vineri 29 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: CCR

190 articole
Politică

Cine sunt judecătorii CCR prinși când ieșeau de la PSD

Cine sunt judecătorii CCR fotografiați alături de un senator PSD: Marian Enache, fost consilier al lui Ion Iliescu, cu un dosar de Securitate dispărut în mod misterios, și o bogată ex-senatoare PNL, promovată în politică de Relu Fenechiu, fostul ministru liberal al Transporturilor, care a stat la pușcărie mai mulți ani, fiind condamnat pentru corupție. Citește și: Judecătoarea CCR Scântei, cu 730.000 de lei de la ministerul liberalului Virgil Popescu, se justifică: Am luat ca notar Cine sunt judecătorii CCR prinși când ieșeau de la PSD Marian Enache a fost consilier la Cotroceni al fostului președinte Iliescu, între 1992 și 1993. Ulterior, Iliescu l-a trimis ambasador în Republica Moldova. În 2016, PNL a contestat numirea lui Enache la CCR, întrucât, deși Senatul l-a votat, el nu avea, oficial, susținerea nici unui grup parlamentar. În 2009, Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității a precizat că Marian Enache a avut dosar de rețea, dar că dosarul nu mai există în arhivele CNSAS. „În baza notei de constatare nr. S/DI/I/585, din data de 23.03.2009, întocmită de către Direcţia de Specialitate, din cadrul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în care se regăsesc următoarele elemente: SRI a comunicat că domnul Enache Marian figurează cu dosar F.R. (fond reţea) 7259/Vaslui, dar dosarul nu s-a păstrat în arhivă”, susținea CNSAS. Enache câștigă 15.000 EUR lunar din salariu și două pensii speciale. El avea și certificat de revoluționar, deși la Vaslui nu s-a tras un foc de armă, în decembrie 1990. O declarație de avere din 2018 arată că Marian Enache a încasat, în 2017, și pensie de avocat – 22.119 lei, și indemnizație de revoluționar – 12.492 de lei. Fenechiu, creatorul politic al grupării de la Iași Judecătoarea CCR Iulia Scântei a ajuns în politică cu ajutorul controversatului Relu Fenechiu. Prima ei funcție publică a fost de consilier la cabinetul premierului Tăriceanu, după care a ajuns secretar general la ministerul Justiției,când ministru era un alt client al lui Relu Fenechiu, Tudor Chiuariu. Citește și: „Băieții deștepți” știau că Gold Corporation pierde procesul Roșia Montana și au pariat pe prăbușire: numărul acțiunilor „shortate” a explodat după declarațiile lui Ciolacu „În timp ce era secretar general la Ministerul Justiției, Iulia Scântei obține calitatea de notar public, în urma unui concurs cu scandal, printre examinatori fiind un coleg de serviciu.În 2014, Relu Fenechiu a fost condamnat definitiv la cinci ani cu suspendare pentru corupție. Tot în 2014, Tudor Chiuariu este condamnat la 3 ani și șase luni cu suspendare tot pentru corupție”, scria Ziare.com în 2022. Avere uriașă, contracte cu statul controlat de colegii de partid DeFapt.ro a arătat, tot în 2022, că biroul notarial al lui Scântei a făcut sume uriașe din contracte cu instituții de stat, controlate de PNL: „Senatoarea Laura Iuliana Scântei, în calitatea de notar, a primit un onorariu de aproximativ 365.000 de lei de la Societatea de Administrare a Participațiunilor în Energie (SAPE). cționarul unic al (SAPE) este ministerul Energiei, condus de liberalul Virgil Popescu, colegul de partid al senatoarei Scântei”. „Statul, țepuit la notariatul Scântei (CCR). Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE) a cumpărat un parc eolian cu aproape 15 milioane de euro, bani publici, dar centralele eoliene sunt încă ipotecate pentru o datorie de aproximativ 667.000 de euro. Cu toate acestea, Bogdan Stănescu susține că a plătit toți banii și nu există vreo o ipotecă, deși documentele oficiale îl contrazic. Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că această afacere a fost legalizată la cabinetul notarului Iulia Scântei, fostă senatoare PNL, în prezent judecătoare la Curtea Constituțională. Întâmplător sau nu, SAPE este deținută integral de Ministerul Energiei, condus de liberalul Virgil Popescu, colegul de partid al Iuliei Scântei”, a mai arătat DeFapt.ro. În tablouri, sculpturi, bijuterii și ceasuri, Iulia Scântei a investit, până în 2022, 180.000 de euro. Iar apartamente are nu mai puțin de patru, potrivit declarației de avere.

Cine sunt judecătorii CCR prinși când ieșeau de la PSD Foto: B1 TV
Doi judecători CCR, fotografiați în timp ce ieșeau din biroul PSD Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Doi judecători CCR, fotografiați în timp ce ieșeau din biroul PSD

Doi judecători ai CCR au fost fotografiați lângă biroul PSD de la grupul din Parlament. Unul dintre ei este Marian Enache, președintele CCR, care a fost consilierul lui Iliescu și deputat al PSD. Celălalt este Iuliana Scântei, fost senator PNL. UPDATE 21.00: Judecătorii arată că au participat la simularea procesului lui Rudolf Eichmann. Pe 12 martie 2024, începând cu ora 09:30, în Sala de plen a Camerei Deputaților, prima zi a Conferinței Internaționale Laude-Reut a debutat cu un proiect special de excepție - "Mock Trial of Human Rights". Acesta constă în simularea procesului lui Adolf Eichmann, ofițer nazist responsabil cu implementarea „Soluției Finale”. La eveniment a participat și senatorul Robert Cazanciuc, fost ministru al Justiției. Doi judecători CCR, fotografiați în timp ce ieșeau din biroul PSD În imaginile distribuite de postul B1 TV se vede că, lângă cei doi judecători, de pe ușa grupului PSD iese senatorul PSD Robert Cazanciuc. Citește și: „Băieții deștepți” știau că Gold Corporation pierde procesul Roșia Montana și au pariat pe prăbușire: numărul acțiunilor „shortate” a explodat după declarațiile lui Ciolacu „E aceeași clădire, dar sunt circuite diferite și intrări complet separate. Deci, este intenția clară de a face o vizită acolo (...) Din ce pare, din ce am văzut acolo, pare a fi o întâlnire prin care există o consultare a unora dintre membrii CCR de către unii dintre decidenții politici din Parlamentul României, ai unui partid politic”, a spus parlamentarul USR Adrian Wiener, la B1 TV. „Nu văd nici pe departe ceea ce se insinuează că puterea legislativă ar dori să influențeze puterea judecătorească. Este un dialog între oameni politici care coordonează activitatea parlamentară și reprezentați ai Curții Constituționale”, a declarat Adrian Vigheciu, consilier PSD al municipiului București. Foto: Captură video Marian Enache a fost consilier al fostului președinte Iliescu, între 1992 și 1993. Ulterior, Iliescu l-a trimis ambasador la Chișinău. În 2016, PNL a contestat numirea sa la CCR, întrucât, deși Senatul l-a votat, el nu avea, oficial, susținerea nici unui grup parlamentar. În 2009, Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității a precizat că Marian Enache a avut dosar de rețea, dar că dosarul nu mai există în arhivele CNSAS. „În baza notei de constatare nr. S/DI/I/585, din data de 23.03.2009, întocmită de către Direcţia de Specialitate, din cadrul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în care se regăsesc următoarele elemente: SRI a comunicat că domnul Enache Marian figurează cu dosar F.R. (fond reţea) 7259/Vaslui, dar dosarul nu s-a păstrat în arhivă”, susținea CNSAS. Oficial, din 1977 în 1990, Enache ar fi fost avocat.

Pe șest, salariile judecătorilor de la CCR au crescut cu 50% Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Pe șest, salariile judecătorilor de la CCR au crescut cu 50

Pe șest, salariile judecătorilor de la CCR, plus sporurile lor, au crescut cu aproape 50%, arată informațiile publice de pe site-ul Curții Constituționale, publicate la „Transparența veniturilor de natură salarială”. Și pensiile speciale pe care mulți judecători le cumulează cu salariul, vor crește, probabil. Citește și: Un localnic din Bihor a fost bătut, încătușat și amendat de poliție fiindcă a sesizat la 112 transporturile ilegale de pietriș. Transporturile, escortate chiar de polițiști Pe șest, salariile judecătorilor de la CCR au crescut cu 50% Ce arată datele de pe site-ul CCR: În septembrie 2022, președintele CCR, Marian Enache, fost consilier al lui Ion Iliescu, suspectat că a turnat la Securitate, avea un salariu brut de 29.663 de lei și multiple sporuri în valoare totală de circa 12.400 de lei. În total, septembrie 2022: circa 42.000 de lei. În septembrie 2023, când s-au publicat ultimele liste salariale, Enache avea un salariu brut de 47.074 de lei, ceea ce a ridicat și sporurile sale la suma de circa 15.000 de lei. În total, septembrie 2023: circa 62.000 de lei. El mai beneficiază de diurnă și decontarea cheltuielilor de chirie și transport, dar sumele nu sunt precizate. Enache are mai multe terenuri lângă București, dar nu a trecut în declarația de avere nici o locuință. Și judecătorii CCR au înregistrat creșteri substanțiale ale veniturilor salariale: de la un total de circa 41.500 de lei în septembrie 2022 la puțin sub 60.000 de lei în septembrie 2023. Secretarul general al CCR: brut, 26.200 de lei, lunar, în septembrie 2022. Însă, în septembrie 2023, avea aceleași venituriu salariale. Președintele CCR, Marian Enache, are două pensii speciale - de magistrat și de parlamentar - a căror valoare totală a fost în anul fiscal 2022 de puțin sub 500.000 de lei. Președintele CCR, Marian Enache, deține peste 7.400 de metri pătrați de teren în două comune de lângă București. Cel mai valoros teren, de peste 1.100 de metri pătrați, se află la Corbeanca. Într-un cont bancar, Enache a pus în anul fiscal 2022 suma de 68.000 de euro (diferența dintre 258.000 de euro, cât era suma din cont în declarația din 2022, și 326.000 de euro, sumă declarată în 2023). Adică peste 5.600 de euro economisiți, lunar, în medie.

Judecătoarea CCR Scântei, milionară în euro (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Judecătoarea CCR Scântei, milionară în euro

Judecătoarea CCR Scântei, milionară în euro. Fosta senatoare PNL merge la serviciu din pasiune, banii nu mai sunt de mult o problemă pentru ea. Judecătoarea CCR Scântei, milionară în euro Scântei încasează lunar peste 25.000 de lei net salariu de la Curtea Constituțională. Citește și: Judecătoarea CCR Scântei, cu 730.000 de lei de la ministerul liberalului Virgil Popescu, se justifică: Am luat ca notar Dar încasează mult mai mult de la notariatul la care era titulară înainte să devină judecătoare CCR. În 2022, notariatul i-a returnat peste 400.000 de lei, de exemplu. În acest moment, Scântei mai are de primit de la același notariat peste 1,8 milioane de lei, echivalentul salariilor pe șase ani de la CCR. În plus, judecătoarea CCR mai adună niște mărunțiș prin conturi și fonduri de investiții, în valoare totală de vreo 350.000 de lei. În tablouri, sculpturi, bijuterii și ceasuri, Iulia Scântei a investit, până în 2022, 180.000 de euro. Iar apartamente are nu mai puțin de patru, potrivit declarației de avere.

Judecătorii atacă la CCR proiectul privind pedepsirea fugarilor Foto: Facebook
Politică

Judecătorii atacă la CCR proiectul privind pedepsirea fugarilor

Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) atacă la CCR proiectul Alinei Gorghiu privind pedepsirea fugarilor: legea ar fi neconstituțională în integralitatea ei, fiindcă s-ar aplica retroactiv. Citește și: FOTO Cine este feblețea lui Ciolacu, ale cărei legături cu statul încep să apară: poza seminud la 17 ani, s-a măritat cu Robert Negoiță la 22 de ani, iar la 27 de ani cu „Mădălin de la Giurgiu” Acest proiect de lege, care a trecut la 29 noiembrie de Camera Deputaților, prevede că persoanele condamnate definitiv și care nu se predau în 7 zile de la pronunțarea sentinței primesc în plus până la 3 ani de pușcărie. Inițial, Gorghiu a spus că „legea i se va aplica atât condamnatului fugar Cherecheș, cât şi oricărui fugar care în termen de 7 zile de la intrarea în vigoare a legii sau de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, după caz, nu se va prezenta la organele competente pentru a începe executarea pedepsei”. Ulterior, ea a revenit asupra acestei declarații, arătând că o lege penală nu poate fi aplicată retroactiv. Judecătorii atacă la CCR proiectul privind pedepsirea fugarilor Însă, acum, judecătorii de la ICCJ consideră că întreaga lege este neconstituțională, întrucât ar trebui aplicată retroactiv și ar încălca dreptul la un poroces echitabil. „Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare în ceea ce privește: Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal (PL-x nr.675/2023). Sesizarea de neconstituționalitate privește prevederile actului normativ indicat, în ansamblul său, Secțiile Unite apreciind că ar fi încălcate prevederile art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, art. 21 alin. (3) din Constituția României cu privire la dreptul la un proces echitabil coroborat cu prevederile art. 23 alin. (2) privind dreptul la libertate individuală, precum şi art. 15 alin. (1) şi (2) din Constituție privitor la neretroactivitatea legii”, se arată în comunicatul ICCJ.

CCR a declarat neconstituțională legea care abrogă pensiile speciale ale parlamentarilor Foto: CCR
Politică

CCR neconstituțională legea abrogă pensiile parlamentarilor

CCR a declarat din nou neconstituțională legea care abrogă pensiile speciale ale parlamentarilor. Decizia a fost luată în unanimitate. Totuși, legea ar putea fi aplicată pe viitor, arată unele interpretări. Citește și: Cine este necunoscutul medic de la unul din cele mai jalnice spitale din România care câștigă, lunar, 11.000 de euro de la stat. Cum a explodat salariul său, în doar doi ani Curtea Constituțională a decis că privilegiile parlamentarilor sunt de neatins, la fel ca în cazul magistraților „Prin retragerea și eliminarea normativă a indemnizației pentru limită de vârstă în privința acestor destinatari ai dreptului legal, a fost afectată integritatea şi substanța unui drept legal dobândit în considerarea mandatului deja exercitat și s-a creat o insecuritate juridică vădită, încălcându-se componenta de neretroactivitate a securității juridice. Evenimente viitoare şi incerte – de natură normativă – nu pot afecta nici dreptul care a fost dobândit şi care a intrat în sfera patrimonială a persoanei și nici efectele deja epuizate ale unui act – exercitarea cel puțin a unui mandat reprezentativ. Prin urmare, Curtea a constatat încălcarea dispozițiilor constituționale ale art.1 alin.(3) și (5) privind principiile statului de drept și al securității juridice, ale art.15 alin.(2) privind neretroactivitatea legii și ale art.44 alin.(1) teza întâi și alin.(2) privind dreptul de proprietate privată”, se arată în comunicatul CCR Vechea lege prin care se desființau pensiile speciale ale parlamentarilor, promulgată în februarie 2021, a picat la CCR în 15 luni de la promulgare, adică în mai 2022, după ce a fost contestată de sute de foști aleși. Legea din 2021 a căzut la CCR din vicii de procedură. Noua lege, care acum a picat la CCR, ar fi fost ințiată de PSD. CCR a declarat neconstituțională legea care abrogă pensiile speciale ale parlamentarilor Aproape imediat după adoptarea noii legi de abrogare, în iunie 2023, foștii deputați și senatori au deschis procese, pentru a deschide astfel calea sesizării CCR. Doar în Maramureș erau 15 foști parlamentari care au dat în judecată Legislativul. Printre aceștia se află și Viorica Cherecheș, mama primarului municipiului Baian Mare, Cătălin Cherecheș, care a fost condamnat recent la cinci ani de pușcărie, dar este de negăsit. Potrivit 2MNews.ro, sunt două procese colective deschise împotriva secretariatelor generale ale Senatului și Camerei Deputaților, unul deschis de trei foști parlamentari și altul de 12 ex-parlamentari. Și fostul deputat Eugen Nicolicea, reprezentat al Asociaţiei foştilor parlamentari, anunţase că va ataca în instanţă proiectul pentru eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor, susţinând că acesta este un „copy paste” după actul normativ declarat anterior neconstituţional de Curtea Constituţională. „Fiecare parlamentar sau fost parlamentar va acționa în instanță în momentul în care nu va primi această indemnizație. După care, în Instanță, se face o sesizare către Curtea Constituțională. De ce spun această procedură cu Instanța? Pentru că premierul nu vrea și nu are motive să facă o sesizare către Curtea Constituțională, parlamentarii nu se adună 50, 25 de deputați sau 25 de senatori, președintele nici atât, avocatul poporului, după timorarea de data trecută nu știu ce va face, și prin urmare nefiind un control de constituționalitate ex-ante, nu poți ajunge acolo decât pe calea unui proces”, a explicat Nicolicea.

Judecătoare, primă de pensionare: 30.000 euro (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Judecătoare, primă de pensionare: 30.000 euro

Judecătoare, primă de pensionare: 30.000 euro. Fosta judecătoare CCR Mona Pivniceru a primit, la pensionare, o primă echivalentă cu șapte salarii de încadrare. Judecătoare, primă de pensionare: 30.000 euro Valoarea primei, 30.000 de euro. Citește și: Prima de pensionare a magistraților, echivalentă cu șapte salarii, criticată chiar de un judecător: Legal, trebuie respinse cererile de acordare a acestei prime Informația apare în acțiunea depusă la instanță de o altă judecătoare, dar cu grad de tribunal. Citește și: Lăcomie extremă a magistraților pensionari speciali: vor și bonus de pensionare, echivalentul a șapte salarii, au dat instanțele în judecată Această judecătoare cere ca și ea să primească o astfel de primă de pensionare, nu doar judecătorii Curții Constituționale. Ea a invocat în favoarea sa, potrivit Ziarului de Iași, prevederile Statutului Magistraţilor, adoptat în 2004. Conform acestuia, „judecătorii şi procurorii cu vechime continuă în magistratură de 20 de ani beneficiază, la data pensionării sau a eliberării din funcţie pentru alte motive neimputabile, de o indemnizaţie egală cu 7 indemnizaţii de încadrare lunare brute”. Dacă magistratul a decedat înainte de pensionare, indemnizaţia se acordă familiei. Citește și: Viața de lux a șefului CCR, Marian Enache: 9.000 de euro lunar (300 de euro pe zi) – cheltuieli, plus economii de aproape 6.000 de euro pe lună. Totul, din bani publici: salariu, pensii speciale, sporuri La ora actuală, indemnizaţia brută a unui judecător cu rang de tribunal se ridică la aproape 29.000 lei, salariul net fiind de aproximativ 16.800 lei. Se invocă discriminarea între CCR și celelalte instanțe În plângerea sa, mai arată sursa citată, judecătoarea a arătat că magistraţii pensionari sunt discriminaţi faţă de cei ai CCR. Şi aceştia beneficiază de o primă la sfârşitul mandatului lor de nouă ani, echivalentă cu "doar" şase indemnizaţii nete. Citește și: Șeful CCR, Marian Enache, moșier la marginea Bucureștiului: mii de metri pătrați de teren în comune de lux, lângă pădure. Enache câștigă 15.000 EUR lunar din salariu și pensii speciale Judecătoarea ieşeană Monica Pivniceru, care şi-a încheiat mandatul de judecător constituţional anul trecut, a primit astfel o primă de aproape 30.000 de euro. Discriminarea invocată de judecătoarea cu grad de tribunal nu ţine însă de diferenţa de valoare a primei, ci de faptul că judecătorii constituţionali o primesc, iar ceilalţi, nu. Prin mai multe legi sau ordonanţe emise anual începând cu 2010 pentru echilibrarea bugetului naţional, Parlamentul a suspendat plata primelor tuturor judecătorilor, cu excepţia celor ai CCR. De fiecare dată, formularea a fost aceeaşi: „nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizaţiile la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă”. În şirul tipurilor de indemnizaţii a căror plată este suspendată nu a fost menţionată şi „indemnizaţia la încheierea mandatului”, de care beneficiază judecătorii CCR.

Deliorga (CCR) a economisit toate veniturile în 2022 (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Deliorga (CCR) a economisit toate veniturile

Deliorga (CCR) a economisit toate veniturile. Judecătorul CCR Cristian Deliorga a câștigat în 2022, din salarii și pensia specială de magistrat puțin peste 702.000 de lei. Deliorga (CCR) a economisit toate veniturile Peste 657.000 de lei au fost puși în șase conturi bancare deschise în 2022. Citește și: Șeful CCR, Marian Enache, moșier la marginea Bucureștiului: mii de metri pătrați de teren în comune de lux, lângă pădure. Enache câștigă 15.000 de euro lunar din salariu și pensii speciale Deliorga are opt conturi bancare. Șase, deschise în 2022 (sursa: ccr.ro) Citește și: Viața de lux a șefului CCR, Marian Enache: 9.000 de euro lunar (300 de euro pe zi) – cheltuieli, plus economii de aproape 6.000 de euro pe lună. Totul, din bani publici: salariu, pensii speciale, sporuri Practic, din ce a câștigat anul trecut, lui Deliorga i-au mai rămas 45.000 de lei de cheltuială. La acești bani s-au adăugat puțin peste 33.000 de lei, pensia anuală a soției. Citește și: Deși are 47.000 lei/lună și două pensii speciale uriașe, președintele CCR, Marian Enache, ia și trei sporuri și o indemnizație. Enache a avut dosar de turnător, care a dispărut Împreună, așadar, soții Deliorga au trăit din 78.000 de lei în 2022, adică au avut o medie lunară de cheltuieli de 6.500 de lei, puțin peste 1.300 de euro. O sumă din care, într-adevăr, trăiesc foarte multe familii cu copii din România. Dar, prin comparație cu președintele Curții Constituționale, Marian Enache, care cheltuie 9.000 de euro lunar și mai pune aproape 6.000 de euro la ciorap, Deliorga este sărac lipit.

Șeful CCR, Enache, moșier lângă București (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Șeful CCR, Enache, moșier lângă București

Șeful CCR, Enache, moșier lângă București. Președintele CCR, Marian Enache, deține peste 7.400 de metri pătrați de teren în două comune de lângă București. Cel mai valoros teren, de peste 1.100 de metri pătrați, se află la Corbeanca. Șeful CCR, Enache, moșier lângă București Terenurile sunt cumpărate între 2007 și 2017. Cinci dintre acestea (trei agricole și două intravilane) se află în comuna prahoveană Gorgota, la granița cu județul Ilfov. Citește și: Viața de lux a șefului CCR, Marian Enache: 9.000 de euro lunar (300 de euro pe zi) – cheltuieli, plus economii de aproape 6.000 de euro pe lună. Totul, din bani publici: salariu, pensii speciale, sporuri Gorgota este cunoscută prin satul component Potigrafu, devenit celebru în urma filmării unor scene din filmul hollywoodian "Cold Mountain" cu Nicole Kidman și Jude Law în anii 2000. Citește și: Deși are 47.000 lei/lună și două pensii speciale uriașe, președintele CCR, Marian Enache, ia și trei sporuri și o indemnizație. Enache a avut dosar de turnător, care a dispărut La Gorgota, Enache deține în jur de 6.300 de metri de teren: aproape 2.700, intravilan, și 3.600, agricol. Valoarea de piață a terenurilor intravilane este de aproximativ 40.000 de euro iar cea a terenurilor agricole, în jur de 20.000 de euro. Terenul de la Corbeanca, intravilan, este cel mai scump: are o suprafață de 1.116 de metri pătrați și poate depăși 100.000 de euro. Terenurile deținute de Marian Enache (sursa: ccr.ro)

Șeful CCR cheltuie sute de euro zilnic (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Șeful CCR cheltuie sute de euro zilnic

Șeful CCR cheltuie sute de euro zilnic. Președintele Curții Constituționale trăiește ca un nabab: din câștigurile lunare de peste 15.000 de euro, vreo 6.000 de euro se pun la ciorap și restul se cheltuie cu o medie de 300 de euro pe zi. Venituri de 871.000 de lei în 2022 Cel puțin așa s-a întâmplat în ultimii doi ani fiscali încheiați, 2021 și 2022. Citește și: Deși are 47.000 lei/lună și două pensii speciale uriașe, președintele CCR, Marian Enache, ia și trei sporuri și o indemnizație. Enache a avut dosar de turnător, care a dispărut Astfel, în 2022, Marian Enache a declarat venituri de 871.000 de lei (din salariul de la CCR, două pensii speciale și o indemnizație parlamentară), echivalentul a 175.000 de euro. În medie lunară, ar fi vorba de venituri de 14.600 de euro. Într-un cont bancar, Enache a pus în ultimul an fiscal 68.000 de euro (diferența dintre 258.000 de euro, cât era suma din cont în declarația din 2022, și 326.000 de euro, sumă declarată în 2023). Adică peste 5.600 de euro economisiți, lunar, în medie. Așadar, diferența dintre venituri și economii (14.600 EUR minus 5.600 EUR) o reprezintă cheltuielile lunare ale șefului CCR: 9.000 de euro. Șeful CCR cheltuie sute de euro zilnic În medie zilnică, reiese că, în 2022, Marian Enache a cheltuit 300 de euro. În fiecare zi. Cam 1.500 de lei. Aproape un salariu minim pe economie. Cum președintele CCR nu a declarat bijuterii, obiecte de artă, vehicule de un fel sau altul și nici măcar nu deține o casă iar achiziții imobiliare nu a mai făcut din 2017, este greu de spus pe ce se duc 300 de euro pe zi, în medie. Poate că Enache mănâncă zilnic la restaurante de lux sau își face concedii exorbitante în paradisuri tropicale. Sau poate donează sume importante ONG-urilor. Numai 260 de euro pe zi în 2021 În declarația de avere din 2022 (pentru anul fiscal 2021), Marian Enache a declarat venituri de "doar" 773.000 de lei, echivalentul a 155.000 de euro (o medie lunară de aproape 13.000 de euro). În același document, actualul șef al CCR a declarat un cont de 258.000 de euro, mai mare cu 61.000 de euro decât cel din anul anterior, care era de 197.000 de euro. Așadar, la un venit de aproape 13.000 de euro lunar, Enache a pus deoparte puțin peste 5.000 de euro lunar. Reiese, deci, că cheltuielile lunare ale judecătorului CCR în 2021 au fost de aproximativ 8.000 de euro, peste 260 de euro zilnic. Declarațiile de avere ale lui Enache din mandatul de la Curtea Constituțională pot fi consultate aici.

Președintele CCR încasează trei sporuri și o indemnzație Foto: Inquam/ George Călin
Eveniment

Președintele CCR încasează trei sporuri și indemnzație

Deși are un salariu brut de puțin peste 47.000 lei/ lună și două pensii speciale - una de magistrat și alta de fost parlamentar - președintele CCR, Marian Enache, încasează și trei sporuri și o indemnzație, arată datele publicate chiar pe site-ul CCR. Citește și: Viața de lux a șefului CCR, Marian Enache: 9.000 de euro lunar (300 de euro pe zi) – cheltuieli, plus economii de aproape 6.000 de euro pe lună. Totul, din bani publici: salariu, pensii speciale, sporuri Cel mai consistent dintre sporurile lui Enache este cel pentru „condiții vătămătoare de muncă”, deși sediul CCR se află în Palatul Parlamentului, într-o zonă centrală a Bucureștiului. Enache a avut „dosar de rețea” la Securitate, dar acesta a dispărut. Citește și: Bătaie de joc în cazul condamnării lui Mario Iorgulescu: despăgubiri către familia celui ucis, plătite de o companie falită, nu de beizadeaua drogată. Condamnatul, în Italia, unde râde de stat Într-o adeverință din 19 mai 2009 a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) instituția precizează că nu are date că Marian Enache a fost colaborator al Securității după ce Serviciul Român de Informații (SRI) a comunicat că „domnul Enache Marian figurează cu dosar F.R. (fond rețea) 7259/Vaslui, dar dosarul nu s-a păstrat în arhivă”, spune Europa Liberă. Președintele CCR încasează trei sporuri și o indemnzație CCR a respins constant modificările la legile pensiilor speciale. Ce primește, de la stat, președintele CCR Marian Enache: Pensie specială de magistrat - 438.965 de lei în anul fiscal 2022 Pensie specială de deputat - 55.536 de lei în anul fiscal 2022 Un salariu (indemnizație) brut de 47.074 de lei pe lună, potrivit datelor din septembrie 2023. Spor de solicitare neuropsihică - 5.884 de lei/ lună Spor pentru păstrarea confidențialității - 1.176/ lună Spor de condiții vătămătoare - 7.061 lei/ lună Indemnizație de doctorat - 950 de lei pe lună În total, Enache câștigă lunar circa 62.000 de lei, fără pensiile speciale. Recent CCR a respins legea care interzicea cumulul pensiei cu salariu - cum se întâmplă atât în cazul lui Enache, cât și a majorității judecătorilor de la CCR. Citește și: Medicul Chirițescu din Roman câștiga peste 19.000 de lei pe lună, dar nu venea deloc sau stătea doar două ore la serviciu. Are o avere uriașă, inclusiv două BMW-uri și două vile „Curtea (Constituțională n.r.) a considerat că dispoziţiile criticate referitoare la interdicţia cumului pensiei cu salariul contravine dreptului fundamental la muncă garantat de Constituţie. În aceste condiţii, legea se întoarce în Parlament pentru a fi pusă în acord cu decizia Curţii Constituţionale, în temeiul articolului 147 din Constituţia României”, a explicat președintele CCR, Marian Enache.

CCR a decis că pachetul Ciolacu este constituțional Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

CCR a decis că pachetul Ciolacu este constituțional

CCR a decis că pachetul Ciolacu de majorare a fiscalității, pentru care guvernul și-a asumat răspunderea, este constituțional. Președintele Curții, Marian Enache, a anunțat că sesizarea USR a fost respinsă. Unii judecători nu au fost de acord cu decizia, care s-a luat cu majoritate de voturi, nu unanimitate. Consiliul Economic și Social (CES) a arătat că, prin această lege, se vor lua 100 de miliarde de lei de la mediul privat, iar cheltuielile statului se taie cu doar 16 miliarde de lei. Impozitarea pe cifra de afaceri va lovi este „un TVA”, va fi o lovitură foarte grea pentru retail, energie și industria auto și va duce la creșterea prețurilor, iar societățile din energie vor fi dublu taxate, mai aprecia CES. Citește și: ANALIZĂ Cea mai dură bătălie a armatei israeliene: să stopeze propaganda Hamas care susține că spitalul din Gaza a fost lovit de rachetele guvernului de la Ierusalim CCR a decis că pachetul Ciolacu este constituțional „În cadrul examenului de constituţionalitate, s-a conchis că procedura de aprobare a legii, prin angajarea răspunderii Guvernului, a respectat exigenţele Constituţiei şi a jurisprudenţei CCR”, a spus Enache. El a precizat că CCR a mai reţinut că „dispoziţiile legale în mod punctual criticate de autorii obiecţiei de neconstituţionalitate au fost adoptate în marja de apreciere şi oportunitate de care legiuitorul dispune în materie financiar-fiscală”. „Prin urmare, judecătorii constituţionali au decis cu majoritate de voturi că obiecţia este neîntemeiată, că legea în ansamblul său este constituţională, declarând respingerea obiecţiei, că articolul 3 referitor la diminuarea contribuţiei la Pilonul II de pensii administrat privat a persoanelor fizice implicate în activitatea de creare de programe şi calculator este constituţională, iar în unanimitate, au respins ca neîntemeiate celelalte critici, în număr de peste 30 formulate în sesizare”, a mai spus preşedintele CCR. Marian Enache a anunţat că după moticarea deciziei CCR, legea poate fi promulgată de preşedintele Klaus Iohannis. Citește și: VIDEO+FOTO Cancelarul Scholz, pus pe burtă pe pista aeroportului Ben Gurion, în timpul unui atac cu rachete al Hamas USR şi Forţa Dreptei au depus în 29 septembrie, la Curtea Constituţională, o sesizare care vizează legea privind unele măsuri fiscale pentru care Guvernul Ciolacu şi-a angajat răspunderea în Parlament. Documentul a fost semnat şi de către doi parlamentari liberali, Dan Vîlceanu şi Gheorghe Pecingină, care, ca urmare a acestui fapt, au fost excluşi din grupul parlamentar PNL de la Camera Deputaţilor.

Magistrați și pensionari speciali cer ÎCCJ să atace la CCR și noua variantă a legii pensiilor speciale Foto: Facebook CSM
Eveniment

Cer ÎCCJ atace CCR noua variantă a pensiilor speciale

Magistrați și pensionari speciali cer Înaltei Curți de Casați și Justiție (ÎCCJ) să atace la CCR și noua variantă a legii pensiilor speciale, care se vor reduce prin supraimpozitare. Asociația Magistraților din România, Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului, Asociația Procurorilor din România și Asociația Națională a Magistraților Pensionari din România și RoJust i-au scris președintelui ÎCCJ, reluând argumentul că pensiile lor sunt o garanție a independenței Justiției. Citește și: Pensia astronomică de care beneficiază cel mai bine răsplătit pensionar special din România: de aproape patru ori salariul net al șefului statului. Este un fost magistrat Cer ÎCCJ să atace la CCR și noua variantă a pensiilor speciale Memoriul este semnat de vicepreședintele AMR, judecătorul Cezar Filip, de judecătoarea Florica Roman președintele AJADO, și de două procuroare aflate la pensie Elena Iordache (APR) și Katalin Kibedi (ANMPR). Însă, ieri, președintele CSM, judecătorul Daniel Grădinaru a spus că magistrații din instituția pe care o conduce sunt mulțumiți de noua variantă a legii pensiilor. „Din partea judecătorilor și procurorilor în funcție, la nivel de CSM feedbackul este bun. Noi nu avem persoane care să nu fie mulțumite. Poate își doreau mai mult, poate își doreau să rămână așa cum era până acum. Dar modalitatea în care se face schimbarea este acceptată și acceptabilă. Din ce am înțeles eu, nemulțumiți sunt foștii colegi, care acum sunt pensionari și care au beneficiat de anumite pensii, mai mari, care acum urmează să scadă. Se face o impozitare și va fi o scădere. Dar eu zic că nu va fi o scădere atât de dramatică, încât să afecteze dreptul în sine. Este la nivel acceptabil, rezonabil. Dar bineînțeles că există nemulțumiri, pentru că orice tăiere a veniturilor este o tăiere și nu mulțumește pe nimeni”, a spus Grădinaru, pentru Luju. Citește și: Disperare în rândul judecătorilor: pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei net la doar 39.188 de lei, dacă se aplică noua legislație – calcule neoficiale Grădinaru urmează să piardă circa 6.000 de lei pe lună, dacă noua lege va intra în vigoare: pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei net la doar 39.188 de lei, arată calcule neoficiale mediatizate de site-ul Lumea Justiției.

Viitoarele pensii speciale vor fi mai puțin nesimțite, spune pesedistul Alfred Simonis
Politică

Viitoarele pensii speciale vor fi mai puțin nesimțite

Președintele interimar al Camerei Deputaților, Alfred Simonis (PSD), a declarat, despre viitoarele pensii speciale, care vor intra în vigoare dacă noul proiect este promulgat: „După intrarea în vigoare a acestei legi, vor fi mai puţin nesimţite aceste pensii”. Citește și: Judecătorul Șepelea, coleg de complet cu judecătoarea care se droga cu iubitul traficant, a primit recent o donație imobiliară importantă Proiectul a fost votat, azi, de deputații PSD, PNL și ai grupului minorităților. USR, AUR și 22 de deputați neafiliați au votat „Nu”. UDMR, deși a criticat proiectul, s-a abținut, cu excepția unui parlamentar, care a votat alături de opoziție. Citește și: EXCLUSIV Austeritate PSD: Ciolacu și Simonis, cu pantofi italienești identici, de 1.500 USD, la ziua patriarhului Daniel Viitoarele pensii speciale vor fi mai puțin nesimțite „E suficient? Răspunsul e nu, şi ăsta este adevărul. E uşor să tai complet pensiile speciale din România, aşa cum am făcut cu pensiile parlamentarilor. Astăzi, în plată, foştii parlamentari nu mai au pensii speciale”, a spus Simonis. „Impozitarea actuală abia dacă zgârie sumele mari. La o pensie de 22.000 de lei, impozitul plătit în plus va fi de circa 1.600 de lei. Cam ce credeţi că rezolvă un astfel de impozit?”, a comentat deputatul UDMR Miklos Zoltan. El a spus că că soluţia găsită, impozitarea veniturilor suplimentare, pe partea necontributivă, este ridicolă, iar UDMR a propus o impozitare drastică a tuturor veniturilor care depăşesc indemnizaţia preşedintelui. Premierul Marcel Ciolacu, liderul PSD, a declarat, luni, după adoptarea proiectului legii pensiilor speciale, că deciziile Curţii Constituţionale se pun în aplicare. Citește și: Imagini șocante la Spitalul Județean Neamț, parohia lui Ionel Arsene și a PSD: pereți cu găuri imense, pline de mucegai. 15 de bolnavi de cancer la o toaletă, tărgi din 2007 Preşedintele USR, Cătălin Drulă, a afirmat luni că a trăit, cu prilejul şedinţei de plen a Camerei Deputaţilor, în care a fost votat proiectul pensiilor speciale, "încă un moment ruşinos al democraţiei româneşti - menţinerea încă 40 de ani a pensiilor speciale".

Averile nu se pot impozita cu 70%, explică Horia Georgescu Foto: Inquam/ George Calin
Politică

Averile nu se pot impozita cu 70

Un fost președinte al Agenției Naționale de Integritate (ANI), Horia Georgescu, scrie, pe Facebook, despre pachetul Ciolacu, respectiv prevederea privind impozitarea cu 70% a veniturilor a căror proveniență nu poate fi dovedită: „«Averile» nu se pot impozita cu 70%. Este echivalent cu o confiscare”. Citește și: O fostă casieră de la Autobaza București, cu facultate făcută după 30 de ani, plasată de Grindeanu să conducă un spital cu 318 paturi. Managerul spitalului are un salariu consistent Horia Georgescu amintește că în Constituție este prevăzută prezumția privind caracterul licit al averii. Averile nu se pot impozita cu 70% „«Averile» nu se pot impozita cu 70%. Este echivalent cu o confiscare, iar asta are cu totul alt regim.Se pot citi câteva decizii ale Curții Constituționale și jurisprudența este clară. Cu «ilicitul» e și mai complicat . Tot în Constituție avem prezumția de dobândire licită (legală) a averii. Ar trebui inversată sarcina probei că să poți aplică noile prevederi și multe alte modificări legislative. Deci se schimbă Constituția așa înțeleg . Ultima observație…pentru «illicitul» ăsta de 70% toți cetățenii României, fie că lucrează în privat sau la stat, ar trebui să depună declarații de avere sau patrimoniu pentru a avea un T 0. Altfel nu se poate. Succes pe la instanțe și la CCR băieți ! ”, a scris Horia Georgescu. „Legea fiscală dispune doar pentru viitor. În text se vorbește despre «venituri», iar nu despre «avere», deci, pentru a impozita cu 70%, trebuie să se stabilească mai întâi momentul realizării respectivelor venituri”, l-a completat avocata Elenina Nicuț, într-un comentariu la postarea sa. „Orice venituri constatate de organele fiscale, în condiţiile Codului de procedură fiscală, a căror sursă nu a fost identificată se impun cu o cotă de 70% aplicată asupra bazei impozabile ajustate. Prin decizia de impunere organele fiscale vor stabili cuantumul impozitului şi al accesoriilor”, prevede proiectul de lege pentru care Guvernul își va asuma răspunderea. Citește și: Considerată iubita lui Dumitru Buzatu, șefa de cabinet cu 31 de ani mai tânără îi administrează președintelui CJ Vaslui firma de prășit și fân „Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă”, se arartă în articolul 44 din Constituția României.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră