sâmbătă 30 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: CCR

190 articole
Eveniment

Ministerul Justiției desființează pachetul Ciolacu

Și ministerul Justiției desființează pachetul Ciolacu: proiectul de lege are nevoie de avizul CSAT și ar putea fi neconstituțional, scrie Profit, care a consultat avizul dat de acest minister, condus de liberala Alina Gorghiu. Tot azi, Consiliul Economic și Social a dat aviz negativ proiectului de lege pe care Guvernul intenționează să-și asume răspunderea. Citește și: Ciolacu a mințit din nou: creșterile de taxe și impozite, de cinci ori mai mari decât tăierile de cheltuieli ale statului. În iulie spunea: „Greul trebuie să îl ducă statul, nu mediul privat” În plus, în avizul ministerului Justiției se arată că magistrații ar putea ataca la CCR plafonarea sporului pentru condiții de muncă în condiții vătămătoare, întrucât această măsură ar afecta independența Justiției. Ministerul Justiției desființează pachetul Ciolacu „Se intenționează reglementarea unui impozit suplimentar în sarcina instituțiilor de credit, datorat pe lângă impozitul pe profit, - respectiv impozitul pe cifra de afaceri. Considerăm că introducerea a două impozite distincte, ale căror baze impozabile se suprapun parțial, ar putea fi considerată o injustă așezare a sarcinii fiscale, contrat art 56, alin (2) din Constituție", potrivit documentului obținut de Profit.ro. În consecință, ministerul Justiției recomandă obținerea unui aviz pe această măsură de la Consiliul Concurenței, Banca Națională și Asociația Română a Băncilor. „Reducerea sporurilor pentru condiții vătămătoare sau periculoase poate avea un impact asupra principiilor referitoare la independența justiției și a statului de drept, afectând astfel securitatea financiară a magistraților consacrată de art. 124 alin (3) și art 132 alin (1) din Constituție", se mai arată în aviz. Citește și: Bugetarii cu salarii și averi uriașe care l-au îndemnat pe Ciolacu să atace sectorul privat: familia Socol, finanțiștii favoriți ai lui Dragnea, câștigă 12.000 de euro pe lună, de la stat Și Consiliul Economic și Social (CES) a desființat pachetul Ciolacu de măsuri fiscale: ia 100 de miliarde de lei de la mediul privat și taie cheltuielile cu doar 16 miliarde de lei, apreciază această instituție. CES a emis aviz negativ la așa numitul proiect de lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung.

Ministerul Justiției, condus de Alina Gorghiu, desființează pachetul Ciolacu Foto: Facebook
Comedia desființării pensiilor speciale ale parlamentarilor se repetă Foto: Captură video
Politică

Comedia desființării pensiilor speciale parlamentarilor

Comedia desființării pensiilor speciale ale parlamentarilor se repetă: foștii deputați și senatori atacă în grup noua lege. Aceștia repetă un scenariu care s-a mai jucat: vechea lege prin care se desființau pensiile speciale ale parlamentarilor, promulgată în februarie 2021, a picat la CCR în 15 luni de la promulgare, adică în mai 2022, după ce a fost contestată de sute de foști aleși. Citește și: Rectorul SNSPA: George Simion, declarat persona non-grata de două state vecine, susținut de „vechi simpatizanți ai URSS, unii declarați colaboratori ai Securității” Legea din 2021 a căzut la CCR din vicii de procedură. Comedia desființării pensiilor speciale ale parlamentarilor se repetă Doar în Maramureș, sunt 15 foști parlamentari care au dat în judecată Legislativul. Printre aceștia se află și Viorica Cherecheș, mama actualului primar al municipiului Baian Mare, Cătălin Cherecheș, care susține că ar fi revenit în PSD. Potrivit 2MNews.ro, sunt două procese colective deschise împotriva secretariatelor generale ale Senatului și Camerei Deputaților, unul deschis de trei foști parlamentari și altul de 12 ex-parlamentari. Și fostul deputat Eugen Nicolicea, reprezentat al Asociaţiei foştilor parlamentari, a anunţat că va ataca în instanţă proiectul pentru eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor, susţinând că acesta este un „copy paste” după actul normativ declarat anterior neconstituţional de Curtea Constituţională. „Fiecare parlamentar sau fost parlamentar va acționa în instanță în momentul în care nu va primi această indemnizație. După care, în Instanță, se face o sesizare către Curtea Constituțională. De ce spun această procedură cu Instanța? Pentru că premierul nu vrea și nu are motive să facă o sesizare către Curtea Constituțională, parlamentarii nu se adună 50, 25 de deputați sau 25 de senatori, președintele nici atât, avocatul poporului, după timorarea de data trecută nu știu ce va face, și prin urmare nefiind un control de constituționalitate ex-ante, nu poți ajunge acolo decât pe calea unui proces”, a explicat Nicolicea. Citește și: EXCLUSIV Generalul SRI la care este conectată gruparea GPL Caracal-Crevedia, scandaluri cu Coldea, Sebastian Ghiță și procurorul Negulescu. Generalul Iancu, în anturajul LOV El s-a plâns că are o pensie prea mică: „După 7 mandate, mi s-au luat în considerare trei, adică patru mandate parcă aş fi fost pe stradă. Asta este prima limitare. După trei mandate luate în considerare, a mai intervenit o nouă limitare, că nu pot să depăşesc salariul deputatului în funcţie. (…) Deci, în prezent am 10.951, exact cât are un deputat în funcţie”.

Tăierea pensiilor speciale, amânată din nou Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Tăierea pensiilor speciale, amânată din nou

Tăierea pensiilor speciale a fost amânată din nou: sesiunea extraordinară a Parlamentului în care ar fi trebuit reglementate obiecțiile Curții Constituționale a fost abandonată, în pofida angajamentelor de acum două săptămâni, susțin surse politice. Citește și: Cum arată vila cât un hangar pe care Ciolacu ar trebui să o împartă cu nevasta la divorț. Premierul deja s-a separat de soție în privința părților sociale CCR a decis, la începutul lunii august, că pensiile speciale nu pot fi „recalculate negativ”, acestea putând fi doar majorate de legiuitor pentru a fi „în concordanţă cu principiul neretroactivităţii legii”. În legătură cu impozitarea pensiilor speciale, judecătorii CCR au decis că partea necontributivă a pensiilor de serviciu poate face obiectul unei impozitări distincte faţă de partea sa contributivă, condiţionat de aplicarea acesteia tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu, fără distincţie. Impozitarea, însă, nu trebuie să fie prea mare pentru că ar avea „un caracter sancționator”. Tăierea pensiilor speciale, amânată din nou „Săptămâna viitoare vom convoca Parlamentul în sesiune extraordinară pentru a modifica Legea pensiilor speciale în acord cu obiecțiile CCR. Îi solicit Ministrului Justiției ca până atunci să formuleze amendamentele contestate de Curte cu privire la pensiile de serviciu ale magistraților. Este absolut necesar ca această Lege să intre în vigoare cât mai rapid astfel încât România să poată accesa banii europeni din #PNRR. Nu ne permitem să pierdem fonduri europene din cauza pensiilor speciale!”, a scris Ciolacu pe Facebook, la 3 august. Până acum, ministerul Justiției nu a prezentat vreun amendament care să pună proiectul de lege în acord cu obiecțiile CCR. Potrivit unor surse politice, problema pensiilor speciale se amână până când premierul Ciolacu va discuta, la Bruxelles, cu oficialii UE mai multe probleme legate de PNRR, inclusiv procentul de 9,4% din PIB alocat pensiilor. Vizita ar urma să aibă loc pe 23 august și, alături de Ciolacu ar urma să meargă mai mulți miniștri, printre care și cel al Muncii, Simona Bucura Oprescu. Însă alte tentative ale guvernării PSD-PNL de a renegocia prevederea din PNRR privind alocarea din buget, pentru pensii, inclusiv cele speciale, a 9,4% din PIB a fost un eșec. În mai 2023, miniștrii Budăi (Muncă) și Boloș (MIPE, la acel moment) au fost la Bruxelles, dar nu au reușit să elimine acest procent. Comisia Europeană ar fi amânat pentru ianuarie 2024 îndeplinirea condițiilor din jalonul III al PNRR.

Cum explică pensionarii speciali de la CCR decizia de a pica legea care le afecta drepturile Foto: CCR
Eveniment

Cum explică pensionarii speciali CCR pica legea afecta

Cum explică pensionarii speciali de la CCR decizia de a pica legea care le-ar fi afectat drepturile: „recalcularea negativă” a pensiilor magistraților încalcă principiul „securității juridice”, se arată în motivarea deciziei. Însă, spun ei, statul are dreptul să le crească pensiile. Prin această decizie, CCR blochează orice diminuare a pensiilor speciale aflate în plată - nu doar ale magistraților - apreciind că ele pot fi tăiate doar în caz de criză economică mondială. În ceea ce privește recalcularea viitoarelor penii de serviciu, Curtea găsește diferite chichițe juridice pentru a susține că legea este confuză, deci „nu îndeplinește cerințele de calitate a legii”. Cum explică pensionarii speciali de la CCR decizia de a pica legea care le afecta drepturile Iată câteva din inovațiile juridice ale CCR, precum „recalcularea negativă”: CCR arată că pensiile magistraților pot fi recalculate doar pentru a crește: „Cu alte cuvinte, modalitatea de calcul al pensiei respective rămâne guvernată de legea sub imperiul căreia a fost obținută. Nu se poate accepta ca, ulterior acestui moment, legiuitorul să stabilească o nouă modalitate de calcul care să conducă la recalcularea negativă a pensiei, însă, din punctul de vedere al securității juridice, ori de câte ori legiuitorul apreciază ca fiind necesar, o îmbunătățire a modului de calcul care să conducă la o creștere a pensiei aflate în plată este în concordanță cu principiul neretroactivității legii, pentru că neretroactivitatea este o garanție pentru cetățean, o protecție constituțională acordată în beneficiul său. Securitatea juridică cere și impune o protecție ascendentă, de sporire a garanțiilor referitoare la conservarea dreptului care a fost dobândit prin emiterea deciziei de pensionare” CCR decide că este „irațional” ca pensiile magistraților să fie calculate în funcție de veniturile din ultimii 25 de ani, acestea trebuie să fie cât mai apropiate de ultimul salariu: „Adunarea cuantumului indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor cu caracter permanent din cei 25 de ani necesari pensionării și împărțirea sumei rezultate la 300 pentru a determina baza de calcul constituie un aspect lipsit de raționalitate în stabilirea unei pensii de serviciu pentru că, în realitate, reprezintă o modalitate de reducere a bazei de calcul, care nu poate conduce, în mod obiectiv, la un cuantum al pensiei cât mai apropiat de cel al venitului ce reprezintă indemnizaţia pentru activitatea desfăşurată în calitate de magistrat. Categoric, jurisprudența Curții Constituționale nu obligă la stabilirea bazei de calcul ca fiind venitul aferent ultimei luni anterioare pensionării, dar exclude posibilitatea ca baza de calcul să fie stabilită prin raportare la media veniturilor persoanei dintr-un interval de 25 de ani, interval în care aceasta a avut diferite funcții, grade, vechimi care nu corespund cu un moment contemporan cu cel al ieșirii la pensie. Astfel, în stabilirea bazei de calcul poate fi luată în discuție o formulă care să dea expresie veniturilor funcției/gradului/vechimii avute la timpul pensionării, permițând ca valoarea pensiei de serviciu să fie cât mai apropiată posibil de aceea a ultimei remunerații primite”. Pensiile speciale pot fi tăiate doar în caz de criză modnială, acesta fiind motivul pentru care CCR a acceptat legislația guvernului Boc: „Exegeza Deciziei nr.871 din 25 iunie 2010, precitată (și a întregii jurisprudențe a Curții Constituționale bazate pe aceasta) trebuie raportată la situația excepțională de criză economico-financiară în care s-a găsit statul român, în contextul obiectiv al crizei economico-financiare mondiale, aspect care s-a încadrat în cerința apărării securității sale naționale” Citește și: Ștefan Mandachi s-a supărat pe Aeroportul Otopeni pentru că l-a pus să plătească parcarea. Omul de afaceri și-a lăsat mașina timp de șase zile în parcarea unde costă 20 lei/oră Documentul arată că decizia CCR a fost adoptată „cu majoritate de voturi”, deci este posibil să existe puncte de vedere diferite și o opoziție la această motivare. media-169142206596457100Download

Tudorel Toader apără intangibilitatea pensiilor speciale (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Tudorel Toader apără intangibilitatea pensiilor speciale

Tudorel Toader apără intangibilitatea pensiilor speciale. Fost judecător în cadrul Curții de Justiție a Uniunii Europene, profesorul Valerius Ciucă a blamat decizia de declarare a legii ca neconstituțională. Tudorel Toader apără intangibilitatea pensiilor speciale Ciucă a apreciat că dreptul Parlamentului de a reglementa privilegiile nu poate fi îngrădit. Coleg în cadrul Facultății ieșene de Drept, rectorul Universității "A.I. Cuza", fost judecător în cadrul CCR, Tudorel Toader a apreciat că argumentele Curții sunt valide, iar legea trebuie reanalizată. Amândoi consideră însă că o dezbatere profundă nu poate avea loc înainte ca CCR să prezinte motivarea deciziei. Citește și: Guvernul Ciolacu va lăsa Asociația „Dăruiește Viața”, care construiește un spital pentru copiii bolnavi de cancer, fără 50% din venituri: „Sponsorizările sunt șterse” Până acum, în spațiul public a fost difuzat doar un rezumat al acesteia. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cei de la PNL aşteptăm scuzele comediantului Ciolacu, spune Robert Sighiartău Foto: Facebook Robert Sighiartău
Politică

Cei de la PNL aşteptăm scuzele comediantului Ciolacu

Liberalul Robert Sighiartau, după ce CCR a declarat parţial neconstituţionale modificările vizând pensiile speciale: „Noi, cei de la PNL, aşteptăm public scuzele comediantului Ciolacu”, a scris vicepreședintele PNL pe Facebook. De altfel, încă din 29 iunie, prim-vicepreședintele PNL Dan Motreanu a spus că Marcel Ciolacu ar trebui să își depună mandatul dacă proiectul pentru eliminarea pensiilor speciale nu este aprobat de Curtea Constituțională. Cei de la PNL aşteptăm scuzele comediantului Ciolacu „Misiune îndeplinită ! Noi cei de la PNL aşteptăm public scuzele comediantului Ciolacu”, a scris Sighiartău miercuri pe Facebook. Cu o zi în urmă, când anunţa că urmează decizia Curţii Constituţionale privind pensiile speciale, deputatul PNL a redistribuit postarea sa din ziua în care legea a fost votată pentru prima dată în Camera Deputaţilor, în 26 iunie. „După ce, timp de 1 an şi 6 luni, Marcel Ciolacu şi ministrul său Budai au aruncat tot felul de tiribombe şi fumigene cu legea pensiilor şi a salarizării, a impozitării globale, a reducerii impozitării etc. astăzi, după votul din plen pentru eliminarea pensiilor speciale, a lansat un atac nedemnn la adresa PNL, deşi împreună cele 2 partide au votat legile propuse de PSD astăzi. Marcel Ciolacu continuă aceeaşi strategie ticaloasă pe care a dus-o la adresa PNL, dar de data asta din calitatea de prim-ministru. Ca atare, îi lansez o provocare lui Marcel Ciolacu în care onoarea joacă un rol important. Asta pentru că dânsul pune un mare preţ, aşa cum a declarat-o de multe ori, pe statura morală a unui om politic. Domnule Ciolacu, dacă CCR declară neconstituţională legea pe care am votat-o astăzi în parlament, vă rog să vă onoraţi cu demnitate cuvântul şi să faceţi un pas în spate. Pentru că aţi stiut că legea va fi neconstituţională şi aţi minţit poporul român, atacând PNL”, afirma atunci Robert Sighiartău. Citește și: Valentina Saygo, fost secretar de stat și consultant fiscal, desființează proiectul lui Ciolacu de a majora birurile: „60 de pagini pline de ură viscerală, nu rămâi decât cu greață!”

Cine a îngropat tăierea pensiilor speciale Foto: Inqaum/ Octav Ganea
Eveniment

Cine a îngropat tăierea pensiilor speciale

Cine a îngropat tăierea pensiilor speciale: șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Alina Corbu, o judecătoare suspectă de plagiat, fiica unui primar PSD. Citește și: EXCLUSIV Azilul ororilor din Mureș, controlat de subprefectul Pălășan, omul de casă al „baronului” local PSD Vasile Gliga. „Baronul” și-a făcut fata deputată și șefă PSD Mureș și ginerele, senator Dar și un fost consilier al lui Ion Iliescu, Marian Enache, acum președinte al CCR. Citește și: Motivul halucinant pentru care Colegiul Medicilor nu vrea să-i ancheteze pe medicii de la spitalul Urziceni, unde o gravidă a născut pe trotuar. Vinovată: asistenta Enache, care a avut beneficiat și de avantajele unui certificat de revoluționar, a fost suspectat și de faptul că, pe vremea când era avocat la Vaslui, a fost turnător al Securității. Citește și: CCR a respins legea prin care se tăiau pensiile speciale și creștea vârsta de pensionare El ar fi autorul raportului de respingere a noii legi de tăiere a pensiilor speciale. Citește și: EXCLUSIV Cum a dat afaceristul Marcel Ciolacu o țeapă de 11.000 de euro statului Alina Corbu este cea care conduce ÎCCJ, instituția care a atacat la CCR proiectul de lege de tăiere a pensiilor speciale. Cine a îngropat tăierea pensiilor speciale În 2014, Corbu a fost acuzată de DNA că i-a spus unei alte inculpate din dosar că este interceptată de procurori. Ea a fost trimisă în judecată, a câștigat procesul, dar dosarul a fost secretizat, așa că nu se știe care a fost motivul achitării. Citește și: EXCLUSIV De ce l-a iertat ANAF pe Marcel Ciolacu de o țeapă de 11.000 de euro dată statului LINX (un proiect al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație) a analizat doctoratul ei și a descoperit zeci de fragmente preluate fără sursă, citări incorecte, greșeli de gramatică. Însă, în perioada 2019-2021, Comisia de Etică a Universității București a clasat ”pe motive de procedură” trei sesizări legate de suspiciuni de plagiat masiv – sute de rânduri – în lucrarea de doctorat a judecătoarei Corina Alina Corbu, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, scria G4Media în 2022. „În 2014, Corbu a primit 40.000 de lei de la tatăl ei, fără ca nici o declarație de avere a acestuia – consilier local în Vaslui – să justifice suma. Sunt ceea ce se numesc «bani negri»”, scria Newsweek România, în 2019. Tatăl lui Corbu a fost primar PSD. Recent, Curtea de Apel București a stabilit ca președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Corina Corbu, să primească daune morale de 200.000 de lei pentru prejudiciul suferit în dosarul DNA în care a fost acuzată de favorizarea infractorului, însă în care a fost achitată, a arătat Europa Liberă România. Dublu pensionar special, revoluționar și, probabil, turnător Președintele CCR, Marian Enache a fost consilier al fostului președinte, între 1992 și 1993. Ulterior, Iliescu l-a trimis ambasador la Chișinău. În 2016, PNL a contestat numirea sa la CCR, întrucât, deși Senatul l-a votat, el nu avea, oficial, susținerea nici unui grup parlamentar. În 2009, Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității a precizat că Marian Enache a avut dosar de rețea, dar că dosarul nu mai există în arhivele CNSAS. „În baza notei de constatare nr. S/DI/I/585, din data de 23.03.2009, întocmită de către Direcţia de Specialitate, din cadrul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în care se regăsesc următoarele elemente: SRI a comunicat că domnul Enache Marian figurează cu dosar F.R. (fond reţea) 7259/Vaslui, dar dosarul nu s-a păstrat în arhivă”, susținea CNSAS. Enache a bifat de-a lungul carierei politice cinci partide: FSN (1990-1992), FDSN (1992-1997), ApR (1997-2002), PC (2008-2012) și UNPR (2012-2016). Citește și: Valentina Saygo, fost secretar de stat și consultant fiscal, desființează proiectul lui Ciolacu de a majora birurile: „60 de pagini pline de ură viscerală, nu rămâi decât cu greață!” În 2022, el a primit de la statul român: un salariu de judecător la CCR - 374.000 lei/an - pensia de judecător la CCR - 439.000 lei/an - și pensia de ex-deputat - circa 55.000 de lei. De altfel, toți judecătorii CCR sunt sau vor fi beneficiari ai pensiilor speciale. Doi dintre ei, Cristian Deliorga și Gheorghe Stan, au fost plasați la CCR cu influența politică a lui Liviu Dragnea. Un altul, Bogdan Licu, a fost acuzat de plagiat. El a cerut și a câștigat în instanță dreptul de a renunța benevol la titlul de doctor, dar a negat că a plagiat. Și Licu a fost plasat în CCR cu sprijinul PSD.

CCR a respins legea prin care se tăiau pensiile speciale Foto: CCR
Eveniment

CCR a respins legea prin care se tăiau pensiile speciale

CCR a respins legea prin care se tăiau pensiile speciale și creștea vârsta de pensionare a beneficiarilor. Judecătorii CCR sunt ei înșiși beneficiari ai unor pensii speciale uriașe. Unii dintre ei, precum președintele CCR, Marian Enache, cumulează această pensie cu cea de parlamentar. În plus, pensia se acordă de la momentul la care sunt îndeplinite condițiile de pensionare, deci majoritatea judecătorilor CCR o cumulează cu salariul. CCR a respins legea prin care se tăiau pensiile speciale Curtea Constituţională a discutat, miercuri, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) în legătură cu modificările legii privind pensiile de serviciu. Citește și: Valentina Saygo, fost secretar de stat și consultant fiscal, desființează proiectul lui Ciolacu de a majora birurile: „60 de pagini pline de ură viscerală, nu rămâi decât cu greață!” Judecătorii CCR au decis că legea este constituțională în ansamblul ei, dar are și articole care încalcă Constituția. În aceste condiții, legea se va întoarce la Parlament pentru a fi pusă în acord cu decizia CCR. Pe 29 iunie, ÎCCJ a anunţat că a decis să sesizeze Curtea Constituţională în legătură cu modificările legii privind pensiile de serviciu, dar şi a legii privind cumulul pensiei cu salariul. Ambele legi au trecut în 28 iunie de Parlament, fiind în faza de control al constituţionalităţii, înainte de a fi trimise preşedintelui Klaus Iohannis pentru promulgare. Potrivit unor surse citate de SpotMedia, raportor al raportului de respingere a legiide reducere a pensiilor speciale ar fi fost Marian Enache, fost consilier al lui Ion Iliescu și deputat PDSR. Raportul invocă „independența Justiției” pentru a respinge textele care prevedeau ca baza de calcul a pensiei de serviciu să fie media veniturilor întregii cariere și să nu mai fie actualizată conform veniturilor celor în activitate, iar vechimea viitorilor pensionari să fie de 25 de ani efectiv în magistratură.

CCR va respinge tăierea pensiilor speciale Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

CCR va respinge tăierea pensiilor speciale

CCR va respinge, mâine, proiectul de lege privind tăierea pensiilor speciale, afirmă surse Spotmedia. Acest site a obținut raportul de respingere, raport elaborat de însuși președintele CCR Marian Enache, benefiar a două pensii speciale - de magistrat și de fost parlamentar. De altfel toți judecătorii CCR sunt sau vor fi beneficiari ai unor pensii speciale uriașe, de 25-30.000 lei/lună, pe care le vor putea cumula cu salariul de la această curte. CCR va respinge tăierea pensiilor speciale Raportul invocă „independența Justiției” pentru a respinge textele care prevedeau ca baza de calcul a pensiei de serviciu să fie media veniturilor întregii cariere și să nu mai fie actualizată conform veniturilor celor în activitate, iar vechimea viitorilor pensionari să fie de 25 de ani efectiv în magistratură. Nici recalcularea pensiilor aflate în plată n-ar fi posibilă, arată documentul publicat de Spotmedia. Recalcularea ar fi posibilă doar în condiții de criză economică. Puteți citi aici întregul articol Spotmedia: „Exclusiv Pensiile speciale la CCR - Raportul președintelui Curții pregătește daună totală (document)” La 29 iunie, Adunarea Generală a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a decis să sesizeze Curtea Constituțională a României (CCR) pe legea eliminării pensiilor speciale. „Avem 0,85% din PIB pensii speciale. Nu se numesc pensii speciale decât o parte dintre ele. Unele se numesc pensii de serviciu. Eu cred că putem să le numim şi pensii de recunoştinţă sau contribuţii de recunoştinţă. Nu le numim pensii speciale. Dar ele tot aia sunt, pentru că nu respectă niciunul dintre cele trei criterii pe care le avem noi toţi ceilalţi muritori: durata de cotizaţie, vârsta de pensionare şi modul de calcul al pensiei, în aşa fel încât, dacă anul acesta vorbim de 0,85% din PIB, care reprezintă pensiile speciale, în doi - trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% şi atunci va fi din ce în ce mai greu să arătăm că acestea sunt o cheltuială bugetară nu numai inacceptabilă, dar insuportabilă, nesustenabilă", spunea, în ianuarie Eugen Rădulescu, fost director în cadrul BNR. Citește și: Marțea neagră a sectorului privat: proiect de OUG cu măsurile de spoliere pentru a acoperi gaura de la buget. Afectați: proprietarii de locuințe, microîntreprinderile, IT-iștii

CCR a amânat decizia privind pensiile speciale Foto: CCR
Eveniment

CCR a amânat decizia privind pensiile speciale

CCR a amânat decizia privind pensiile speciale oentru data de 2 august. PNRR ar putea fi în pericol, pentru că România nu a îndeplinit acest jalon. Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a contestat, la 29 iunie, la Curtea Constituțională în întregime legea pensiilor speciale și legea care interzice cumulul pensie-salariu la stat. Decizia a fost luată în unanimitate. CCR a amânat decizia privind pensiile speciale Judecătorii îi motivează decizia prin „necesitatea unor lămuriri suplimentare“. - Dosar nr.1727A/2023 - Obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, obiecție formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție - amânat pentru 2 august - Dosar nr.1726A/2023 - Obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii privind unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, obiecție formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție - amânat pentru 21 septembrie. Amânarea afectează depunerea cererii pentru tranșa a treia pentru banii din Planul Național de Redresare și Reziliență, deoarece Guvernul trebuie să adopte cele două legi până la începutul lunii septembrie. Citește și: Firea și Pandele au părăsit România și se află în țara în care este refugiat Sorin Oprescu. Cei doi, demascați de amicul lor, Ciutacu: Firea a plecat pe la protocol, cu pălărie mare și ochelari de soare „La data de 29.06.2023, ora 13.00, constituită în Secţii Unite ale ICCJ, în conformitate cu prevederile art.27 lit.b din Legea nr.304/2022 privind organizarea judiciară, în temeiul art.146 lit.a) din Constituţia României şi art.15 alin.(1) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu participarea unui număr de 87 de judecători, cu respectarea cerinţelor de cvorum prevăzute de lege, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, în unanimitate, sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare în ceea ce priveşte: Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr.277/2015 privind Codul fiscal (PL-x nr.244/2023); Legea privind unele măsuri pentru continuarea activităţii de către persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare”, conform unui comunicat al ICCJ.

Înalta Curte a decis să atace la CCR noua lege a pensiilor Foto: ICCJ
Eveniment

Înalta Curte decis să atace la CCR noua lege a pensiilor

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis să atace la CCR și noua lege a pensiilor speciale și pe cea privind cumulul pensiei cu salariul. Ieri, președintele ICCJ, Alina Corbu, a convocat adunarea generală a judecătorilor din această instituție pentru a dezbate dacă vor contesta sau nu noua lege a pensiilor. Înalta Curte a decis să atace la CCR noua lege a pensiilor Azi, ICCJ a decis să sesizeze, vineri, Curtea Constituțională, deși pentru magistrați, reforma pensiilor speciale nu se va aplica până în 2028, iar toate schimbările se vor petrece treptat, până în 2043, anunță Pro TV. În plus, potrivit unor surse, ei vor ataca și legea care limitează cumulul pensiei cu salariul. Vicepremierul Cătălin Predoiu, ministru de Interne, a fost întrebat, joi, cum comentează intenţia ÎCCJ de a ataca la CCR proiectul de lege care a trecut de Parlament privind pensiile speciale. „Şi primul-ministru şi preşedintele Senatului şi subsemnatul şi alţi colegi din partide au avut consultări cu sistemul judiciar, permanent. Am explicat ce se poate şi ce nu se poate din perspectiva limitelor destul de rigide impuse de criteriile stabilte anterior în PNRR dar în acelaşi timp că prevederile legale vor respecta tot ceea ce înseamnă statutul magistraţilor şi independenţa magistratului” , a spus ministrul Predoiu, potrivit News.ro. Citește și: Adolescentul ucigaș cu sânge rece din Craiova trecuse toate examinările psihologice la liceul militar din oraș, deși apropiații susțin că era de multe ori agresiv. Cine răspunde „Nu ar fi un eveniment inedit pentru că în general, Înalta Curte îşi manifestă un rol destul de proactiv, am văzut în ultimii ani, în a sesiza CCR, a făcut-o recent şi cu Codurile de procedură penală şi Codul penal, unele sesizări au fost respinse, altele admise. Până la urmă este un mecanism democratic dar sunt curios care sunt motivele”, a mai afirmat demnitarul liberal.

Judecătorii ICCJ vor sesiza CCR Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Judecătorii ICCJ vor sesiza CCR

Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) au fost convocați, joi, pentru a decide dacă vor sesiza CCR în legătură cu noua lege a pensiilor speciale, scrie G4Media. Judecătorii ICCJ vor sesiza CCR „La data de 29 iunie 2023, ora 13:00, judecătorii instanței supreme sunt convocați în sistem de videoconferință pentru constituirea în secții unite în vederea exercitării atribuției pentru: 1. Sesizarea Curții Constituționale în vederea exercitării controlului de constituționalitate înainte de promulgare asupra legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a legii nr. 227/2015 privind codul fiscal; 2. Sesizarea Curții Constituționale în vederea exercitării controlului de constituționalitate înainte de promulgare asupra legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a legii nr. 227/2015 privind unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare”, se arată în convocarea transmisă de Corina Corbu, președintele ICCJ. Citește și: Adolescentul ucigaș cu sânge rece din Craiova trecuse toate examinările psihologice la liceul militar din oraș, deși apropiații susțin că era de multe ori agresiv. Cine răspunde Mai multe analize arată însă că noua lege nu abrogă nici o pensie specială, iar impactul bugetar este, probabil, nesemnificativ. Guvernul a refuzat să publice propria evaluare privind imactul buegtar sau să facă publică evaluarea Băncii Mondiale.

Regii bugetarilor - 14.000 de euro lunar (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Regii bugetarilor - 14.000 de euro lunar

Regii bugetarilor - 14.000 de euro lunar. Cei doi ieşeni din cadrul Curţii Constituţionale se pot considera regii bugetarilor din România. Regii bugetarilor - 14.000 de euro lunar Preşedintele CCR, Marian Enache, şi judecătorul Iulia Scântei ridică 20-30.000 de lei lunar numai din salariu. Leafa de judecător constituţional nu este, însă, singura sursă de venituri şi nici măcar cea mai importantă. Citește și: Judecătorii cer să fie lăsați să muncească până la 70 de ani! Se întâmpla însă în 1932 Indemnizaţia de judecător a lui Enache este depăşită de veniturile din pensii, care au totalizat anul trecut 438.965 lei. Citește și: EXCLUSIV Statul a cumpărat un parc eolian cu 15 milioane de euro, dar nu are drept de proprietate pentru că acesta e ipotecat în favoarea vânzătorului. Tranzacția, la notariatul judecătoarei CCR Scântei Continuarea, în Ziarul de Iași.

Probabil cel mai bine plătit bugetar: Marian Enache, încadrat în poză de foștii colegi de partid Năstase și Văcăroiu Foto: Pro TV
Politică

Probabil cel mai bine plătit bugetar

Probabil cel mai bine plătit bugetar este un revoluționar de Vaslui, lansat politic de Ion Iliescu și judecător la CCR din 2016. Avocatul Marian Enache este acum chiar președintele CCR. Probabil cel mai bine plătit bugetar Statul român îi plătește un salariu și două pensii, ambele speciale. În total, de la stat, el încasează circa 880.000 de lei pe an: salariu de judecător la CCR, 374.725 lei, pensia de judecător - 438965 lei și cea de deputat - 55.536 de lei. O declarație de avere din 2018 arată că el a încasat, în 2017, și pensie de avocat - 22.119 lei, și indemnizație de revoluționar - 12.492 de lei. Marian Enache era avocat la Vaslui, dar, după 1990, a fost membru CPUN și a fost preluat de Ion Iliescu, care l-a susținut să fie parlamentar, consilier prezidențial și apoi ambasador în Republica Moldova. „Dan Voiculescu l-a cooptat pentru scurtă vreme în Partidul Conservator. Gabriel Oprea l-a recuperat şi i-a oferit un loc eligibil pe listele UNPR la alegerile din 2012. Liviu Dragnea l-a propulsat la CCR”, a scris jurnalistul Sebastian Zachmann pe blogul său. Enache a fost deputat FSN in 1990-1992 si PDSR in 1996-2000. Însă, în 1997 a părăsit PDSR și a trecut la ApR, formațiunea lui Teodor Meleșcanu. În 2012 a ajuns deputat din nou, de data aceasta pe listele UNPR, partidul lui Gabriel Oprea. Critic cu pensiile speciale ale altora „Într-o adeverință din 19 mai 2009 a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) instituția precizează că nu are date că Marian Enache a fost colaborator al Securității după ce Serviciul Român de Informații (SRI) a comunicat că „domnul Enache Marian figurează cu dosar F.R. (fond rețea) 7259/Vaslui, dar dosarul nu s-a păstrat în arhivă”, a arătat Europa Liberă. Citește și: Controversatul paznic al pușculiței cu 400.000 euro a lui Simion: diplomă dubioasă, sponsorizări de la oamenii SIE și înalt funcționar de stat, specialist în Diaspora „Omul a avut un dosar de rețea, asta înseamnă că a fost recrutat de Securitate ca informator. Nu știm însă care a fost natura acestei recrutări, când și în ce context a avut ea loc. Prin urmare, nu avem posibilitatea și nici nu este etic să speculăm asupra naturii acestei colaborări”, a declarat pentru Europa Liberă Mihai Demetriade, istoric și consilier superior la CNSAS. În septembrie 2022, el spunea, că, în afară de magistrați, „pentru restul pensiilor speciale, o decizie a CCR trebuie să fie și adecvată. Voi urmări ca deciziile CCR să fie adecvate și realităților socio – economice, fără a încălca prevederile constituționale și legile. În general, trebuie să avem decizii echilibrate și cu măsură. La militari, lucrurile trebuie chibzuite. Și la adoptarea legilor și la pronunțarea deciziilor. Pentru militari, Legiuitorul trebuie să se gândească foarte bine dacă nu este justificat să aibă pensii, indemnizații”.

Viitor ministru al Justiției, Simona-Maya Teodoriu, pensie specială de 30.000 de lei pe lună Foto: Facebook
Eveniment

Viitor ministru Justiției, pensie specială 30.000 lei lună

Potențialul viitor ministru PSD al Justiției, Simona Maya Teodoriu, are o pensie specială de aproape 30.000 de lei pe lună. Ea a fost judecător la CCR între 2015 și 2019. Viitor ministru al Justiției, pensie specială de 30.000 de lei pe lună Potrivit declarației de avere din 2022 - care cuprinde anul fiscal 2021 - ea a primit o pensie de 357.756 de lei, anual. Alte venituri salariale de la stat - indemnizația de deputat, „drepturi salariale” de la CCR, salariu de la un institut al Academiei și salariu de la SNSPA - ajungeau la circa 290.000 de lei. În total, ea a câștigat, în 2021, 650.000 lei - toți banii fiind plătiți de la bugetul statului - adică o medie de 54.000 lei/ lună. În iunie 2018, Digi 24 scria despre ea: „Cine este Simona-Maya Teodoriu, judecătorul CCR care i-a dat o mână de ajutor lui Dragnea”. „CCR a decis că trebuie schimbată „de îndată” compunerea completelor de judecată de la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde se judecă și apelul lui Liviu Dragnea în dosarul angajărilor fictive. Raportor în acest caz a fost judecătoarea Simona-Maya Teodoroiu, numită la CCR în 2015, din partea PSD, pe restul de mandat lăsat vacant de Toni Greblă”, explica acest post de televiziune. În perioada iulie 2007 – noiembrie 2014 a fost membru al Consiliului Naţional de Integritate din partea PSD. Promovată de aripa dură a PSD Teodoriu a fost secretar de stat la Justiție în mai multe rânduri: prima oară, din 2002 în 2005, când cea mai mare parte a timpului ministru plin a fost Rodica Stănoiu, și din 2012 în februarie 2015, în regimul Ponta. În septembrie 2019, Simona Maya Teodoroiu a fost numită agent guvernamental la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), printr-o decizie a fostului premier Viorica Dancilă. Presa relată ca fostul judecător CCR ar fi fost susținută în această funcție de vicepreședintele Camerei Deputaților, Florin Iordache. Citește și: PSD dă României al doilea premier cu studii superioare absolvite la 28 de ani, la o universitate privată. Biografia oficială a lui Ciolacu, de pe site-ul Parlamentului: fără slujbă până la 38 de ani Simona-Maya Teodoriu Foto: Facebook În iunie 2017, trei judecători CCR - Maya Teodoroiu, Valer Dorneanu și Marian Enache - considerau, în opinie separată, că interdicția impusă persoanelor condamnate penal de a ocupa funcția de membri ai Guvernului este neconstituțională, deoarece un condamnat penal este discriminat dacă i se interzice posibilitatea de a face parte din guvern, arăta, în 2020, Ziare.com.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră