sâmbătă 30 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: nato

348 articole
Internațional

Turcia se opune aderării Suediei și Finlandei la NATO

Turcia se opune aderării Suediei și Finlandei la NATO. Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat luni că nu va aproba aderarea la NATO a Suediei și Finlandei dacă acestea vor sancționa Ankara. "În primul rând, nu vom spune "da" celor care impun sancțiuni pentru aderarea Turciei la NATO, care este o organizație de securitate. Pentru că atunci NATO nu ar mai rămâne o organizație de securitate, ci devine un loc unde se concentrează reprezentanții terorii", a declarat Erdogan. Turcia se opune aderării Suediei și Finlandei la NATO În cadrul unei conferințe de presă la Ankara, Erdogan a declarat că delegațiile suedeză și finlandeză nu ar trebui să se deranjeze să vină în Turcia pentru a încerca să convingă Turcia să aprobe aderarea țării la NATO. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” Ministrul de externe al Turciei a avut "câteva" întâlniri cu omologii suedez și finlandez, a declarat Erdogan, adăugând că niciuna dintre cele două țări nu a avut o poziție clară împotriva organizațiilor teroriste, potrivit CNN. "Chiar dacă spun suntem împotriva lor, dimpotrivă, au declarații prin care spun că nu predau teroriștii pe care trebuie să-i predea Turciei", a spus el. El a adăugat că Suedia este un "cuib" pentru organizațiile teroriste, spunând că le permite teroriștilor să vorbească în parlamente. "Ei au invitații speciale pentru teroriști. Au chiar și parlamentari pro PKK în parlamentele lor. Cum să avem încredere în ei?" Erdogan a reiterat aceeași poziție săptămâna trecută, când a declarat într-o conferință de presă la Istanbul că nu privește "pozitiv" perspectiva aderării Finlandei și Suediei la NATO, acuzând ambele țări că găzduiesc "organizații teroriste" kurde. PKK, sau Partidul Muncitorilor din Kurdistan, care urmărește un stat independent în Turcia, se află într-o luptă armată cu Turcia de zeci de ani și a fost desemnat organizație teroristă de către Turcia, Statele Unite și Uniunea Europeană.

Turcia a rupt un acord cu Atena(sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Criza cerealelor arma folosită de Putin împotriva lumii (sursa: Facebook/LizTruss)
Internațional

Suedia și Finlanda în NATO

Suedia și Finlanda în NATO. Suedia şi Finlanda ar trebui să adere la NATO "cât mai curând posibil", iar "aderarea lor va consolida securitatea colectivă a Europei", a declarat luni ministrul britanic de externe, Liz Truss, într-un comunicat, scrie AFP. Suedia și Finlanda în NATO "Regatul Unit sprijină ferm cererile de aderare la NATO ale Finlandei şi Suediei. Ele ar trebui să fie integrate în Alianţă cât mai curând posibil, aderarea lor va consolida securitatea colectivă a Europei", a declarat Liz Truss. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” Guvernul "aşteaptă cu nerăbdare să lucreze cu acestea ca noi aliaţi din NATO şi este pregătit să le ofere toată asistenţa în cursul procesului de aderare", a adăugat ea. Săptămâna trecută, Regatul Unit a semnat cu Suedia şi Finlanda acorduri de apărare şi protecţie reciprocă în cazul unei agresiuni, înainte de anunţarea deciziilor lor de a adera la NATO. Aceste acorduri "demonstrează angajamentul nostru ferm şi fără echivoc faţă de ambele ţări în cursul acestui proces şi dincolo de acesta", a spus şefa diplomaţiei de la Londra, citată de AFP.

Finlanda, Suedia în NATO: Putin, rezervat (sursa: tass.com)
Internațional

Finlanda, Suedia în NATO: Putin, rezervat

Finlanda, Suedia în NATO: Putin, rezervat. Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat luni că extinderea NATO către Finlanda şi Suedia nu este o problemă pentru Rusia, cu excepţia cazului în care ea va include şi desfăşurarea de trupe străine pe teritoriul acestor ţări, transmit agenţiile AFP şi EFE. Finlanda, Suedia în NATO: Putin, rezervat "Rusia nu are probleme cu aceste ţări, întrucât intrarea lor în NATO nu creează o ameninţare", a spus Putin la summitul Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC). Dar el a atras atenţia în continuare că dacă această extindere a NATO va fi însoţită de amplasarea de "infrastructuri militare" pe teritoriul Finlandei şi al Suediei, atunci Rusia va fi nevoită să reacţioneze. "Desfăşurarea de infrastructuri militare pe teritoriile acestor ţări va antrena evident un răspuns" din partea Rusiei, a indicat Putin. Răspunsul, în funcție de "amenințări" "Care va fi acest răspuns - vom vedea (mai întâi) ce ameninţări sunt create pentru noi", a explicat el mai departe. "Sunt create probleme fără absolut niciun motiv. Trebuie să reacţionăm corespunzător", a mai spus Putin. Citește și: România, marele atu al Ucrainei în criza cerealelor? Țara invadată de Rusia nu poate exporta grânele. Germania e sceptică, din cauza diferențelor de ecartament. Aurescu, optimist Acesta consideră că extinderea NATO este folosită de SUA într-un mod "agresiv" pentru a agrava o situaţie de securitate globală deja dificilă. Liderul de la Kremlin a mai subliniat că Rusia trebuie să fie atentă la ceea ce a descris drept planurile alianţei militare conduse de SUA de a-şi spori influenţa globală. Teoria laboratoarelor biologice revine Pe de altă parte, Putin a acuzat din nou Statele Unite că au folosit laboratoare în Ucraina pentru a crea "compuşi pentru arme biologice". Vorbind la acelaşi summit, preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a susţinut că NATO "îşi arată muşchii prin atragerea Finlandei şi Suediei". "Fără apropierea ţărilor noastre (...) s-ar putea ca mâine să nu mai existăm", s-a adresat el celorlalţi lideri prezenţi la summitul OTSC, organizaţie ce reuneşte Rusia, Belarus, Armenia, Kazahstan, Kârgâzstan şi Tadjikistan. Însă, comentează AFP, numai Belarusul a susţinut la această reuniune ofensiva rusă contra Ucrainei, ceilalţi participanţi păstrând în mare parte tăcerea.

Suedia încă un pas spre NATO (sursa: Facebook/Magdalena Andersson)
Internațional

Suedia, încă un pas spre NATO

Suedia, încă un pas spre NATO. Premierul suedez Magdalena Andersson va cere luni sprijinul parlamentului de la Stockholm în vederea depunerii candidaturii ţării sale la NATO, a anunţat ea duminică, după ce Partidul Social Democrat, aflat la guvernare, a renunţat la opoziţia faţă de aderarea la alianţa militară, transmit Reuters şi AFP. "Mâine mă voi asigura că există o largă susţinere în Riksdag pentru o candidatură la NATO, iar apoi vom putea lua o decizie la nivelul guvernului", a declarat Andersson într-o conferinţă de presă. Suedia, încă un pas spre NATO Candidatura la NATO se bucură deja de susţinere în parlamentul suedez. O candidatură comună cu Finlanda este "cel mai bun" lucru pentru Suedia şi securitatea sa, a adăugat şefa guvernului suedez. Citește și: România, marele atu al Ucrainei în criza cerealelor? Țara invadată de Rusia nu poate exporta grânele. Germania e sceptică, din cauza diferențelor de ecartament. Aurescu, optimist Joi, preşedintele finlandez Sauli Niinisto şi premierul Sanna Marin au anunţat la rândul lor că Finlanda va cere aderarea la NATO "fără întârziere", potrivit CNN. Invazia militară rusă asupra Ucrainei a redeschis dezbaterea în Suedia şi Finlanda cu privire la statutul lor militar. Cele două ţări sunt asociate la Alianţa Nord-Atlantică de la jumătatea anilor '90 prin intermediului programului 'Parteneriat pentru Pace'.

Sprijin nemțesc pentru căile ferate române și poloneze sursa: Facebook/Annalena Baerbock)
Internațional

Rușii au "rupt" acordul cu NATO

Comportamentul Rusiei echivalează cu repudierea unilaterală a acordului de cooperare cu NATO din 1997, a declarat duminică ministrul de externe al Germaniei, Annalena Baerbock, transmite Reuters. Rușii au "rupt" acordul cu NATO "Guvernul rus a spus clar că Actul fondator NATO-Rusia nu mai valorează nimic. Aşadar, acum trebuie să recunoaştem că şi acestui act de bază i-a fost pus capăt unilateral de către Rusia, nu de NATO", a declarat Baerbock reporterilor la sfârşitul unei întâlniri a miniştrilor de externe ai NATO. Citește și: România, marele atu al Ucrainei în criza cerealelor? Țara invadată de Rusia nu poate exporta grânele. Germania e sceptică, din cauza diferențelor de ecartament. Aurescu, optimist Acordul a fost conceput pentru a construi încredere şi a limita prezenţa forţelor ambelor părţi în Europa de Est, potrivit Agerpres. NATO a suspendat cooperarea practică cu Rusia în 2014, după ce Moscova a ocupat peninsula ucraineană Crimeea. Rusia şi-a suspendat misiunea la NATO şi a închis biroul alianţei la Moscova în octombrie 2021 ca răspuns la expulzările diplomaţilor ruşi. https://www.youtube.com/watch?v=Q1guc9O7Z4I&ab_channel=NATONews

Putin, tot mai disperat, amenință nuclear (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, tot mai disperat, amenință nuclear

Putin, tot mai disperat, amenință nuclear. Moscova va lua măsuri de precauţie corespunzătoare dacă NATO desfăşoară forţe şi infrastructuri nucleare mai aproape de frontierele Rusiei, a declarat sâmbătă viceministrul rus de externe Aleksandr Gruşko. Putin, tot mai disperat, amenință nuclear Agenţiile de presă ruse, preluate de Reuters, citează avertismentul lui Gruşko: "Va fi necesar să reacţionăm (...) luând măsuri de precauţie adecvate care să asigure viabilitatea descurajării". Oficialul a susţinut că Rusia nu are intenţii ostile faţă de Finlanda şi Suedia şi nu consideră că există motive "reale" pentru aderarea acestor ţări la NATO. El a reluat şi declaraţia anterioară a Kremlinului, conform căreia reacţia Rusiei la o eventuală extindere a NATO va depinde de apropierea forţelor militare aliate şi de infrastructurile desfăşurat. Reuters arată că intenţia Finlandei de a adera la NATO, anunţată joi, şi probabilitatea ca Suedia să facă acelaşi pas ar extinde Alianţa Nord-Atlantică - exact ceea ce preşedintele rus Vladimir Putin a încercat să împiedice, prin invadarea Ucrainei. Președintele Finlandei l-a sunat pe Putin Preşedintele finlandez, Sauli Niinisto, l-a sunat sâmbătă pe omologul său rus, Vladimir Putin, pentru a discuta despre iminenta candidatură a ţării nordice la NATO, a anunţat Helsinki, conform France Presse. "Conversaţia a fost directă şi la obiect şi a decurs fără probleme. Evitarea tensiunilor a fost considerată importantă", a declarat şeful statului finlandez într-un comunicat al preşedinţiei. Citește și: Palatul de un miliard de dolari și un yacht de peste 600 de milioane de euro ale lui Putin, vizate de sancțiuni britanice Ţara nordică "doreşte să se ocupe de probleme practice legate de faptul că este o ţară vecină a Rusiei într-un mod adecvat şi profesionist", a dat asigurări Helsinki. Preşedintele şi premierul Finlandei, Sanna Marin, au anunţat joi că se vor alătura "fără întârziere" alianţei militare conduse de SUA, un anunţ al candidaturii fiind aşteptat duminică. Mesajul către Kremlin: a extins NATO Se aşteaptă ca şi Suedia să îşi anunţe cererea de aderare la NATO în zilele următoare. Potrivit Helsinki, Sauli Niinisto i-a spus lui Vladimir Putin că cererile Moscovei, de la sfârşitul lui 2021, de îngheţare a extinderii NATO şi apoi invazia Ucrainei la sfârşitul lui februarie au schimbat "fundamental mediul de securitate al Finlandei". Miercuri, preşedintele finlandez a declarat că Moscova este responsabilă pentru proiectul de aderare a ţării sale, istoric nealiniată. Preşedintele şi premierul Finlandei urmează să oficializeze duminică decizia ţării de a adera la NATO, o reuniune parlamentară fiind programată pentru luni. Putin califică aderarea Finlandei drept o "greșeală" Sfârşitul neutralităţii militare a Finlandei ar fi o "greşeală", a declarat sâmbătă preşedintele rus, Vladimir Putin, în conversaţia telefonică cu omologul său finlandez Sauli Niinisto, potrivit unui comunicat al Kremlinului. "Vladimir Putin a subliniat că încetarea politicii tradiţionale de neutralitate militară ar fi o greşeală, deoarece nu există nicio ameninţare la adresa securităţii Finlandei", se arată în comunicat. "O astfel de schimbare în orientarea politică a ţării poate avea un impact negativ asupra relaţiilor ruso-finlandeze, care s-au dezvoltat de ani de zile în spiritul bunei vecinătăţi şi al cooperării între parteneri, fiind reciproc avantajoase", se arată în comunicatul Kremlinului. Cei doi lideri au discutat, de asemenea, despre situaţia din Ucraina, unde Rusia duce o ofensivă din 24 februarie, Putin informându-l pe omologul său finlandez despre "stadiul discuţiilor ruso-ucrainene, practic suspendate de Kiev, care nu manifestă niciun interes pentru un dialog constructiv şi serios", potrivit aceleiaşi surse. G7 promite să continue să sprijine Ucraina Miniştrii de externe din G7, grupul celor mai industrializate economii ale lumii, cer continuarea presiunilor economice asupra Rusiei, prin izolarea pe plan internaţional, înarmarea Ucrainei şi sunt împotriva recunoaşterii frontierelor impuse prin forţă de ruşi, transmit agenţiile internaţionale de presă. Reuniţi la Wangels, în landul Schleswig-Holstein din nordul Germaniei, şefii diplomaţiilor din G7 au adoptat sâmbătă o declaraţie în care arată: "Nu vom recunoaşte niciodată frontierele pe care Rusia a încercat să le schimbe prin intervenţia sa militară" în Ucraina. "Ne reafirmăm hotărârea de a duce mai departe presiunile economice şi politice asupra Rusiei, continuând să acţionăm uniţi", au mai comunicat miniştrii în document. "Vom continua asistenţa militară şi de apărare în curs pentru Ucraina atâta timp cât este necesar", s-au angajat înalţii oficiali. Apel la Belarus să-și respecte angajamentele internaționale Consemnând că atacul Rusiei împotriva Ucrainei a fost neprovocat şi că ucrainenii sunt în legitimă apărare, ei au cerut Chinei să nu sprijine Rusia prin subminarea sancţiunilor economice internaţionale. Totodată, ei au făcut un nou apel la Belarus "să înceteze facilitarea intervenţiei Rusiei şi să îşi respecte angajamentele internaţionale". Miniştrii de externe doresc accelerarea eforturilor de eliminare a dependenţei de energia din Rusia. G7 mai cere ca Rusia să înceteze blocada împotriva exporturilor ucrainene de cereale, pentru a evita o criză umanitară majoră. Reprezentanţii grupului au arătat că războiul a înrăutăţit perspectivele economice mondiale, provocând creşterea preţurilor energiei, combustibililor şi alimentelor, care afectează populaţiile cele mai vulnerabile.

Primul avertisment al Kremlinului pentru Finlanda (sursa: Facebook/Sanna Marin)
Internațional

Primul avertisment al Kremlinului pentru Finlanda

Primul avertisment al Kremlinului pentru Finlanda: Rusia va suspenda începând de sâmbătă furnizarea de electricitate către țara vecină, a anunţat vineri compania intermediară finlandeză RAO Nordic Oy, deţinută de compania rusească InterRAO, în timp ce operatorul reţelei de electricitate a Finlandei a dat asigurări că se poate lipsi de energia rusească, transmite AFP. Primul avertisment al Kremlinului pentru Finlanda Anunţul survine în contextul creşterii tensiunilor între Helsinki şi Moscova, după ce Finlanda şi-a anunţat intenţia de a adera la NATO "fără întârziere". Presa finlandeză a evocat şi o posibilă oprire a furnizării gazelor naturale din Rusia, dezminţită însă de Moscova. Citește și: Rușii au capturat Insula Șerpilor, au instalat sisteme de apărare antiaeriană și pregătesc amplasarea de sisteme de rachete. Ucraina: Vor bombarda statul nostru, dar nu numai Compania RAO Nordic Oy a declarat că nu a mai primit din data de 6 mai plăţi pentru energia furnizată Finlandei, susţinând că prin urmare nu mai dispune de mijloace băneşti pentru a plăti electricitatea importată din Rusia, dar speră că "situaţia se va ameliora curând" şi livrările vor putea fi reluate. După acest anunţ, operatorul reţelei de electricitate a Finlandei, societatea Fingrid, a dat asigurări că se poate lipsi de energia rusească. "Eram pregătiţi pentru asta şi nu va fi greu. Ne putem descurca mărind puţin importurile din Suedia şi Norvegia", a declarat un reprezentant al acestei companii.

Finlanda a semnat cererea la aderare la NATO (sursa: nato.int)
Internațional

Finlanda a semnat cererea la aderare la NATO

Declarația de susținere a NATO din partea președintelui finlandez Sauli Niinisto și a prim-ministrului Sanna Marin era așteptată, după ce guvernul finlandez a prezentat recent parlamentului țării un raport privind securitatea națională, care a subliniat calea spre aderarea la alianță ca fiind una dintre opțiunile Finlandei. Decizia finală de a solicita aderarea la NATO va necesita apoi un vot în parlament, care este așteptat la începutul săptămânii viitoare. Finlanda a semnat cererea la aderare la NATO "Cred că în plen, rezultatele, poate în jur de 180 din 200 sunt în favoarea aderării", a spus Koskinen. De la invazia rusă din Ucraina din februarie, sprijinul public pentru aderarea la NATO a sărit de la aproximativ 30% la aproape 80%. După ce parlamentul va aproba ideea în principiu și după ce vor fi depășite orice alte obstacole legislative interne, se așteaptă ca NATO să invite Finlanda să negocieze aderarea, potrivit CNN. Citește și: Perversa mașinărie de propagandă a lui Putin a inventat o nouă temă: „Washingtonul vrea un nou Holodomor în Ucraina”. Holodomor e foametea criminală provocată de Stalin Se așteaptă, de asemenea, ca Suedia, vecina de vest a Finlandei, să își anunțe în curând intenția de a adera la alianță printr-un proces similar. Rusia a avertizat ambele țări împotriva aderării la NATO, spunând că ar exista consecințe. Aderarea Finlandei la NATO ar avea consecințe atât practice, cât și simbolice pentru Rusia și alianța occidentală. Schimbare de poziție De la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Finlanda a fost nealiniată din punct de vedere militar și neutră nominal pentru a evita provocarea Rusiei. Uneori, a dat curs preocupărilor de securitate ale Kremlinului și a încercat să mențină relații comerciale bune. Cu toate acestea, războiul din Ucraina a schimbat suficient de mult calculele, astfel încât aderarea la NATO pare acum cea mai bună cale de urmat, indiferent de reacția pe care ar putea-o avea Rusia.

Finlanda este așteptată în NATO (sursa: ecfr.eu)
Internațional

Finlanda este așteptată în NATO

Finlanda este așteptată în NATO. Se așteaptă ca Finlanda să își anunțe joi intenția de a adera la NATO, iar Suedia probabil că va urma la scurt timp după aceea, au declarat diplomați și oficiali, în timp ce invazia Rusiei în Ucraina remodelează securitatea europeană și alianța militară atlantică. Finlanda este așteptată în NATO Aliații NATO se așteaptă ca Finlanda și Suedia să primească rapid statutul de membru, au declarat pentru Reuters cinci diplomați și oficiali, deschizând calea pentru o prezență sporită a trupelor în regiunea nordică în timpul perioadei de ratificare de un an. În perioada premergătoare aderării lor la NATO, premierul britanic Boris Johnson a promis miercuri că va apăra Suedia și Finlanda împotriva unor potențiale amenințări rusești, în timp ce a călătorit în ambele țări pentru a semna acorduri de securitate reciprocă. Perversa mașinărie de propagandă a lui Putin a inventat o nouă temă: „Washingtonul vrea un nou Holodomor în Ucraina”. Holodomor e foametea criminală provocată de Stalin În regiunea nordică mai largă, Norvegia, Danemarca și cele trei state baltice sunt deja membre NATO, iar adăugarea Finlandei și Suediei ar înfuria probabil Moscova, care consideră că extinderea organizației reprezintă o amenințare directă la adresa propriei sale securități. Președintele rus Vladimir Putin a invocat această problemă ca motiv pentru acțiunile sale în Ucraina, care și-a exprimat, de asemenea, dorința de a adera în cele din urmă la alianță. De asemenea, Moscova a avertizat în repetate rânduri Finlanda și Suedia împotriva aderării la alianță, amenințând cu "consecințe militare și politice grave". Întrebat miercuri dacă Finlanda ar provoca Rusia prin aderarea la NATO, președintele Sauli Niinisto a spus că Putin ar fi de vină. "Răspunsul meu ar fi că voi ați provocat acest lucru. Uitați-vă în oglindă", a declarat Niinisto.

Lavrov dezminte că Putin este bolnav : Facebook/mid.ru)
Eveniment

Știe Lavrov cum e mai bine cu politica externă în UE

Știe Lavrov cum e mai bine cu politica externă în UE. Ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a declarat marţi în Algeria că Uniunea Europeană "nu are o politică externă", ca reacţie la propunerea şefului diplomaţiei europene, Josep Borrell, de a confisca rezervele valutare blocate ale Rusiei pentru a reconstrui Ucraina, transmite EFE. "Borrell nu trebuie să uite că postul său este în diplomaţie şi că el nu este comandant militar. Cred că în viitor acest post de şef al diplomaţiei UE va fi eliminat, ştiut fiind faptul că reflectă poziţia SUA", a susţinut Lavrov. Știe Lavrov cum e mai bine cu politica externă în UE Ministrul rus a invocat situaţia din Afganistan, ţară ale cărei active din banca centrală sunt congelate, "însă (Occidentul) nu foloseşte aceşti bani pentru a reconstrui Afganistanul, care a fost distrus ca urmare a acţiunilor NATO". Citește și: Armata rusă vrea „să extindă podul terestru (în sudul Ucrainei) până în Transnistria”, potrivit lui Avril Haines, șefa Comunității de Informații a Statelor Unite Într-un interviu publicat marţi, Borrell a arătat că ar fi logic ca UE să procedeze la fel cum au făcut Statele Unite cu activele băncii centrale a Afganistanului după ce talibanii au preluat puterea la Kabul, potrivit Agerpres. Washingtonul intenţionează să folosească o parte din fondurile afgane blocate pentru a ajuta poporul afgan şi să păstreze restul pentru a acoperi eventuale despăgubiri acordate în procese împotriva militanţilor islamişti acuzaţi de terorism. Lavrov a vizitat marţi Algeria, în cadrul unei deplasări care nu a fost anunţată oficial, cu ocazia împlinirii a 60 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre cele două ţări. Uniunea Sovietică a fost prima ţară care a stabilit relaţii diplomatice cu Algeria după ce acest stat şi-a declarat independenţa în 1962. Ultima vizită a lui Lavrov în Algeria a avut loc în 2019, iar cea mai recentă reuniune dintre şefii celor două diplomaţii s-a produs la începutul lunii aprilie la Moscova. Lavrov a sosit miercuri în Oman, într-o vizită oficială neanunţată, unde urmează să aibă întrevederi cu înalţi oficiali ai acestei ţări din Golful Persic, a informat agenţia de ştiri oficială ONA, citată de EFE.

România vrea să cumpere submarine (sursa: Pixabay)
Eveniment

România vrea să cumpere submarine

România vrea să cumpere submarine. România are nevoie să se înarmeze cu submarine, consideră ministrul Apărării, Vasile Dîncu. Acesta susține că Marea Neagră s-a aglomerat şi "este plină de rechini", prin urmare România trebuie să achiziționeze submarine pentru că este important "să ai lucrul tău". România vrea să cumpere submarine "Delfino e singurul submarin-şcoală. Sperăm ca în viitor să şi producem în România submarine, dar deocamdată trebuie să achiziţionăm submarine pentru că Marea Neagră s-a aglomerat foarte mult, este plină de "rechini" şi este nevoie de asta", a declarat Vasile Dîncu la Realitatea Plus. Citește și: Armata rusă vrea „să extindă podul terestru (în sudul Ucrainei) până în Transnistria”, potrivit lui Avril Haines, șefa Comunității de Informații a Statelor Unite Ministrul Apărării a precizat că accidentele aviatice cauzate de prăbușirea MIG-urilor a știrbit încrederea Armatei Române în ultimii ani. "Pentru moment, fiind membri NATO, există o umbrelă care chiar funcţionează. Unii au spus că e bine, alţii au spus că nu e bine, să oprim de la zbor MIG-urile, MIG 21 Lancer. Au fost atâtea accidente, au fost 26 de accidente în ultimii 30 de ani. Au murit oameni şi încrederea în Armată a scăzut în acele moment", a declarat Dîncu.

SUA accelerează ajutorul militar pentru Ucraina (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

SUA accelerează ajutorul militar pentru Ucraina

Preşedintele Statelor Unite, Joe Biden, a semnat luni în faţa jurnaliştilor o lege care permite accelerarea expedierii de echipamente militare în Ucraina, reactivând un dispozitiv care datează din Al Doilea Război Mondial, notează AFP. SUA accelerează ajutorul militar pentru Ucraina "Ucrainenii luptă pentru viaţa lor în fiecare zi", a declarat Joe Biden în Biroul Oval, adăugând: "Această luptă costă mult, dar a ceda în faţa agresiunii ar fi şi mai costisitor". "Ukraine Democracy Defense Lend-Lease Act of 2022" se bazează pe un program din cel de-Al Doilea Război Mondial destinat pentru a ajuta Europa să îi reziste lui Hitler" şi "a fost susţinut de aproape toţi membrii Congresului" SUA, cu excepţia a 10 membri ai Camerei Reprezentanţilor care au votat împotrivă, a subliniat Casa Albă, potrivit Agerpres. Citește și: EXCLUSIV Câciu (PSD) a luat împrumuturi cu uluitoarea viteză de 1.286 de euro pe secundă. Cîțu, cu „doar” 1.102 de euro pe secundă, era acuzat de Ciolacu că „amanetează” țara Pe de altă parte, executivul american a ţinut menţioneze că textul a fost promulgat în aceeaşi zi în care Rusia marca luni aniversarea victoriei din 1945 asupra Germaniei naziste. De la începutul invaziei ruse la 24 februarie, administraţia Biden a oferit un ajutor militar de aproximativ 3,8 miliarde de dolari Kievului. Precedenta tranşă anunţată a fost de 800 de milioane de dolari, reaminteşte AFP.

Disperare la Kremlin (sursa: kremlin.ru)
Eveniment

Disperare la Kremlin

Disperare la Kremlin. Președintele rus Vladimir Putin a arătat "o ușoară strălucire a disperării" în discursul său de luni, de Ziua Victoriei, a declarat secretarul britanic al apărării, Ben Wallace, potrivit PA Media. Printre motivele pentru invazia Rusiei în Ucraina se numără faptul că alianța NATO înconjoară Rusia și pune baze în vecinătatea sa vestică, a spus Putin. Wallace a respins afirmațiile lui Putin. Disperare la Kremlin NATO are 6% din frontiera sa terestră cu Rusia. Asta nu înseamnă să fii înconjurat dacă doar 6% din granița ta terestră este reprezentată de țări NATO", a declarat secretarul britanic al apărării. Citește și: Operațiunea „Parada de 9 mai”: Ucraina avertizează că Rusia pregătește „intrarea iminentă în luptă” a trupelor din Transnistria. „Avionul Apocalipsei” va zbura peste Moscova În ceea ce privește bazele NATO din Ucraina, "sunt sigur că ambasadorul ucrainean vă va spune că nu a existat nicio bază NATO în Ucraina", a declarat Wallace, potrivit CNN. "El crede ceea ce vrea să creadă - o ușoară strălucire de disperare", a spus Wallace despre Putin.Anterior, într-un discurs ținut la Muzeul Național al Armatei Britanice, Wallace a reiterat sprijinul ferm al Londrei pentru Kiev în război. "Guvernul britanic - întregul United Kingdon - este solidar cu Ucraina, susținând apărarea curajoasă a suveranității, a integrității teritoriale și a dreptului simplu la un viitor pașnic și prosper", a spus Wallace.

Șeful NATO îi cere lui Putin să oprească războiul Captură video Twitter Jens Stoltenberg
Internațional

Șeful NATO îi cere lui Putin să oprească războiul

Șeful NATO îi cere lui Putin să oprească războiul. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, i-a cerut luni preşedintelui rus Vladimir Putin să pună capăt imediat războiului din Ucraina şi să reia negocierile de pace, dând totodată asigurări că Alianţa Nord-Atlantică va continua să sprijine Ucraina, transmite EFE. "Îi cer din nou preşedintelui Putin, cu ocazia zilei de 9 mai (ziua victoriei împotriva Germaniei naziste - n.r.), să pună capăt imediat războiului, să-şi retragă trupele din Ucraina şi să înceapă negocierile de pace. Rămânem fermi de partea Ucrainei şi vom continua să ajutăm ţara să-şi manifeste dreptul la autoapărare", a declarat Stoltenberg pentru cotidianul german Die Welt. Șeful NATO îi cere lui Putin să oprească războiul Stoltenberg a respins totodată cu fermitate acuzaţiile Moscovei potrivit cărora NATO se comportă "agresiv". "Pe parcursul a mai bine de şapte decenii, am fost în stare să evităm războiul cu aliaţii noştri. NATO este o alianţă defensivă, iar criza actuală demonstrează că este vital ca Europa şi America de Nord să rămână unite în interiorul NATO pentru a garanta pacea şi a proteja valorile libertăţii şi democraţiei", a apreciat şeful NATO. Citește și: Operațiunea „Parada de 9 mai”: Ucraina avertizează că Rusia pregătește „intrarea iminentă în luptă” a trupelor din Transnistria. „Avionul Apocalipsei” va zbura peste Moscova El a subliniat că Alianţa Nord-Atlantică, la fel ca Uniunea Europeană, s-a clădit pe "ruinele celui de-al Doilea Război Mondial pentru a evita războiul", potrivit Agerpres. Stoltenberg a amintit că, în trecut, Moscova s-a folosit cu regularitate de ziua de 9 mai pentru "a difuza informaţii false despre Occident şi pentru a critica NATO". "Pornesc de la premisa că Putin va disemina din nou minciuni despre NATO şi Occident în cadrul evenimentelor de 9 mai din acest an", a menţionat şeful Alianţei Nord-Atlantice.

NATO avertizează: Rusia va continua distrugerile (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

NATO avertizează: Rusia va continua distrugerile

NATO avertizează: Rusia va continua distrugerile. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că Alianţa Nord-Atlantică "nu a observat nicio schimbare" în strategia nucleară a Moscovei, însă a avertizat că trebuie să ne pregătim pentru "şi mai multe distrugeri masive" comise de Rusia în războiul din Ucraina şi a pledat pentru "intensificarea" livrărilor de arme către Kiev, transmite duminică EFE. NATO avertizează: Rusia va continua distrugerile "Trebuie să ne pregătim pentru ofensiva rusă, pentru o şi mai mare brutalitate, mai multă suferinţă şi chiar o mai mare distrugere masivă a infrastructurii critice şi a zonelor rezidenţiale", a apreciat Stoltenberg într-un interviu publicat duminică de cotidianul belgian Le Soir. Chiar şi aşa, a continuat Stoltenberg, "de la începerea războiului din Ucraina, la 24 februarie, NATO nu a văzut nicio schimbare în strategia nucleară a Rusiei", în pofida ameninţărilor proferate de preşedintele rus Vladimir Putin de a folosi arme de acest tip. Stoltenberg pledează pentru furnizarea de armament Ucrainei "Este de datoria noastră să reducem acest risc. NATO este alianţa cea mai puternică din lume. Iar mesajul nostru este clar: după folosirea armelor nucleare, vor exista doar învinşi în toate taberele", a avertizat fostul premier norvegian, care a atras atenţia că, "din nefericire", acest război "ar putea dura luni sau chiar ani". Citește și: Marcarea sfârșitului celui de-al doilea război mondial trimite Rusia și SUA în plin război rece: șeful Dumei de la Moscova acuză Washingtonul de implicare directă în războiul din Ucraina Pentru "a respinge invazia rusă în mod sustenabil şi de succes", Kievul trebuie "să treacă la arme occidentale moderne", a spus el. "Ucraina are nevoie urgent de armament greu. Occidentul trebuie să-şi intensifice livrările, să facă mai mult şi să se pregătească pentru un angajament pe termen lung. Trebuie să ne asigurăm că Ucraina se poate apăra. Curajul şi vitejia militarilor ucraineni nu vor fi de ajuns. Este nevoie şi de un sprijin militar susţinut din partea Occidentului", a pledat Stoltenberg. Putin voia mai puțin NATO, a primit mai mult "Putin a început războiul pentru că voia mai puţin NATO la frontierele sale. A obţinut exact contrariul, adică mai mult NATO la frontierele sale, mai multă prezenţă a Alianţei pe flancul estic şi, posibil, doi noi membri (Suedia şi Finlanda) ai NATO", a explicat el, adăugând că, dacă cele două ţări decid în cele din urmă să se alăture Alianţei Nord-Atlantice, ele "vor putea să se integreze rapid". Stoltenberg se aşteaptă ca la summitul din Madrid al alianţei, de la sfârşitul lunii iunie, liderii ţărilor NATO "să accepte să-şi consolideze capacităţile de apărare şi descurajare", dat fiind că "ne confruntăm cu cea mai mare provocare de securitate a acestei generaţii", nu doar din cauza Rusiei, ci şi din cauza terorismului, a atacurilor cibernetice şi a implicaţiilor ascensiunii Chinei asupra politicii de securitate. "Aliaţii NATO au fost cândva inamici, dar am reuşit să construim instituţii precum NATO şi Uniunea Europeană pe ruinele celui de-al doilea Război Mondial pentru a evita războiul", a amintit Stoltenberg.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră