marți 14 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

CCR

261 articole
Politică

Ce conține cererea lui Simion de anulare a alegerilor: susține că STS i-a furat 1,6 milioane de voturi

Ce conține cererea lui George Simion de anulare a alegerilor: acesta susține că STS i-a furat 1,6 mililoane de voturi. El invocă în acest sens sondaje nespecificate, care arătau că el va câștiga cu 56% din voturi. Citește și: Nicușor Dan, mesaj către administrația Trump: „Încrezător că SUA rămân un garant al Securității” În plus, ca dovadă a interferenței străine, Simion invocă declarații de susținere în favoarea lui Nicușor Dan. Dar liderul AUR a fost în Italia și s-a întâlnit cu premierul Giorgia Meloni, pentru a a demonstra că aceasta îl susține. Documentul are 16 pagini, fără anexa care ar conține lista celor care l-ar fi susținut, ilegal, pe Nicușor Dan.  Ce conține cererea lui Simion de anulare a alegerilor Care sunt elementele cele mai importante din plângerea lui Simion către CCR: „Sondajele arătau, în medie, în favoarea mea – 56% din voturi, iar în favoarea lui Nicușor-Daniel Dan – 44% din voturi, evoluția intenției de vot arăta un număr de 1.476.922 de votanți care ar fi urmat să fie preluați de mine dintre cei care au votat în turul întâi, ceea ce ar fi condus la câștigarea alegerilor cu mai mult de 6.444 milioane de voturi, față de numărul prefigurat de aproximativ 5.063 milioane de votanți ai lui Nicușor-Daniel Dan (...) Așadar, faptul că a existat o fraudă la vot intermediată de STS este evident, aspect care a condus la răsturnarea rezultatelor alegerilor, prin atribuirea unui număr de aproximativ 1.6 milioane de voturi contracandidatului meu, Nicușor-Daniel Dan” „Referitor la intervenția moldovenească, președinta Republicii Moldova și-a arătat public susținerea față de contracandidatul meu, Nicușor-Daniel Dan, afirmând, cu privire la acesta, că «Succes, Nicușor Dan! Îți admir decența, rezistența, respectul pentru adevăr. Nu e ușor în vremuri populiste!», făcând o paralelă cu situația țării pe care o conduce, despre care a precizat că «Mai multe sondaje arătau că oponentul meu, un personaj controlat de Kremlin, va câștiga alegerile. Nimeni nu credea că vom reuși să ridicăm un val pentru o Moldovă onestă și liberă. Dar am reușit», aluzia fiind că eu sunt un candidat pro-rus”. „Totodată, cu nerespectarea legislației în vigoare privind materialele de propagandă electorală, au fost mobilizați formatori de opinie (influenceri) importanți în susținerea candidaturii lui Nicușor-Daniel Dan, conform Anexei nr. 1 la prezenta, printre care persoane notorii precum Delia Matache, Mihai Bendeac, Imogen, Andreea Suciu, Irina Rimes, Lora Official etc” „Astfel, propagarea agresivă către populația României a unor teorii cvasi-conspiraționiste ce susțineau revenirea la putere a unor mișcări extremiste, distrugerea democrației din România ori ieșirea României din UE, reprezintă acuze de o gravitate extraordinară ce au fost inoculate alegătorilor și care au condus la inducerea lor în eroare cu privire la persoana mea, prin insuflarea unei stări de frică în rândul cetățenilor” Inițial, Simion a recunoscut victoria lui Nicușor Dan și l-a felicitat. „Aş vrea să îl felicit pe contra-candidatul meu, Nicuşor Dan. A câştigat alegerile, a fost voinţa poporului român. Vreau să mulţumesc celor 5 mil. români care şi-au pus încrederea în mine”, a spus liderul AUR în noaptea de 19 spre 20 mai. 

Ce conține cererea lui Simion de anulare a alegerilor: susține că STS i-a furat 1,6 milioane de voturi
Simion contestă la CCR alegerile prezidențiale pe care le-a pierdut. Invocă turism electoral și amestecul Franței
Politică

Simion contestă la CCR alegerile prezidențiale pe care le-a pierdut. Invocă turism electoral și amestecul Franței

Simion va contesta rezultatul alegerilor prezidențiale. Președintele AUR, George Simion, a declarat marți, într-un mesaj video publicat pe Facebook, că va contesta la Curtea Constituțională rezultatul alegerilor prezidențiale din 18 mai, câștigate de Nicușor Dan. Simion va contesta rezultatul alegerilor prezidențiale Liderul AUR a susținut că, așa cum Călin Georgescu ar fi fost „scos pe nedrept” din cursa electorală în 2024, și alegerile din mai 2025 ar trebui anulate de CCR pe aceleași temeiuri: Citește și: Perdanții din USL vor să reformeze politica: după Ponta, și Antonescu se oferă să se lupte „Nu pentru a fi președinte m-am înscris la sfârșitul lunii martie în această competiție, ci pentru a restabili dreptatea.” La cererea publicului Simion a afirmat că decizia de a contesta alegerile vine ca urmare a solicitărilor primite de la susținători în ultimele 24 de ore: „Voi mi-ați cerut, insistent, să ascult de vocea voastră. Vom acționa pe căile legale, și intern, și internațional.” Turism electoral, voturi fictive, ingerințe externe Contestația pe care o va depune AUR se bazează, potrivit liderului partidului, pe „motivele invocate în decizia din 6 decembrie 2024”. Acesta a invocat un buget de 100 de milioane de euro în Republica Moldova pentru „turism electoral”, voturi exprimate de persoane decedate, utilizarea resurselor administrative ale unui alt stat, ingerințe externe, inclusiv din partea Franței și manipularea algoritmilor rețelelor de socializare Simion a solicitat audierea creatorului aplicației Telegram, care ar fi susținut că Guvernul francez a intervenit pentru a limita libertatea de exprimare a opoziției în campania electorală. CCR, obligată să respecte propria jurisprudență George Simion a precizat că AUR va publica modelul contestației, insistând că: „Curtea Constituțională este obligată să țină cont de propria jurisprudență și să fie consecventă în standardul de probațiune.” Totodată, el a cerut retragerea acuzațiilor împotriva lui Călin Georgescu și a lui Bogdan Peșchir, pe care îi consideră victime ale unui sistem politic „ticălos”. De ce l-a felicitat pe Nicușor Dan În final, Simion a explicat gestul de a-l felicita pe contracandidatul său: „Motivul pentru care l-am felicitat pe Nicușor Dan a fost faptul că iubesc România, iubesc poporul român și nu îmi doresc să văd vărsare de sânge în țara noastră.”

Un nou atac la decizia CCR de anulare a alegerilor la Curtea de Apel Ploiești, în ciuda unei hotărâri a Înaltei Curți
Eveniment

Un nou atac la decizia CCR de anulare a alegerilor la Curtea de Apel Ploiești, în ciuda unei hotărâri a Înaltei Curți

Decizia CCR privind alegerile, nou atac. Un judecător de la Curtea de Apel (CA) Ploiești a decis să judece o cerere privind anularea hotărârii Curții Constituționale a României (CCR) din 6 decembrie 2024, care a anulat alegerile prezidențiale, deși Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a stabilit anterior că instanțele judecătorești nu sunt competente în astfel de spețe. Decizia CCR privind alegerile, nou atac Anterior, Înalta Curte admisese într-un caz similar excepția de necompetență generală a instanțelor, stabilind că acestea nu pot judeca hotărârile CCR. Citește și: Fostul ministru PSD Adrian Câciu, acum apropiatul Olguței Vasilescu, atac dur la Bolojan și Boc: „Boc cel Mare, aka Bolojan, va veni pe cal alb” Cu toate acestea, Curtea de Apel Ploiești a decis că este competentă material, teritorial și funcțional pentru a soluționa dosarul, care are ca obiect „anulare act administrativ”, CCR fiind pârâtă în cauză. Magistratul a încuviințat proba cu înscrisuri, inclusiv documente din mediul online și acte ce au stat la baza hotărârii CCR. A fost stabilit un nou termen pentru judecată la data de 27 mai 2025, iar CCR urmează să fie citată. În motivarea deciziei, judecătorul invocă o speță precedentă din 2018, în care Curtea de Apel București ar fi anulat o hotărâre a CCR. Astfel, consideră că instanțele românești pot avea competență în astfel de situații, în ciuda deciziilor definitive ale ÎCCJ. Cererea de suspendare a deciziei CCR, amânată Judecătorul a decis și amânarea judecării cererii de suspendare a executării deciziei CCR, argumentând că o eventuală suspendare fără anularea Hotărârii de Guvern privind organizarea alegerilor nu afectează desfășurarea acestora. Totodată, a fost prorogată discutarea sesizării CJUE, formulată de reclamantă, pentru termenul viitor. Decizia completă a fost publicată pe portalul Curții de Apel Ploiești, cu mențiunea că judecata continuă pe 27 mai, ora 15:30, cu citarea Curții Constituționale. Înalta Curte respinsese anterior o cerere similară La sfârșitul lunii aprilie, un alt complet de la Curtea de Apel Ploiești a admis o cerere asemănătoare, însă ÎCCJ a casat sentința în recurs. Curtea Supremă a stabilit că cererile de suspendare și anulare a hotărârii CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024 sunt inadmisibile. Minuta deciziei ÎCCJ: instanțele nu sunt competente În minuta Înaltei Curți se arată că: Cererea de suspendare a fost respinsă ca rămasă fără obiect; Reclamantul Andrei Ștefan Mitrea a fost considerat fără calitate procesuală activă; Recursurile CCR și ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești au fost admise; Sentința CA Ploiești a fost casată în totalitate; A fost admisă excepția de necompetență generală a instanțelor judecătorești; Cererile au fost respinse ca inadmisibile. Decizia Înaltei Curți este definitivă.

ANALIZĂ Puterea uriașă la care aspiră Simion: numește premierul, judecător la CCR, șefii serviciilor secrete
Politică

ANALIZĂ Puterea uriașă la care aspiră Simion: numește premierul, judecător la CCR, șefii serviciilor secrete

Puterea uriașă la care aspiră George Simion: viitorul președinte numește premierul - post vacant după demisia lui Marcel Ciolacu - un judecător la CCR (mandatul ei expiră în iunie) și șefii serviciilor secrete. Printr-un concurs de evenimente, viitorul președinte va dispune de un spațiu de manevră uriaș, de care nu a mai dispus nici un șef de stat din 2000 până acum.  Citește și: EXCLUSIV Asociatul nepotului lui Ciolacu a finanțat PSD cu 650.000 de lei. Banii, returnați de la buget Puterea uriașă la care aspiră Simion Ce va decide Simion, dacă ajunge președinte, încă din primele zile de mandat: Va desemna viitorul premier, postul fiind vacant. În absența unei coaliții, cu principalul partid parlamentar, PSD, fără lider,  Simion ar avea spațiu de negociere și își poate impune preferatul. El s-a angajat să-l desemneze pe Călin Georgescu în funcția de premier.  Viitorul președinte va numi un judecător la CCR, în locul Liviei Stanciu. Dar expiră și mandatele lui Marian Enache și Atilla Varga, numiți de Senat și Camera Deputaților. Dacă Simion va constitui o nouă majoritate parlamentară, aceasta își va impune oamenii în CCR. Practic, Simion ar putea controla o treime din CCR. Funcția de director al SRI este liberă din iulie 2023. Președintele propune șeful SRI, dar numirea trebuie aprobată de Parlament.  Șeful SIE, fostul deputat PSD Gabriel Vlase, este în funcție din iulie 2018. Șeful SIE este numit de Parlament la propunerea președintelui României. Nu există o procedură de demitere, dar, de obicei, noi șefi de stat forțau demisia acestora.  Șeful STS este numit de CSAT, la propunerea președintelui României.  Mandatul Alinei Corbu la șefia Înaltei Curți de Casație și Justiție expiră în septembrie 2025, fără posibilitatea de a fi reînnoit.  În 2026, expiră mandatele șefilor DNA și Parchetului General. Ei sunt propuși de ministrul Justiției, dar președintele României semnează numirile lor.  În plus, președintele României numește, la propunerea MAE, ambasadorii. De obicei, aceștia au un mandat de patru ani și, de exemplu, în iulie 2025 s-ar încheia, teoretic, misiunea ambasadorului în SUA, Andrei Muraru. 

Judecătoarea suveranistă care vrea „Turul II înapoi” se judecă pentru o pensie specială lunară de circa 30.000 de lei
Eveniment

Judecătoarea suveranistă care vrea „Turul II înapoi” se judecă pentru o pensie specială lunară de circa 30.000 de lei

Judecătoarea suveranistă care vrea „Turul II înapoi”, Lăcărmioara Axinte, se judecă pentru o pensie specială lunară de circa 30.000 de lei: ea a dat în judecată Înalta Curte de Casație și Justiție pentru că i-ar fi stabilit o bază de calcul pentru pensie mai mică cu aproximativ 1.000 de lei. Procesul se derulează acum la Tribunalul Botoșani, de unde este Axinte.  Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real Ea este cea care a inițiat procesele în masă împotriva deciziei CCR de anulare a alegerilor prezidențiale din 2024.  Judecătoarea care vrea „Turul II înapoi” se judecă pentru o pensie specială de 30.000 lei În ultima ei declarație de avere, depusă înainte de pensionare, Axinte avea un salariu anual de 317.604 lei - net, în anul fiscal 2022. În plus, primea o indemnizație de handicap de 4.500 de lei. În 2022, când s-a pensionat, ea a prezentat Casei de Pensii o adeverință de venit brut, lunar, de 33.511 lei, scrie Monitorul de Botoșani. Pensia ei ar fi trebuit stabilită la nivelul a 80% din 37.650 de lei susține ea, dar Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că baza de calcul este doar 36.507 lei, lunar, brut. Diferența a apărut din faptul că, între data în care Axinte a depus cererea de pensionare și cea la care a fost aprobată, ICCJ a emis un ordin prin care indemnizaţia brută cu sporurile aferente funcţiei de vicepreşedinte de tribunal a fost redusă.  „Practic, pârâta Înalta Curte de Casație și Justiție a sancționat-o, la aproape doi ani de la ieșirea la pensie, cu reducerea bazei de calcul a pensiei de serviciu pentru că alte instituții […] au întârziat soluționarea cererii sale de eliberare din funcție”, se arată în plângerea lui Axinte.  Site-ul Hotnews a semnalat prima oară acest proces. 

Val de procese în toată țara prin care se cere anularea deciziei CCR de anulare a alegerilor
Eveniment

Val de procese în toată țara prin care se cere anularea deciziei CCR de anulare a alegerilor

Anularea deciziei CCR, val de procese. Curtea de Apel Iași a început judecarea dosarelor cunoscute ca „CCR-Ploiești”, respingând în serie toate cele 16 plângeri formulate împotriva deciziei Curții Constituționale de anulare a primului tur al alegerilor prezidențiale. Anularea deciziei CCR, val de procese Magistrații ieșeni au refuzat să analizeze cererile pe fond, invocând lipsa de competență legală a instanțelor de a verifica hotărârile CCR. Citește și: EXCLUSIV Declarația la Securitate a lui Crin Antonescu exista la CNSAS din 2005, dar a fost "omisă" în 2009, când Antonescu a candidat la prezidențiale Toate deciziile adoptate luni și marți s-au bazat pe aceeași excepție de „incompetență generală”, motiv pentru care cererile au fost declarate inadmisibile. Cu o singură excepție la Curtea de Apel Ploiești, instanțele din toată țara au respins plângeri similare. Continuarea, în Ziarul de Iași

Continuă să se judece cereri de anulare a deciziei CCR de anulare a alegerilor. ÎCCJ a dispus ca toate să fie respinse
Justiție

Continuă să se judece cereri de anulare a deciziei CCR de anulare a alegerilor. ÎCCJ a dispus ca toate să fie respinse

Judecarea cererilor pentru anularea deciziei CCR. Curtea de Apel Ploieşti respinge cererile privind anularea deciziei CCR care a anulat primul tur al prezidenţialelor Judecarea cererilor pentru anularea deciziei CCR Curtea de Apel Ploieşti a respins marţi, 29 aprilie, două cereri care vizau suspendarea şi anularea deciziei Curţii Constituţionale a României (CCR) din 6 decembrie 2024. Citește și: EXCLUSIV Declarația la Securitate a lui Crin Antonescu exista la CNSAS din 2005, dar a fost "omisă" în 2009, când Antonescu a candidat la prezidențiale Hotărârea CCR a fost cea care a anulat turul întâi al alegerilor prezidenţiale, desfăşurat pe 24 noiembrie. Cererile, respinse ca inadmisibile Potrivit informaţiilor publicate pe portalul instanţelor de judecată, Curtea de Apel Ploieşti a admis excepţia de necompetenţă generală a instanţelor judecătoreşti în aceste cauze. În consecinţă, cererile au fost respinse ca inadmisibile. Deciziile nu sunt definitive. Alte dosare privind anularea deciziei CCR, în curs de judecată Tot marţi, într-un al treilea dosar privind acelaşi subiect, Curtea de Apel Ploieşti a decis amânarea pronunţării pentru ziua de miercuri. Alte două cereri privind anularea hotărârii CCR urmează să fie judecate tot miercuri, 30 aprilie, de aceeaşi instanţă. O decizie anterioară fusese casată de Înalta Curte Săptămâna trecută, un judecător de la Curtea de Apel Ploieşti admisese o cerere similară. Ulterior, însă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a admis recursurile formulate de CCR şi de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti. Astfel, ÎCCJ a casat sentinţa pronunţată iniţial la Ploieşti şi a respins ca inadmisibile cererile de suspendare şi de anulare a hotărârii CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024.

CCR susține că nici un act emis de această instanță nu poate fi atacat: „Competența sa nu poate fi contestată de nicio autoritate publică”
Justiție

CCR susține că nici un act emis de această instanță nu poate fi atacat: „Competența sa nu poate fi contestată de nicio autoritate publică”

CCR susține că nici un act emis de această instanță nu poate fi atacat: „Competența sa nu poate fi contestată de nicio autoritate publică”, se arată într-un comunicat al instituției. Comunicatul CCR vine după ce un judecător de la Curtea de Apel Prahova a anulat decizia CCR de anulare a alegerilor.  Citește și: Cine e udemeristul care îl dă pe Nicușor Dan pe mâna procurorilor: jurist la stat, cu facultate absolvită la 28 de ani, la o universitate privată Curtea mai anunță că a declarat recurs împotriva sentinței pronunțate în data de 24 aprilie 2025 de Curtea de Apel Ploiești, Secția de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr.301/42/2025, prin care a fost anulată și suspendată executarea Hotărârii Curții Constituționale nr.32/2024. CCR susține că nici un act emis de această instanță nu poate fi atacat „În mod regretabil, cu încălcarea prevederilor Constituției României și ale Legii nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, care consacră caracterul general obligatoriu al actelor jurisdicționale ale Curții Constituționale de la data publicării lor în Monitorul Oficial al României, o instanță judecătorească a dispus, fără temei constituțional și legal, cu privire la efectele unei hotărâri obligatorii adoptate de instanța constituțională. Aceste aspecte au determinat Curtea să acționeze procesual pentru a apăra ordinea constituțională și efectele Hotărârii nr.32/2024. Hotărârea Curții Constituționale nr.32/2024 este un act jurisdicțional, adoptat în exercitarea competenței proprii și exclusive prevăzute la art.146 lit.f) din Constituție. Actele jurisdicționale ale Curții Constituționale nu sunt acte administrative și, prin urmare, nu pot fi atacate în contencios administrativ, anulate sau suspendate. Ca atare, toate efectele constituționale și legale ale Hotărârii nr.32/2024 se produc pentru viitor, sunt general obligatorii pentru toate autoritățile întrucât fac parte din ordinea constituțională, în temeiul competenței exclusive a Curții Constituționale de a veghea la respectarea procedurii de alegere a Președintelui României. România este un stat de drept în care Curtea Constituțională este independentă față de orice altă autoritate publică și se supune numai Constituției și propriei legi, iar competența sa nu poate fi contestată de nicio autoritate publică. Toți cetățenii au acces la justiție, însă, exercitarea acestui drept și înfăptuirea justiției se realizează numai în condițiile legii, prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege, cu respectarea competenței exprese a instanțelor judecătorești, care nu poate fi extinsă în domenii care sunt excluse controlului judecătoresc. Prin promovarea căii de atac a recursului, Curtea Constituțională a urmărit restabilirea cât mai urgentă, a ordinii constituționale, respectul deplin și neechivoc pentru deciziile și hotărârile sale și eliminarea din ordinea juridică a oricăror interpretări juridice eronate și a aplicării cu rea-credință a legii”, explică CCR. Decizia de la Ploiești, singulară „Curtea Constituțională menționează că, începând cu luna decembrie 2024, au fost promovate în fața instanțelor judecătorești din toată țara peste 200 de acțiuni similare, de contestare a Hotărârii Curții Constituționale nr.32/2024. Până la această dată, instanțele de contencios administrativ, în respectul Constituției și al legii, au respins aceste cereri, sentința Curții de Apel Ploiești fiind una cu totul singulară și izolată. Independența judecătorului nu justifică într-un stat de drept și democratic nesocotirea Constituției și a legii, judecătorul fiind chemat, potrivit art.1 alin.(5) și art.124 din Constituție, să le respecte și să le apere, nu să le încalce. Independența judecătorului nu implică arogarea exercitării de către instanțele judecătorești a unui control de constituționalitate a legilor și înlăturarea de la aplicare a acestora pe motiv că ar contraveni Constituției. Independența judecătorului nu presupune independența acestuia față de însăși sistemul de drept. Judecătorul trebuie să se supună exigențelor cadrului normativ, să-și exercite atribuțiile în limitele statutului și competențelor sale, să interpreteze legile potrivit regulilor de interpretare rațional-juridică a dreptului pozitiv, să aplice legea în mod obiectiv și imparțial și să excludă orice tendințe de voluntarism și arbitrariu în activitatea de înfăptuire a justiției. Justiția se înfăptuiește în numele legii, și nu potrivit convingerilor, percepțiilor sau opiniilor personale ale judecătorului”, mai arată CCR. 

DOCUMENT De ce a anulat judecătorul Alexandru anularea alegerilor: CCR s-a autosesizat ilegal. Plus: CCR nu s-a prezentat la proces
Politică

DOCUMENT De ce a anulat judecătorul Alexandru anularea alegerilor: CCR s-a autosesizat ilegal. Plus: CCR nu s-a prezentat la proces

De ce a anulat judecătorul Alexandru anularea alegerilor: CCR s-a autosesizat ilegal, se arată în motivarea sentinței. În plus, el arată că hotărârile CCR pot fi atacate în instanță, deciziile - nu: „Caracterul general obligatoriu nu poate fi atribuit şi hotărârilor Curţii Constituţionale, astfel că prevalează dispoziţiile din Legea fundamentală mai sus menţionate, care atribuie caracter general obligatoriu doar deciziilor Curţii Constituţionale, nu şi hotărârilor emise de instanţa de contencios constituţional”. Citește și: Cine e udemeristul care îl dă pe Nicușor Dan pe mâna procurorilor: jurist la stat, cu facultate absolvită la 28 de ani, la o universitate privată De ce a anulat judecătorul Alexandru anularea alegerilor „Legal citată, pârâta Curtea Constituţională nu a formulat întâmpinare şi nu s-a prezentat în instanţă pentru a formula apărări”, se consemnează în motivare.   „Pretinsele fraude reţinute în motivarea hotărârii contestate, fără a fi dovedite în mod corespunzător, după cum se va detalia în cele ce urmează, nu vizează cerinţa prevăzută de lege, respectiv votarea şi stabilirea rezultatelor de natură a modifica atribuirea mandatului sau ordinea candidaţilor, ci o etapă anterioară procesului de votare, respectiv etapa derulării campaniei electorale anterioare votului propriu zis, vizând modalitatea de informare a alegătorilor prin intermediul social-media, respectiv finanţarea campaniei electorale, aspecte care nu intră sub incidenţa textului de lege indicat”, mai afirmă judecătorul Curții de Apel Ploiești. „În cazul prevăzut la art. 146 lit f) din Constituţie, conform căruia Curtea Constituţională «f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și confirmă rezultatele sufragiului;», nici Legea nr. 47/1992, nici Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, nu prevăd posibilitatea sesizării din oficiu a Curţii Constituţionale în vederea anulării procesului electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României. Mai mult, dispoziţiile art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004 prevăd în mod expres titularii cererii de anulare a alegerilor, respectiv: partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale și de candidații care au participat la alegeri, fără a fi prevăzută posibilitatea sesizării din oficiu prin încheiere, astfel cum a procedat Curtea Constituţională la data de 6 decembrie 2024”, se arată în motivare.  „În prezenta cauză, pe lângă faptul că nu a existat o cerere de anulare a alegerilor cum prevăd dispoziţiile menţionate, anularea procesului electoral a fost dispusă de Curtea Constituţională după ce procesul de votare pentru turul II începuse, fără a aştepta închiderea votării şi cu încălcarea propriei hotărâri anterioare nr. 31 din 2 decembrie 2024, prin care au fost validate rezultatele primului tur de scrutin, criticile de nelegalitate formulate de reclamantă, în cadrul acestui motiv de nelegalitate, fiind întemeiate”, mai explică Alexandru Vasile. „În prezenta cauză, aspectele reţinute de Curtea Constituţională în motivarea hotărârii atacate se referă la o etapă anterioară procesului de votare, respectiv etapa derulării campaniei electorale anterioare votului propriu zis, vizând modalitatea de informare a alegătorilor prin intermediul social-media, respectiv finanţarea campaniei electorale, aspecte care nu se circumscriu cerinţei din Raportul Comisiei de la Veneția, referitoare la necesitatea ca aspectele invocate să vizeze afectarea rezultatului alegerilor. În consecinţă, Curtea reţine că şi cel de-al patrulea motiv de nelegalitate invocat de reclamantă este întemeiat”, mai explică motivarea. 

DOCUMENT Judecătorul de la Ploiești care a suspendat Hotărârea CCR, cerut în MJ de Cazanciuc (PSD) și Predoiu (PNL)
Eveniment

DOCUMENT Judecătorul de la Ploiești care a suspendat Hotărârea CCR, cerut în MJ de Cazanciuc (PSD) și Predoiu (PNL)

Judecătorul din Ploiești, om de sistem: Alexandru Vasile, judecătorul de la Curtea de Apel care a suspendat Hotărârea CCR de anulare a alegerilor, a fost detașat de două ori în Ministerul Justiției, la Direcția de avizare acte normative. Judecătorul din Ploiești, om de sistem Prima dată, a fost detașat în Ministerul Justiției la data 1 august 2013, la cerea ministrului Justiției de atunci Robert Cazanciuc, actual senator PSD. Cea de-a doua cerere de detașare a fost semnată de liberalul Cătălin Predoiu, actual ministru de Interne și președinte interimar al PNL, chiar în ultima sa zi de ministru al Justiției. Citește și: Cine e udemeristul care îl dă pe Nicușor Dan pe mâna procurorilor: jurist la stat, cu facultate absolvită la 28 de ani, la o universitate privată Dintr-o hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii reiese că ministrul Cătălin Predoiu a invocat în cerere „experiența și pregătirea profesională” ale judecătorulu Alexandru Vasile. Aprobarea cererii de detașare a fost semnată de către judecătorul Mihai Bogdan Mateescu, actualul secretar general al ministerului Justiției. Predoiu l-a vrut cu o zi înainte de ajunul Crăciunului Liberalul Cătălin Predoiu a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii detașarea judecătorului Alexandru Vasile de la Tribunalul Prahova la Direcția de avizare acte normative din Ministerul Justiției pentru o perioadă de trei ani. Se întâmpla în data de 23 decembrie 2020, chiar în ultima sa zi de ministru al Justiției. „În motivarea solicitării se menționează că experiența și pregătirea profesionala a domnului judecător Alexandru Vasile, complexitatea activității și creșterea constantă a volumului de activitate la nivelul Ministerului Justiției, faptul că domnul judecător ar ocupa funcția de personal de specialitate juridică asimilat, potrivit legii, judecătorilor și procurorilor, în cadrul Direcției de avizare acte normative și se precizează atribuțiile postului, în esență constând în analizarea și avizarea, din punct de vedere al legalității, a proiectelor de acte normative din sfera dreptului public”, se menționează în hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii.   Șefii nu au vrut să-l lase pe judecător să plece Judecătorul Alexandru Vasile și-a dat acordul scris pentru a putea fi detașat în Ministerul Justiției, așa cum a cerut ministrul Cătălin Predoiu. Dar președintele Tribunalului Prahova, respectiv cel al Curții de Apel din Ploiești nu au avizat favorabil cererea de detașare, motivând că schema de judecători de la cele două instanțe este incompletă. Cu toate acestea, detașarea a fost aprobată de CSM, sub semnătura judecătorului Mihai Bogdan Mateescu, actualul secretar general al Ministerului Justiției.  CSM a admis detașarea judecătorului Alexandru Vasile la Ministerul Justiției (sursa: CSM) Cazanciuc a deschis drumul detașărilor în MJ Dar judecătorul Alexandru Vasile nu era la prima detașare în Ministerul Justiției. Anterior, în perioada 01.08.2013 – 15.07.2017, a fost detașat tot la Direcția de avizare acte normative din cadrul Ministerului Justiției. Cererea de detașarea a fost semnată atunci de ministrul Justiției Robert Cazanciuc, actual senator PSD. Alina Gorghiu îl face praf pe judecător Liberala Alina Gorghiu, fost ministru al Justiției, nu are aceeași părere ca șeful ei de partid, ministrul Cătălin Predoiu, despre judecătorul Alexandru Vasile. „Povestea de azi este despre cum un judecător neprofesionist decredibilizează întregul sistem de justiție. Din punct de vedere juridic e imposibil de explicat o asemenea minune. E pur și simplu, o soluție aberantă care decredibilizeaza justiția profesionistă. Nu poate avea nicio consecința. Dar, sigur toată propaganda izolaționiștilor va spune: uite, vom avea turul 2 înapoi!”, a scris într-un comentariu pe Facebook Alina Gorghiu după ce judecătorul Alexandru Vasile a decis suspendarea hotărârii CCR privind anularea alegerilor prezidențiale. Magistratul Oțel neagă că i-ar fi naș Presa a relatat că judecătorul Alexandru Vasile ar fi finul magistratului Cătălin Oțel, unul dintre oamenii de bază ai Alinei Gorghiu, cel care a însoțit-o în mai multe deplasări externe, inclusiv în Japonia și Brazilia. Contactat de către DeFapt.ro, magistratul Cătălin Oțel a declarat că judecătorul Alexandru Vasile nu are nici o legătură de rudenie cu el:  „Nu e finul meu. E preluare eronată în presă, din păcate. Am fost colegi în MJ, ca și alte 220 de persoane. (…) Când am intrat în MJ dânsul era deja acolo”. 

Predoiu l-a transferat în MJ pe judecătorul care a suspendat Hotărârea CCR de anulare a alegerilor, acuză Stelian Ion
Eveniment

Predoiu l-a transferat în MJ pe judecătorul care a suspendat Hotărârea CCR de anulare a alegerilor, acuză Stelian Ion

Cazul Ploiești: legăturile judecătorului cu Predoiu. USR-istul Stelian Ion, ex-ministru al Justiției, susține că judecătorul Curții de Apel Ploiești ar avea conexiuni cu actualul ministru al Internelor. Cazul Ploiești: legăturile judecătorului cu Predoiu Stelian Ion a scris, într-o postare pe Facebook, că, atunci când Cătălin Predoiu era ministru al Justiției, l-a transferat în MJ pe Alexandru Vasile, judecătorul care a suspendat Hotărârea CCR de anulare a alegerilor. Citește și: "Inginerie judiciară" la suspendarea Hotărârii CCR de anulare a alegerilor, acuză ex-judecătorul Danileț "Înțeleg că pentru niște indivizi e relevant cine a formulat în 23 decembrie 2020 din partea Ministerului Justiției cererea de detașare la MJ a judecătorului trăsnit care anulează decizii CCR pentru a readuce înapoi turul 2. În contextul ăsta, Mihai Gâdea ar fi rostit aseară numele meu, la fel ca alți <deontologi> care răspândesc același zvon.  Ghinion. N-ați vrea să-l întrebați mai bine pe Predoiu? Solicitarea de detașare a judecătorului a fost înregistrată la CSM pe 23.12.2020, eu am depus jurământul și am preluat mandatul de la Cătălin Predoiu seara, pe 23 decembrie, după ora 22, când cererea deja plecase de la MJ. Așa că poate vă lămurește Predoiu de unde îl cunoaște, ce l-a recomandat, finul cui este și de ce a vrut să îl înșurubeze la Direcția Avizare chiar în ultima lui zi de mandat. Pesemne era pentru el un om de încredere, om al Sistemului, executant de nădejde al sarcinilor trasate. Nu cred că sentința asta aberantă a picat de nicăieri. Iar ipoteza că  sistemul de repartizare aleatorie a dosarelor ar fi fost fentat pentru ca speța să ajungă la acest judecător trebuie verificată serios pentru ca e plauzibilă. Sentința pare dată ca să agite apele și electoratul după niște calcule făcute de marii strategi care tot dau cu bâta-n baltă.", spune Ion.

"Inginerie judiciară" la suspendarea Hotărârii CCR de anulare a alegerilor, acuză ex-judecătorul Danileț
Eveniment

"Inginerie judiciară" la suspendarea Hotărârii CCR de anulare a alegerilor, acuză ex-judecătorul Danileț

"Inginerie judiciară" la suspendarea Hotărârii CCR de anulare alegerilor prezidențiale printr-un mecanism ca dosarul să ajungă la un judecător favorabil, acuză fostul judecător Cristi Danileț. "Inginerie judiciară" la suspendarea Hotărării CCR Într-o postare pe Facebook, Danileț a explicat cum a fost ocolit sistemul de repartizare aleatorie a dosarului. Citește și: BREAKING Hotărârea CCR de anulare a alegerilor, suspendată și anulată de CA Ploiești. Juriștii susțin că e o aberație "In cauza de la Curtea de Apel Ploiești iată dovada "ingineriei judiciare" de care am vorbit postarea anterioară: intuiția imi spune că s-a direcționat dosarul către un anumit judecător. Astfel, pentru a se eluda sistemul de repartizare aleatorie computerizată, mai multe persoane care nu au legătură cu dreptul au introdus aceeași cerere la aceeași instanță, Curtea de Apel Ploiești in aceeași zi. Dosarele s-au inregistrat unul după altul, de la nr 292 la 304. În felul acesta, este de ajuns ca unul singur să ajungă judecătorul "preferat". De ce Ploiești si nu București? De ce nu s-au reunit toate aceste dosare care vizează același obiect? De ce in aceeași zi pe aceeași problemă de drept un complet spune că e albă și unul că e neagră, in timp ce celelalte complete amână cauza sau nu publică soluția? Ei, sunt multe întrebări la care cineva din interior ar trebui să răspundă dacă Inspecția se va ocupa. Deocamdata, cei care ne pricepem, înțelegem.", a scris Danileț.

Suveraniștii exultă după suspendarea Hotărârii CCR de anulare a alegerilor, Parchetul a atacat decizia, BEC își continuă activitatea
Eveniment

Suveraniștii exultă după suspendarea Hotărârii CCR de anulare a alegerilor, Parchetul a atacat decizia, BEC își continuă activitatea

Haos după suspendarea Hotărârii CCR (alegeri): statul atacă decizia Curții de Apel Ploiești, prin intermediul Parchetului, BEC anunță că-și continuă activitatea. Haos după suspendarea Hotărârii CCR (alegeri) "Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti a declarat recurs împotriva deciziei pronunţate în cursul zilei de astăzi, 24 aprilie 2025, de Curtea de Apel Ploieşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul numărul 301/42/2025", a anunţat Parchetul General. Citește și: BREAKING Hotărârea CCR de anulare a alegerilor, suspendată și anulată de CA Ploiești. Juriștii susțin că e o aberație În același timp, BEC a comunicat că, în ciuda deciziei de la Ploiești, "activitatea tuturor birourilor electorale continuă în temeiul şi pentru executarea măsurilor prevăzute de actele normative şi a celor administrative cu caracter normativ care vizează actuala procedură de alegere a Preşedintelui României." Suveraniștii, în delir Fără excepție, suveraniștii au salutat hotărârea Curții de Apel Ploiești. "Eu susţin revenirea la democraţie, la ordinea constituţională şi domnia legii: acestea toate înseamnă <Turul doi înapoi>", a scris George Simion (AUR), pe Facebook. "M-am exprimat deja foarte clar din punct de vedere politic: nu trebuiau anulate alegerile prezidenţiale din 24 noiembrie. (...) Nu pot comenta decizia de astăzi a Curţii de Apel Prahova fără să citim măcar motivarea. Dacă însă, în final, Justiţia decide reluarea turului al doilea, consider că ar fi o soluţie politică pozitivă", a afirmat Victor Ponta, tot pe Facebook. Pe aceeași rețea socială, Diana Șoșoșacă a afirmat că "OUG 1/2025 pentru actualele alegeri este în vigoare. Nu a fost anulată, deci alegerile se pot ţine, dar, după alegeri, acestea pot fi anulate pe baza Hotărârii de azi a Curţii de Apel Ploieşti." "Astăzi un judecător a avut curajul de a decide pentru adevăr. Astăzi un judecător a salvat faţa justiţiei din România", a spus și Anamaria Gavrilă, de asemenea pe Facebook. Miniștri de Justiție, la unison: E aberant De cealaltă parte, opiniile au fost diametral opuse. Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat la B1 TV că "nu există căi de atac în legislaţia din România prin care decizii sau hotărâri ale Curţii Constituţionale, care nu sunt acte administrative conform legislaţiei, să fie atacate în contenciosul administrativ. Legea, în momentul de faţă, nu permite adoptarea unor soluţii specifice contenciosului administrativ de suspendare sau anulare de către instanţele judecătoreşti ale unor decizii sau hotărâri ale Curţii Constituţionale." "Povestea de azi este despre cum un judecător neprofesionist decredibilizează întregul sistem de justiţie. Din punct de vedere juridic, e imposibil de explicat o asemenea minune. E pur şi simplu o soluţie aberantă care decredibilizează justiţia profesionistă. Nu poate avea nicio consecinţă", a scris Alina Gorghiu, ex-ministru al Justiției, joi, pe Facebook. "Deciziile CCR sunt definitive, generează efecte de la publicarea în Monitorul Oficial, şi nu pot fi supuse niciunei căi de atac. Judecătorul fondului, cum este şi cel în cauză, nu are nicio competenţă asupra jurisdicţiei constituţionale, care este în afara sistemului judecătoresc", a declarat fostul ministru Tudorel Toader, pentru Agerpres.

Fostul judecător Cristi Danileț scrie că decizia Curții de Apel Ploiești de suspendare a hotărârii CCR de anulare a prezidențialelor este aberantă
Politică

Fostul judecător Cristi Danileț scrie că decizia Curții de Apel Ploiești de suspendare a hotărârii CCR de anulare a prezidențialelor este aberantă

Fostul judecător Cristi Danileț scrie că decizia Curții de Apel Ploiești de suspendare a hotărârii CCR de anulare a prezidențialelor este aberantă. Citește și: Finanțele recunosc că nu au plătit facturi de 9,1 miliarde de lei ca să raporteze deficit mai mic pentru 2024 Pe 17 ianuarie a.c., Înalta Curte a respins definitiv cererea depusă de Călin Georgescu pentru reluarea turului al doilea al alegerilor prezidențiale. Decizia de suspendare a hotărârii CCR de anulare a prezidențialelor este aberantă Însă, joi, 24 aprilie a.c., Curtea de Apel Ploiești a decis suspendarea și anularea Hotărârii nr. 32 din 6 decembrie 2024, prin care Curtea Constituțională a României (CCR) a invalidat alegerile prezidențiale din anul precedent. Citește și: BREAKING Hotărârea CCR de anulare a alegerilor, suspendată și anulată de CA Ploiești. Juriștii susțin că e o aberație „O instanță de judecată nu poate suspenda sau anula o decizie a CCR, cum e cea de anulare a alegerilor prezidențiale din decembrie 2024. Cu atât mai mult o decizie CCR care s-a pus deja in aplicare, prin emiterea HG de organizare a unor noi alegeri, în luna mai 2025. Cum să suspenzi să se aplice ceva ce deja s-a aplicat?? Desigur, dacă se decide altfel avem de a face cu o aberație judiciară, care produce urmatoarele consecințe:   - judecătorul respectiv riscă să fie anchetat disciplinar pentru aplicarea cu rea-credință a legii;   - soluția va fi corectată de ICCJ;   - INM trebuie să facă sesiuni speciale de pregătire a magistraților în drept administrativ și drept constituțional”, a scris Danileț, pe Facebook. 

BREAKING Hotărârea CCR de anulare a alegerilor, suspendată și anulată de CA Ploiești. Juriștii susțin că e o aberație
Eveniment

BREAKING Hotărârea CCR de anulare a alegerilor, suspendată și anulată de CA Ploiești. Juriștii susțin că e o aberație

Anularea alegerilor (CCR), suspendată în instanță. Joi, 24 aprilie a.c., Curtea de Apel Ploiești a decis suspendarea și anularea Hotărârii nr. 32 din 6 decembrie 2024, prin care Curtea Constituțională a României (CCR) a invalidat alegerile prezidențiale din anul precedent. Anularea alegerilor (CCR), suspendată în instanță Conform portalului instanțelor de judecată, hotărârea poate fi atacată în termen de cinci zile, iar apelul va fi soluționat de Înalta Curte de Casație și Justiție. Citește și: Finanțele recunosc că nu au plătit facturi de 9,1 miliarde de lei ca să raporteze deficit mai mic pentru 2024 Însă, potrivit mai multor juriști consultați de DeFapt.ro, decizia Curții de Apel este profund eronată din punct de vedere legal. Aceștia subliniază că nu poate fi suspendată o hotărâre constituțională care deja și-a produs efectele. În plus, hotărârile CCR nu reprezintă acte administrative, astfel că nu pot fi contestate în instanțele de contencios administrativ. Pe 17 ianuarie a.c., Înalta Curte a respins definitiv cererea depusă de Călin Georgescu pentru reluarea turului al doilea al alegerilor prezidențiale. Minuta hotărârii Curții de Apel Ploiești "Admite capătul de cerere privind suspendarea executării actului administrativ contestat. Suspendă executarea Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024, până la soluţionarea definitivă a cauzei. Admite acţiunea în anulare. Anulează Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024. Obligă pârâta la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă în cuantum de 70 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru. Cu drept de recurs în 5 zile de la pronunţare. Cererea de recurs se depune la Curtea de Apel Ploieşti. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei azi, 24.04.2025.", se arată pe portalul instanțelor.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră