă că, în principiu, ea poate să fie pusă în executare cu virarea sumelor de bani într-un cont.", a spus Marinescu. Ministrul a subliniat că autoritățile vor urmări evoluția cazului și rezultatul apelului: "Vom urmări ce se întâmplă, exercitarea căii de atac şi vom vedea dacă ceva mai poate fi schimbat." Riscuri financiare dacă plata este amânată Întrebat dacă România ar putea ajunge să plătească mai mult în cazul în care nu achită imediat suma și așteaptă finalizarea căii de atac, ministrul Justiției a avertizat asupra posibilelor consecințe: "O hotărâre care este executorie, sigur că, în măsura în care creditorul solicită executare, acesta are şi instrumente de a pune în executare hotărârea respectivă." Acesta a explicat că refuzul sau întârzierea plății ar putea duce la acumularea de datorii suplimentare: "Pe de altă parte, un refuz de executare se poate traduce şi în acumularea unor arierate care pot să împovăreze debitorul din perspectiva trecerii timpului." Decizia finală aparține Guvernului Radu Marinescu a evitat să anticipeze rezultatul unei eventuale căi de atac, subliniind că decizia finală va fi luată la nivel guvernamental. "E foarte greu de speculat asupra succesului unei căi de atac, dar decizia va fi, bineînţeles, la nivel guvernamental şi, încă o dată, nu vreau să speculez mai mult", a declarat acesta.

Studiu alarmant: peste 70% dintre adolescenți din România spun că pot obține ușor alcool și tutun. Aproape unul din cinci a primit droguri
Eveniment

Studiu alarmant: peste 70% dintre adolescenți din România spun că pot obține ușor alcool și tutun. Aproape unul din cinci a primit droguri

Accesul adolescenților la substanțe care dau dependență rămâne extrem de facil în România, potrivit unui studiu prezentat în cadrul unei dezbateri organizate de Administrația Prezidențială. Datele arată că peste 70% dintre tineri consideră că alcoolul și tutunul sunt ușor de procurat, iar 19% afirmă că li s-au oferit droguri în ultimul an. Studiu realizat pe elevi de liceu: dimensiunea reală a fenomenului Sociologul Dan Petre a prezentat rezultatele cercetării în cadrul mesei rotunde „Adicțiile la copii și adolescenți”, parte a proiectului „România în Lumină”. Citește și: EXCLUSIV Ce a făcut Arafat pentru medicii care ar fi fost angajați fictiv la DSU. Cine sunt medicii Studiul a fost realizat pe baza a 1.872 de chestionare completate de elevi din șase licee și oferă o imagine îngrijorătoare asupra consumului de substanțe în rândul tinerilor. „Ceea ce vedem statistic reprezintă doar vârful unui aisberg - partea cea mai mare a lui este dedesubt, iar partea cea mai mare este societatea, comunităţile, familiile, grupurile de prieteni şi abia apoi individul”, a spus Petre. Tutunul și alcoolul, cele mai accesibile „droguri sociale” Potrivit datelor, 73% dintre liceeni spun că pot procura cu ușurință alcool și tutun, considerate de specialiști „droguri sociale”. În ceea ce privește fumatul, adolescenții folosesc mai multe tipuri de produse, însă țigările clasice sunt preferate de elevii mai mari. Un aspect îngrijorător este că 24% dintre tinerii fumători afirmă că părinții lor sunt de acord cu acest comportament Consumul de alcool este și mai răspândit. 80% dintre adolescenți au încercat alcool, 10% consumă săptămânal, 54% s-au îmbătat cel puțin o dată iar 60% spun că părinții acceptă consumul de alcool. De altfel, prima experiență cu alcoolul are loc, de cele mai multe ori, în familie. Grupul de prieteni, principalul factor de influență Sociologul subliniază că anturajul joacă un rol esențial în comportamentele de consum: „Factorul care mediază în cea mai mare măsură consumul este grupul de prieteni” Deși familia rămâne „cel mai important grup de sprijin”, influența negativă a grupului de prieteni este dominantă în multe cazuri. Vârsta critică: tranziția de la gimnaziu la liceu Perioada cu cel mai mare risc pentru dezvoltarea adicțiilor este cea de tranziție dintre clasa a VIII-a și clasa a IX-a. Aceasta coincide cu schimbări majore în viața adolescentului, inclusiv integrarea într-un nou colectiv și expunerea la noi influențe sociale. Jocurile de noroc, o altă formă de dependență în creștere Studiul evidențiază și creșterea dependenței de jocuri de noroc în rândul adolescenților: 14% dintre liceeni au încercat pariurile sau păcănelele 27% dintre aceștia au simțit nevoia să parieze sume tot mai mari 20% au recunoscut că au mințit în legătură cu banii cheltuiți Presiunea socială și normalizarea consumului de droguri Aproape jumătate dintre adolescenți resimt presiune socială, 47% spun că se simt împinși să consume droguri. Factorii principali sunt: situațiile dificile, petrecerile sau dorința de integrare. În acest context, canabisul este perceput de mulți tineri drept „un drog acceptat social”. Lipsa centrelor pentru minori cu adicții În cadrul dezbaterii, Melania Medeleanu a vorbit despre implicarea sa în dezvoltarea primului centru de recuperare pentru minori cu adicții, la Voila. „Se fac doi ani de când am aflat că în România nu exista niciun centru de stat pentru recuperarea minorilor cu adicţii (...). Am început să batem la uşi, iar la Voila s-a deschis prima uşă. Astăzi cel mai greu nu e să deschizi uşa, greul începe abia după ce ai intrat” Schimbarea reală începe cu încrederea Melania Medeleanu a subliniat importanța sprijinului comunitar și a continuității în procesul de recuperare: „Schimbarea nu începe atunci când intri într-un sistem, schimbarea începe atunci când cineva are încredere să te lase să rămâi suficient de mult timp astfel încât un lucru să prindă rădăcini.”

Generația Z și piața IT: de ce nu găsesc angajatorii tineri bine pregătiți în România
Eveniment

Generația Z și piața IT: de ce nu găsesc angajatorii tineri bine pregătiți în România

Generația Z din România se percepe drept una dintre cele mai adaptate generații la era digitală. Crescuți într-un ecosistem dominat de tehnologie, tinerii au dezvoltat o relație organică cu mediul online, iar această familiaritate se traduce, adesea, într-o încredere ridicată în propriile abilități. Totuși, datele statistice și realitatea pieței muncii conturează o imagine diferită: una în care încrederea depășește competența, iar percepția nu se aliniază cu cerințele reale ale economiei digitale. IT-ul, ideal profesional și iluzie colectivă Sectorul IT rămâne, de departe, cel mai atractiv pentru tinerii români. Citește și: Neînfricata Șoșoacă se teme de medicul psihiatru: refuză „expertiza medico-legală psihiatrică” cerută de procurori Conform studiului „Student în România. Tânăr în România”, aproape 87,7% dintre respondenți au o părere bună sau foarte bună despre companiile din acest domeniu. Această atracție este dublată de o autoevaluare optimistă: aproape un sfert dintre tineri afirmă că dețin competențe de programator. În rândul studenților, procentul este și mai ridicat. În realitate, însă, datele europene arată că mai puțin de 7% dintre tinerii cu studii postliceale au competențe IT recunoscute de specialiști. Mai mult, România se află sub media Uniunii Europene în ceea ce privește ponderea angajaților din IT, cu doar 3,8% din totalul forței de muncă, față de media europeană de 5%. Piața muncii: nu lipsa tinerilor, ci lipsa competenței Discursul angajatorilor din IT s-a schimbat vizibil în ultimii ani. Dacă în trecut piața absorbea rapid absolvenți sau persoane cu pregătire minimală, astăzi criteriile s-au înăsprit. Un studiu ANIS arată că 31% dintre companii au redus rolurile de juniori și se concentrează pe competențe avansate și specializate. În același timp, tot mai multe analize din industrie indică faptul că „epoca juniorilor” s-a încheiat, iar angajatorii caută specialiști deja formați, cu experiență practică și abilități solide. Această schimbare scoate la iveală un paradox: nu există o criză de candidați, ci o criză de competență reală. România digitală: infrastructură de top, competențe la coadă România este unul dintre liderii europeni în ceea ce privește internetul de mare viteză și acoperirea cu fibră optică. Cu toate acestea, conform Indicelui Economiei și Societății Digitale (DESI), doar 27,73% din populație are competențe digitale de bază. În rândul tinerilor, procentul ajunge la 47,19%, dar rămâne mult sub media europeană, de aproximativ 70%. Această discrepanță arată că accesul la tehnologie nu este suficient pentru dezvoltarea unor abilități reale. Autoevaluare vs. realitate: diferența de 25 de procente Una dintre cele mai relevante concluzii ale datelor analizate este diferența majoră dintre percepție și realitate. Aproximativ 74,33% dintre tineri se consideră avansați din punct de vedere digital. În același timp, România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană la competențele digitale de bază. Această diferență de peste 25 de puncte procentuale sugerează o eroare sistematică de autoevaluare. Explicația este relativ simplă: tinerii își raportează competențele la generațiile mai în vârstă și confundă utilizarea frecventă a tehnologiei cu o înțelegere profundă a acesteia. Generația conectată: consum intens, competență limitată Pentru Generația Z, internetul este un mediu natural. Aproape 95% dintre tineri folosesc zilnic rețelele de socializare, iar la nivel european, procentul ajunge la 97%. Însă această expunere nu este dublată de educație digitală. Potrivit OMS, România se află pe primul loc la nivel mondial în ceea ce privește utilizarea problematică a rețelelor sociale în rândul adolescenților. Deși majoritatea tinerilor consideră că pot identifica ușor fraudele online sau știrile false, realitatea contrazice această percepție: numărul fraudelor informatice a crescut semnificativ, iar atacurile de tip malware au explodat. Potrivit unui raport al Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC) numărul fraudelor informatice raportate a crescut cu 40,2% față de anul precedent, în timp ce atacurile de tip malware au explodat, înregistrând o creștere de 286,8%. Iluzia controlului într-un mediu riscant Comportamentele financiare digitale oferă un alt indiciu al acestei discrepanțe. Tinerii adoptă rapid aplicațiile de e-banking și semnătura digitală, însă o parte semnificativă se implică în activități riscante, precum investițiile speculative sau jocurile de noroc online. Acest tip de comportament reflectă o încredere crescută în propriile abilități, dar și o subestimare a riscurilor reale. O generație între familiaritate și competență În esență, datele conturează portretul unei generații care confundă familiaritatea cu competența. Utilizarea zilnică a tehnologiei creează impresia unei stăpâniri reale, însă piața muncii și indicatorii europeni arată contrariul. Pentru Generația Z din România, provocarea nu mai este accesul la tehnologie, ci transformarea utilizării acesteia într-o competență reală, relevantă economic.

Cod galben de ploi abundente și ninsori la munte: avertizare meteo în aproape jumătate din țară
Eveniment

Cod galben de ploi abundente și ninsori la munte: avertizare meteo în aproape jumătate din țară

Administraţia Naţională de Meteorologie a emis o atenționare Cod galben de precipitații însemnate cantitativ și ninsori la munte, valabilă până luni dimineață. Aproape jumătate din țară este vizată de fenomene meteo instabile, inclusiv 19 județe și municipiul București. Zonele afectate: ploi consistente și vreme instabilă Conform meteorologilor, precipitațiile vor fi semnificative în Dobrogea, cea mai mare parte a Moldova, Muntenia și sud-estul Transilvaniei. Citește și: PSD a înființat grupul de whatsapp „Jos Guvernul”. Grindeanu se jenează să spună dacă e activ În aceste regiuni sunt așteptate ploi abundente, cu acumulări de apă de 25–30 l/mp și, pe alocuri, chiar peste 30–40 l/mp. Ninsori și viscol la munte: strat de zăpadă consistent La altitudini mai mari de 1.600 de metri, în Carpații Meridionali și Carpații Orientali, precipitațiile vor fi predominant sub formă de ninsoare. Se va depune un strat de zăpadă consistent, estimat între 10 și 20 cm, iar vântul va sufla puternic, cu rafale de 60–70 km/h, determinând condiții de viscol. Intensificări ale vântului în mai multe regiuni Meteorologii avertizează că vântul va avea intensificări temporare în estul și sud-vestul țării Vitezele vor atinge, în general, 40–50 km/h, amplificând disconfortul termic și riscul de fenomene periculoase. Vremea în București: ploi și temperaturi scăzute Pentru București, prognoza indică ploi însemnate cantitativ (20–30 l/mp), cer predominant noros, vânt slab și moderat. Temperatura maximă va ajunge la aproximativ 11 grade Celsius, iar minima va coborî la 6–7 grade. Atenționarea Cod galben este valabilă în Capitală în intervalul 29 martie, ora 10:00 – 30 martie, ora 10:00. Cod galben în 19 județe: avertisment de instabilitate meteo În total, 19 județe din România sunt vizate de această avertizare, care semnalează un episod de vreme severă, caracterizat prin ploi abundente, ninsori la munte și intensificări ale vântului. Autoritățile recomandă populației să fie atentă la evoluția vremii și să evite deplasările în zonele afectate de condiții meteo extreme.

Bulgaria, rating BBB+ cu perspectivă stabilă. România, BBB- și previziuni sumbre
Economie

Bulgaria, rating BBB+ cu perspectivă stabilă. România, BBB- și previziuni sumbre

Agenția internațională de evaluare financiară Fitch Ratings a reconfirmat ratingul suveran pe termen lung al Bulgaria la nivelul „BBB+”, menținând totodată perspectiva stabilă. În același timp România a fost estimată la rating BBB- cu previziuni sumbre. Fundamente economice solide și sprijin european Evaluarea pozitivă a Bulgariei este susținută de poziția fiscală și externă robustă a Bulgariei, precum și de un cadru politic relativ coerent. Citește și: Locuința, un lux pentru tineri: de ce este greu pentru generația Z să își cumpere o casă în România În plus, apartenența la Uniunea Europeană și apropierea de zona euro reprezintă factori esențiali de stabilitate economică. Aceste elemente contribuie la consolidarea profilului de risc al țării și oferă un grad ridicat de predictibilitate pentru investitori. Instabilitatea politică încetinește reformele Cu toate acestea, raportul Fitch atrage atenția asupra efectelor negative generate de instabilitatea politică din ultimii ani. Alegerile repetate și guvernele de coaliție fragile au încetinit ritmul reformelor structurale. Pe fondul actualelor tendințe economice, venitul mediu pe cap de locuitor este estimat să rămână sub nivelul altor state cu ratinguri similare, ceea ce indică o convergență mai lentă. Perspectivă stabilă în ciuda riscurilor interne și externe Menținerea perspectivei stabile reflectă estimarea că incertitudinile politice interne, dar și riscurile geopolitice externe, nu vor afecta semnificativ evoluția economiei Bulgariei și nu vor genera dezechilibre majore. Chiar dacă deficitul de cont curent s-a adâncit, indicatorii externi ai țării continuă să fie considerați un punct forte al profilului de rating. Riscuri pentru rating: datorie, reforme și creștere economică Fitch subliniază o serie de riscuri care ar putea exercita presiune asupra ratingului Bulgariei: - apariția unor dezechilibre macroeconomice - o încetinire a creșterii economice pe fondul instabilității politice - dificultăți în implementarea reformelor - creșterea semnificativă a datoriei guvernamentale raportate la PIB Aceste vulnerabilități ar putea afecta percepția investitorilor și stabilitatea financiară pe termen mediu. Ce ar putea duce la creșterea ratingului Bulgariei O eventuală îmbunătățire a ratingului depinde de consolidarea stabilității politice și de creșterea eficienței instituționale. Acestea ar putea accelera reformele și ar ajuta Bulgaria să reducă decalajul față de economiile cu ratinguri superioare. Printre factorii pozitivi identificați de Fitch se numără o creștere economică mai solidă, reducerea dezechilibrelor macroeconomice și o utilizare mai eficientă a fondurilor europene.

Locuința, un lux pentru tineri: de ce este greu pentru generația Z să își cumpere o casă în România
Eveniment

Locuința, un lux pentru tineri: de ce este greu pentru generația Z să își cumpere o casă în România

Accesul la o locuință proprie rămâne una dintre cele mai mari provocări economice pentru tinerii din generația Z din România, în ciuda creșterii veniturilor din ultimii ani. Statisticile recente și analizele de piață indică un paradox: deși salariile au crescut semnificativ, achiziția unei locuințe devine tot mai dificilă. Tinerii rămân mai mult timp în casa părinților Un prim indicator relevant este proporția ridicată a tinerilor care nu reușesc să se desprindă financiar de familie. Citește și: EXCLUSIV Reprezentanții Ministerului Mediului în conducerea RetuRO SGR iau câte 90.000 de lei anual ca să închidă ochii Aproape 40% dintre românii cu vârste între 25 și 34 de ani locuiau încă cu părinții în 2023, potrivit unui raport Eurofound. Această situație reflectă nu doar o realitate culturală, ci mai ales una economică: costurile locuirii depășesc capacitatea de economisire a multor tineri. Prețurile locuințelor au crescut mai rapid decât veniturile Creșterea accelerată a prețurilor imobiliare reprezintă unul dintre principalii factori care explică această dificultate. În ultimii cinci ani, prețurile apartamentelor din România s-au dublat, pe fondul inflației, al scumpirii materialelor de construcții și al instabilității economice generate de crizele recente. În marile orașe, precum Bucureștiul, prețul mediu a ajuns la aproximativ 2.250 de euro pe metru pătrat în 2026, în creștere față de anul anterior. Această evoluție a prețurilor nu a fost însă compensată proporțional de creșterea veniturilor. Deși salariul mediu net a ajuns la aproape 6.000 de lei la finalul anului 2025, nivelul veniturilor rămâne insuficient pentru acumularea unui avans consistent sau pentru susținerea unui credit ipotecar în condiții confortabile. Mai mult, aproape jumătate dintre tinerii români câștigă sub 3.000 de lei lunar, ceea ce limitează drastic capacitatea de economisire. Costul vieții reduce capacitatea de economisire În paralel, costul vieții a crescut semnificativ. Cheltuielile pentru alimente, utilități și servicii consumă o mare parte din veniturile lunare ale tinerilor. De exemplu, aproximativ 28% din venitul lunar este alocat alimentației, iar alte procente importante merg către utilități. În aceste condiții, economisirea pentru un avans devine dificilă, chiar și pentru cei care au un loc de muncă stabil. Accesul la creditare a devenit mai dificil Un alt factor relevant este accesul la creditare. Creșterea dobânzilor în ultimii ani a redus accesibilitatea creditelor ipotecare, iar criteriile de eligibilitate au devenit mai stricte. În același timp, scăderea numărului de tranzacții imobiliare sugerează că tot mai puțini români își permit să cumpere o locuință, în ciuda faptului că prețurile nu dau semne de scădere. Deficit de locuințe accesibile și politici publice limitate Pe lângă constrângerile economice, există și factori structurali. România se confruntă cu un deficit de locuințe accesibile pentru tineri, iar politicile publice în domeniu sunt limitate. La nivel european, există deja avertismente că lipsa accesului la locuințe riscă să afecteze stabilitatea socială și perspectivele economice ale unei întregi generații. Generația Z: între independență financiară și instabilitate În același timp, profilul financiar al generației Z contribuie la această dificultate. Studiile arată că 52% dintre tinerii români se confruntă cu constrângeri financiare și dificultăți în gestionarea banilor. Deși sunt motivați să devină independenți financiar, mulți dintre ei se află la începutul carierei, cu venituri instabile sau reduse. De asemenea, comportamentul de consum diferă față de generațiile anterioare. Tinerii investesc mai mult în educație, experiențe și bunăstare personală, ceea ce poate întârzia acumularea economiilor necesare pentru achiziția unei locuințe. Presiunea culturală de a deveni proprietar Preferința culturală pentru proprietate rămâne puternică în România, ceea ce amplifică presiunea asupra tinerilor de a deveni proprietari, chiar și în condiții economice dificile. Nu în ultimul rând, contextul economic global influențează direct piața locală. Inflația, creșterea costurilor de construcție și incertitudinile geopolitice contribuie la menținerea unor prețuri ridicate și la reducerea accesibilității locuințelor.

De ce România nu reușește să devină o putere energetică regională deși are gaze în Marea Neagră (AEI)
Eveniment

De ce România nu reușește să devină o putere energetică regională deși are gaze în Marea Neagră (AEI)

România riscă să piardă un avantaj major în cursa pentru securitatea energetică europeană, în ciuda resurselor semnificative din Marea Neagră, arată o analiză a Asociația Energia Inteligentă. Deși are toate premisele pentru a deveni un actor-cheie în regiune, țara nu reușește să transforme acest potențial într-un avantaj strategic real. „România este complice la propria irelevanță” Președintele AEI, Dumitru Chisăliță, lansează un avertisment dur: Citește și: EXCLUSIV Reprezentanții Ministerului Mediului în conducerea RetuRO SGR iau câte 90.000 de lei anual ca să închidă ochii „România nu e o victimă. România este, în acest moment, complice la propria irelevanţă”. Acesta subliniază că lipsa presiunii externe a readus statul român într-o stare de „improvizaţie, frică de decizie şi reflexul de a nu deranja”, în contrast cu perioadele în care aderarea la NATO și UE a impus direcție și disciplină. Vizite diplomatice fără rezultate concrete Potrivit specialistului, interesul internațional pentru România este evident, însă insuficient valorificat. „România este curtată dar nu este un jucător în UE - este o oportunitate pentru alţii”, afirmă Chisăliță, menționând vizitele frecvente ale unor lideri europeni interesați de resursele și poziția strategică a țării. O fereastră istorică ignorată Analiza evidențiază existența unei oportunități rare, comparabile cu momentul aderării la UE. „România nu pierde oportunităţi. Le lasă să expire”, avertizează expertul, subliniind că Europa caută urgent surse de energie, iar contextul geopolitic actual favorizează poziționarea României ca hub regional. Probleme de sistem: inerție și lipsă de viziune Chisăliță consideră că blocajele nu sunt economice sau tehnice, ci țin de funcționarea statului: „Un stat care amână decizii ani de zile nu devine lider regional”. El atrage atenția că geopolitica „nu recompensează cuminţenia”, ci decizia rapidă și claritatea strategică. Alte state avansează, România „analizează” În timp ce alte țări își consolidează poziția – Polonia agresiv, Grecia ca hub energetic, Turcia prin influență regională – România rămâne în expectativă. „România «analizează». Analizează până când nu mai rămâne nimic de analizat”, spune expertul. Energia, instrument de putere geopolitică „Gazul din Marea Neagră nu este doar o resursă. Este un pol de influenţă”, explică Chisăliță, subliniind că energia trebuie privită ca un instrument strategic, nu doar economic. În lipsa unei acțiuni rapide, România riscă să devină doar un teritoriu de tranzit, nu un centru de decizie. Propunerea AEI: un proiect de țară bazat pe energie Asociația propune lansarea unui proiect strategic național care să transforme România într-un „pol de securitate europeană prin energie”. Acesta ar trebui să se bazeze pe autonomie energetică, infrastructură regională integrată, parteneriate strategice și competitivitate economică. Un deceniu decisiv pentru viitorul României Perioada 2026–2035 este considerată crucială pentru redefinirea rolului regiunii Mării Negre și pentru poziționarea în cadrul Uniunii Europene. „Momentul este acum. Şi trece”, avertizează Chisăliță, subliniind că lipsa unei strategii coerente poate transforma România dintr-un potențial lider într-un simplu furnizor de materii prime. „Dacă România ratează acest deceniu, resursele vor fi prinse exclusiv în contracte comerciale, iar ţara va rămâne un actor periferic într-o regiune unde alţii îşi vor asuma roluri de coordonare. Este, foarte probabil, ultimul moment istoric în care România poate conta în Europa", a concluzionat specialistul.

Suveranistul Ponta a ascuns tricoul echipei Turciei sub cel al României în filmarea de pe Facebook
Politică

Suveranistul Ponta a ascuns tricoul echipei Turciei sub cel al României în filmarea de pe Facebook

Suveranistul Victor Ponta a ascuns tricoul echipei de fotbal a Turciei sub cel al României în filmarea de pe Facebook în care s-a lăudat că este prezent la meci. Ponta are un apartament la Istanbul, a început să învețe turca, în 2021, și este cunoscut pentru apropierea sa de președintele Turciei, Recep Tayip Erdogan. Citește și: Ucrainenii au calculat precis, la dolar, cât îi costă să lichideze un soldat rus Suveranistul Ponta a ascuns tricoul echipei Turciei sub cel al României în filmarea de pe Facebook Într-o filmare postată pe Facebook, Ponta arată că îi este greu să se decidă dacă va îmbrăca tricoul Turciei sau al României. El spune: „Ai, ai, ai...greu, greu, greu, greu...Bu akșam cok cok cok zor!”, după care pupă ambele tricouri. „Dar, totuși, în seara asta...Bu akșam...haidi”, mai anunță el, și îmbracă tricoul României.  Însă un jurnalist de la Pro TV, Paul Anghelescu, remarcă faptul că, într-o filmare de pe stadion, Ponta avea tricoul Turciei sub cel al României. „Victor Ponta, suveranist și fost prim-ministru al României, prezent pe stadion la meciul Turcia–România, purtând un tricou al Turciei pe sub cel al Naționalei României :))”, a arătat Anghelescu.  „Pe sub cel al Turciei purta unul al Chinei”, comentează Liviu Florea. 

Lumina Sfântă de la Ierusalim va ajunge în România: Israelul anunță măsuri speciale de securitate
Eveniment

Lumina Sfântă de la Ierusalim va ajunge în România: Israelul anunță măsuri speciale de securitate

Statul Israel a anunțat că face „toate demersurile necesare” pentru aducerea Luminii Sfinte de Paște de la Ierusalim la București, în ciuda contextului de securitate tensionat din regiune. Informația a fost transmisă marți de Ambasada Israelului în România, care a subliniat importanța menținerii acestei tradiții religioase în condiții de siguranță. Provocări de securitate în Ierusalim, pe fondul tensiunilor cu Iranul Potrivit ambasadorului Israelului la București, Lior Ben Dor, organizarea evenimentului are loc într-un context complicat, marcat de amenințări la adresa locurilor sfinte. Citește și: Siegfried Mureșan: Grindeanu „dezinformează masiv” când spune că încrederea în socialiști crește, în Europa „În ciuda provocărilor de securitate generate de încercările repetate ale Iranului de a viza locurile sfinte din Ierusalim, pregătirile logistice pentru acest moment special sunt deja în desfăşurare”, a transmis diplomatul într-o postare pe Facebook. Autoritățile israeliene pregătesc aducerea Luminii Sfinte în siguranță Oficialul israelian a precizat că autoritățile lucrează pentru a asigura desfășurarea în condiții optime a ceremoniei. „Autorităţile israeliene lucrează pentru a asigura condiţiile necesare desfăşurării în siguranţă a acestei tradiţii vechi şi atât de însemnată. Ambasada României în Israel, precum şi Ministerul Afacerilor Externe al României au fost, de asemenea, informate cu privire la aceste demersuri”, a mai afirmat Lior Ben Dor. Angajament pentru protejarea locurilor sfinte și libertatea religioasă În mesajul său, ambasadorul a reiterat angajamentul Israelului de a proteja locurile sfinte și de a garanta libertatea religioasă pentru toate comunitățile. „Statul Israel îşi reafirmă angajamentul ferm faţă de protejarea locurilor sfinte şi garantarea libertăţii religioase pentru toate comunităţile”, a subliniat acesta. Lumina Sfântă, simbol al credinței pentru milioane de români Diplomatul israelian și-a exprimat, totodată, dorința ca această tradiție să fie celebrată și în România. „Ambasada noastră îşi exprimă, totodată, dorinţa de a celebra aducerea Luminii Sfinte de la Ierusalim alături de milioane de credincioşi din România”, a transmis ambasadorul Israelului la București.

România intervine în criza energetică din Republica Moldova după atacurile Rusiei asupra Ucrainei
Eveniment

România intervine în criza energetică din Republica Moldova după atacurile Rusiei asupra Ucrainei

Republica Moldova se confruntă cu o nouă criză energetică majoră, după ce atacurile Rusiei asupra infrastructurii din sudul Ucrainei au afectat grav una dintre principalele rute de import de electricitate. În acest context, Guvernul de la Chișinău a instituit stare de urgență în sectorul energetic la nivel național, invocând necesitatea protejării infrastructurii critice și a mobilizării rapide a resurselor. În paralel, autoritățile române au intervenit pentru a susține stabilitatea sistemului energetic și pentru a limita efectele colaterale asupra populației, inclusiv în ceea ce privește accesul la apă potabilă. Sprijin rapid pentru energie și apă, în plină criză Ambasada României în Republica Moldova a transmis un mesaj public în care detaliază măsurile adoptate în ultimele 24 de ore: Citește și: Siegfried Mureșan: Grindeanu „dezinformează masiv” când spune că încrederea în socialiști crește, în Europa „„În ultimele 24 de ore, România a acționat din nou rapid și hotărât pentru a proteja viața de zi cu zi a cetățenilor Republicii Moldova. Am ajutat concret în două domenii vitale – asigurarea cu energie electrică și apă potabilă– într-un moment în care acțiunile agresive ale Rusiei în Ucraina au avut din nou un impact direct asupra populației de pe acest mal al Prutului. Atacurile rusești asupra infrastructurii energetice din Ucraina au scos din funcțiune linia electrică Isaccea–Vulcănești, pe unde vine electricitate sigură din România și Uniunea Europeană. În acest moment de criză, am intervenit pentru stabilitatea sistemului energetic al Republicii Moldova, astfel încât fiecare cetățean de pe acest mal al Prutului să aibă lumină în casă. Am activat cele patru linii electrice de 110 kV cu România, pregătite din anul 2025 și acestea si-au demonstrat eficiența, la fel ca în timpul blackoutului parțial din 31 ianuarie 2026. Într-un context în care energia devine un instrument de presiune și destabilizare, reacția rapidă a României a însemnat continuitate și siguranță pentru cetățeni. Tot în aceste zile, acțiunile Rusiei au dus la poluarea râului Nistru și au pus în pericol accesul la apă potabilă pentru numeroase comunități. Și aici, România a răspuns fără întârziere, oferind expertiză, echipamente și soluții tehnice pentru monitorizarea și limitarea efectelor contaminării, contribuind direct la protejarea sănătății oamenilor. Acțiunile Rusiei nu sunt abstracte sau îndepărtate, ci afectează concret viața de zi cu zi a cetățenilor Republicii Moldova – de la lumină și căldură, până la accesul la apă sigură. În fața acestor provocări, noi, România, suntem solidari și demonstrăm, prin fapte, cǎ intervenim rapid și eficient atunci când este nevoie. Un sprijin real, care face diferența în momente critice.”

România, printre cele mai netransparente piețe auto din Europa: riscuri tot mai mari la achiziția de mașini second-hand
Eveniment

România, printre cele mai netransparente piețe auto din Europa: riscuri tot mai mari la achiziția de mașini second-hand

România se situează pe locul 22 din 25 de țări analizate în ceea ce privește transparența datelor despre istoricul autoturismelor second-hand importate, potrivit celei de-a patra ediții a Indicelui de Transparență publicat de platforma carVertical. Datele arată o deteriorare a pieței auto locale, marcată de lipsa informațiilor relevante despre mașinile aduse din străinătate. „Blocaj de date” pe piața auto: peste 60% dintre mașini sunt importate Analiza, realizată pe baza a milioane de înregistrări de vehicule, indică un fenomen îngrijorător: un „blocaj de date” în cazul autoturismelor importate. Citește și: Siegfried Mureșan: Grindeanu „dezinformează masiv” când spune că încrederea în socialiști crește, în Europa Acestea reprezintă peste 60% din piața auto din România și au un risc de 1,5 ori mai mare de a avea kilometrajul modificat față de mașinile deja înmatriculate în țară. România, în coada clasamentului european La nivel general, România își consolidează poziția printre cele mai puțin transparente piețe auto din Europa, ocupând locul 22 din 25 de țări incluse în studiu. Această poziționare reflectă dificultățile majore cu care se confruntă cumpărătorii în accesarea informațiilor corecte despre istoricul vehiculelor. Kilometraj falsificat, în creștere: peste 7% dintre mașini, afectate Potrivit raportului, 7,5% dintre vehiculele verificate în ultimul an aveau kilometrajul modificat, în creștere față de 6,9% în 2024. Tendința este alimentată de îmbătrânirea parcului auto și de importurile masive de vehicule second-hand. Mașini tot mai vechi și cu daune ascunse Studiul arată că vârsta medie a autoturismelor second-hand a crescut de la 9,4 la 10,2 ani, iar peste 60% dintre acestea provin din import. În plus, 58,2% dintre vehicule au avut daune anterioare, iar valoarea medie a daunelor se ridică la 16.589 lei. Experții avertizează că aceste probleme vor continua să se agraveze în perioada următoare. Prognoze îngrijorătoare pentru 2026 Estimările pentru începutul anului 2026 indică o accentuare a riscurilor pentru cumpărători: - rata mașinilor cu kilometraj falsificat ar putea ajunge la 8,2% - vârsta medie a vehiculelor ar putea crește la 10,7 ani Aceste evoluții sugerează o piață tot mai dificilă și mai puțin predictibilă pentru consumatori. Crește interesul pentru mașinile electrice Un alt fenomen remarcat este creșterea accelerată a interesului pentru vehiculele electrice. Ponderea acestora în totalul verificărilor a crescut de peste opt ori, de la 0,16% în 2021, la 1,32% în 2026 Tesla depășește Volkswagen în preferințele cumpărătorilor Preferințele de brand s-au schimbat semnificativ în ultimii ani. Volkswagen a scăzut de la 27,9% la 4,8%, iar Tesla a crescut de la 24,1% la 41,8%. Această schimbare reflectă orientarea către modele electrice mai noi și tehnologii avansate. Mai puține fraude la electrice, dar costuri mai mari Rata de falsificare a kilometrajului în cazul vehiculelor electrice a scăzut semnificativ: de la 8,7% în 2021, la 1,9% în 2026. În schimb, costurile sunt mai ridicate, valoarea medie a daunelor ajungând la 26.477 lei. Acest lucru indică o orientare către modele premium, de la branduri precum Mercedes-Benz, Audi și BMW, care implică reparații mai complexe și mai costisitoare. Studiu bazat pe milioane de rapoarte auto Analiza carVertical a inclus date colectate între: ianuarie 2021 – martie 2026 (pentru vehicule electrice) septembrie 2023 – august 2025 (pentru Indicele de Transparență) Proiecțiile pentru 2026 au fost realizate pe baza datelor din perioada septembrie 2025 – martie 2026. Platforma carVertical operează în 37 de țări și agregă informații din peste 1.000 de baze de date globale, inclusiv registre oficiale, instituții financiare și anunțuri de vânzare.

Parteneriatul dintre SUA și România nu a fost niciodată mai puternic, transmite noul ambasador american la București
Eveniment

Parteneriatul dintre SUA și România nu a fost niciodată mai puternic, transmite noul ambasador american la București

Darryl Nirenberg, noul ambasador al Statelor Unite la București, a transmis un prim mesaj oficial către români, subliniind importanța relației bilaterale și direcțiile strategice pe care le va susține în mandatul său. Diplomatul american a evidențiat forța actuală a parteneriatului dintre cele două state și a punctat principalele domenii în care colaborarea va fi consolidată. „Parteneriatul dintre SUA și România nu a fost niciodată mai puternic” În mesajul său, Darryl Nirenberg a subliniat nivelul ridicat al relațiilor dintre Washington și București. Citește și: Cine este liderul iranian cu care ar fi negociat Trump: președintele Parlamentului de la Teheran, Mohammad-Bagher Ghalibaf - un dur care pare a fi foarte corupt „Parteneriatul dintre Statele Unite şi România nu a fost niciodată mai puternic şi mai important ca acum. Aştept cu nerăbdare să susţin agenda «America First» a preşedintelui Trump şi să consolidez cooperarea Statelor Unite şi României în trei domenii cheie”, a transmis noul ambasador. Trei direcții strategice: securitate, economie și relații bilaterale Ambasadorul SUA a detaliat domeniile prioritare pe care le va avea în vedere pe durata mandatului său. Acestea includ întărirea cooperării în domeniul apărării și securității, în contextul apartenenței comune la NATO, dezvoltarea relațiilor economice — în special în energie și tehnologie — precum și consolidarea legăturilor dintre cele două țări. „Consolidarea parteneriatului nostru în domeniul apărării şi securităţii, în calitate de aliaţi NATO, extinderea relaţiilor noastre comerciale, inclusiv în domeniul energiei şi al tehnologiei, precum şi aprofundarea legăturilor strânse dintre cele două ţări”, a precizat acesta. Interes pentru cultura României Darryl Nirenberg și-a exprimat recunoștința față de președintele american Donald Trump pentru numirea în această funcție, descriind România drept „o ţară remarcabilă”. Diplomatul a transmis, totodată, că este interesat să descopere cultura și tradițiile locale. „Cu toţii suntem nerăbdători să descoperim cultura şi tradiţiile bogate ale României”, a afirmat noul ambasador al Statelor Unite la București.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră