vineri 17 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

nato

388 articole
Internațional

VIDEO Regele Belegiei a fost primit de Klaus Iohannis la Baza Kogălniceanu

Regele Belgiei a ajuns în România. Regele Belgiei, Philippe, a fost primit, vineri, de preşedintele Klaus Iohannis la Baza 57 Aeriană "Mihail Kogălniceanu". Cei doi oficiali vor avea convorbiri oficiale, se vor întâlni cu militarii dislocaţi la bază şi vor susţine alocuţiuni. Regele Belgiei a ajuns în România Preşedintele României şi regele Belgiei vor discuta despre temele prioritare ale agendei bilaterale şi modalităţile de aprofundare a cooperării în plan european şi internaţional. Va fi acordată o atenţie deosebită crizei din Ucraina şi impactului său multidimensional, menţionează sursa citată. Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină https://www.youtube.com/watch?v=2hid7hk7h_Q&ab_channel=Administra%C8%9BiaPreziden%C8%9Bial%C4%83 "În contextul crizei umanitare provocate de agresiunea armată a Federaţiei Ruse, se va discuta şi despre măsurile de asistenţă pentru Ucraina şi sprijinirea refugiaţilor ucraineni, inclusiv prin hub-ul umanitar de la Suceava. Cei doi şefi de stat vor aborda şi întărirea sprijinului pentru Republica Moldova, în condiţiile în care aceasta se confruntă cu provocări multiple generate de efectele agresiunii ruse împotriva Ucrainei, inclusiv găzduirea unui număr foarte mare de refugiaţi", a transmis Administraţia Prezidenţială. Vizita Majestăţii Sale Philippe, Regele Belgienilor se desfăşoară pe fondul unui dialog bilateral consolidat la nivel înalt şi al cooperării strânse româno-belgiene în domeniul apărării, mai ales în contextul participării Regatului Belgiei cu un contingent la Grupul de luptă NATO din România, precizează Administraţia Prezidenţială, potrivit Agerpres.

VIDEO Regele Belegiei a fost primit de Klaus Iohannis la Baza Kogălniceanu
Mircea Geoană: "România este o ancoră strategică pentru NATO. Sunt convins că acest lucru va atrage și efecte economice pe măsură"
Internațional

Mircea Geoană: "România este o ancoră strategică pentru NATO. Sunt convins că acest lucru va atrage și efecte economice pe măsură"

România are o vocație masivă în zona Mării Negre. România este o ancoră strategică pentru NATO. Sunt absolut convins că această transformare strategică a zonei noastre și a României va atrage și efecte economice pe măsură, a spus Mircea Geoană, secretarul general adjunct al Alianţei Nord-Atlantice. România are o vocație masivă în zona Mării Negre „România este în mod evident o ancoră strategică, într-o zonă foarte complexă a Europei. România are o vocație masivă în zona Mării Negre, dar este o vocație multiregională și ceea ce România oferă ca geografie, ca densitate strategică și ca nivel de loialitate față de Alianță, sunt ingrediente extrem de apreciate aici, la NATO. Şi este evident faptul că în acest moment, în care integrarea NATO începută în urmă cu câțiva ani de zile se desăvârșește într-un fel, vom avea acum prezență NATO și apărare și descurajare la nivelul Europei de Vest. Se întâmplă și la noi. Sunt absolut convins că această transformare strategică a zonei noastre și a României va atrage și efecte economice pe măsură. Întotdeauna strategicul este precursorul economicului. Biden i-a trimis lui Zelenski arme de încă un miliard de dolari, în special piese de artilerie şi obuze, precum şi rachete anti-navă. Macron și Scholz ajută mai degrabă din vorbe Când ai pace, stabilitate, securitate, este mai ușor să ai investiții, dezvoltare, locuri de muncă și un trai mai prosper. Deci, aceasta este, de fapt, rolul României de ancoră strategică și sunt convins că cei de acasă, indiferent de politică, indiferent de momentul sau de poziția în care ne aflăm, vom contribui cu toții la acest binom: securitate, prosperitate - este ceea ce face ca NATO să fie atât de important și de relevant pentru noi toți", a spus Mircea Geoană. Secretarul NATO a dezvăluit și ce se va întâmpla astăzi la Bruxelles, dar şi cum se desfăşoară pregătirile pentru Summitul de la Madrid. „Această întâlnire ministerială este ultimul moment politic înainte de summit-ul NATO de la Madrid, care este peste câteva zile deci este, dacă vreți, ultima bornă pe un drum către un summit pe care noi numim Transformator, cel care va produce schimbări în ceea ce face NATO pe foarte multe fronturi. Războiul pe care Rusia l-a declanșat împotriva Ucrainei a zguduit din temelii sistemul de securitate european. E normal să ne pregătim, vom continua să sprijinim Ucraina, vom continua să întărim flancul estic al NATO, vom întări zona Mării Negre, care este astăzi sub o presiune crescândă datorită evoluțiilor din această zonă, dar vom continua să ne adaptăm tehnologic. Vom invita în premieră liderii din zona Asia-Pacific la un summit NATO, pentru pentru prima dată în istoria noastră, premierii Japoniei, Australiei, președintele Coreei de Sud, premierul Noii Zeelande. (...) Asistăm la o schimbare profundă a modului în care NATO vede apărarea aliaților de pe flancul estic și faptul că Rusia este un actor agresiv și imprevizibil, ne face să ne luăm măsuri în consecință. Până recent, până la invazia din 2014, NATO nu avea nicio prezență pe flancul estic. Nu era nevoie. Înțelegerea noastră cu Rusia în actul fondator NATO-Rusia din 1997 indica că Rusia, pe de o parte, își lua angajamentul, atunci că nu-și atacă vecinii, că nu are pretenții teritoriale și că permite de fapt țărilor din Europa să-și aleagă propriul destin. Iată cum și-a încălcat propriul cuvânt Federația Rusă. Și atunci, evident, nu era nevoie de prezență NATO în est. După ocuparea ilegală a Crimeei, a început o prezență NATO relativ lejeră, grupul de luptă în zona Mării Baltice și în Polonia, o prezență și în România, în zona Mării Negre. Dar noua realitate strategică ne conduce către decizie că e nevoie să schimbăm în mod fundamental modul în care imaginăm apărarea și descurajarea pe flancul estic. Deci, va fi mai multe din întreg meniul de apărare și descurajare, mai multe trupe terestre, mai multă vigilență și aeriană, mai multe active în zona maritimă, mai multe active în zona cyber, în zona de spațiu, mai multe exerciții, mai multă repoziționare de echipamente, o nouă arhitectură de sisteme de apărare antirachetă. Deci este, dacă vreți, o o abordare holistică a ceea ce înseamnă apărare și descurajarea e de făcută pe cu anumit grad de flexibilitate, pentru că nu fiecare țară, fiecare geografie de pe flancul estic sunt identice”, a spus Geoană.

Volodimir Zelenski a acceptat invitațiile la summiturile G7 și NATO din Germania și Spania
Internațional

Volodimir Zelenski a acceptat invitațiile la summiturile G7 și NATO din Germania și Spania

Zelenski va fi prezent la summiturile NATO și G7. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat miercuri seară pe Twitter că a acceptat invitaţiile la summiturile G7 şi NATO care vor avea loc la sfârşitul acestei luni în sudul Germaniei şi, respectiv, la Madrid, transmite dpa. Zelenski va fi prezent la summiturile NATO și G7 Preşedintele Zelenski a scris că a "acceptat cu recunoştinţă invitaţia" cancelarului german Olaf Scholz, care îi va găzdui pe liderii G7 la castelul Elmau din Bavaria în perioada 26-28 iunie, precum şi invitaţia secretarului general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, la summitul care va avea loc în capitala Spaniei în perioada 29 iunie - 30 iunie. Biden i-a trimis lui Zelenski arme de încă un miliard de dolari, în special piese de artilerie şi obuze, precum şi rachete anti-navă. Macron și Scholz ajută mai degrabă din vorbe Şeful statului ucrainean nu a precizat dacă va participa personal la aceste reuniuni la nivel înalt sau se va adresa participanţilor prin videoconferinţă, aşa cum a mai procedat anterior. Secretarul general al NATO anunţase miercuri că preşedintele Ucrainei este invitat să ia parte la summitul Alianţei. El a anunţat, de asemenea, că se aşteaptă ca liderii NATO să decidă la reuniunea de la Madrid cu privire la un sprijin suplimentar pentru armata Ucrainei, care să o ajute să treacă de la echipamentele din epoca sovietică la armele moderne. Volodimir Zelenski s-a adresat deja celor 30 de şefi de stat şi de guvern din cadrul NATO prin intermediul unei legături video la ultimul summit care a avut loc în luna martie, la Bruxelles, potrivit Agerpres.

NATO va oferi sprijin militar pentru sprijinirea tranziției Ucrainei la arme moderne, afirmă șeful alianței
Internațional

NATO va oferi sprijin militar pentru sprijinirea tranziției Ucrainei la arme moderne, afirmă șeful alianței

NATO va ajuta la modernizarea armatei ucrainene. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat miercuri că alianța va continua să sprijine Ucraina, furnizându-i un pachet de sprijin militar care să ajute armata ucraineană să treacă de la artileria din epoca sovietică la arme mai moderne. NATO va ajuta la modernizarea armatei ucrainene "Suntem extrem de concentrați să intensificăm, să oferim mai mult sprijin, arme mai avansate… pentru că îi susținem în lupta lor dreaptă împotriva invaziei brutale a Rusiei", a declarat Stoltenberg la o conferință de presă la Bruxelles, înaintea unei reuniuni a miniștrilor apărării din NATO. EXCLUSIV Ministrul Sorin Grindeanu a mințit când a spus public că va sesiza DNA în legătură cu Complexul Astoria din Snagov al CFR. Consilierul ministrului: A sesizat pe Facebook Ucraina va continua să primească "sprijin practic, sprijin letal și non-letal din partea aliaților NATO și a NATO", care ar permite Ucrainei "să continue să-și modernizeze forțele armate, un lucru la care aliații NATO au lucrat mulți ani, dar pe care l-au intensificat acum", a spus el. "Acesta este obiectivul nostru și cea mai urgentă nevoie a Ucrainei în momentul în care vorbim", a adăugat el. Stoltenberg a mai spus că președintele ucrainean Volodimir Zelenski va fi invitat la summitul NATO de la Madrid, care va avea loc peste două săptămâni, potrivit CNN.

Volodimir Zelenski a fost invitat la summitul NATO de la Madrid, anunță Jens Stoltenberg
Internațional

Volodimir Zelenski a fost invitat la summitul NATO de la Madrid, anunță Jens Stoltenberg

Zelenski, invitat la summitul NATO. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat miercuri că preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, este invitat să ia parte la summitul liderilor Alianţei, ce va avea loc la sfârşitul lunii iunie la Madrid, informează DPA. Zelenski, invitat la summitul NATO "Zelenksy este, desigur, binevenit să vină personal. Dacă acest lucru nu este posibil pentru el, atunci ni se va adresa prin videoconferinţă", a declarat Stoltenberg într-o conferinţă de presă la Bruxelles. EXCLUSIV Ministrul Sorin Grindeanu a mințit când a spus public că va sesiza DNA în legătură cu Complexul Astoria din Snagov al CFR. Consilierul ministrului: A sesizat pe Facebook "Liderii NATO sunt extrem de angajaţi să susţină Ucraina", a continuat Stoltenberg, şi să "demonstreze această solidaritate nu doar în cuvinte, ci şi în fapte". Zelenski s-a adresat deja celor 30 de şefi de stat şi de guvern din cadrul NATO prin intermediul unei legături video la ultimul summit din martie, de la Bruxelles, după invazia Rusiei în Ucraina. Stoltenberg a anunţat, de asemenea, că se aşteaptă ca liderii NATO să decidă la reuniunea de la Madrid cu privire la un sprijin suplimentar pentru Ucraina, pentru a ajuta armata acestei ţări să treacă de la echipamente din epoca sovietică la arme moderne, potrivit Agerpres.

Poziția NATO privind războiul din Ucraina coincide cu interesul Ungariei, spune ministrul ungar al Apărării
Internațional

Poziția NATO privind războiul din Ucraina coincide cu interesul Ungariei, spune ministrul ungar al Apărării

Escaladarea războiului din Ucraina îngrijorează Ungaria. Poziţia NATO cu privire la războiul din Ucraina coincide cu interesul naţional al Ungariei, potrivit căruia trebuie depuse toate eforturile pentru a împiedica extinderea conflictului dincolo de graniţele Ucrainei, a declarat miercuri ministrul ungar al apărării, Kristof Szalay-Bobrovniczky, după ce s-a întâlnit cu soldaţii sosiţi pentru un exerciţiu militar la o bază de antrenament din Hajduhadhaz, în estul Ungariei, informează MTI. Escaladarea războiului din Ucraina îngrijorează Ungaria Potrivit ministrului, soldaţii din regiune au o dublă sarcină - să desfăşoare activităţi umanitare şi să protejeze graniţele Ungariei. Ungaria, în calitate de membru NATO, se poate baza pe aliaţii săi în îndeplinirea acestor sarcini. EXCLUSIV Ministrul Sorin Grindeanu a mințit când a spus public că va sesiza DNA în legătură cu Complexul Astoria din Snagov al CFR. Consilierul ministrului: A sesizat pe Facebook Szalay-Bobrovniczky a spus că, în fiecare an, au avut loc exerciţii interne şi internaţionale, evenimente şi acţiuni de pregătire şi instruire comună, la care au participat soldaţi din ţările membre NATO care au sosit în Ungaria. Protejarea securităţii ungurilor este o prioritate pentru guvern, iar soldaţii ungari şi americani care efectuează patrule comune în cadrul acordurilor NATO servesc, de asemenea, acestui scop, a spus el, menţionând că soldaţi din Ungaria şi SUA execută împreună misiuni în Afganistan şi Irak, potrivit Agerpres.

Macron: "Rusia este o putere de temut şi noi nu dorim să avem un război cu poporul rus"
Eveniment

Macron: "Rusia este o putere de temut şi noi nu dorim să avem un război cu poporul rus" 

Declarație "fricoasă" a lui Macron în România. Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a declarat miercuri, la baza Mihail Kogălniceanu, că Rusia este o putere de temut şi noi nu dorim să avem un război cu poporul rus. Pentru ca Ucraina să câştige şi focul să înceteze, preşedintele ucrainean va trebui să negocieze cu Rusia. Despre afirmaţia că Rusia nu trebuie umilită, făcută de preşedintele francez, preşedintele Emmanuel Macron a afirmat că "în faţa războiului decis de Rusia împotriva Ucrainei şi a poporului ucrainean, poziţia Franţei şi a Europei este clară din prima zi". Franța cere evitarea unui conflict militar cu Rusia "Mai întâi să facem totul pentru a împiedica acest război şi am acţionat în acest sens, şi apoi să sancţionăm în mod unitar Rusia şi am acţionat încă din prima zi, pe care am desemnat-o încă din prima zi ca reponsabilă pentru acest război şi pentru această greşeală politică, morală şi istorică", a spus Macron. Preşedintele Franţei a arătat că au ştiut, sub preşedinţia pranceză, să menţină unitatea europenilor şi să decidă cât mai repede primul pachet de sancţiuni. EXCLUSIV Ministrul Sorin Grindeanu a mințit când a spus public că va sesiza DNA în legătură cu Complexul Astoria din Snagov al CFR. Consilierul ministrului: A sesizat pe Facebook "Încă de la începutul conflictului am luate şase serii de sancţiuni, până la ultima, care sancţionează aproape în întregime aprovizionarea cu petrol rusesc. În mod foarte clar, vom continua să susţinem Ucraina, pentru a o ajuta să se apere, să se lupte, pe plan economic şi financiar, pe plan umanitar şi vom continua să primim pe pământ european aceşti refugiaţi care fug din calea războiului. Aceasta este poziţia Franţei, fără niciun fel de complezenţă şi fără niciun fel de compromis, dar dorim să construim şi pacea, ceea ce înseamnă că la un moment dat focul trebuie să înceteze şi discuţiile să se reia", a spus Emmanuel Macron. El a precizat că a reafirmat că ”europenii împărtăţesc acelaşi continent, şi geografia este încăpăţânată”. "Rusia va rămâne aceolo unde a fost şi ieri şi va fi şi mâine. Rusia este o putere de temut şi noi nu dorim să avem un război cu poporul rus şi că dorim să îl nimicim mâine, cum s-a spus în unele ocazii, de către alţii. Noi nu am spus acest lucru dar, pentru ca Ucaina să câştige şi focul să înceteze, trebuie să negociem. Preşedintele ucrainean va trebui să negocieze cu Rusia şi noi, europenii, vom fi şi noi prezenţi la această masă aducând garanţii de securitate şi elemente ce ţin de resortul nostru. Aceasta este realitatea, va trebui să se întâmple la un moment dat şi niciun discurs excesiv nu trebuie să ne umbrească viitorul", a mai spus Macron, potrivit Agerpres.

Șefa Guvernului finlandez avertizează că procesul de aderării Finlandei și Suediei la NATO riscă să fie înghețat
Internațional

Șefa Guvernului finlandez avertizează că procesul de aderării Finlandei și Suediei la NATO riscă să fie înghețat

Aderarea Finlandei și Suediei la NATO, în pericol. Şefa guvernului finlandez, Sanna Marin, a avertizat marţi că aderarea Finlandei şi a Suediei la NATO ar putea fi îngheţată dacă până la summitul de la Madrid, din 28-30 iunie, nu se ajunge la un acord cu Turcia, care blochează candidaturile celor două ţări nordice, informează AFP. Orice acord de aderare la Alianţa Nord-Atlantică trebuie să fie aprobat cu unanimitate de cele 30 de state membre. Aderarea Finlandei și Suediei la NATO, în pericol "Cred că este extrem de important să mergem înainte în acest stadiu. Dacă nu ne reglăm aceste chestiuni înainte de Madrid, situaţia riscă să treneze", a afirmat Sanna Marin. "Nu ştim pentru cât timp, dar situaţia ar putea fi îngheţată pentru o perioadă", a explicat ea în timpul unei vizite în Suedia. EXCLUSIV Ministrul Sorin Grindeanu a mințit când a spus public că va sesiza DNA în legătură cu Complexul Astoria din Snagov al CFR. Consilierul ministrului: A sesizat pe Facebook Ankara acuză Suedia şi Finlanda că adăpostesc membri ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), grupare calificată drept "teroristă" de Turcia şi de aliaţii săi occidentali. Sanna Marin a subliniat că Suedia şi Finlanda iau în serios îngrijorările Turciei şi doresc să "corecteze neînţelegerile, dacă acestea există". Ea a spus că Turcia declarase că cele două ţări nordice vor fi binevenite în NATO, dar că Ankara şi-a schimbat discursul după ce au fost depuse cererile de aderare. În mod tradiţional neutre, Finlanda şi Suedia au decis să adere la NATO ca reacţie la agresiunea militară neprovocată şi nejustificată lansată de Rusia contra Ucrainei pe 24 februarie. Moscova susţine că este vorba despre o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei, potrivit Agerpres.

Preocupările de securitate ale Turciei sunt legitime: "Este vorba despre terorism", afirmă șeful NATO Stoltenberg
Internațional

Preocupările de securitate ale Turciei sunt legitime: "Este vorba despre terorism", afirmă șeful NATO Stoltenberg

Aderarea Suediei și Finlandei la NATO, sub semnul întrebării. Preocupările de securitate exprimate de Turcia în opoziția sa față de cererile de aderare la NATO ale Finlandei și Suediei sunt legitime, a declarat duminică secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în timpul unei vizite în Finlanda. "Acestea sunt preocupări legitime. Este vorba despre terorism, este vorba despre exporturi de arme", a declarat Stoltenberg într-o conferință de presă comună cu președintele finlandez Sauli Niinisto. Aderarea Suediei și Finlandei la NATO, sub semnul întrebării Suedia și Finlanda au solicitat luna trecută să se alăture alianței occidentale de apărare, ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina. Dar s-au confruntat cu opoziția Turciei, care le-a acuzat că susțin și adăpostesc militanți kurzi și alte grupuri pe care le consideră teroriste. Citește și: Ucraina a anunțat că au fost stabilite două rute pentru exportul cerealelor: una prin Polonia, cealaltă prin România. La București, tăcere, autoritățile nu comunică nimic pe subiect Stoltenberg a declarat că Turcia este un aliat-cheie pentru alianță datorită poziției sale strategice la Marea Neagră, între Europa și Orientul Mijlociu, și a citat sprijinul pe care l-a oferit Ucrainei de când Rusia a trimis trupe în țara vecină, la 24 februarie. Moscova numește acțiunile sale o "operațiune militară specială". "Trebuie să ne amintim și să înțelegem că niciun aliat NATO nu a suferit mai multe atacuri teroriste decât Turcia", a declarat Stoltenberg, folosind pronunția turcească a numelui țării, așa cum preferă Turcia și președintele său Tayyip Erdogan. Stoltenberg și Niinisto au declarat că discuțiile cu Turcia vor continua, dar nu au dat niciun indiciu privind progresul negocierilor, potrivit Reuters. "Summitul de la Madrid nu a fost niciodată un termen limită", a declarat Stoltenberg, referindu-se la o reuniune NATO de la Madrid de la sfârșitul lunii iunie.

Țările baltice cer o prezență militară sporită a trupelor NATO în regiune
Internațional

Țările baltice cer o prezență militară sporită a trupelor NATO în regiune

Summitul NATO de la Madrid trebuie să fie summitul deciziilor. Preşedinţii Lituaniei şi Letoniei au cerut marţi, înaintea unei vizite a cancelarului german Olaf Scholz la Vilnius, o prezenţă militară a NATO mai solidă în statele baltice, în contextul agresiunii militare ruse asupra Ucrainei, relatează DPA. Şeful statului lituanian Gitanas Nauseda şi omologul său leton Egils Levits s-au pronunţat pentru desfăşurarea de trupe suplimentare ale Alianţei Nord-Atlantice în regiunea baltică. Summitul NATO de la Madrid trebuie să fie summitul deciziilor "Summitul NATO de la Madrid trebuie să fie summitul deciziilor", a declarat Gitanas Nauseda, care a adăugat că Lituania speră ca, în cadrul reuniunii ce va avea loc la sfârşitul lui iunie în capitala Spaniei, să ajungă la un acord cu aliaţii săi cu privire la "trecerea de la descurajare la apărare activă, de la batalion la brigadă, de la poliţie aeriană la apărare aeriană". La rândul său, Egils Levits şi-a exprimat speranţa că vizita cancelarului german la Vilnius va aduce "propuneri concrete" pentru consolidarea apărării flancului estic al Alianţei Nord-Atlantice. Citește și: Rogozin, ex-vicepremier rus, azi șef Roskosmos, îi amenință cu racheta balistică Sarmat (Satan II) pe „laşii de bulgari, pe românii răzbunători şi pe muntenegrenii trădători” În timpul vizitei la Vilnius, Scholz va avea discuţii cu Nauseda şi cu premierii celor trei ţări baltice, agenda fiind marcată de problema întăririi securităţii în flancul estic al NATO în contextul agresiunii ruse din Ucraina. Ulterior, Olaf Scholz va vizita soldaţii germani staţionaţi în baza militară de la Rukla, unde Germania conduce un grup de luptă al NATO. Grupul a fost consolidat cu trupe germane şi norvegiene înaintea începerii războiului din Ucraina, numărul total al militarilor NATO desfăşuraţi la Rukla sporind de la 1.200 la 1.600, potrivit Agerpres. "Suntem recunoscători pentru contribuţia lor la securitatea ţării noastre şi a întregii regiuni. Suntem gata să primim mai multe trupe prin furnizarea întregului sprijin şi infrastructurii necesare", a mai declarat preşedintele Lituaniei. Lituania are frontieră comună cu enclava rusă Kaliningrad, dar şi cu Belarus, ţară al cărei teritoriu a fost folosit de armata rusă pentru a-şi lansa invazia împotriva Ucrainei. Pe 24 februarie, Rusia a lansat o agresiune militară neprovocată şi nejustificată contra Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

Armata ucraineană a eliminat aproximativ 31.250 de soldați ruși, 1.386 de tancuri și 211 avioane de vânătoare
Internațional

Armata ucraineană a eliminat aproximativ 31.250 de soldați ruși, 1.386 de tancuri și 211 avioane de vânătoare

Bilanțul celor 103 zile de război în Ucraina. De la începutul invaziei la scară largă a Ucrainei, armata rusă a pierdut 31.250 de soldați, iar în ultimele 24 de ore, 100 de ocupanți au fost uciși de luptătorii ucraineni, potrivit Statlui Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Bilanțul celor 103 zile de război în Ucraina Pierderile totale ale Rusiei în luptă din 24 februarie până la 6 iunie sunt estimate la (cifrele din paranteze reprezintă cele mai recente pierderi), potrivit Pravda. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei 31.250 (+100) de militari uciși1.386 (+5) tancuri3.400 (+8) vehicule blindate de luptă690 (+4) sisteme de artilerie207 (+0) MLRS96 (+1) sisteme de apărare aeriană211 (+1) aeronave176 (+1) elicoptere551 (+3) UAV de nivel operațional-tactic125 (+3) rachete de croazieră13 (+0) nave/ambarcațiuni2.395 (+35) vehicule și avioane-cisternă53 (+0) piese de echipament special. Se precizează că cele mai mari pierderi au fost suferite de ruși pe frontul de la Sloviansk.

Este vânturat din nou scenariul conform căruia arme nucleare americane ar fi mutate în țări de la Marea Neagră precum România sau Bulgaria. Președintele Rumen Radev neagă
Internațional

Este vânturat din nou scenariul conform căruia arme nucleare americane ar fi mutate în țări de la Marea Neagră precum România sau Bulgaria. Președintele Rumen Radev neagă

Speculații: arme nucleare în Bulgaria, România. Preşedintele bulgar Rumen Radev a respins drept "speculaţii" informaţiile din presă potrivit cărora avioanele de vânătoare ale Forţelor Aeriene ale SUA (United States Air Force, USAF - n.a.), care au sosit în ţară în cadrul unei misiuni de poliţie aeriană, ar transporta arme nucleare. Speculații: arme nucleare în Bulgaria, România "Aceste avioane de vânătoare vin aici în primul rând pentru a desfăşura activităţi de antrenament în comun cu Forţele Aeriene bulgare şi pentru a ajuta la o mai bună poliţie aeriană. Nu se pune problema de arme nucleare", a subliniat şeful statului, citat de agenția de presă BTA, preluată de Agerpres. La 30 mai, Biroul de relaţii publice al Comandamentului aerian aliat a anunţat că avioanele F-35 ale USAF, dislocate la baza aeriană Spangdahlem din Germania, au aterizat la baza aeriană Graf Ignatievo de lângă Plovdiv pentru o misiune cu rază lungă de acţiune în Bulgaria, în sprijinul activităţilor de vigilenţă ale NATO pe flancul estic. Citește: UE a aprobat al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Embargo complet asupra ţiţeiului rusesc transportat pe mare "Desfăşurarea unor operaţiuni de rutină şi exercitarea libertăţii noastre de navigaţie şi de survolare este esenţială pentru capacitatea NATO de a ne consolida apărarea colectivă şi de a asigura securitatea membrilor săi din regiune", se arată în comunicatul de presă din 30 mai. Scenariul Incirlik - Deveselu din 2016 Un presupus transfer de arme nucleare americane din Turcia în România a fost negat de autoritățile de la Bucureşti în 2016. Ministerul Afacerilor Externe a respins categoric informaţia vehiculată de jurnaliştii portalului Euractiv, iar ministrul Apărării a catalogat-o drept o speculaţie. Pe de altă parte, experții militari au explicat de ce armele nucleare din Turcia nu ar putea fi transferate la Deveselu. Jurnaliştii Euractiv pretindeau în 2016 nu doar că americanii ar fi decis să-şi mute arsenalul nuclear din Turcia în România, dar şi că procesul era deja în derulare. La mijloc ar fi fost înrăutăţirea accentuată a relaţiilor dintre Statele Unite şi Turcia, după lovitura de stat eşuată din iulie 2016. Comandantul bazei Incirlik a fost arestat după puci sub acuzaţia că i-ar fi sprijinit pe rebeli.

Iohannis: România este un aliat puternic și respectat în cadrul NATO
Internațional

Iohannis: România este un aliat puternic și respectat în cadrul NATO

România beneficiază de "garanţii de securitate". România este un aliat puternic şi respectat în cadrul NATO, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, joi, la ceremonia de Ziua Eroilor organizată în Parcul Carol. România beneficiază de "garanţii de securitate" În acest context, ţara noastră beneficiază de "garanţii de securitate", a adăugat şeful statului. Citește și: Crește riscul unei confruntări directe între Rusia și SUA, amenință Kremlinul, nemulțumit de livrarea de rachete performante (HIMARS) Ucrainei de către Pentagon El a vorbit despre agresiunea rusă asupra Ucrainei şi a subliniat că acest lucru ne face conştienţi că "trebuie să protejăm în mod permanent valorile democratice şi pacea durabilă", potrivit Agerpres. Şeful statului a evidenţiat solidaritatea ţărilor aliate în faţa agresiunii ruse.

Kremlinul anunță că a finalizat testarea rachetei de croazieră hipersonice Zircon
Internațional

Kremlinul anunță că a finalizat testarea rachetei de croazieră hipersonice Zircon

Fregata Amiral Golovko va fi echipată cu racheta Zircon. Rusia a finalizat testarea rachetei de croazieră hipersonice Zircon şi o va desfăşura înainte de sfârşitul anului pe o nouă fregată a Flotei Nordului, a anunţat miercuri un înalt oficial militar rus, citat de Reuters.Aleksandr Moiseev, comandantul Flotei Nordului, a declarat că fregata Amiral Golovko va deveni prima înarmată permanent cu Zircon (Ţircon, în original n.r.), a relatat agenţia de presă rusă TASS, citată de Reuters. Fregata Amiral Golovko va fi echipată cu racheta Zircon Preşedintele Vladimir Putin a descris Zircon ca parte a unei noi generaţii de sisteme de arme de neegalat, capabilă să zboare cu viteze de nouă ori mai mari decât viteza sunetului. Rusia a suferit pierderi grele în timpul războiului ei de trei luni în Ucraina, dar a continuat să efectueze teste cu cele mai noi rachete. Citește și: Va accepta Putin ca ONU să supervizeze o operațiune de deblocare a portului Odesa pentru a permite exportul cerealelor din Ucraina? Marele risc: un atac rusesc de pe mare Ministerul Apărării rus a anunţat săptămâna trecută că a testat cu succes lansarea unei rachete de croazieră Zircon de pe o navă din Marea Barents către o ţintă aflată la aproximativ 1.000 km distanţă în Marea Albă, potrivit Agerpres. Rusia amenință NATO Printre altele, Rusia a declarat miercuri că decizia Statelor Unite de a furniza Ucrainei sisteme avansate de rachete şi muniţie este extrem de negativă şi ar creşte riscul unei "confruntări directe", notează Reuters. Viceministrul rus de externe Serghei Riabkov a declarat agenţiei de presă RIA Novosti, preluată de Reuters, că Moscova vede ajutorul militar al SUA către Ucraina ca "extrem de negativ". Riabkov a făcut referire la planurile SUA de a furniza Kievului HIMARS, Sistem lansator multiplu de rachete cu bătaie mare, ca parte a celui mai recent pachet de ajutor militar. "Creşterea continuării furnizării de arme sporeşte riscul unei astfel de evoluţii", a spus Riabkov, referindu-se la o "confruntare directă". Potrivit lui Riabkov, timp de mulţi ani, Statele Unite nu au încercat să facă nimic pentru a rezolva conflictul din Ucraina, iar după "începerea operaţiunii speciale" ruse, ele "pur şi simplu au dărâmat resturile unei abordări responsabile şi sănătoase a situaţiei" şi "Washingtonul se străduieşte acum să facă totul pentru a provoca o înfrângere strategică Rusiei".

VIDEO Delir pe canalul propagandei lui Putin: parlamentar rus propune ca liderii care vizitează Kievul să fie răpiți, aduși la Moscova și judecați
Eveniment

VIDEO Delir pe canalul propagandei lui Putin: parlamentar rus propune ca liderii care vizitează Kievul să fie răpiți, aduși la Moscova și judecați

Un parlamentar rus, Oleg Morozov, propune ca liderii militari din NATO care mai vizitează Kievul să fie răpiți, aduși la Moscova și judecați. Afirmațiile sale au fost făcute la principalul canal al televiziunii publice rusești, Rossia 1. Discuția a fost prezentată - inclusiv traducerea în engleză - pe contul de Twitter al Juliei Davies, care monitorizează propaganda Kremlinului. Inițiatorul propunerii, deputatul Morozov, a vorbit despre oficialii militari NATO - conform traducerii - dar, când s-a ajuns la exemple, s-a discutat despre secretarii Apărării din Marea Britanie și SUA, care sunt politicieni. Acest parlamentar este cunoscut pentru agresivitatea sa, acum câteva săptămâni propunea „denazificarea Poloniei”. BREAKING:Russian MP and one of the top politicians of Putin’s party, Oleg Morozov, has stated that “Poland should be the next in the line for denazification process after Ukraine".Does Putin really want to start a war with NATO too? pic.twitter.com/MuGf4BK2Ck— Visegrád 24 (@visegrad24) May 13, 2022 Parlamentar rus: liderii care vizitează Kievul să fie răpiți Parlamentarul Morozov a spus că scenariul său este unul de „basm”, dar nu i se pare exagerat. What sort of things do you daydream about? Russian State Duma deputy Oleg Morozov fantasizes about kidnapping foreign government officials when they're heading to Kyiv to meet up with Volodymyr Zelensky. Morozov thinks it's not far-fetched and might start happening very soon. pic.twitter.com/pU1wOi7unm— Julia Davis (@JuliaDavisNews) May 31, 2022 „Vin cu un scenariu de basm: ce ar fi dacă un oficial NATO ar călători cu trenul la Kiev și nu ar ajunge niciodată acolo și s-ar trezi la Moscova?”, a spus Morozov. „Îl vom răpi?”, a întrebat moderatoarea. „Da! Și așa vom ști ce ordine a dat și de ce e responsabil. Nu cred că este un scenariu atât de exagerat. Am fost obișnuiți ca lumea să funcționeze într-un anumit fel, dar de la 24 februarie funcționează diferit. Sunt reguli noi pe lume. Orice oficial militar care dorește să meargă la Kiev mâine, să se gândească dacă nu se va trezi la Moscova (...) și să fie judecat”, a afirmat deputatul, care face parte din partidul lui Putin, Rusia Unită, și prezintă Tatarstanul în Duma de Stat. Moderatoarea evenimentului a amintit că ultimul înalt oficial care a vizita Kievul a fost Ben Wallace, secretarul britanic al Apărării, iar acesta a spus că Rusia reprezintă o țintă legitimă pentru Ucraina. Un alt politician care a fost dat ca exemplu, în acest context, a fost Lloyd Austin, secretarul american al Apărării. Citește și: George Simion a cerut să meargă în SUA, ca să aniverseze parteneriatul strategic alături de Laura Vicol și alți deputați. A fost refuzat: un bilet de avion costă 7.000 de euro

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră