miercuri 15 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

românia

931 articole
Politică

Maia Sandu spune că ar vota pentru unirea cu România

Maia Sandu spune că ar vota pentru unirea cu România, la un eventual referendum pe această temă, arată news.ro. Ea ar fi făcut această afirmație la interviul cu jurnaliştii britanici Rory Stewart and Alastair Campbell, care găzduiesc cel mai mare podcast politic din Marea Britanie „The Rest Is Politics: Leading”. Citește și: EXCLUSIV România a plătit avocaților 1,4 milioane de euro pentru a bloca un tablou de El Greco la New York. Pictura, revendicată și de un oligarh rus apropiat de Trump Maia Sandu a vorbit timp de o oră, în limba engleză, despre situaţia politică din Republica Moldova şi din regiune. Interviul a fost acordat la Chişinău, la sediul Preşedinţiei. Maia Sandu spune că ar vota pentru unirea cu România În dialogul de peste o oră, preşedintele R. Moldova a vorbit despre copilăria sa din URSS, despre cum a reuşit să supravieţuiască limba română sub regimul asupritor comunist şi despre mişcările de renaştere naţională de la sfârşitul anilor 80. „La sfârşitul anilor 80, au fost mişcările de renaştere naţională şi, bineînţeles, au fost discuţii despre reunirea cu România, deoarece Moldova făcea parte din România înainte. Dar atunci, desigur, nu puteam şti câţi oameni ar fi sprijinit unirea cu România, pentru că nu am avut un referendum. Dar dacă e să judecăm după numărul mare de oameni care s-au alăturat mişcării din Piaţa Marii Adunări Naţionale, au fost sute de mii, putem spune că am fi avut un sprijin pentru unirea cu România”, a explicat Maia Sandu. Întrebată în acest moment al interviului dacă ea personal ar susţine unirea cu România, ea a răspuns ferm: „Dacă am avea un referendum, aş vota pentru reunirea cu România”. Întrebată de ce, Maia Sandu a spus: „Priviţi la ce se întâmplă în jurul Moldovei astăzi, priviţi la ce se întâmplă în lume. Devine din ce în ce mai dificil pentru o ţară mică precum Republica Moldova să supravieţuiască, să existe ca democraţie, ca ţară suverană şi, desigur, să ţină piept Rusiei”. Pe de altă parte, Maia Sandu a recunoscut că este conştientă că în acest moment nu mai există în Republica Moldova o majoritate favorabilă unirii. „Ca preşedinte al Republicii Moldova, înţeleg, mă uit la sondaje, că nu există o majoritate astăzi care să sprijine unirea cu România. Dar există o majoritate care sprijină aderarea la UE şi noi acţionăm în sensul acesta”, a adăugat ea. „Este un obiectiv mult mai realist şi ne ajută să rezistăm ca democraţie”, a explicat preşedinta Republicii Moldova.

Maia Sandu spune că ar vota pentru unirea cu România
PSD și AUR, încă un pas spre coalizare: ambele partide critică acordul UE–Mercosur. Ce prevede acesta și cum sunt afectați fermierii români
Eveniment

PSD și AUR, încă un pas spre coalizare: ambele partide critică acordul UE–Mercosur. Ce prevede acesta și cum sunt afectați fermierii români

Consiliul Uniunii Europene a aprobat pe 9 ianuarie 2026 două decizii care autorizează semnarea Acordului de Parteneriat UE–Mercosur și a unui Acord Comercial Interimar (care acoperă doar componenta de comerț). În practică, această etapă înseamnă că UE a dat undă verde pentru semnare la nivel de bloc, dar acordul nu intră automat în vigoare: urmează proceduri de aprobare, inclusiv în Parlamentul European. De ce acordul rămâne controversat în UE Blocul Mercosur urma să semneze acordul cu UE pe 17 ianuarie 2026, în Paraguay, ceea ce indică trecerea către faza formală de semnare după votul statelor membre. Citește și: EXCLUSIV Cine este elvețianul care, cu un gest spontan bine intenționat, a stârnit scandalul începutului de an în România Votul din Consiliu a avut loc în pofida opoziției unor state membre, iar subiectul a generat proteste și presiune politică, în special din partea sectorului agricol. Mizele economice sunt mari: acordul vizează eliminarea treptată a majorității tarifelor și deschiderea piețelor pentru bunuri industriale europene, dar și creșterea accesului pe piața UE pentru produse agroalimentare din America de Sud, ceea ce alimentează temeri privind concurența pentru fermierii europeni. Reacții politice în România: PSD, USR, AUR În România, tema a provocat tensiuni politice în coaliție și o dezbatere centrată pe riscurile pentru agricultură, în special pentru zootehnie. Ministerul Agriculturii, prin Florin Barbu, a susținut public că PSD nu este „împotriva Mercosur”, ci cere garanții pentru fermieri și procesatori, inclusiv standarde echivalente pentru produsele importate și un studiu de impact la nivelul Comisiei Europene. PSD a condamnat decizia Ministerului Afacerilor Externe de a mandata reprezentantul României în COREPER să voteze în favoarea acordului, acuzând lipsa unor clauze „clare” de protecție pentru fermierii români. În același timp, președintele Nicușor Dan a declarat că România a votat în favoarea acordului, invocând negocieri suplimentare pentru protejarea producătorilor români și europeni, cu precădere în agricultură. Dinspre USR au existat reacții care susțin că acordul aduce câștiguri economice și că discuția trebuie purtată pe baza intereselor României, nu a confruntării politice. AUR a criticat, la rândul său, votul României pentru acord, calificându-l drept nociv pentru fermieri. Ce urmează, pe scurt După autorizarea semnării în Consiliu, procesul se mută către etapele de semnare și aprobare la nivel european, inclusiv prin vot în Parlamentul European, unde pot apărea amendamente, condiții sau întârzieri procedurale. În România, discuția rămâne concentrată pe garanțiile pentru sectorul agroalimentar și pe modul în care vor fi aplicate standardele și mecanismele de protecție, dacă acordul avansează către implementare.

PSD contestă acum acordul Mercosur, deși l-a aprobat în Parlamentul European
Politică

PSD contestă acum acordul Mercosur, deși l-a aprobat în Parlamentul European

Partidul Social Democrat nu s-a opus acordului comercial dintre Uniunea Europeană și statele Mercosur, însă a solicitat garanții clare pentru protejarea fermierilor și procesatorilor români, a declarat ministrul Agriculturii, Florin Barbu. Acesta a subliniat că poziția PSD nu ține de jocuri politice, ci de necesitatea unor negocieri suplimentare la nivelul Comisiei Europene pentru a proteja agricultura românească. Într-adevăr, în decembrie 2025, toți europarlamentarii PSD au votat pentru acord.  Mai mult, Victor Negrescu (PSD) și-a explicat astfel votul favorabil: „Am votat în favoarea acestui raport, care întărește mecanismele de protecție pentru fermierii europeni în contextul acordurilor comerciale UE-Mercosur, printr-o aplicare mai rapidă și mai eficientă a clauzelor de salvgardare pentru produsele agricole sensibile. Documentul consolidează monitorizarea importurilor și permite intervenții timpurii atunci când există riscul unor dezechilibre pe piață, protejând veniturile agricultorilor și stabilitatea sectorului agricol. Pentru România, acest cadru este esențial pentru asigurarea unor condiții de concurență echitabile, protejarea producției locale și menținerea coeziunii economice și sociale în mediul rural.” România și Franța au cerut studiu de impact și standarde egale Ministrul Agriculturii a explicat că România, alături de Franța, a cerut Comisiei Europene realizarea unui studiu de impact privind efectele acordului Mercosur asupra agriculturii și industriei alimentare. Citește și: EXCLUSIV Cine este elvețianul care, cu un gest spontan bine intenționat, a stârnit scandalul începutului de an în România Totodată, autoritățile române au solicitat garanții că produsele agroalimentare importate din statele Mercosur respectă aceleași standarde impuse fermierilor din Uniunea Europeană, în special în domeniul siguranței alimentare, protecției mediului și utilizării pesticidelor. Diferențe majore la utilizarea pesticidelor și riscuri pentru sănătate Florin Barbu a atras atenția asupra diferențelor semnificative dintre practicile agricole din UE și cele din zona Mercosur. În timp ce România utilizează sub un kilogram de pesticide pe hectar, în unele state din America Latină se ajunge la 12–15 kilograme pe hectar, aspect care ridică probleme serioase legate de sănătatea populației și concurența neloială. Zootehnia românească, sectorul cel mai expus Potrivit ministrului, zootehnia ar fi cea mai afectată de importurile din Mercosur, întrucât fermierii europeni sunt obligați să respecte reguli stricte privind bunăstarea animalelor. România a investit masiv în sectoarele de carne de pui, vită, porc și ovine, iar producătorii din afara UE nu sunt supuși acelorași condiționalități, ceea ce ar crea un dezechilibru major pe piață. Memorandum respins și cereri suplimentare la Bruxelles Florin Barbu a precizat că a respins, la finalul anului trecut, un memorandum legat de acordul Mercosur, solicitând ca aplicarea acestuia în agricultură și industria alimentară să fie voluntară. De asemenea, a cerut ca licențele pentru operatorii economici care importă produse din Mercosur să fie acordate de fiecare stat membru în parte, pentru a preveni interesele economice și presiunile de lobby la nivel european. Clauze de suspendare, ignorate de Comisia Europeană Ministrul Agriculturii a mai spus că România a cerut introducerea unor clauze de salvgardare, prin care acordul să fie suspendat dacă importurile depășesc cu peste 5% media ultimilor trei ani pentru anumite categorii de produse. Aceste propuneri nu au fost însă luate în calcul, motiv pentru care Barbu face apel la europarlamentarii români să susțină amendamentele atunci când acordul va ajunge la vot în Parlamentul European. Lipsa consultărilor în coaliție și discuții anunțate Întrebat despre dialogul cu premierul, ministrul Agriculturii a declarat că nu a existat nicio discuție în coaliția de guvernare pe tema Mercosur după respingerea memorandumului. El a anunțat însă că, începând de săptămâna viitoare, acordul va fi discutat la nivelul coaliției. Prețuri mult mai mici la carnea din Mercosur și riscul falimentului Florin Barbu a avertizat că prețurile produselor din Mercosur sunt semnificativ mai mici decât cele din UE: carnea de pui este de patru ori mai ieftină, iar carnea de vită de trei ori mai ieftină. În lipsa unor garanții, acest lucru ar putea duce la falimentul zootehniei din România și din Uniunea Europeană, în contextul în care țara noastră a devenit un jucător important pe piața europeană a cărnii de pui. Acord avantajos pentru alte industrii, dar problematic pentru agricultură Ministrul Agriculturii a admis că acordul Mercosur este benefic pentru alte ramuri economice, precum industria auto, industria de armament sau cea a cauciucurilor. Cu toate acestea, PSD consideră că agricultura românească trebuie protejată prin clauze clare și aplicabile. România a votat pentru acord, PSD contestă mandatul MAE Președintele Nicușor Dan a anunțat că România a votat în favoarea acordului UE–Mercosur, invocând negocieri suplimentare pentru protejarea producătorilor europeni. În replică, Partidul Social Democrat a condamnat decizia Ministerului Afacerilor Externe de a mandata reprezentantul României să voteze în favoarea acordului, în absența unor garanții ferme pentru fermierii români.

Serviciul militar obligatoriu ar trebui reintrodus în România, spun 49% dintre cetățeni
Eveniment

Serviciul militar obligatoriu ar trebui reintrodus în România, spun 49% dintre cetățeni

Peste două treimi dintre români (68%) consideră că, în cazul unor negocieri de pace în Ucraina, acordul ar trebui semnat în condițiile stabilite de Statele Unite, arată sondajul Avangarde „Securitate regională – percepții și așteptări”. În opoziție cu această idee se află 18% dintre respondenți, care nu sunt de acord cu o astfel de formulă de pace, în timp ce 14% au declarat că nu știu sau nu au dorit să răspundă. Totodată, 49% dintre cetățeni cred că serviciul militar obligatoriu ar trebui reintrodus în România. Urban vs. rural: diferențe de percepție privind condițiile păcii La aceeași întrebare, răspunsurile diferă în funcție de mediul de rezidență: Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Urban: 70% „da”, 17% „nu”, 13% „nu știu/nu răspund” Rural: 61% „da”, 24% „nu”, 15% „nu știu/nu răspund” Încredere în NATO: majoritatea cred că România ar fi apărată Aproape trei sferturi dintre români (74%) sunt de părere că România ar fi apărată de NATO în cazul unui atac al Federației Ruse. Pe medii de rezidență, distribuția este următoarea: Urban: 78% „da”, 12% „nu”, 10% „nu știu/nu răspund” Rural: 62% „da”, 27% „nu”, 11% „nu știu/nu răspund” Reintroducerea serviciului militar divizează România Întrebați despre reintroducerea serviciului militar obligatoriu, 49% dintre respondenți se declară de acord, în timp ce 47% resping această idee. Restul de 4% nu au știut sau nu au dorit să răspundă. Diferențele urban–rural sunt moderate: Urban: 57% „da”, 39% „nu”, 4% „nu știau/nu răspund” Rural: 48% „da”, 49% „nu”, 3% „nu știu/nu răspund” Susținerea înarmării rapide a României Întărirea capacității de apărare reprezintă o prioritate pentru majoritatea respondenților. La întrebarea privind „înarmarea rapidă a României”, 71% au răspuns afirmativ, 22% s-au declarat împotrivă, iar 7% nu au oferit un răspuns. Urban: 75% susțin ideea, 17% se opun, 8% nu știu/nu răspund Rural: 60% sunt de acord, 35% nu, 5% nu știu/nu răspund Nivelul relațiilor României cu SUA: mulțumire moderată În ceea ce privește relațiile bilaterale România – SUA: 36% dintre români se declară mulțumiți 56% sunt nemulțumiți 8% nu știu sau nu răspund Relațiile economice cu Federația Rusă Întrebați dacă România ar trebui să aibă relații economice mai apropiate cu Federația Rusă, românii sunt aproape egal împărțiți: 48% – „da” 49% – „nu” 3% – „nu știu/nu răspund” În urban, 55% susțin aceste relații, față de 36% în mediul rural. Relațiile economice mai strânse cu Rusia sunt respinse de 37% dintre respondenții din urban și de 55% dintre cei din rural. Procentul non-răspunsurilor este apropiat: 8% urban, 9% rural. Metodologia sondajului Sondajul Avangarde a fost realizat în perioada 27 – 30 decembrie 2025, pe un eșantion de 1.000 de persoane adulte (18 ani și peste), neinstituționalizate, reprezentativ la nivel național. Marja maximă de eroare: ±3,4% Nivel de încredere: 95% În unele situații, suma procentelor poate diferi cu ±1% față de 100%, din cauza rotunjirilor statistice.

Suveraniștii de la AUR solicită președintelui Nicușor Dan să declare „Anul Americii” în România
Eveniment

Suveraniștii de la AUR solicită președintelui Nicușor Dan să declare „Anul Americii” în România

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a anunțat că solicită oficial Președinției, Parlamentului și Guvernului declararea anului 2026 drept „Anul Americii în România”. Inițiativa este motivată de împlinirea a 250 de ani de la adoptarea Declarației de Independență a Statelor Unite ale Americii, moment pe care formațiunea îl consideră unul definitoriu pentru istoria modernă. AUR vrea „Anul Americii” în România Potrivit comunicatului formațiunii, 2026 reprezintă nu doar o aniversare simbolică, ci și o ocazie de reafirmare a valorilor care au stat la baza constituirii statului american – libertatea, democrația, suveranitatea și libertatea de exprimare. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa AUR subliniază că aceste valori au influențat decisiv evoluția occidentală și sunt esențiale, în opinia sa, pentru viitorul României și al Europei. Referire la rolul Statelor Unite pe scena internațională În mesajul său, AUR accentuează rolul Statelor Unite în arhitectura globală de securitate, în special în actualul context geopolitic marcat de tensiuni și instabilitate. Formațiunea atribuie Statelor Unite poziția de principal garant al libertăților politice și al democrației în Europa și invocă documentele strategice americane în domeniul securității. Partidul vorbește și despre influența deciziilor administrației americane asupra Europei, inclusiv asupra securității continentului și a orientării sale geopolitice. În comunicat este menționat explicit președintele Donald Trump, prezentat drept „cel mai important lider politic la nivel global în 2026”, formulare care marchează și poziționarea politică a AUR în raport cu actuala administrație de la Washington. Relația strategică România–SUA, temă centrală AUR afirmă că relația României cu Statele Unite nu ar trebui văzută doar în termeni strategici sau militari, ci ca una esențială pentru menținerea pluralismului politic și a libertății de exprimare. Formațiunea califică SUA drept „principal garant al securității României în cadrul NATO” și subliniază importanța cooperării în regiunea Mării Negre. Totodată, partidul afirmă că marile decizii de politică externă și securitate ale României – inclusiv în legătură cu evoluțiile din Ucraina – ar trebui consultate prioritar cu Washingtonul, ceea ce reprezintă o poziționare politică explicită în raport cu parteneriatele externe ale țării. Ce ar presupune „Anul Americii în România” Potrivit propunerii formulate, declararea anului 2026 drept „Anul Americii în România” ar crea cadrul pentru un amplu program de evenimente și cooperare. Printre obiectivele menționate se numără: consolidarea parteneriatului strategic româno-american organizarea unor manifestări culturale, educaționale și academice dedicate istoriei SUA promovarea investițiilor și cooperării economice cultivarea legăturilor dintre societatea românească și cea americană reafirmarea angajamentului României față de „lumea liberă”, în termenii utilizați de AUR AUR anunță că va marca oricum 2026 drept „Anul SUA” Chiar dacă autoritățile nu vor adopta propunerea, AUR afirmă că va declara unilateral, la nivel de partid, anul 2026 drept „Anul Statelor Unite în România”. Formațiunea anunță intenția de a organiza conferințe, dezbateri, evenimente culturale și programe educaționale destinate tinerilor, precum și acțiuni de diplomație publică axate pe relația româno-americană. Partidul insistă asupra ideii că prietenia cu Statele Unite este, în viziunea sa, „bazată pe valori”, nu pe conformism politic, și leagă această poziționare de temele sale politice recurente: suveranitate, libertate de expresie și democrație.

ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa
Investigații

ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa

Între 2015 și 2025, Venezuela apare constant în rapoartele europene ca una dintre principalele țări de plecare pentru cocaina care ajunge în Europa, alături de Columbia, Brazilia și Ecuador. Datele nu spun întotdeauna exact cât din cocaina unei anumite țări europene vine din Venezuela, dar arată clar rute maritime și aeriene care leagă porturi și nave venezuelene de principalele hub-uri europene. Citește și: Narco-nepoții soției lui Maduro: cum ajunge cocaina din Venezuela în Europa, cu pașaport diplomatic Există indicii clare și cazuri documentate (2015–2025) că țări din UE primesc cocaină pe rute care trec prin Venezuela – fie direct (nave sub pavilion venezuelean sau plecate din porturi venezuelene), fie prin rute regionale (Caraibe, Africa de Vest, teritorii olandeze din Caraibe). Venezuela, ca rută către Europa Europol și agenția UE pentru droguri (EUDA/EMCDDA) notează că cocaina este traficată spre Europa atât pe mare, cât și pe calea aerului, în principal via Columbia, Brazilia și Venezuela, cu nave care pleacă din porturi din aceste țări și ajung în porturi europene, în special în Belgia, Olanda, Spania și Portugalia (Europol, EUDA). Un document al EUDA despre traficul de cocaină către Europa arată că „ruta venezueleană” a crescut puternic începând cu anii 2000 și rămâne importantă pentru livrările spre porturi europene. UNODC și Europol indică faptul că principalele porturi de intrare în UE pentru cocaină sunt: Belgia (Anvers) Țările de Jos (Rotterdam) Spania (diverse porturi, inclusiv Galicia, Andaluzia) Portugalia, Italia, Franța, Germania, Grecia ca puncte semnificative. Rapoartele arată că o parte din fluxurile care alimentează aceste porturi pornesc din Venezuela sau de pe nave sub pavilion venezuelean. Spania Spania este unul dintre cele mai bine documentate cazuri de cocaină ajunsă via Venezuela. În mai 2017, autoritățile spaniole, împreună cu Portugalia, SUA (DEA) și UK, au interceptat nava de pescuit venezueleană Ali Primera la sud-vest de Insulele Canare, găsind aprox. 2,4 tone de cocaină. Un comunicat al Copernicus detaliază că era vorba de o navă sub pavilion venezuelean, implicată într-o rută transatlantică spre Spania. În decembrie 2024, autoritățile spaniole au anunțat capturarea a 3,3 tone de cocaină la bordul unui vas de pescuit sub pavilion venezuelean la vest de Canare, într-o operațiune coordonată cu DEA și MAOC-N. Comunicatul oficial al Agenției Fiscale (Spania) precizează că vasul plecase de pe coasta sud-americană și se îndrepta către Spania. Alte operațiuni ale MAOC-N (Maritime Analysis and Operations Centre – Narcotics) notează în mod repetat interceptarea de nave venezuelene cu cocaină în Atlantic destinate pieței spaniole. În plus, rapoarte Europol și analiza Global Initiative arată că Spania (în special Galicia, Andaluzia și Insulele Canare) rămâne o destinație cheie pentru cocaină care vine prin ruta Caraibe – Venezuela – Atlantic.  Portugalia Portugalia este hub atât de destinație, cât și de tranzit: UNODC descrie „ruta nordică” a cocainei din Atlantic: din Caraibe și coastele nordice ale Americii de Sud (inclusiv Venezuela), către Azore, Portugalia și Spania. Rapoartele EUDA menționează explicit că nave care pleacă din Brazilia, Ecuador și Venezuela transportă cocaină spre Europa, iar Portugalia este printre primele țări de intrare (porturi atlantice și Azore). În ultimii ani, Portugalia a interceptat și narco-submarine în Atlantic, cu echipaje inclusiv venezuelene, destinate „Peninsulei Iberice” (adică Portugalia și Spania). Chiar dacă nu toate aceste cazuri sunt exclusiv legate de Venezuela ca port de plecare, ele arată implicarea cetățenilor venezueleni în transportul cocainei spre Portugalia. Țările de Jos (Olanda) – inclusiv teritoriile olandeze din Caraibe Olanda apare în două planuri: Rotterdam, ca port european major, și Aruba/Curaçao, ca teritorii olandeze în Caraibe. Un studiu al CSIS privind fluxurile transatlantice arată că „transporturi de cocaină din Venezuela intră în teritorii olandeze cu bărci rapide”, profitând de distanța foarte mică dintre coasta Venezuelei și Aruba/Curaçao. Aceste teritorii sunt folosite apoi ca platforme pentru a trimite cocaina către porturi din Europa (în special Rotterdam și Anvers). Europol, EMCDDA și poliția olandeză consideră Rotterdam unul dintre cele mai importante porturi de intrare pentru cocaină în Europa, cu o parte din încărcături provenind din fluxuri maritime care includ Venezuela ca țară de plecare sau punct de transbord. Belgia Belgia (în special portul Anvers) este probabil cel mai important hub pentru cocaina sud-americană în Europa. Europol și EUDA menționează Anvers ca principal port de intrare, cu zeci de tone de cocaină confiscate anual. Fluxurile provin în principal din Columbia, Brazilia, Ecuador – dar și din rute care trec prin Venezuela, conform analizelor asupra rutelor maritime (care combină încărcăturile pe mai multe segmente). Un studiu al CSIS menționează explicit că portul Anvers primește cantități masive de cocaină din Atlantic, în contextul în care o parte din aceste fluxuri pleacă din Venezuela sau trec prin teritoriile olandeze din Caraibe, aflate la câteva zeci de kilometri de coasta venezueleană. Guardian, în 2024, rezuma situația spunând că rutele de trafic includ „porturi cheie în Ecuador, Venezuela și Africa de Vest”, iar cele mai mari cantități confiscate în Europa au loc la Anvers, Rotterdam și porturi spaniole. Franța Franța apare în primul rând prin rolul Marinei Naționale franceze în Atlantic și prin porturile de pe coasta atlantică și mediteraneană. MAOC-N și comunicatele despre fregata franceză GERMINAL descriu interceptări de nave sub pavilion venezuelean cu câteva tone de cocaină în Atlantic, în zone de responsabilitate franceză, destinate piețelor europene (inclusiv Franța și alte state UE). Rapoarte Europol indică portul Le Havre ca unul dintre punctele de intrare pentru cocaină, în cadrul unui sistem de rute care include plecări din Venezuela (alături de alte state andine și Brazilia). Italia Italia este conectată la fluxurile de cocaină prin porturi precum Gioia Tauro și prin rețele europene de criminalitate (de ex. ‘Ndrangheta): Analize Europol/Global Initiative evidențiază Italia ca destinație importantă pentru cocaină din America de Sud, cu nave container sau nave comerciale care îmbină încărcături provenite din mai multe porturi de plecare – inclusiv Venezuela, conform rutelor descrise în rapoartele EUDA și UNODC. Deși multe cazuri individuale mediatizate (ex. capturile de peste 4 t de cocaină din 2022) indică explicit legături cu Columbia sau Ecuador, studiile de rute (EUDA, 2016–2022) includ Venezuela ca punct de plecare pentru nave care ajung ulterior în porturi italiene.  Germania Portul Hamburg este menționat de Europol ca unul dintre „alte porturi cheie” de intrare a cocainei, după Rotterdam și Anvers. Traficul de aici este alimentat de aceleași lanțuri logistice maritime în care Venezuela apare ca țară de plecare sau de transbord alături de Brazilia și Ecuador. Regatul Unit Regatul Unit este o piață importantă: datele compilate de Guardian (în articolul menționat anterior), pe baza EMCDDA și Europol, indică peste 37 de tone de cocaină confiscate în UK (2022–23), cu rute principale care folosesc porturi din Ecuador, Venezuela și Africa de Vest pentru livrări pe mare către porturi europene, inclusiv cele britanice. Chiar dacă legătura directă „Venezuela – port britanic X” nu e întotdeauna menționată în comunicate, analiza de ansamblu a rutelor arată că o parte din cocaina care ajunge în UK este transportată în lanțuri logistice în care Venezuela este unul dintre punctele inițiale. Grecia Grecia apare în comunicate și știri prin cazul unei nave cu cocaină „din Venezuela către Europa” interceptată și cu arestări în portul Pireu, indicând că Grecia a fost punct de intrare pentru o încărcătură plecată din Venezuela.  Alte cazuri recente arată că Pireu și Salonic sunt folosite pentru cocaină din America Latină, iar analizele despre rute regionale (inclusiv cele care trec prin Venezuela) sugerează că Grecia e parte a aceleiași rețele care leagă porturile sud-americane de Europa. Cum trebuie citite datele Nu toate capturile spun clar „a plecat din Venezuela” – de multe ori vorbim de fluxuri combinate (marfă încărcată în mai multe porturi, schimb de nave în Atlantic, treceri prin Africa de Vest sau Caraibe). Totuși, rapoartele oficiale (EUDA, Europol, UNODC, CSIS, MAOC-N) sunt consecvente: Venezuela este unul dintre principalele puncte de plecare ale cocainei care ajunge în Europa; Spania, Portugalia, Belgia, Țările de Jos sunt hub-uri majore de intrare; alte țări precum Franța, Italia, Germania, Grecia, Regatul Unit sunt alimentate din aceleași fluxuri logistice, pe rute în care Venezuela joacă un rol important, direct sau prin proximitatea sa (Caraibe/teritorii olandeze, Africa de Vest). România și Bulgaria, noduri secundare de tranzit de cocaină Între 2015 și 2025, atât România, cât și Bulgaria apar în analizele europene ca puncte de tranzit pentru cocaina din America de Sud, inclusiv din fluxuri în care Venezuela este una dintre țările de plecare către Europa. Sursele oficiale nu precizează, la fiecare captură din România sau Bulgaria, că „această încărcătură a trecut prin Venezuela”, dar există date destul de clare despre: rolul Venezuelei ca țară de plecare sau tranzit pentru cocaina destinată Europei; rolul României și al Bulgariei ca noduri secundare de tranzit pe ruta Mării Negre/Balcani pentru cocaina latino-americană.  România: cocaină sud-americană în tranzit spre vestul Europei România este considerată în principal țară de tranzit, nu piață principală, pentru cocaina care ajunge în UE prin Marea Neagră și prin ruta balcanică. Capturi relevante (2015–2025) 2016 – Portul Constanța (record istoric) Poliția română a confiscat aprox. 2,3–2,5 tone de cocaină ascunse în containere cu banane, în portul Constanța. Reuters și Associated Press notează că drogurile proveneau din Columbia și alte părți din America de Sud și erau destinate piețelor din vestul Europei, România fiind doar țară de tranzit.  2019 – „cocaina din Delta Dunării și de pe litoralul Mării Negre” DIICOT și poliția română au recuperat peste o tonă de cocaină dintr-o barcă răsturnată în zona Sfântu Gheorghe (Delta Dunării), plus pachete aduse la mal de valuri de-a lungul litoralului (în total aprox. 1,5–1,8 tone, conform relatărilor de presă). Presă internațională (Xinhua, Euronews) notează că drogurile proveneau din America de Sud, iar România era folosită ca traseu de tranzit către UE. DIICOT și PF, cazuri mărunte Totuși, în afară de cele două cazuri cu cantități mari de cocaină, DIICOT menționează doar patru cazuri cu cantități mici de cocaină din Venezuela (între 2012 și 2015), iar Poliția de Frontieră - un singur caz, din 2007. Mai mult, dosarul cocainei eșuate, în 2019, pe plajele românești este blocat de cinci ani în „camera preliminară” a instanței și va rămâne acolo cel puțin până în februarie 2016. Nu este irelevant de menționat că drogurile se aflau la doar câțiva kilometri de două unități de supraveghere a litoralului, radarul Internelor, parte din sistemul complex de supraveghere a traficului la Marea Neagră (SCOMAR), și Farul militar al Marinei. SCOMAR, în mod convenabil a căzut, la 19 martie 2019, pentru câteva ore - exact cât a fost nevoie ca traficanții să-și debarce marfa. Sensul cocainei: Bulgaria - România - Ungaria - vestul Europei Analizele de politică publică privind traficul de cocaină în UE subliniază că porturile de la Marea Neagră – Constanța (România), Varna și Burgas (Bulgaria) sunt folosite ocazional ca puncte de intrare pentru cocaină din America de Sud, destinată ulterior vestului și centrului Europei. Un studiu al Center for the Study of Democracy (CSD) arată explicit că: cocaina ajunge la porturile de la Marea Neagră (Constanța, Varna, Burgas) via transbordări din America de Sud; din Bulgaria, cocaina tranzitează România și Ungaria pe cale rutieră spre Europa Centrală și de Vest (camioane, mașini), cu sprijinul rețelelor de crimă organizată din zonă.  Bulgaria: Burgas, Varna și rolul de nod pe ruta balcanică Bulgaria este, la rândul ei, descrisă în rapoartele internaționale drept punct de tranzit pentru cocaină din America Latină, aflată pe traseu către vestul Europei. Rutele includ atât porturile de la Marea Neagră, cât și frontierele terestre. Capturi relevante (2015–2025) 2019 – cocaină în largul Mării Negre (zona Shabla) Autoritățile bulgare au recuperat aprox. 169–200 kg de cocaină din mare, în apropiere de Shabla, la mică distanță de granița cu România. Drogurile sunt corelate cu aceeași rețea responsabilă de transportul interceptat în Delta Dunării (România). 2019–2024 – cocaină în banane și containere la Burgas: Mai multe operațiuni la portul Burgas au descoperit cocaină ascunsă în containere cu banane sau în compartimentele tehnice ale navelor: *2019: ~75 kg cocaină într-un transport de banane sosit din Ecuador. *2024: ~170 kg cocaină, tot într-un transport de banane din Ecuador, considerată cea mai mare captură din portul Burgas la acel moment. 2024–2025 – nave de marfă din America Latină *Decembrie 2024: ~190 kg cocaină ascunsă în conductele unei nave de marfă venite din Peru, în portul Burgas. *Martie 2025: peste 40 kg cocaină descoperite într-un container în Burgas, autoritățile bulgare subliniind din nou rolul țării ca roută de tranzit pentru cocaină din America Latină spre vestul Europei. Atât rapoartele UNODC, cât și cele ale Europol descriu Bulgaria ca parte a „rutei balcanice maritime și terestre”: cocaina ajunge în porturi (Burgas, Varna), apoi este transportată prin Bulgaria spre România, Grecia, Turcia și mai departe către piețele mari din vestul Europei.  Legătura cu Venezuela: cum se înscriu România și Bulgaria în tabloul european La nivel european, datele agregate ale EUDA (fostă EMCDDA) și Europol arată că, în 2020, Venezuela apare între țările din emisfera americană de unde au plecat transporturi de cocaină destinate Europei. Într-o analiză a traficului de cocaină către UE, instituția notează că: majoritatea cocainei ajunge în UE pe mare, în containere; principalele puncte de plecare sunt Brazilia, Ecuador, Columbia, dar în lista țărilor de „departure” pentru transporturi cu destinație Europa apar și Venezuela (circa cinci tone pentru 2020), alături de alte state latino-americane. Aceleași analize arată că: Spania, Portugalia, Belgia și Țările de Jos sunt hub-urile principale de intrare pentru cocaină în UE; Marea Neagră și Balcanii (inclusiv România și Bulgaria) sunt zone de diversificare a rutelor, unde apar capturi în porturile Constanța, Varna, Burgas și în puncte de frontieră terestre. În practică, lanțul poate arăta astfel: cocaina este produsă în Colombia/Peru/Bolivia; o parte este transportată în porturi sau zone de coastă din Venezuela, de unde pleacă transporturi maritime spre Europa (direct sau via Caraibe/Africa de Vest);  încărcătura ajunge în mari porturi UE (Spania, Belgia, Olanda, Portugalia), unde o parte este descărcată, iar restul este retrimis sau redistribuit prin alte porturi sau pe cale rutieră; segmente ale acestui flux ajung apoi în România și Bulgaria, fie ca tranzit spre vestul Europei, fie ca transfer secundar prin Marea Neagră și ruta balcanică (conform studiilor CSD și SELEC). 

Terenurile agricole din nord-estul României, mai ieftine cu peste 1.000 euro/ha decât media
Eveniment

Terenurile agricole din nord-estul României, mai ieftine cu peste 1.000 euro/ha decât media

Iașiul rămâne pe harta celor mai ieftine terenuri agricole din România, cu prețuri sub media națională cu peste 1.000 de euro pe hectar. Terenurile agricole, mai ieftine în nord-estul României În județul Iași și în întreaga regiune Nord-Est, terenurile agricole sunt printre cele mai accesibile, chiar dacă la nivel național se înregistrează creșteri constante de preț. Citește și: Narco-nepoții soției lui Maduro: cum ajunge cocaina din Venezuela în Europa, cu pașaport diplomatic Media națională a ajuns la aproximativ 8.500 de euro pe hectar de teren arabil, însă în Nord-Est prețurile se situează în jur de 7.400 de euro pe hectar. Astfel, regiunea Nord-Est, inclusiv Iașiul, rămâne și în 2024 una dintre cele mai avantajoase zone pentru achiziția de teren arabil sau pășune. Continuarea, în Ziarul de Iași

Iarna lovește puternic România: avertizări ANM de ninsori, viscol și polei. Mai multe județe, sub cod portocaliu
Eveniment

Iarna lovește puternic România: avertizări ANM de ninsori, viscol și polei. Mai multe județe, sub cod portocaliu

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis avertizări Cod galben și Cod portocaliu de ninsori și viscol, valabile în cea mai mare parte a țării până marți dimineață. În același interval este în vigoare și o informare de precipitații moderate cantitativ, depuneri de strat de zăpadă, polei și viscol la munte. Cod galben de ninsori în Banat, Transilvania și Oltenia În perioada 4 ianuarie, ora 10:00 – 5 ianuarie, ora 10:00, este valabil un Cod galben de ninsori în Banat, cea mai mare parte a Transilvaniei, vestul și nordul Olteniei, Carpații Meridionali și Occidentali. Citește și: Incredibila lovitură a Delta Force: securiștii cubanezi, paranoia și sutele de gărzi personale nu l-au salvat pe Maduro Se vor acumula 15 – 25 l/mp, iar stratul de zăpadă va ajunge la 20 – 25 cm la munte și 10 – 20 cm în zonele joase. Vântul va sufla tare, cu 50 – 70 km/h, iar la peste 1.700 m poate atinge 70 – 85 km/h, viscolind ninsoarea și reducând vizibilitatea. Cod portocaliu de ninsori abundente în mai multe județe montane Tot în același interval este activ un Cod portocaliu în zona montană a județelor: Caraș-Severin Mehedinți Gorj Hunedoara Aici, ninsoarea va fi abundentă, cu strat de 25 – 30 cm și rafale de 80 – 90 km/h, viscol puternic și vizibilitate redusă, mai ales la altitudini mari. Un nou val de ninsori și polei de luni până marți În intervalul luni dimineață – marți, ora 10:00, un nou Cod galben vizează zona de munte. În Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania, Moldova, nordul Olteniei și nord-estul Munteniei vor fi ninsori, lapoviță și ulterior precipitații mixte care vor favoriza depuneri de polei și formarea ghețușului. Se vor acumula 10 – 20 l/mp, cu strat de zăpadă de 10 – 20 cm la munte și 3 – 10 cm la șes. Ninsori abundente și viscol între 5 și 6 ianuarie În perioada 5 ianuarie, ora 10:00 – 6 ianuarie, ora 10:00, va fi din nou Cod portocaliu în aceleași județe montane, la peste 1.400 m. Va ninge abundent, se vor depune 20 – 30 cm de zăpadă nouă, iar rafalele de 80 – 90 km/h vor produce viscol puternic și vizibilitate foarte redusă. Polei și strat consistent de zăpadă Între 4 ianuarie, ora 10:00, și 6 ianuarie, ora 10:00, este valabilă o informare meteo de precipitații moderate, vânt și viscol la munte. Cantitățile de apă vor ajunge la 10 – 30 l/mp. La munte se vor depune 20 – 50 cm de zăpadă, iar în zonele deluroase, Transilvania și Maramureș stratul va avea 5 – 15 cm. În Banat, Oltenia, Muntenia și pe arii restrânse în Crișana, Moldova și Dobrogea vor fi precipitații mixte și local polei. ANM precizează că până pe 9 ianuarie vor fi perioade cu precipitații în toate regiunile țării, iar pe arii extinse cantitățile de apă vor fi însemnate.

Tot mai puțini români merg cu trenul: milioane de pasageri au renunțat la transportul feroviar
Eveniment

Tot mai puțini români merg cu trenul: milioane de pasageri au renunțat la transportul feroviar

În primele nouă luni din 2025, numărul pasagerilor care au circulat cu trenul a fost de 48,993 milioane, în scădere cu 8,8% față de aceeași perioadă a anului 2024, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Parcursul pasagerilor s-a redus, de asemenea, cu 9,8% în perioada analizată. Scădere și în transportul feroviar de mărfuri Transportul feroviar de mărfuri a înregistrat o diminuare de 8,4% comparativ cu perioada ianuarie–septembrie 2024. Citește și: Incredibila lovitură a Delta Force: securiștii cubanezi, paranoia și sutele de gărzi personale nu l-au salvat pe Maduro Singura creștere consemnată a fost în zona transportului de tranzit, unde s-a raportat un avans de 53,6%. În total, au fost transportate 30,113 milioane de tone de mărfuri, dintre care 79,3% au fost transportate pe relații naționale. Ce tipuri de mărfuri au dominat transportul feroviar Cele mai mari ponderi în totalul mărfurilor transportate au fost înregistrate pentru: cocs și produse rafinate din petrol – 26% cărbune și lignit; țiței și gaze naturale – 17,7% În ceea ce privește parcursul mărfurilor, 35,2% a revenit diviziunii cocs și produse rafinate din petrol, iar 13% produselor agricole, din vânătoare și silvicultură, inclusiv pește și alte produse din pescuit. Indicatori feroviari cu evoluție pozitivă O serie de indicatori tehnico-economici din transportul feroviar au înregistrat evoluții pozitive față de primele nouă luni din 2024: timpul mediu de rulaj al vagoanelor de marfă – creștere cu 15,7% viteza medie comercială a trenurilor de marfă – creștere cu 1,7% parcursul mediu zilnic al vagoanelor de pasageri – creștere cu 0,4% încărcătura medie statică a vagoanelor de marfă – creștere cu 0,4% Indicatori aflați pe minus în transportul feroviar INS consemnează însă și evoluții negative pe mai mulți indicatori importanți: parcursul mediu zilnic al vagoanelor de marfă – scădere cu 16,7% parcursul mediu zilnic al locomotivelor pentru marfă – scădere cu 16,6% numărul vagoanelor încărcate intrate din străinătate – scădere cu 10,8% vagoanele încărcate pe rețeaua CFR – scădere cu 6,1% greutatea medie brută a vagoanelor de marfă – scădere cu 3,5% viteza medie comercială a trenurilor de pasageri – scădere cu 1,4%

Guvernul României nu are nici o părere despre acțiunea SUA din Venezuela, facem ca UE
Politică

Guvernul României nu are nici o părere despre acțiunea SUA din Venezuela, facem ca UE

Premierul Ilie Bolojan a declarat că România urmărește cu atenție evoluțiile din Venezuela și că poziția oficială a Bucureștiului va fi aliniată cu poziția Uniunii Europene. El a exprimat speranța că va fi găsită o formulă de tranziție către un regim democratic și stabil în această țară din America de Sud. România nu a recunoscut regimul Maduro Șeful Guvernului a reamintit că România nu a recunoscut conducerea lui Nicolás Maduro în urma alegerilor considerate fraudate. Citește și: Incredibila lovitură a Delta Force: securiștii cubanezi, paranoia și sutele de gărzi personale nu l-au salvat pe Maduro România nu are ambasadă la Caracas, iar cetățenii români din Venezuela sunt sprijiniți prin reprezentanța Uniunii Europene. Bolojan a subliniat că obiectivul este evitarea escaladării conflictelor și susținerea unei tranziții cu validare democratică. Nicio problemă raportată în rândul cetățenilor români din Venezuela Ilie Bolojan a precizat că, în prezent, nu există informații privind cetățeni români aflați în dificultate în contextul operațiunilor militare americane în Venezuela. Ministerul Afacerilor Externe se consultă la nivel european pentru formularea unei poziții unitare. Relațiile SUA–Venezuela, tensionate de ani de zile Premierul a amintit că relațiile dintre Statele Unite și Venezuela au fost conflictuale de mulți ani, Washingtonul acuzând regimurile de la Caracas de trafic de droguri, susținerea criminalității și migrație ilegală. Bolojan a subliniat că operațiunea americană actuală este una specială și neuzuală, dar a exprimat speranța că venezuelenii vor reuși să revină la un sistem democratic stabil. Poziția ministerului de Externe Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a declarat că decizia de a-l aduce pe Nicolás Maduro în fața justiției poate contribui la combaterea traficului de droguri și la oferirea unei șanse reale de prosperitate venezuelenilor. Ea a subliniat totodată necesitatea respectării regulilor internaționale. Coordonare strânsă la nivelul Uniunii Europene Șefa diplomației române a precizat că România se află în strânsă coordonare cu partenerii europeni și pregătește o declarație comună înaintea reuniunilor din cadrul ONU. Prioritatea imediată este siguranța cetățenilor români aflați în Venezuela, pentru care misiunile diplomatice și consulare sunt pregătite să ofere asistență. Apel la responsabilitate și revenire rapidă la democrație Oana Țoiu a făcut apel la reținere și responsabilitate din partea tuturor autorităților implicate și a susținut demersuri rapide pentru revenirea la democrație în Venezuela. Ea a menționat situația liderului opoziției, María Corina Machado, obligată la clandestinitate de regimul Maduro. Ministrul de Externe a reamintit că Uniunea Europeană, inclusiv România, a instituit mai multe regimuri de sancțiuni împotriva autorităților de la Caracas după alegerile considerate profund viciate din 2024 și nu l-a recunoscut pe Nicolás Maduro drept președinte legitim. Trump anunță o conducere de tranziție Președintele american Donald Trump a anunțat că SUA au desfășurat atacuri la scară largă în Venezuela și că Nicolás Maduro și soția sa, Cilia Flores, au fost capturați și scoși din țară. Trump a precizat că Statele Unite vor conduce Venezuela până la realizarea unei „tranziții corespunzătoare și sigure”.

Cel puțin un român, dat dispărut după incendiul din Crans-Montana (40 de morți, 119 răniți)
Internațional

Cel puțin un român, dat dispărut după incendiul din Crans-Montana (40 de morți, 119 răniți)

Incendiul devastator produs în noaptea de Anul Nou în barul „Le Constellation” din stațiunea elvețiană de schi Crans-Montana are un bilanț provizoriu de 40 de morți și 119 răniți. Printre victime se află cetățeni din numeroase țări europene, potrivit autorităților elvețiene. Cel puțin un român este dat dispărut. Răniți din mai multe țări europene Șeful poliției cantonale Valais, Frederic Gisler, a precizat că dintre persoanele identificate până acum se numără 71 elvețieni, 14 francezi, 11 italieni și 4 sârbi. Citește și: Ucraina atacă în valuri principala sursă de finanțare a Rusiei: instalațiile petroliere Au mai fost identificați câte un cetățean din Bosnia, Belgia, Luxemburg, Polonia și Portugalia. Pentru 14 răniți naționalitatea nu a fost încă stabilită. Persoane dispărute și investigații internaționale Au fost deschise dosare ante-mortem pentru persoane dispărute, în cooperare cu Belgia, Franța, Italia, Portugalia, Filipine, România, Serbia și Turcia. Un cetățean român se află pe lista dispăruților. Cauza probabilă a incendiului: lumânări sau artificii în interiorul localului Ipoteza principală a anchetatorilor este că incendiul a izbucnit în urma utilizării unor lumânări aprinse sau artificii tip „fântână” atașate sticlelor de șampanie, în subsolul barului. Imagini apărute pe rețelele sociale surprind momentul în care tavanul ia foc și tineri încercând să iasă din local. Barul avea o capacitate maximă de aproximativ 300 de persoane. La exterior, clădirile din jur nu prezintă urme vizibile de incendiu, ceea ce sugerează că pagubele cele mai mari s-au produs în subsol. Transferuri de pacienți și apeluri pentru donare de sânge În cadrul mecanismului de protecție civilă al Uniunii Europene, Elveția a solicitat sprijin pentru preluarea răniților. Aproximativ 50 de persoane au fost sau vor fi transferate în centre pentru mari arși din alte țări europene. Majoritatea răniților sunt în stare gravă, iar serviciile de transfuzie au lansat un apel public pentru donare de sânge. Ceremonie de comemorare la Crans-Montana Autoritățile cantonale au anunțat organizarea unei ceremonii de comemorare pe 9 ianuarie la Crans-Montana. În semn de omagiu, clopotele majorității bisericilor din Elveția au sunat la ora 18.00. Vehiculele funerare au transportat trupurile victimelor la centrul din Sion. Proprietarii barului „Le Constellation”, audiați de autorități Proprietarii localului, Jacques și Jessica Moretti, cetățeni francezi, au fost audiați în calitate de persoane care pot oferi informații. Ei au declarat că barul a fost verificat „de trei ori în zece ani” și că „totul s-a făcut conform normelor”. Cei doi au fost întrebați despre renovările efectuate, materialele utilizate, sistemele de stingere, căile de evacuare și capacitatea localului. Moretti a precizat că vor colabora pe deplin cu anchetatorii și a mărturisit starea de șoc a familiei. Anchetă asupra materialelor din tavan și a lucrărilor efectuate Procurorii analizează înregistrări video și audiază supraviețuitori pentru stabilirea circumstanțelor exacte. O atenție specială este acordată: - materialelor izolante din tavan - eventualelor plăci de spumă inflamabile - conformității cu normele PSI - lucrărilor de renovare și autorizațiilor Dacă se dovedește neglijență, proprietarii ar putea răspunde penal pentru incendiere din culpă, omor din culpă și vătămare corporală din culpă. Evacuare dificilă: ieșiri de urgență greu accesibile în timpul incendiului Autoritățile au confirmat existența unei ieșiri de urgență. Totuși, în condiții de incendiu generalizat, vizibilitatea redusă și panica au făcut ca puțini oameni să o poată utiliza. Bilanț actualizat: 40 de morți și 119 răniți Bilanțul oficial indică 40 de decese și 119 răniți, mulți în stare critică. Până în prezent 113 răniți au fost identificați. Identificarea victimelor decedate este dificilă din cauza arsurilor severe și poate dura mai multe zile. Prima victimă identificată public a fost Emanuele Galeppini, un tânăr jucător italian de golf, în vârstă de 16 ani. Mesaje emoționante și apeluri disperate ale familiilor Părinți și prieteni ai persoanelor dispărute lansează apeluri pentru informații și așteaptă vești în fața spitalelor și centrelor de intervenție. Martorii descriu scene de panică și suferință, în timp ce autoritățile continuă operațiunile de căutare și identificare.

Trafic infernal în mare parte din țară: polei-sticlă și zăpadă abundentă pe carosabil
Eveniment

Trafic infernal în mare parte din țară: polei-sticlă și zăpadă abundentă pe carosabil

În mare parte din țară, traficul rutier se desfășoară în condiții de iarnă, pe fondul ninsorilor, viscolului, poleiului și fenomenului de ploaie înghețată. Stratul de zăpadă este consistent în zonele montane, iar rafalele de vânt puternic au determinat doborârea mai multor arbori și blocarea unor sectoare de drum. Trafic infernal în țară, polei și zăpadă Peste 1.000 de tone de material antiderapant au fost utilizate pe drumurile din județul Maramureș pentru combaterea poleiului, iar stratul de zăpadă la munte a ajuns la 29 de centimetri, a anunțat purtătorul de cuvânt al Prefecturii Maramureș, Dan Bucă. Citește și: Ucraina atacă în valuri principala sursă de finanțare a Rusiei: instalațiile petroliere Angajații Secției de Drumuri Naționale au acționat cu 22 de utilaje și au răspândit 240 de tone de material antiderapant. În zona de altitudine din Pasul Prislop, unde temperaturile au fost negative, s-a acționat inclusiv cu clorură de calciu. Pe drumurile județene, s-a intervenit cu 35 de utilaje, fiind împrăștiate 1.173 de tone de material antiderapant. Traficul rutier se desfășoară în condiții de iarnă. Zăpadă viscolită în zonele montane Potrivit autorităților, toate drumurile naționale și județene sunt curățate de zăpadă, însă temperaturile scăzute au favorizat formarea poleiului. Majoritatea sectoarelor au carosabilul curat și umed, însă există zone unde se menține un strat de zăpadă frământată. Se acționează în continuare cu utilaje cu lamă și răspânditoare de material antiderapant. În zonele înalte de munte ninge, iar vântul viscolește zăpada și spulberă stratul depus. Rafale puternice de vânt de peste 80 km/h În Munții Gutâi, Rodnei și Țibleș, vântul a suflat cu peste 80 km/h. Au fost înregistrate intensificări de 65 km/h în Ocna Șugatag și până la 78 km/h în zonele montane, viscolind ninsoarea. Pe creste, rafalele au depășit 83 km/h. Temperatură minimă de -10 grade și strat consistent de zăpadă Cea mai mică temperatură a zilei de sâmbătă a fost înregistrată la stația meteo Iezer, în Munții Rodnei: -10 grade Celsius. Stratul de zăpadă măsura: 29 cm în Baia Borșa 23 cm la stația meteo Iezer 21 cm la Firiza și Pasul Prislop 19 cm la Moisei 18 cm la Târgu Lăpuș și Pasul Gutâi 17 cm la Cavnic 4 cm în Baia Mare și Ocna Șugatag Gheață este prezentă pe malurile râurilor Ruscova, Iza, Mara și Cavnic. Alba Iulia: drumuri blocate și mii de gospodării fără apă și curent Aproximativ 42.000 de consumatori au rămas fără energie electrică, iar 8.000 de gospodării nu au apă potabilă din cauza lipsei de curent la stațiile de pompare, potrivit ISU Alba. Localitățile afectate sunt: Iclod, Șona, Biia, Sânmiclăuș, Jidvei, Feisa, Glogoveț, Valea Lungă, Lunca și Lodroman. Drumuri naționale blocate de copaci doborâți Din cauza codului portocaliu de viscol și ninsori DN 75 (Albac – Sălciua) și DN 74 (Presaca Ampoiului) sunt blocate pe ambele sensuri din cauza arborilor căzuți. În localitatea Ignătești (Roșia Montană), un drum de acces este blocat, aproximativ 100 de persoane fiind izolate temporar. Se intervine pentru deblocarea căilor rutiere. Intervenții ale pompierilor și numeroase sesizări În Alba Iulia, pompierii au acționat pe străzile Arnsberg, Brădișor și Livezii pentru îndepărtarea arborilor doborâți. Sunt raportate și numeroase cazuri de cabluri electrice căzute pe carosabil sau pe proprietăți. Administrația Națională de Meteorologie a emis cod portocaliu de viscol și vânt puternic în Carpați, valabil până sâmbătă la ora 10:00. Oltenia: ploaie înghețată și pericol major pentru trafic În mai multe zone din Oltenia se manifestă fenomenul de ploaie înghețată (freezing rain), extrem de periculos pentru traficul rutier. Drumarii intervin permanent cu utilaje și material antiderapant, însă efectele sunt temporare, arată DRDP Craiova. Ce este ploaia înghețată și de ce este periculoasă Freezing rain determină înghețarea instantanee a picăturilor de apă pe carosabilul rece, formând un strat invizibil de gheață. Riscurile principale sunt: carosabil tip „oglindă” aderență aproape zero distanță de frânare crescută risc ridicat de derapaj și accidente chiar la viteze mici Recomandări pentru șoferi Autoritățile transmit: reduceți viteza la minimum păstrați distanță mare față de alte vehicule evitați frânările și manevrele bruște folosiți frâna de motor evitați deplasările neesențiale atenție deosebită pe poduri, viaducte și zone umbrite În caz de surprindere de fenomen în trafic, șoferii sunt sfătuiți să oprească în siguranță și să aștepte intervenția utilajelor de deszăpezire.

Gripa face ravagii: creștere mare față de 2024, trei decese până acum
Eveniment

Gripa face ravagii: creștere mare față de 2024, trei decese până acum

Două noi decese provocate de virusul gripal au fost raportate în ultima săptămână, numărul total al persoanelor care au murit din cauza gripei în acest sezon ajungând la trei. Datele au fost publicate de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP). Creștere semnificativă a cazurilor de gripă clinică Potrivit INSP, toate cele trei decese au survenit la persoane cu vârsta de peste 65 de ani, din județele Cluj, Constanța și Buzău. Citește și: Maia Sandu, politicianul anului 2025, potrivit The Telegraph: „Liderul pe care Putin nu l-a putut înfrânge” În două situații a fost confirmat virusul gripal AH1, iar în celălalt caz virusul AH3. La nivel național, în intervalul 22–28 decembrie au fost înregistrate 12.630 de cazuri de gripă clinică. București, în topul îmbolnăvirilor Numărul este mai mare cu 1.456 față de săptămâna anterioară și de aproape trei ori mai mare decât în aceeași perioadă a sezonului trecut, când au fost raportate 4.175 de cazuri. Cele mai multe îmbolnăviri s-au înregistrat în: municipiul București – 1.475 cazuri Cluj – 903 cazuri Buzău – 739 cazuri Constanța – 693 cazuri Prahova – 658 cazuri Bihor – 656 cazuri Suceava – 639 cazuri Situația cazurilor confirmate de gripă prin laborator De la începutul sezonului gripal au fost raportate 398 de cazuri confirmate în laborator, dintre care 104 numai în săptămâna 22–28 decembrie. Distribuția pe tulpini gripale este următoarea: 186 cazuri cu virus gripal AH3 184 cazuri cu virus gripal A nesubtipat 25 cazuri cu virus gripal AH1 3 cazuri cu virus gripal B La toate cazurile confirmate cu virus gripal AH3 pentru care probele au fost secvențiate la INCDMM Cantacuzino a fost identificată subclada K. Scade numărul infecțiilor respiratorii față de săptămâna precedentă Comparativ cu săptămâna anterioară, în perioada 22–28 decembrie s-a înregistrat o scădere de 31,6% a numărului total de infecții respiratorii (gripă clinică, IACRS și pneumonii). Totuși, numărul rămâne mai mare cu 22,8% față de aceeași perioadă a sezonului trecut, totalizând 70.243 de cazuri. Peste 1,26 milioane de persoane vaccinate antigripal Conform datelor INSP, până la 28 decembrie 2025 s-au vaccinat împotriva gripei 1.263.060 de persoane. Dintre acestea, 5.920 au fost imunizate în farmaciile comunitare autorizate, iar restul au beneficiat de vaccin în regim compensat.

Zelenski mulțumește României și Croației fiindcă ajută Ucraina să cumpere armament
Internațional

Zelenski mulțumește României și Croației fiindcă ajută Ucraina să cumpere armament

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, mulțumește României și Croatiei fiindcă ajută Ucraina să cumpere armament din Statele Unite. România a donat Ucrainei 50 de milioane de euro în cadrul programului de înzestrare al Ucrainei, așa-numitul „Prioritized Ukraine Requirements List”, PURL.  Citește și: Maia Sandu, politicianul anului 2025, potrivit The Telegraph: „Liderul pe care Putin nu l-a putut înfrânge” Aceasta este o inițiativă condusă de SUA și NATO pentru a furniza rapid Ucrainei arme și muniții cruciale, fabricate în SUA, finanțată de aliații și partenerii europeni.  Zelenski mulțumește României și Croației fiindcă ajută Ucraina să cumpere armament „Mulțumim României și Croației pentru aderarea la inițiativa PURL și pentru anunțarea primelor contribuții la aceasta. Aceasta este o inițiativă importantă care face posibilă achiziționarea de arme americane și consolidarea apărării noastre, inclusiv rachete pentru Patriot și alte capacități de care avem nevoie. De la lansarea inițiativei PURL în august, 24 de țări s-au alăturat deja acesteia: Țările de Jos, Danemarca, Norvegia, Suedia, Germania, Canada, Estonia, Letonia, Lituania, Islanda, Finlanda, Belgia, Spania, Luxemburg, Portugalia, Slovenia, Polonia, Australia, Grecia, Noua Zeelandă, Macedonia de Nord, Muntenegru, România și Croația. Valoarea totală a contribuțiilor a ajuns la 4,3 miliarde de dolari, din care aproape 1,5 miliarde de dolari numai în luna decembrie. Acest lucru a făcut posibilă formarea a opt pachete de asistență, iar în prezent se lucrează la finanțarea a încă două. Mulțumim tuturor celor care au ajutat Ucraina în acest an și celor care vor continua să ne sprijine în 2026. Aducem mai aproape pacea și securitatea garantată pentru Ucraina și pentru întreaga Europă”, a scris președintele Ucrainei pe X/Twitter.     

Ministrul ucrainean al Apărării mulțumește României pentru o contribuție de 50 de milioane de euro la programul de înzestrare al Ucrainei
Internațional

Ministrul ucrainean al Apărării mulțumește României pentru o contribuție de 50 de milioane de euro la programul de înzestrare al Ucrainei

Ministrul ucrainean al Apărării, Denis Șmîhal, mulțumește României pentru o contribuție de 50 de milioane de euro la programul de înzestrare al Ucrainei, așa-numitul „Prioritized Ukraine Requirements List”, PURL.  Aceasta este o inițiativă condusă de SUA și NATO pentru a furniza rapid Ucrainei arme și muniții cruciale, fabricate în SUA, finanțată de aliații și partenerii europeni.  Citește și: Maia Sandu, politicianul anului 2025, potrivit The Telegraph: „Liderul pe care Putin nu l-a putut înfrânge” Țările nordice și baltice au contribuit la PURL cu 500 de milioane de dolari, încă din noiembrie.  Ministrul ucrainean al Apărării mulțumește României pentru o contribuție de 50 de milioane de euro „România se alătură PURL și contribuie cu 50 de milioane de euro la această inițiativă. Această tranșă de ajutor este esențială pentru apărarea Ucrainei și protecția poporului nostru. Sunt recunoscător poporului și guvernului român, precum și omologului meu, ministrul apărării naționale (@MApNRomania) Radu Miruță, pentru sprijinul lor neclintit. Fiecare decizie de a sprijini apărarea Ucrainei apropie pacea dreaptă”, a scris Șmîhal pe X/Twitter.  Şi ministrul ucrainean de externe, Andrei Sîbiha, a mulţumit ţării noastre. "Sunt recunoscător colegei mele, Oana Ţoiu, și României pentru decizia de a se alătura inițiativei PURL. Acest pas oportun consolidează apărarea Ucrainei și onorează angajamentele comune ale aliaților NATO de a întări securitatea regională. Drumul către o pace durabilă necesită o asemenea unitate și hotărâre", a postat şi Andrei Sîbiha pe X. „Anunțuri binevenite din Croația și România privind cele mai recente măsuri pentru creșterea cheltuielilor de apărare. Acestea vor contribui la modernizarea forțelor armate, la consolidarea apărării colective NATO și la oferirea unui sprijin esențial pentru Ucraina prin PURL", a postat, pe X/Twitter, purtătoarea de cuvânt a NATO.     

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră