miercuri 15 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

românia

931 articole
Eveniment

De ce nu mai ninge ca altădată: climatologii explică schimbările iernilor din România

Ultima noapte cu ger puternic în luna decembrie la Iași a fost consemnată în anul 2018, adică în urmă cu șapte ani. Schimbarea iernilor din România Climatologul Lucian Sfîcă explică faptul că o „iarnă grea” de altădată poate fi înțeleasă analizând calendarul meteorologic popular și mediile climatice din perioadele în care au început observațiile sistematice, acum peste un secol. Citește și: Încălcând referendumul din 2019, Guvernul emite, la cererea CSM, o OUG în domeniul Justiției Decembrie era numită în trecut „Ningău”, iar ninsoarea abundentă făcea parte din normalitatea anotimpului, spre deosebire de prezent, când zăpada din decembrie a devenit o raritate pentru multe generații de copii. Chiar și luna ianuarie, cunoscută tradițional drept „Gerar” pentru frigurile sale năprasnice, pare astăzi să își fi pierdut din intensitate, după cum arată percepția ultimilor ani. Continuarea, în Ziarul de Iași

De ce nu mai ninge ca altădată: climatologii explică schimbările iernilor din România
România 2025, cronologia celor mai importante evenimente politice
Eveniment

România 2025, cronologia celor mai importante evenimente politice

Anul 2025 a fost unul dintre cei mai turbulenți ani politici din istoria recentă a României, marcând crize instituționale, alegeri repetate, proteste masive și noi direcții ideologice în societate. După anularea alegerilor prezidențiale de la sfârșitul lui 2024, scena politică s-a redefinit, iar orientarea pro-europeană a devenit un subiect central de dezbatere. Ianuarie: Schengen și „Turul 2, înapoi!” La 1 ianuarie 2025, România și Bulgaria au devenit pe deplin membre ale Spațiului Schengen. Citește și: ANALIZĂ Judecătorii CCR controlați de PSD pot fi dați afară de către colegi pentru blocarea Curții. Ce spune legislația Eliminarea controalelor la frontierele terestre a completat procesul început în 2024, când fuseseră ridicate controalele la frontierele aeriene și maritime. Începutul anului a fost marcat și de proteste împotriva anulării alegerilor prezidențiale din decembrie 2024 de către Curtea Constituțională. Mitingurile au fost susținute în special de formațiuni de dreapta și au vizat guvernul condus de Marcel Ciolacu. Sloganurile cel mai frecvent întâlnite au fost „Turul 2, înapoi!” și „Călin Georgescu președinte!”, după excluderea acestuia din cursa electorală. Contestatarii deciziei au vorbit despre „lovitură de stat”, interferențe externe și presiuni asupra instituțiilor fundamentale ale statului. Februarie: Iohannis demisionează, România coboară în categoria „regim hibrid” Pe 11 februarie, Klaus Iohannis și-a dat demisia din funcția de președinte, după luni de contestări publice privind legitimitatea sa în contextul anulării alegerilor. În locul său, funcția de președinte interimar a fost preluată de Ilie Bolojan, pe atunci președintele Senatului, cel care avea ulterior să devină și președinte al PNL și prim-ministru. Tot în luna februarie 2025, Economist Intelligence Unit a retrogradat România în categoria „regim hibrid”, pentru prima dată după aderarea la Uniunea Europeană. Interpretarea retrogradării a fost legată direct de anularea alegerilor prezidențiale și de suspiciunile de ingerințe externe. România a ajuns astfel pe ultimul loc din UE în clasamentul democrațiilor, sub Ungaria și Bulgaria, dar și sub Republica Moldova. Martie, candidatura lui Călin Georgescu, respinsă Candidatura lui Călin Georgescu, susținut de AUR și alte formațiuni suveraniste, a fost invalidată de Biroul Electoral Central în martie. Decizia a provocat un nou val de proteste și radicalizare a discursului politic. Ulterior, George Simion a devenit candidatul polului suveranist. Aprilie, Victor Ponta și cetățenia sârbă În luna aprilie, candidatul independent la alegerile prezidențiale, Victor Ponta, a declarat într-un podcast că a primit cetățenia sârbă după intervenția din timpul inundațiilor din 2014. Potrivit propriilor afirmații, ar fi dat ordin „peste structurile românești” pentru deschiderea văii de la Porțile de Fier, măsură care ar fi contribuit la evitarea inundării Belgradului. Ponta a precizat că în România au fost luate măsuri de siguranță și că viața niciunui cetățean nu a fost pusă în pericol. Declarațiile au generat reacții dure pe scena politică. Premierul Marcel Ciolacu i-a cerut public lui Victor Ponta să se retragă din cursa prezidențială. Mai, eliminarea României din Visa Waiver, alegeri prezidențiale Pe 2 mai, SUA au retras România din programul Visa Waiver, invocând motive de securitate. Decizia a fost pusă de o parte a societății în legătură cu anularea alegerilor și incertitudinile politice, iar de alta, cu noua orientare strategică a Washingtonului. În urma turului 1 din 4 mai și turului 2 din 18 mai, Nicușor Dan a devenit președintele României, învingându-l pe George Simion. Victoria a venit pe fondul celui mai tensionat și contestat proces electoral postdecembrist. Iunie, guvern pro-european condus de Ilie Bolojan Parlamentul a votat o coaliție largă pro-europeană, din care au făcut parte principalele partide de centru-dreapta și centru-stânga, cu Ilie Bolojan la conducerea guvernului. Această alianță a fost creată pentru a stabiliza scena politică după luni de incertitudini Iulie, măsurile de austeritate După retragerea lui Marcel Ciolacu, Ilie Bolojan a format o coaliție amplă: PNL–PSD–USR–UDMR, cu sprijinul minorităților. Pe 2 iulie, cabinetul său a anunțat măsuri de austeritate, inclusiv majorarea TVA-ului. August 2025, decesul lui Ion Iliescu și dezbateri publice Pe 5 august 2025, fostul președinte Ion Iliescu a încetat din viață la vârsta de 95 de ani. Reacțiile politice au fost puternice și diverse. Președintele Nicușor Dan a făcut declarații critice despre rolul lui Iliescu în perioada post-revoluționară și asupra mineriadelor. Septembrie, apariția PNRR Anul a adus și noi partide politice pe scena românească. Pe 29 septembrie, Cristian Popescu Piedone a lansat Partidul Naționalist Reformarea României (PNRR), ca o formațiune cu elemente de naționalism civic și viziuni pro-europene. Octombrie, retragerea parțială a trupelor americane Pe 29 octombrie a fost anunțată retragerea parțială a trupelor SUA din România, în contextul repoziționării strategice a Washingtonului. Decizia a stârnit dezbateri intense privind securitatea țării și orientarea politicii externe. Noiembrie, criza apei Golirea barajelor Paltinu și Vidraru a lăsat peste 100.000 de oameni fără apă, expunând deficiențe de coordonare instituțională. Moțiunea împotriva ministrei Mediului a generat tensiuni inclusiv în interiorul coaliției. Decembrie, „Legea Nordis”, alegeri pentru Primăria Capitalei, Justiție Legea Nordis a fost promulgată de Președintele României, Nicușor Dan, pe 5 decembrie 2025, semnată la câteva zile după votul final din Parlament, și a intrat în vigoare prin publicarea în Monitorul Oficial pe 8-11 decembrie 2025. Legea aduce reguli mai stricte pentru cumpărătorii de locuințe noi, protejându-i de practicile frauduloase ale dezvoltatorilor și stabilind garanții sporite, inclusiv prioritate la recuperarea banilor în caz de faliment, ca răspuns la scandalul Nordis Pe 7 decembrie, Ciprian Ciucu a câștigat alegerile pentru Primăria București, în fața reprezentanților polului suveranist și ai stângii. Pe 9 decembrie 2025, publicația Recorder a publicat documentarul de investigație „Justiție capturată”. Filmul include mărturii ale unor judecători și procurori și critici la adresa conducerii instanțelor superioare și a mecanismelor interne ale justiției. Documentarul a fost difuzat și pe televiziunea publică pe 10 decembrie, înregistrând o audiență semnificativă, ceea ce a amplificat impactul său în opinia publică. Imediat după difuzare, în 10 decembrie, sute de oameni au protestat în fața sediului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) din București, cerând demisia conducerii CSM și reforme profunde în sistemul judiciar. Proteste similare au avut loc în alte orașe mari din țară, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Buzău, Constanța, Craiova, Satu Mare, precum și în comunități din străinătate Pe 11 decembrie 2025, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a emis un comunicat criticând documentarul și acuzațiile acestuia ca fiind parte a unei „campanii de destabilizare a justiției” și a făcut apel către societate să nu se lase influențată de relatările prezentate. În aceeași perioadă, conducerea Curții de Apel București a organizat o conferință de presă extraordinară pentru a respinge acuzațiile din film ca fiind denigratoare și nefondate, într-un schimb de declarații publice intens. Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a reacționat la dezbaterile generate de documentar și de scrisoarea deschisă semnată de numeroși magistrați, subliniind că sesizările privind disfuncționalitățile din sistem „trebuie verificate și clarificate, nu reprimate”. El a precizat că nu a primit plângeri oficiale din partea magistraților, dar a pledat pentru clarificarea aspectelor semnalate.

Premierul Olandei, vizită oficială în România: întâlnire cu Ilie Bolojan și vizită la Baza Aeriană Câmpia Turzii
Eveniment

Premierul Olandei, vizită oficială în România: întâlnire cu Ilie Bolojan și vizită la Baza Aeriană Câmpia Turzii

Prim-ministrul Regatului Țărilor de Jos, Dick Schoof, se va afla marți în România și va vizita, alături de premierul Ilie Bolojan, trupele românești și olandeze dislocate la Baza Aeriană 71 „General Emanoil Ionescu” din Câmpia Turzii. Conform informațiilor transmise de Guvern, vizita va începe la ora 11:30. Discuții bilaterale privind apărarea și economia Cei doi prim-miniștri vor avea și o întrevedere oficială, în cadrul căreia vor fi analizate stadiul cooperării bilaterale în domeniul apărării, relațiile economice dintre cele două state, precum și situația actuală de securitate regională. Citește și: ANALIZĂ Judecătorii CCR controlați de PSD pot fi dați afară de către colegi pentru blocarea Curții. Ce spune legislația Din delegația României fac parte viceprim-ministrul Radu Miruță, ministrul Apărării Naționale, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, consilierul de stat Luminița Odobescu, precum și locțiitorul șefului Statului Major al Apărării, general-locotenent Dragoș-Dumitru Iacob.

Boom imobiliar într-o comună din apropierea Iașiului: peste 120 de proiecte de construcții într-un an
Eveniment

Boom imobiliar într-o comună din apropierea Iașiului: peste 120 de proiecte de construcții într-un an

Comuna Miroslava, aflată lângă municipiul Iași, se află în topul național al localităților cu cele mai multe proiecte noi de construcții în ultimele 12 luni. Boom imobiliar în comuna Miroslava, Iași În această perioadă au fost înregistrate 125 de proiecte, dintre care 78 rezidențiale private, 24 hale industriale și 9 spații destinate segmentului hotelier și de relaxare, confirmând ritmul intens de dezvoltare imobiliară. Citește și: Judecătorii PSD au boicotat ședința CCR în care trebuia decisă soarta pensiilor speciale ale magistraților, o decizie ar putea fi luată luni Primarul Dan Niță arată că dezvoltarea este susținută de infrastructura rutieră – două drumuri județene, un drum național și șoseaua de centură – precum și de faptul că aproximativ 30% din intravilan este încă liber de construcții. Populația actuală, estimată la aproximativ 38.000 de locuitori, ar putea ajunge la 100.000 în următorii 6–7 ani, motiv pentru care administrația pune accent pe lățimea străzilor și trotuarelor și pe o urbanizare planificată. Continuarea, în Ziarul de Iași

Vreme geroasă și vânt în toată țara la sfârșit de an, zăpadă în nord, centru și est
Eveniment

Vreme geroasă și vânt în toată țara la sfârșit de an, zăpadă în nord, centru și est

Cerul va fi variabil în București, cu înnorări seara și noaptea, iar vântul va sufla slab până la moderat, atingând în timpul zilei viteze de până la 30 km/h. Ger în București Potrivit prognozei transmise de Administrația Națională de Meteorologie, temperatura maximă din Capitală va fi de 2...3 grade, iar minima de -6...-3 grade. În a doua parte a intervalului se va forma ceață, însoțită de depuneri de chiciură. Citește și: De Crăciun, Rusia a pierdut complet controlul asupra Kupyansk: „Ne-am bătut singuri”, scriu milbloggerii ruși Sâmbătă, vremea va rămâne variabilă, cu șanse ridicate de ceață sau nori joși în orele dimineții. Vântul va sufla slab și moderat. Maxima zilei va fi de aproximativ 3 grade, iar minima de -5...-2 grade. Duminică, cerul va fi variabil, însă vântul va avea intensificări, atingând în general 40...45 km/h. Temperatura maximă se va situa între 5...7 grade, iar minima între -4...-2 grade. Vânt și zăpadă, în țară La nivel național, vântul va prezenta intensificări vineri și sâmbătă în regiunile estice, sud-estice și local în centrul și sud-vestul țării, iar duminică în toată țara, cu viteze de 40...60 km/h, ceea ce va amplifica senzația de frig, potrivit unei informări ANM. La munte se vor înregistra temporar rafale de peste 60...80 km/h, care vor viscoli ninsoarea și zăpada depusă. În nordul, centrul și estul țării, precum și în zonele montane, vor fi precipitații predominant sub formă de ninsoare, mai extinse în noaptea de sâmbătă spre duminică și pe parcursul zilei de duminică. Local, stratul de zăpadă se va depune în grosimi de 5...15 cm. Pe arii restrânse se poate forma ghețuș sau polei.

VIDEO Tineri ucraineni se expun la condiții montane atroce ca să ajungă în România. Unii mor (CNN)
Eveniment

VIDEO Tineri ucraineni se expun la condiții montane atroce ca să ajungă în România. Unii mor (CNN)

În munții Carpați, la granița dintre Ucraina și România, se desfășoară o dramă tăcută, dar constantă: zeci de bărbați ucraineni traversează ilegal frontiera în fiecare săptămână, riscându-și viața pentru a evita mobilizarea și trimiterea pe linia frontului. Viktor Pinkhasov, cinci zile prin munți pentru libertate Viktor Pinkhasov, în vârstă de 34 de ani, este unul dintre aceștia. Citește și: Vodafone, șmen ordinar cu cursul valutar: un euro este taxat cu 5,3199 lei pe factură Tocmai a reușit să fugă din Ucraina după cinci zile de mers solitar prin Munții Carpați.  Ajuns în România, la Sighetu Marmației, le-a spus jurnaliștilor CNN că a fugit pentru un singur motiv: „Vreau să fiu liber, să trăiesc”. Fost șofer de taxi în Kiev, Pinkhasov spune că viața în Ucraina devenise insuportabilă, pe fondul unui război fără orizont clar de final. Criza de personal a armatei ucrainene După aproape patru ani de la declanșarea invaziei pe scară largă a Rusiei, Ucraina se confruntă cu o gravă criză de efective. Armata încearcă să apere un front de peste 1.000 de kilometri împotriva trupelor ruse, într-un război de uzură. În acest context, tot mai mulți bărbați aleg să fugă, în ciuda eforturilor internaționale de negociere, la care participă lideri precum Donald Trump, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski. Zeci de mii de dosare pentru dezertare Potrivit datelor citate de presa ucraineană, Parchetul General al Ucrainei a deschis aproape 290.000 de dosare penale pentru absență nejustificată și dezertare până în septembrie. Legea marțială interzice tuturor bărbaților cu vârste între 23 și 60 de ani să părăsească țara. România, una dintre principalele rute de fugă De la începutul războiului, peste 30.000 de bărbați ucraineni au trecut ilegal în România, potrivit Poliției de Frontieră române. Toți au primit statut de protecție temporară, conform legislației Uniunii Europene. Autoritățile ucrainene susțin că peste 25.000 de persoane au fost prinse încercând să fugă doar spre România, alte rute fiind Republica Moldova, Ungaria sau Belarus. Traversări mortale: munții și râul Tisa Nu toți reușesc. Cel puțin 29 de bărbați au murit încercând să traverseze Carpații sau înecându-se în râul Tisa, care separă nordul României de vestul Ucrainei. Dima, un muncitor în construcții de 42 de ani, a pierdut toate degetele de la picioare din cauza degerăturilor, după cinci zile petrecute pe munte, în ger extrem. Unul dintre cei cu care călătorea a murit înghețat, iar trupul său nu a putut fi recuperat săptămâni întregi. Salvamont Maramureș, ultima speranță Viața lui Dima a fost salvată de Salvamont Maramureş. Serviciul a intervenit în sute de cazuri similare. Coordonatorul misiunilor, Dan Benga, spune că echipele sale au salvat 377 de bărbați ucraineni în mai puțin de patru ani. Mulți nu sunt echipați corespunzător și riscă să moară de epuizare sau frig. „Preferă să moară pe munte încercând să scape, decât pe front”, spune Benga, care refuză să-i judece. „Munca noastră este una a empatiei pentru umanitate.” O meserie care te poate costa viața În Ajunul Crăciunului 2022, Dan Benga însuși a fost dat dispărut timp de cinci zile, blocat pe munte de o furtună de zăpadă. Cu toate acestea, a continuat să salveze oameni, inclusiv un ucrainean pe care l-a cărat în spate timp de 14 ore. Pentru cei salvați, momentul este descris ca un miracol. „Așteptarea salvatorilor a fost ca așteptarea unei minuni”, spune un refugiat ucrainean care a cerut anonimatul. Contrabandiștii, o alternativă periculoasă Pentru cei cu bani, varianta traficanților de persoane pare tentantă. Pe rețelele sociale, unii se laudă deschis cu serviciile lor. Un bărbat cunoscut sub numele „Artem” susține că poate facilita o trecere în România pentru 14.000 de dolari, prin mită și coordonare de la distanță. Jurnaliști CNN au discutat sub acoperire cu mai mulți astfel de intermediari, care au confirmat că mituirea grănicerilor este parte din „pachet”. Autoritățile ucrainene neagă corupția Serviciul de Grăniceri al Ucrainei afirmă că are toleranță zero față de corupție. Purtătorul de cuvânt Andrii Demcenko a declarat că orice acuzație trebuie susținută cu probe, altfel riscă să fie calomnie. Fuga, o rușine sau o salvare? În Ucraina, evitarea frontului este considerată de mulți un act rușinos, într-un război defensiv împotriva unei puteri nucleare. Totuși, pentru Viktor Pinkhasov, alegerea a fost clară. Ajuns în siguranță, el s-a reunit cu fiica sa de cinci luni, în Elveția. Pentru el și pentru mii de alții, prețul libertății a fost mare, dar alternativa părea imposibil de acceptat.

România în ceață: cod galben emis de ANM pentru 17 județe
Eveniment

România în ceață: cod galben emis de ANM pentru 17 județe

Administrația Națională de Meteorologie a emis duminică dimineață mai multe avertizări Cod galben de ceață, valabile pe parcursul următoarelor ore, pentru localități din 17 județe ale țării. Fenomenul meteorologic determină vizibilitate redusă, local sub 200 de metri și izolat sub 50 de metri, cu impact asupra traficului rutier. Județe afectate până la ora 11:00 Până la ora 11:00, ceața densă este semnalată în numeroase localități din județele Galați, Sibiu, Gorj, Olt, Dolj și Mehedinți. Citește și: Sub 20% din populația din fiefurile PSD Botoșani, Vaslui sau Teleorman este salariată Potrivit ANM, vizibilitatea este sever redusă, în special în zonele joase și în apropierea cursurilor de apă, existând risc crescut de accidente rutiere. Ceață persistentă în vestul și nord-vestul țării Tot până la ora 11:00, fenomene similare se înregistrează și în județele Caraș-Severin, Arad, Bihor, Timiș, Hunedoara și Cluj, unde ceața poate coborî izolat sub pragul de 50 de metri. Autoritățile recomandă prudență maximă la volan, folosirea luminilor de ceață și reducerea vitezei. Ilfov, sub Cod galben până la ora 12:00 În județul Ilfov, ceața este semnalată până la ora 12:00, cu vizibilitate local sub 200 de metri și izolat sub 50 de metri. Condițiile meteo pot afecta inclusiv traficul din zona periurbană a Capitalei, în special pe arterele intens circulate. Avertizări extinse până la ora 13:00 în Sălaj, Cluj și Alba Până la ora 13:00, ceața persistă în zona joasă a județului Sălaj, precum și în mai multe localități din județele Cluj și Alba. ANM precizează că fenomenul este favorizat de calmul atmosferic și de umiditatea ridicată, condiții specifice sezonului rece. Constanța și Tulcea, afectate până la ora 15:00 În estul țării, județele Constanța și Tulcea se află sub avertizare de ceață până la ora 15:00. În aceste zone, vizibilitatea redusă poate influența atât traficul rutier, cât și activitățile portuare sau de transport maritim fluvial. Recomandările meteorologilor pentru șoferi Meteorologii recomandă conducătorilor auto să adapteze viteza la condițiile de drum, să evite manevrele riscante și să păstreze o distanță de siguranță mai mare față de celelalte vehicule. De asemenea, pietonii sunt sfătuiți să fie mai vizibili în trafic, mai ales în primele ore ale dimineții. ANM va actualiza avertizările în funcție de evoluția fenomenelor meteorologice din cursul zilei.

Avertisment dur: românii consumă din ce în ce mai puțin, risc mare de nouă creștere a TVA
Economie

Avertisment dur: românii consumă din ce în ce mai puțin, risc mare de nouă creștere a TVA

Scăderea accentuată a consumului în luna octombrie ar putea influența semnificativ evoluția Produsului Intern Brut (PIB), iar o eventuală contracție economică și în trimestrul IV față de trimestrul III ar însemna intrarea României în recesiune tehnică. Avertismentul vine din partea președintelui Asociației CFA România, Adrian Codirlașu. Consum în scădere accentuată în a doua parte a anului Potrivit lui Adrian Codirlașu, datele neajustate sezonier arată o diminuare consistentă a consumului pe parcursul ultimelor luni: Citește și: EXCLUSIV Fals agent SRI cu relații în cercul lui Putin și vizite în Rusia, infiltrat la Cotroceni și Romarm - peste 4% scădere în august față de aceeași lună a anului anterior; - aproximativ 3% în luna următoare; - o scădere de 4,6% în octombrie, cea mai accentuată din acest interval. „S-a accentuat scăderea, lucru care era cumva anticipat. Arată un consumator rațional, pentru că i-au scăzut veniturile și și-a ajustat comportamentul”, a explicat Codirlașu. Inflația a erodat puterea de cumpărare Președintele CFA România a subliniat că evoluția consumului este direct legată de pierderea puterii de cumpărare. În contextul unei inflații de aproximativ 10% și al unei creșteri a salariului net de doar 4%, consumatorii au resimțit o pierdere de circa 6% a puterii de cumpărare. Această scădere s-a reflectat inevitabil în nivelul cheltuielilor populației, cu impact direct asupra creșterii economice. PIB-ul, afectat de principalul său motor Consumul reprezintă principalul motor al PIB-ului României. Din acest motiv, diminuarea cererii interne ar putea avea consecințe vizibile în datele economice din trimestrul IV. „Deja avem trimestrul III față de trimestrul II cu un minus mic. Dacă vom avea și în trimestrul IV față de trimestrul III un alt minus, atunci intrăm în recesiune tehnică”, a avertizat Adrian Codirlașu. Totuși, el estimează că, la nivelul întregului an, economia României va înregistra un avans modest, mai mic decât cel de anul trecut, dar totuși pozitiv. Problema majoră rămâne însă începutul de an, care se conturează cu un consum deja afectat. Adrian Codirlașu a precizat că o evaluare clară a riscului de recesiune tehnică va putea fi făcută abia după publicarea datelor aferente lunii noiembrie, care vor confirma sau nu tendința de scădere a consumului. Date INS: creștere modestă, dar trimestru negativ Potrivit datelor provizorii ale Institutului Național de Statistică (INS), economia României a crescut în primele nouă luni ale anului cu: 0,8% pe seria brută; 1,4% pe seria ajustată sezonier, comparativ cu perioada similară din 2024. În schimb, în trimestrul III din 2025, PIB-ul a scăzut în termeni reali cu 0,2% față de trimestrul precedent, alimentând temerile legate de o posibilă recesiune tehnică. Avertisment privind posibila majorare a TVA La rândul său, vicepreședintele Asociației CFA România, Alexandra Smedoiu, a avertizat asupra riscului unei creșteri a TVA în a doua parte a anului viitor. Decizia ar putea fi luată în funcție de evoluția încasărilor bugetare din primele luni ale anului. Potrivit acesteia, majorarea ar putea fi de unu sau două puncte procentuale, o măsură care ar pune presiune suplimentară pe consum și pe economia deja fragilă. În acest context, evoluția consumului rămâne un indicator-cheie pentru direcția economiei românești în perioada următoare.

Cele mai grave accidente, explozii și incendii din România în 2025. Pe șosele, ca la război
Eveniment

Cele mai grave accidente, explozii și incendii din România în 2025. Pe șosele, ca la război

România s-a confruntat, de-a lungul anului, cu numeroase accidente și situații de urgență majore. Evenimentele, distribuite în toate regiunile țării, implică accidente rutiere, explozii, incendii, incidente navale, feroviare și aviatice. Mai jos este prezentată o sinteză structurată pe tipuri de incidente. Accidente rutiere grave Accidentele rutiere reprezintă categoria dominantă în statisticile anului, cu numeroase victime și răniți în toată țara. Citește și: Partidul care a dispărut din spațiul public și tace de când a apărut ancheta Recorder Ianuarie 21 ianuarie, Dolj (DN 6, Zănoaga): 3 morți și 3 răniți. 29 ianuarie, Sibiu (DN 1, Scoreiu): 1 mort și 7 răniți după impactul dintre un autocar și un TIR. Martie 11 martie, Mamaia (Constanța): 1 mort, 3 grav răniți, după ce autoturismul lovește un stâlp. Intersecția Șos. Chitilei – Bd. Laminorului, București: 12 persoane transportate la spital după un accident cu 5 autoturisme și un microbuz. Aprilie 5 aprilie, Calvini (Buzău, DJ102B): 1 mort și 4 răniți, după ce un tânăr pierde controlul volanului. 7 aprilie, Câțcău (Cluj, DN 1C): 3 morți și 5 răniți într-un accident între un microbuz și un autocamion. Mai 23 mai, Lețcani (Iași): 13 răniți, dintre care 7 grav, într-un accident între un autocar și un autocamion. Iunie 20 iunie, Bălușeni (Botoșani, E58): 2 morți și 4 răniți, în urma coliziunii cu o ambulanță SAJ Botoșani. Iulie 13 iulie, Arad (DN 7B): 2 morți și 4 răniți într-un accident între două autoturisme. August 23 august, Portăreasa (Argeș): 4 morți și 1 rănit după răsturnarea unui vehicul în zona montană. 27 august, Manoleasa (Botoșani, DN 24C): 1 mort și 5 răniți într-un accident rutier. Septembrie 2 septembrie, A1 (Tălmaciu – Veștem): 3 morți în urma impactului dintre o autocisternă și o autoutilitară. 8 septembrie, Bihor (DN 19E): 3 morți într-un accident între un autoturism și o autoutilitară. 9 septembrie, Mangalia (Constanța): 13 persoane transportate la spital după un accident între un microbuz și un autoturism. 10 septembrie, Popești (Argeș): 1 mort și 7 răniți. 17 septembrie, Bascov (Argeș, DN 7): 3 morți la ieșirea din pasajul subteran. Noiembrie 3 noiembrie, București (str. Brașov – Drumul Taberei): 8 răniți în coliziunea dintre un tramvai și un autobuz STB. Explozii și incidente cu butelii Exploziile au provocat victime multiple și pagube considerabile, afectând locuințe și clădiri industriale. Ianuarie 16 ianuarie, Constanța: explozia unei butelii – 4 răniți, 10 garsoniere afectate. Februarie 11 februarie, Zărnești de Slănic (Buzău): 1 mort și 1 rănit cu arsuri pe 60% din corp. August 13 august, Letea Veche (Bacău): explozie de butelie – 4 răniți (minorul cu arsuri pe 40%, adulții cu 50–70%). Două victime, transferate în Austria. Septembrie 1 septembrie, Kronospan Sebeș (Alba): explozie la fabrica de prelucrare a lemnului – 4 răniți; o victimă a murit ulterior. Octombrie 17 octombrie, București (Calea Rahovei): una dintre cele mai grave explozii ale anului: 3 morți, 20 răniți (15 transportați la spital), peste 400 persoane afectate. Etajele 5 și 6 ale blocului s-au prăbușit; 15 săli ale Liceului „Dimitrie Bolintineanu” avariate; A treia victimă extrasă a fost o femeie însărcinată. Noiembrie 25 noiembrie, Buftea (Ilfov): explozie în apartament – 6 persoane afectate, inclusiv un minor de 14 ani. Incendii majore Martie 17 martie, Alba Iulia: incendiu la clădirea unui operator economic – 1 rănit cu arsuri, 1.000 mp afectați. Septembrie 1 septembrie, Kronospan Sebeș: incendiu extins la 3.000 mp după explozie. Accidente feroviare Mai 4 mai, Constanța: două trenuri de călători s-au tamponat în stația CF – 28 persoane evaluate medical, 7 transportate la spital. Accidente aviatice Iulie 20 iulie, Gura Portiței: 2 bărbați au murit într-un accident aviatic cu un avion de mici dimensiuni. Incidente navale Iulie 28 iulie, Golful Musura – Brațul Sulina: răsturnarea unei ambarcațiuni – 4 persoane au murit. Accidente de muncă și prăbușiri de teren Novembrie 12 noiembrie, Gherghița (Prahova): doi muncitori au murit după ce au fost surprinși de un mal de pământ în timpul lucrărilor la canalizare; operațiunea de extragere a durat 6 ore. Coliziuni cu mijloace de transport public Iulie 31 iulie, București (Sector 5): accident între tramvai și autobuz STB – 6 persoane transportate la spital, 11 asistate la fața locului. Noiembrie 3 noiembrie: 8 răniți într-o coliziune tramvai – autobuz STB. Alte incidente notabile Aprilie 29 aprilie, Pantelimon (Ilfov): explozie în Laboratorul artileristic al Armatei – 1 angajată civilă a murit.

Rusia acuză România și Polonia că ajută Ucraina să construiască bombe "murdare" (nucleare)
Internațional

Rusia acuză România și Polonia că ajută Ucraina să construiască bombe "murdare" (nucleare)

Șeful trupelor ruse de apărare radiologică, chimică și biologică, Aleksei Rtișcev, a lansat acuzații la adresa României și Poloniei, susținând că cele două state ar fi facilitat transportul componentelor unei așa-numite „bombe murdare” destinate Ucrainei. Potrivit oficialului rus, Ucraina ar fi pregătit detonarea unui astfel de dispozitiv, fără ca afirmațiile să fie susținute de dovezi. Rol atribuit fostului șef al administrației prezidențiale ucrainene Rtișcev a declarat că Andrii Iermak, fost șef al administrației președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, ar fi avut un rol-cheie în organizarea operațiunii. Citește și: Numărul magistraților revoltați împotriva regimului Savonea s-a triplat, și Kovesi a semnat Acesta ar fi fost responsabil de coordonarea logistică, financiară și organizatorică a livrărilor de combustibil nuclear uzat către Ucraina. Acuzații fără dovezi privind rute prin România și Polonia Oficialul rus a afirmat că transporturile ar fi tranzitat Polonia și România, fără notificarea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică și a altor organisme internaționale. Declarațiile nu au fost însoțite de probe concrete și au fost difuzate prin agențiile de presă ruse. Invocarea unui scenariu de „operațiune sub steag fals” Potrivit lui Rtișcev, aceste transporturi ar crea riscul fabricării și utilizării unei „bombe murdare” într-o posibilă „operațiune sub steag fals”. El susține că un astfel de scenariu ar putea fi folosit pentru a provoca contaminare radioactivă și panică. Ce este o „bombă murdară” O „bombă murdară” este un dispozitiv exploziv convențional care conține materiale radioactive, fără a avea caracteristicile unei arme nucleare. Deși nu produce o explozie nucleară, un astfel de dispozitiv poate provoca contaminare radioactivă și efecte psihologice semnificative asupra populației.

Tinerii români se droghează mai puțin decât în vest, dar fumează, pariază și beau mai mult
Eveniment

Tinerii români se droghează mai puțin decât în vest, dar fumează, pariază și beau mai mult

Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a declarat marți că România se situează sub media europeană în ceea ce privește consumul de droguri în rândul elevilor. Totuși, alte comportamente de risc sunt peste media OCDE, diferențiat pe gen: alcool și jocuri de noroc în rândul băieților, fumat și dependență online în rândul fetelor. Datele studiului ESPAD și ale analizelor interne Conform studiului european ESPAD și analizelor realizate de organizații precum World Vision, consumul de droguri în rândul elevilor români este mai redus decât media europeană. Citește și: Judecător ÎCCJ pensionat la 48 de ani critică USR-ul și pe Nicușor Dan, o preamărește pe Savonea. Are mai multe apartamente decât părinții lui Băluță „Față de media europeană sau media OCDE stăm mai bine”, a precizat Daniel David. Chiar și așa, ministrul a subliniat că procentul de aproximativ 6% necesită intervenții ferme, întrucât „sub medie nu înseamnă bine”. Alcool, jocuri de noroc, fumat și dependență online Ministrul a atras atenția asupra diferențelor clare între comportamentele de risc ale băieților și fetelor: Băieții se află peste media OCDE la consumul de alcool și la jocurile de noroc. Fetele depășesc media OCDE la fumat și dependența online. Aceste rezultate indică necesitatea unor politici de prevenție adaptate pe categorii de risc. Colaborare interinstituțională și intervenție timpurie Daniel David a subliniat că Ministerul Educației colaborează cu Ministerul de Interne și cu autoritățile locale pentru a asigura siguranța spațiilor din jurul școlilor. Totodată, ministrul a explicat că identificarea primelor semne de consum nu trebuie să revină exclusiv consilierilor școlari: „Primele observații pot fi făcute de colegi sau de profesori, iar ei trebuie să știe cum să semnaleze problema”. Programe de conștientizare și acces la servicii validate științific Ministerul susține programe dedicate prevenției primare și formării elevilor și profesorilor în recunoașterea comportamentelor de risc. Pentru cazurile deja instalate, instituția colaborează cu Ministerul Sănătății pentru a asigura acces la servicii validate științific, inclusiv la centre specializate pentru controlul consumului de droguri. Studiul ESPAD 2024: peste 113.000 de elevi evaluați Potrivit Agenției Uniunii Europene privind Drogurile (EUDA), ediția 2024 a studiului ESPAD a cuprins 113.882 de elevi cu vârste între 15 și 16 ani, din 37 de țări europene. Rezultatele oferă una dintre cele mai ample imagini comparative privind consumul de alcool, tutun, droguri și alte comportamente de risc în rândul adolescenților europeni.

Fabrica de cărți de identitate false de la Botoșani a lucrat și pentru ucraineni bogați
Eveniment

Fabrica de cărți de identitate false de la Botoșani a lucrat și pentru ucraineni bogați

Oamenii de afaceri Roman Lunin și Oleg Pyavka din Ucraina ar fi obținut în mod fraudulos acte de naștere românești în perioada 2023-2024. Acte românești false pentru milionari ucraineni Cei doi ar fi urmărit să circule fără viză în Uniunea Europeană și, posibil, să evite recrutarea pentru frontul din Ucraina, potrivit informațiilor furnizate pentru Ziarul de Iași. Citește și: Ministerul de Externe vrea să lase fundația lui Dungaciu, Fundația Universitară a Mării Negre, fără principala sursă de bani Instanțele din București au început deja să anuleze astfel de acte, în timp ce Parchetul General anchetează cazul, vizând și alți aproximativ 300 de cetățeni ruși implicați în aceeași schemă. Lunin, unul dintre cei mai bogați oameni de afaceri din Ucraina, și Pyavka, CEO al propriului grup de firme, au legături și cu România, acesta din urmă înființând o firmă în Iași și achiziționând două apartamente în București. Continuarea, în Ziarul de Iași

Suntem datori vânduți: România are de înapoiat sume cât 59,7% din PIB
Economie

Suntem datori vânduți: România are de înapoiat sume cât 59,7% din PIB

Datoria administrației publice a crescut în august 2025 la 1.084,25 miliarde lei, față de 1.070,18 miliarde lei în luna precedentă, arată datele Ministerului Finanțelor. Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a ajuns la 59,7%, în urcare față de 58,9% în iulie, potrivit valorilor PIB comunicate de INS în 10 octombrie 2025. Evoluția datoriei pe termen mediu și lung Datoria pe termen mediu și lung s-a majorat la 1.021,5 miliarde lei în august, comparativ cu 1.004,9 miliarde lei în iulie. Citește și: Ce spune Pieleanu, care are acces la datele exit-poll-ului Curs/Avangarde, despre primele rezultate În schimb, datoria pe termen scurt a scăzut la 63,1 miliarde lei, de la 65,19 miliarde lei luna anterioară. Titlurile de stat, principala componentă a datoriei publice Cea mai mare parte a datoriei era reprezentată de titluri de stat, în valoare de 885,958 miliarde lei. Împrumuturile contractate de stat totalizau 175,48 miliarde lei. Structura datoriei pe monede Datoria guvernamentală în lei se ridica la 495,4 miliarde lei. Datoria denominată în euro ajungea la 476,2 miliarde lei (echivalent), iar cea în dolari la 110,6 miliarde lei (echivalent). Datoria administrației centrale continuă să crească Datoria administrației publice centrale a urcat în august la 1.059,5 miliarde lei, față de 1.046 miliarde lei în iulie. Din total, 996,44 miliarde lei reprezintă datorie pe termen mediu și lung. Cele mai mari sume au fost contractate în lei (476,06 miliarde lei) și euro (470,8 miliarde lei, echivalent). Datoria administrațiilor locale trece de 24,7 miliarde lei Datoria administrației publice locale a crescut la 24,734 miliarde lei, de la 24,175 miliarde lei în iulie. Aproape întreaga sumă (24,7 miliarde lei) este datorie pe termen mediu și lung. Datoria internă crește la 529,57 miliarde lei Datoria internă a administrației publice a ajuns la 529,57 miliarde lei în august, față de 523,11 miliarde lei în luna anterioară, reprezentând 29,2% din PIB. Din această sumă, administrația centrală are 510 miliarde lei datorie internă, iar administrațiile locale 19,58 miliarde lei. Datoria externă depășește 554 miliarde lei Datoria externă a administrației publice s-a majorat la 554,68 miliarde lei, față de 547,06 miliarde lei în iulie, ajungând la 30,6% din PIB. Cea mai mare parte aparține administrației centrale (549,5 miliarde lei), iar datoria externă a administrațiilor locale se ridică la 5,155 miliarde lei.

O fabrică din România ține avioanele Airbus în aer: este singurul producător al unor piese
Eveniment

O fabrică din România ține avioanele Airbus în aer: este singurul producător al unor piese

Fabrica BMT Aerospace din Iași produce mecanismele „rack and pinion” care pun în mișcare aripile avioanelor Airbus, fiind singura unitate din lume autorizată să fabrice aceste piese. Piese esențiale pentru Airbus, fabricate la Iași Directorul general Benoit Reynders a declarat pentru ZDI că aproape 15.000 de componente pleacă anual de la Iași către aproape 700 de aeronave utilizate de companii precum Tarom sau Wizz Air. Citește și: Anca Alexandrescu, pe primul loc în ultimul sondaj al campaniei electorale Unitatea de pe șoseaua Iași–Tomești are un rol strategic în industria aerospațială, oferind rapiditate, proximitate față de clienți și capacitate de inovare. Angajații din Iași contribuie decisiv la menținerea poziției BMT Aerospace ca lider global în domeniu. Continuarea, în Ziarul de Iași

Aproape cinci milioane de români vor dispărea în următorii ani, avertizează INS
Eveniment

Aproape cinci milioane de români vor dispărea în următorii ani, avertizează INS

România se confruntă cu un declin demografic accentuat, iar populația ar putea scădea la 14,367 milioane de locuitori în anul 2080, față de 19,036 milioane în 2025 – o diminuare de aproape 4,7 milioane de persoane, adică aproximativ un sfert din populație. Datele provin din analiza „Proiectarea populaţiei active a României la orizontul anului 2080”, realizată de Institutul Național de Statistică (INS). România, în declin demografic accentuat INS prezintă trei variante de proiecție a populației rezidente: Citește și: Trei garanții de securitate care pot opri Rusia să mai atace Ucraina: una din ele, arma nucleară - fost comandant al armatei ucrainene Varianta constantă (reper) – păstrează neschimbate nivelurile actuale de fertilitate, speranță de viață și migrație netă din anul 2024. Acest scenariu permite compararea evoluțiilor demografice în absența schimbărilor majore. Varianta medie (cea mai plauzibilă) – se bazează pe tendințele recente ale principalelor componente demografice și este considerată cea mai realistă în contextul socio-economic actual. Varianta optimistă – presupune îmbunătățiri semnificative ale fertilității și speranței de viață, indicând nivelul maxim ce ar putea fi atins în condiții demografice favorabile. Scădere inevitabilă a populației, indiferent de scenariu Coordonatorul publicației, vicepreședintele INS, Silviu Vîrva, subliniază că toate scenariile duc la o scădere a populației, însă amploarea declinului diferă semnificativ: Varianta constantă: populația scade cu 4,669 milioane persoane, până la 14,367 milioane (circa -24,5%) Varianta medie: scădere de 3,403 milioane persoane (aprox. -17,9%) Varianta optimistă: reducere de 1,923 milioane persoane (circa -10,1%) „Indiferent de scenariul analizat, populaţia României va continua să scadă până în 2080, iar amploarea declinului variază între o zecime şi un sfert din populaţia actuală”, a precizat vicepreşedintele INS. Date demografice actuale folosite pentru proiecții Pentru realizarea acestor scenarii, INS a utilizat cele mai recente date disponibile, inclusiv: Populația rezidentă la 1 ianuarie 2025, pe județe, sexe și vârste Ratele totale de fertilitate și structura născuților-vii (2024) Speranța de viață la naștere (2024), pe sexe și județe Soldul migrației interne și internaționale (2024), pe grupe de vârstă și sexe Proiecții esențiale pentru politici publice și planificare socială Potrivit lui Silviu Vîrva, această lucrare oferă „o perspectivă scenografică asupra demografiei țării pe termen lung”, construită pe o metodologie riguroasă și o analiză detaliată a datelor. „Prin această viziune orientată spre viitor, putem anticipa şi gestiona mai eficient schimbările sociale care influenţează demografia, precum îmbătrânirea populaţiei, emigraţia şi evoluţia sporului natural”, a subliniat vicepreședintele INS. Lucrare realizată de experți INS Publicația INS este realizată de Silviu Vîrva, împreună cu autorii Silvia Pisică, Lavinia-Elena Bălteanu, Ruxandra Moldoveanu și Maria Streche. Aceasta prezintă proiecții demografice fundamentale pentru strategiile economice, sociale și educaționale, facilitând ajustarea resurselor la nevoile viitoare ale populației.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră