joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: caciu

48 articole
Eveniment

Guvernul mai înființează niște sinecuri plătite excepțional

În timp ce predică austeritatea, Guvernul mai înființează două sinecuri plătite execepțional: numărul membrilor Comitetului Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări (CIFGA) a Eximbank crește de la 15 la 17. Citește și: Un judecător de la Târgu Mureș are sute de dosare pe care nu le-a închis, unele au zăcut peste doi ani. Câștiga 20.000 de lei pe lună, iar CSM nu i-a făcut, practic, nimic Cei doi noi membri ai CIFGA vor fi desemnați de ministerul de Finanțe. Nota de fundamentare a hotărârii de guvern adoptate azi lasă goală rubrica privind impactul bugetar. În schimb se afirmă că „modificările aduse conferă întărirea capacității instituționale privind administrarea eficientă și prudentă a datoriei publice, fiind în măsură să crească atât operativitatea în luarea deciziilor cât și gestionarea eficientă și prudentă a riscurilor asociate portofoliului de datorie publică”. Guvernul mai înființează niște sinecuri plătite excepțional În 2022, Defapt.ro a solicitat ministrului de Finanțe Adrian Câciu (PSD) să comunice lista cu toate persoanele pe care le-a numit în Consiliile de Administrație ale companiilor de stat, data la care au fost numite și pe ce perioadă. Însă Câciu nu a vrut să facă publică lista cu persoanele desemnate în Consiliile de Administrație ale companiilor și institutelor de stat pe motiv că „se exceptează de la accesul liber al cetățenilor informațiile cu privire la datele personale”. Din declarațiile de avere se poate constata că Marian Neacșu, specialistul în furaje pus de președintele PSD, Marcel Ciolacu, vicepremier al noului Executiv a luat anul trecut peste 250.000 lei de la EximBank. Însă Marian Neacșu nu are nici o legătură profesională cu activitatea bancară, el fiind un economist care a lucrat la un IAS și s-a specializat în furajare. Neacșu nu a precizat ce a prestat pentru această bancă de stat. Probabil că el a făcut parte din Comitetului Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări (CIFGA) de la EximBank. Reprezentantul Finanțelor în CIFGA al Eximbank era controversatul secretar de stat Daniela Pescaru, cea care dorea să desființeze Pilonul II de pensii administrate privat. În 2022, ea a încasast de la CIFGA Eximbank 257.916 lei net.

Guvernul mai înființează niște sinecuri plătite excepțional Foto: Inquam/ George Calin
Salariile bugetarilor au crescut cu 10,8% Foto: Facebook
Eveniment

Salariile bugetarilor au crescut cu 10,8

Execuția bugetară pentru primele nouă luni ale anului demontează minciuna tăierilor de cheltuieli: salariile bugetarilor - „cheltuielile salariale” - au crescut cu 10,8%, comparativ cu primele nouă luni ale anului trecut. În plus, documentul publicat azi de ministerul de Finanțe arată că cheltuielile din componenta nerambursabilă a PNRR sunt de doar 984 de milioane de lei, adică circa 200 de milioane de euro - suma alocată fiind de 14,24 miliarde euro. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns, la final de septembrie, la astronomica sumă de 25 de miliarde de lei, o majorare de 12,5% față de primele nouă luni din anul trecut. Această cheltuială reprezintă 1,5% din PIB. Citește și: Un site apropiat Antenei 3 începe spălarea lui Iorgulescu Jr: victima, acuzată că făcea parte dintr-un clan al vrăjitoarelor. Președintele CSM a dat recent un interviu acestui site „Reducerea cheltuielilor statului este principiul de bază de la care am plecat. Nu poți să ceri doar sectorului privat să facă eforturi, trebuie ca și statul să dea un exemplu. Astfel, reducem masiv funcțiile de conducere din aparatul bugetar. Tăiem posturi vacante, comasăm și descentralizăm instituții ca să reducem birocrația și limităm cheltuielile statului inclusiv prin plafonarea sporurilor”, spunea, la 20 septembrie, premierul Marcel Ciolacu. Citește și: ANALIZĂ Performanța lui Adrian Câciu: este ministrul de Finanțe care s-a împrumutat cel mai mult pe banii statului, de la guvernarea Tăriceanu până azi Salariile bugetarilor au crescut cu 10,8% În termeni nominali, cheltuielile salariale sunt, după primele nouă luni ale anului, de 96 de miliarde de lei, cu 9,3 miliarde de lei în plus față de perioada similară din 2022. Nota de fundamentare nu oferă nici o explicație a acestei majorări substanțiale. Citește și: Antena 3 și Mihai Gâdea trebuie să-i plătească lui Gabriel Liiceanu despăgubiri de 20.000 de euro, după ce jurnalistul lui Dan Voiculescu a afirmat că filosoful își bătea soția gravidă Potrivit datelor ministerului de Finanțe, au crescut cu 9,4% și cheltuielile cu bunuri și servicii, deși guvernul se lăuda încă din primăvară că le va reduce. „Am adoptat o serie de măsuri în vederea unei chibzuiri a banului public. Pe scurt, stabilirea de limite lunare de cheltuieli de către Guvern și derogarea de la aceste limite doar prin Memorandum aprobat tot de către Guvern, reducerea cu 10% a cheltuielilor cu bunuri și servicii, cu excepția cheltuielilor din domeniul sănătății și educației, interzicerea achiziționării, preluării în leasing sau a închirierii de autoturisme, mobilier și aparatură, birotică, de către autoritățile și instituțiile publice”, declara, în mai, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu.

Câciu, ministrul care s-a împrumutat cel mai mult Foto: Facebook
Politică

Câciu, ministrul care s-a împrumutat cel mai mult

Performanța lui Adrian Câciu, demnitarul PSD care a fost plătit ca să susțină poziția companiei Huawei: este ministrul de Finanțe care s-a împrumutat cel mai mult, de la guvernarea Tăriceanu până azi, arată datele analizate de DeFapt.ro. Din iunie 2023, când Marcel Boloș a preluat ministerul de Finanțe, datoria guvernamentală a scăzut și-n termeni nominali, cu circa 6,5 miliarde de lei, și ca procent din PIB, de la 50,1% la 49,7%. România are, după Ungaria, cel mai mare deficit bugetar din UE, arată datele Eurostat publicate azi. Astfel, potrivit Eurostat, deficitul bugetar al României a fost, în trimestrul II din 2023 de 6,3% din PIB. Citește și: România are, după Ungaria, cel mai mare deficit bugetar din UE – Eurostat. Datele arată că alte țări din UE au reușit, în doi ani, să-și reducă substanțial deficitul Câciu, ministrul care s-a împrumutat cel mai mult Potrivit datelor consultate de DeFapt.ro, la 23 decembrie 2020, când guvernul Ciucă și-a preluat mandatul de la cabinetul Cîțu, datoria guvernamentală era de 557,9 de miliarde de lei. În cabinetul Ciucă, ministerul de Finanțe a fost condus de ministrul PSD Adrian Câciu. La 15 iunie 2023, când Ciolacu a devenit premier, datoria guvernamentală sărise la 731,3 miliarde de lei. În mandatul lui Câciu la Finanțe, crereșterea datoriei guvernamentale a fost de 173,4 miliarde de lei. Ca procent din PIB, datoria guvernamentală era de 47,1% din PIB, când a fost schimbat guvernul Cîțu, și a ajuns la 50,1% din PIB la „rotativa” Ciucă-Ciolacu, o majorare de trei procente. Nici un alt ministru de Finanțe nu s-a împrumutat așa de mult ca Adrian Câciu. În perioada celor două guvernări Orban - care au trecut prin pandemie și toate statele UE s-au împrumutat masiv, crescând deficitul - împrumuturile au fost de circa 130 de miliarde de lei. Guvernul Cîțu s-a împrumutat cu 57 de miliarde de lei, iar ca procent din PIB datoria guvernamentală s-a majorat cu doar 0,1% din PIB. Nici guvernul Boc, care a activat în plină criză economică nu s-a împrumutat atât de mult ca-n perioada în care Câciu se afla la Finanțe. Citește și: VIDEO Scene halucinante într-un supermarket din Suceava: clienții se calcă în picioare pentru cașcaval la preț redus În plus, datele analizate de DeFapt.ro arată că, în mandatul lui Câciu s-a consemnat un record și la plata dobânzilor și comisioanelor, care au ajuns la echivalentul a 8,5 miliarde de euro. Pentru comparație, guvernările Orba și Cîțu au plătit, împreună, dobânzi și comisioane de mai puțin de șase miliarde de euro.

Câciu recunoaște că România este cu un an în urmă Foto: Facebook
Eveniment

Câciu recunoaște că România este cu un an în urmă

Ministrul Inverstițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu recunoaște că, după doi ani de la aprobarea PNRR, România este cu un an în urmă. Comisia Europeană a aprobat PNRR-ul României la 27 septembrie. Însă demnitarul PSD nu vrea să spună cine este vinovat de această situație. Citește și: EXCLUSIV MApN pune la bătaie aproape un miliard de euro pentru 1.059 de blindate 4×4. Favoriții, americanii de la Oshkosh, nu au primit acceptul Congresului SUA să transfere tehnologie în România și nu vor participa Adrian Câciu mai anunță că două jaloane de care depindea a doua cerere de plată nu au fost îndeplinite nici acum. Comisia Europeană a anunțat, la 27 iunie, într-un comunicat oficial, că aprobă plata parțială a fondurilor aferente Cererii 2 de plată din PNRR. Plata va fi făcută pentru 49 de jaloane și ținte, două jaloane fiind considerate neîndeplinite, ceea ce însemnă suspendarea a circa 53 de milioane de euro. Atât funcționarii din ministere, cât și cei din administrația locală, primesc sporuri de până în 50% pentru că pregătesc programe europene. „Promovăm hărnicia pentru cei care se ocupă de infrastructură”, a spus Marcel Boloș, pe atunci ministrul fondurilor europene. Câciu recunoaște că România este cu un an în urmă „Avem o întârziere cam de un an de zile (în îndeplinirea PNRR, n.r.) și asta se datorează unor chestiuni care vin din îndeplinirea jaloanelor și țintelor din cererile de plată”, a declarat ministrul fondurilor europene”, a afirmat Câciu, într-o emisiune la postul B1 TV. Întrebat dacă este exclusiv vina României, oficialul a confirmat: „Da, dar nu e guvernamentală sau parlamentară. Este o situație, hai să spunem că nu e vina cuiva anume, dar este o situație reală. Nu o lăsăm așa, dar întârzie. Fiecare lună pierdută înseamnă o lună întârziere, dacă vreți, a depunerii unei cereri de plată”. „Și modul în care te obișnuiești ca țară, că acest mecanism de redresare și reziliență are alt tipic decât fondurile de coeziune, să faci lucrurile în timp, să livrezi la timp, cum a fost cererea de plată 2, au fost două jaloane de la Energie la care noi puteam să spunem că suspendăm acele jaloane și puteam să luăm banii puțin mai repede la cererea de plată 2, dar tot am crezut că le facem, nu s-au făcut. La un moment dat, când a venit guvernul Ciolacu, am luat decizia că nu mai stăm, vorbim cu Comisia Europeană, îi cerem să facă evaluarea și acele două jaloane să le dea deoparte și o să luăm plată parțială”, a explicat Adrian Câciu. Citește și: Salarii uriașe, plus chirii imense pentru „locuințele de serviciu” ale angajaților, la ministerul înființat pentru Firea, pe care Ciolacu nu vrea să-l desființeze „A fost și teama aceasta, care va fi reacția populară că o să avem plată parțială. Păi, bine, luăm 2,7 miliarde și suspendăm 53 de milioane – totuși, pragmatic vorbind, 2,7 miliarde intră în România. Evident, asta nu înseamnă că cele două jaloane nu trebuie făcute”, a mai spus ministrul Adrian Câciu.

Guvernul Ciolacu, tot mai favorabil Chinei comuniste Foto: Facebook
Politică

Guvernul Ciolacu, tot mai favorabil Chinei comuniste

Guvernul Ciolacu este tot mai favorabil Chinei comuniste, deși pretinde că este atașat valorilor euro-atlantice. Citește și: Salarii uriașe și mii de angajați la spitalul unde o mamă a trei copii a murit după ore de chinuri, așteptând un medic. Spitalul Județean Botoșani, condus de un lăcătuș mecanic din PSD Recent, acest Executiv a permis unei controversate companii chinezești, Lenovo, să participe la licitațiile penrtu realizarea infrastructurii 5G și l-a plasat pe fostul premier PSD Victor Ponta, cunoscut pentru relația sa afectivă cu Beijingul, unde s-a căsătorit cu Daciana Sârbu, în funcția de consilier onorific al premierului Ciolacu pentru afaceri economice internaționale. Guvernul Ciolacu, tot mai favorabil Chinei comuniste Care sunt faptele care arată că guvernul Ciolacu devine tot mai favorabil Chinei comuniste, într-o perioadă în care statele vestice consideră acest stat drept cea mai mare amenințare: Compania chineză Lenovo sa primit pe 19 iulie avizul Guvernului de a participa la dezvoltarea rețelei 5G din România. Această permisiune vine în condițiile în care România are din 2021 o lege special creată pentru a ține la distanță companiile chineze, din cauza suspiciunilor majore privind implicarea statului comunist chinez în activități de spionaj tehnologic. Noul ministru al Muncii, Simona Bucura Oprescu, a cerut ca Institutul Confucius să deschidă o filială la Pitești. Mai multe state vestice închid sau sunt pe cale să închidă aceste institute, suspectate că ar fi implicate în activități de spionaj în favoarea Beijingului. „Vă mulțumim pentru Drumul Mătăsii și pentru faptul că în acest program atât de important pe care dumneavoastră îl promovați, România în formatul 16+1 reprezintă în fapt poarta de intrare a Chinei în Uniunea Europeană”, mai spunea ea într-un discurs ținut în 2022 în fața ambasadorului Beijingului. Victor Ponta semnat, în calitate de premier, nu mai puțin de zece memorandumuri cu China comunistă și a vrut să ofere companiilor din acest stat comunist controlul asupra energiei nucleare și a unor comunicații strategice ale statului român. Adrian Câciu, ministru al Fondurilor Europene și fost ministru de Finanțe (poziție care i-a permis să fie membru în CSAT) a primit bani ca să apere interesele Chinei comuniste. În trei articole apărute în trei publicații în 2020, actualul ministru PSD de Finanțe, Adrian Câciu, pe atunci analist financiar, lua apărarea companiei chineze Huawei în fața unui proiect de lege care ar fi dus la excluderea acesteia din licitația pentru rețeaua 5G din România. În unul din aceste articole, el a atacat dur relația României cu SUA, comparând-o cu cea cu URSS-ul. Premierul Marcel Ciolacu nu a dat până acum nici o explicație pentru numirea lui Victor Ponta în funcția de consilier onorific.

România, acord cu SUA privind selectarea furnizorilor pentru 5G Foto: CSAT
Eveniment

România, acord SUA privind selectarea furnizorilor 5G

Afacerea Lenovo: România are un acord cu SUA privind „selectarea riguroasă” a furnizorilor pentru rețele 5G. Compania, cu sediul la Hong Kong, a primit luna trecută avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), necesar pentru vânzarea produselor sale în rețelele 5G din România. Premierul Marcel Ciolacu a semnat decizia de autorizare. Înainte de a fi demnitar, ministrul Câciu a luat bani, indirect, de la Huawei, ca să critice dur acordul cu SUA. Fostul ministru de Finanțe, Adrian Câciu, acum în fruntea MIPE, a încasat în 2021 bani de la McCann, pentru „drepturi de autor”, arată ultima sa declarație de avere, depusă în iunie 2022. În 2020, a fost plătit prin intermediul McCann pentru a face propagandă pentru Huawei și a critica SUA. În calitate de ministru de Finanțe, Câciu a făcut parte din CSAT. În 2021, Câciu a încasat 45.000 de lei de la McCann - agenția de Relații publice care s-a ocupat de promovarea Huawei în România - iar în 2021 a încasat 25.700 lei. Lenovo a evitat sancțiunile SUA Până acum, Lenovo nu a fost supusă vreunor sancțiuni de către guvernul SUA, deși statul chinez este printre acționarii companiei. Citește și: Cum arată vila cât un hangar pe care Ciolacu ar trebui să o împartă cu nevasta la divorț. Premierul deja s-a separat de soție în privința părților sociale „Există o entitate chineză care a scăpat în mare parte din atenția factorilor de decizie, în ciuda prezenței sale în multe sisteme informatice americane și a legăturii sale cu una dintre organizațiile chineze care tocmai a ajuns pe Lista entităților (N.red: companiilor sancționate). Această companie este Lenovo (...) Lenovo este o creație a Academiei Chineze de Științe (CAS) - instituția de cercetare științifică a guvernului chinez, bijuteria coroanei. De la înființarea sa în 1984, în cadrul CAS, Lenovo a devenit lider mondial în vânzarea de computere personale, iar în prezent controlează aproximativ 15% din piața de PC-uri din Statele Unite”, scria revista Forbes, în decembrie 2022. România, acord cu SUA privind selectarea furnizorilor pentru 5G CSAT susține că nu există „elemente de natură a genera riscuri, amenințări și vulnerabilități la adresa securității naționale și apărării țării, în perspectiva obținerii de către entitățile menționate a avizului conform privind utilizarea echipamentelor de infrastructură 5G.” În august 2019, președintele Iohannis s-a întâlnit cu președintele Trump și, în declarația comună de după discuții, se menționa: „Căutăm să evităm riscurile de securitate care însoțesc investițiile chineze în rețelele de telecomunicații 5G”. Ulterior, România și SUA au semnat un memorandum privind rețelele 5G, memorandum în care se vorbește despre selectarea riguroasă a furnizorilor de echipamente pentru rețelele 5G. „Astfel, evaluarea riguroasă a furnizorilor ar trebui să includă următoarele elemente: - Dacă furnizorul este, în lipsa pârghiilor juridice, sub controlul Guvernului unui alt stat - Dacă furnizorul are o structură a acționariatului transparentă - Dacă furnizorul are o istorie de comportament corporatist etic și este supus unui regim juridic care impune practici corporatiste transparente”. Câciu spune că SUA este noul URSS În septembrie 2020, actualul ministru PSD Adrian Câciu - pe atunci consilier al președintelui PSD Marcel Ciolacu - scria în Ziarul Financiar un articol în care critica dur memorandumul 5G cu SUA. „Tehnologia chineză este deosebit de avansată pe când cea furnizată de SUA este estimată a fi utilizabilă în următorii doi ani (...) La noi ni se spune tot timpul despre cât de toxică e China, anulăm proiecte şi contract cu forme chineze, iar Europa, este dependentă de investiţile chineze, care depăşesc 20% din PIB UE. În Statele Unite este la fel, prezenta Chinei este evidentă şi chiar se pare benefică economiei americane (...) Noi trebuie să ieşim de sub mentalitatea “Tătucului”. L-am avut pe cel rus, acum îl avem pe cel american. În epoca globalizării accelerate nu există această mentalitate”.

Penalul Solomon și ministrul Câciu se înscriu în PSD Foto: Facebook
Eveniment

Penalul Solomon și ministrul Câciu se înscriu în PSD

Penalul Antonie Solomon, fost primar al Craiovei, și ministrul Fondurilor Europene, Adrian Câciu, cel sponsorizat de firme chinezești ca să înjure parteneriatul cu SUA, se înscriu în PSD, filiala condusă de Olguța Vasilescu, anunță Gazeta de Sud. De altfel, Solomon, care a mai trecut prin opt partide, a confirmat această mișcare politică. Adrian Câciu va deveni subordonatul politic al Olguței Vasilescu Penalul Solomon și ministrul Câciu se înscriu în PSD „Anunţul aderării celor doi la PSD va fi făcut în această seară, în cadrul unei coferinţe de presă care va fi susţinută de preşedintele PSD Dolj, Claudiu Manda. Antonie Solomon a confirmat pentru Gazeta de Sud că va deveni membru PSD. „« Acum vreau eu să ajut PSD-ul, fiindcă în 2004 el m-a ajutat pe mine să devin primarul Craiovei. Acum am această obligaţie morală. Voi susţine în continuare actualul primar. Dacă va candida, eu o să îi ţin isonul», ne-a transmis Antonie Solomon, fostul primar al Craiovei”, scrie Gazeta de Sud. În anul 2013, Solomon a fost condamnat definitiv la trei ani de închisoare și trei ani de interzicere a unor drepturi, pentru luare de mită. ÎCCJ l-a trimis după gratii în timp ce era deputat. A fost eliberat condiționat în decembrie 2014. Olguţa Vasilescu a fost membră PRM pînă în 2004, cînd a trecut la PSD, Antonie Solomon devenind în acel an pentru prima oară primar din partea PSD. Însă, în timpul mandatului, Solomon a trecut la PDL, reuşind să cîştige un nou mandat de primar cu acest partid în 2008. În 2004, Vasilescu l-a acuzat pe Solomon că ar fi dat mită consilierilor locali, în 2004, ca să-l aleagă viceprimar. Citește și: Directorul numit de Firea la Obregia, care a încercat să mușamalizeze starea bătrânilor din azilele groazei, are vilă în Voluntari și patru mașini de lux: Porsche, Lexus, două BMW „Păcat de ea cum arată. O să o dau în judecată pentru că minte ca o ordinară. Nu are nicio înregistrare. Nu este nimic adevărat din ce a spus. Eu nu am dat mită la niciun consilier local să mă voteze ca viceprimar”, a fost replica lui Solomon.

Impozitul pe bacșiș a adus statului încasări ridicole Foto: Facebook
Eveniment

Impozitul pe bacșiș a adus statului încasări ridicole

Eșec deplin al unei idei promovate de ex-ministrul de Finanțe Adrian Câciu: impozitul pe bacșiș a adus statului încasări ridicole, arată o analiză publicată de Profit. Impozitul pe bacșiș a adus statului încasări ridicole Astfel, potrivit acestui site, încasările la buget din impozitul pe bacșiș au fost de “aproape“ șase milioane de lei, după primele cinci luni ale anului. Guvernul a estimat că va încasa, în acest an, 97 de milioane de lei. “Mai mult de jumătate din sumă, 3,2 milioane de lei, reprezintă impozit reținut și virat de barurile și restaurantele din București, în timp ce la polul opus, în județul Vaslui s-a plătit în toată această perioadă impozit totalizând 2.583 de lei, adică o medie de numai 517 lei pe lună“, arată Profit. Alte județe cu încasări ceva mai mari din acest impozit sunt: Cluj - 431.029 lei, Ilfov - 317.253 lei, Constanța - 311.138 lei și Brașov - 251.694 lei. Citește și: Firea și-a dat demisia din Guvern. Admite că Godei a însoțit-o peste tot, dar dă vina pe „sora” Ligia: Pe unde a venit Ligia cu mine, a venit și acel bărbat acuzat, să o ajute pe ea În 2022, ministrul Câciu susținea acest impozit, afirmând că este o solicitare a Horeca: “Există o astfel de solicitare din partea Horeca. Acolo este o formă de fiscalizat. Dacă industria este de acord, chiar industria o cere, suntem într-o altfel de abordare. Nu facem o analiză ca să nu distorsionăm mediul. Aici mediul de afaceri ne cere o măsură. Analiza poate fi făcută mai rapid decât să stăm până la 1 iulie, de exemplu".

Doi penali în viitorul Guvern: unul dintre ei, Marian Neacșu, aici alături de Mihai Tudose Foto: Facebook
Eveniment

Doi penali în viitorul Guvern

Cum arată, concret, „Patriotismul economic” promovat de viitorul premier Marcel Ciolacu: doi penali se vor afla în viitorul Guvern, Marian Neacșu, deja condamnat, și Radu Oprea, trimis în judecată pentru evaziune. Doi penali în viitorul Guvern, plus Câciu, care a luat bani ca să laude Huawei Fostul secretar general al Guvernului, Marian Neacșu, a fost promovat din funcția de secretar general al Guvernului în cea de vicepremier, în pofida trecutului său controversat. În 2016, Marian Neacșu a fost condamnat definitiv de judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție la șase luni închisoare cu suspendare pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese. Specialist în furaje și fost vicepreședinte la arbitrul pieței energiei, acesta și-a angajat fiica la cabinetul parlamentar în perioada cât a fost deputat de Ialomița. Între timp, Neacșu a fost reabilitat. Marian Neacșu Neacșu e expert contabil și are mai multe specializări în nutriția animalelor, potrivit CV-ului oficial. El a intrat în politică în anii 90 ca membru în Partidul Agrar, iar în 2001 a intrat în PDSR Ialomița (precursorul PSD). A urcat până la poziția de secretar general al PSD în 2015, promovat de Liviu Dragnea. Senatorul PSD de Prahova Radu Oprea, care a fost ministru și în guvernul Dăncilă, va fi ministrul al Economiei. În ianuarie 2023, acesta a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru „săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală sub forma autoratului şi spălare a banilor sub forma complicităţii” – potrivit presei locale, care citează Agerpres. „Procurorii susţin că Radu Oprea şi Mihail Ştefănescu au dispus şi dirijat transferul de sume de bani, ştiind că provin din evaziune fiscală, din conturile firmelor pe care le administrau în conturile unora de tip „fantomă”, cu care doar au simulat operaţiuni comerciale. Prejudiciul adus bugetului de stat se ridică la aproximativ 224.000 lei”, scria Rador, în 2016 Radu Oprea Foto: Facebook În viitorul Guvern, la Investiții și Proiecte Europene, va fi transferat fostul ministru de Finanțe Adrian Câciu. Câciu a atacat, pe bani, parteneriatul cu SUA Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a primit în trecut zeci de mii de lei pentru articole în care a promovat compania Huawei și a criticat SUA. Într-un articol publicat în septembrie 2020, în Ziarul Financiar, care nu este marcat ca fiind publicitate plătită, ci „Opinia specialistului”, Câciu critica dur acordul încheiat cu SUA în ceea ce privește implementarea tehnologiei 5G: „Mai frustrant însă este servilismul unor state care lasă deoparte interesele lor economice, sacrifică dezvoltări economice ulterioare pentru a fi pe placul politicii economice americane”. În articol, el mai afirma: „Noi trebuie să ieşim de sub mentalitatea «Tătucului». L-am avut pe cel rus, acum îl avem pe cel american”. Câciu a fost membru al CSAT. Rămân în viitorul Guvern: Marius Budăi - Muncă, Gabriela Firea - Familie, Grindeanu - Transporturi și Rafila - Sănătate.

Atacuri în serie dinspre PNL spre ministrul PSD de Finanțe Foto: Facebook
Eveniment

Atacuri dinspre PNL spre ministrul PSD de Finanțe

Atacuri în serie dinspre PNL spre ministrul PSD de Finanțe: „Această nebunie istorică, făcută fără consultarea nimănui este 100% creația domnului Câciu!”, a scris, pe Facebook, liberalul Tănase Stamule, decanul FABIZ, facultatea de business cu predare în limbi străine din cadrul ASE. Atacuri în serie dinspre PNL spre ministrul PSD de Finanțe „Încercarea celor de la PSD de a arunca în brațele ANAF gaura din buget este cel puțin penibilă. Nici Heiuș și nici Mișa nu au făcut bugetul. Această nebunie istorică, făcută fără consultarea nimănui este 100% creația domnului Câciu!”, a scris Stamule. Într-o altă postare, el a explicat de ce veniturile la buget au fost supraestimate. „Ministrul de Finanțe, ignorând total avertismentele ANAF, Consiliului Fiscal, etc a inclus in veniturile pe 2023 TVA și accize pentru combustibili, gaze și curent la nivelul 2022. Toate veniturile extraordinare cauzate de criza energetică din 2022 și care nu se vor mai repeta, au fost incluse și în bugetul din 2023. Așteptarea bugetara este ca OMV să platească taxe pentru un preț de 10 lei la motorină, cand la pompă e 6,5 lei sau ca Romgaz și Hidroelectrica să platească TVA la prețul de anul trecut, deși prețurile au fost plafonate. Toți se uită la direcția de mari contribuabili din ANAF și spun ca nu s-a încasat acolo. Realitatea este că nu vom încasa niciodată acei bani din motive obiective. De ce a făcut Ministrul de Finanțe asta? Ca să fericească pe toată lumea care a cerut bani la buget! Este prima dată în istoria României când bugetul național este construit pe așa o mare minciună. Doar pe zona de venituri supraestimate, gaura bugetară prognozată astăzi este de 25 de miliarde de lei pentru 2023”, a arătat decanul FABIZ. Citește și: EXCLUSIV Pensionar special care are și patru salarii de la stat, plus bonus de 30.000 de euro pe an de la o companie anchetată de DIICOT: Ionel Georgescu, șeful Corpului de control la Economie. A fost polițist la Strehaia Și prim-vicepreședintele PNL Dan Motreanu arată că, deși Adrian Câciu a introdus noi taxe, deficitul a ajuns la 27 de miliarde de lei. Motreanu: un ministru de Finanțe incompetent „Demisia lui Lucian Heiuș a fost un gest de onoare pentru a salva un ministru al Finanțelor incompetent, ținut în funcție doar de decizia politică a PSD. Cu toate acestea, PSD, prin trompetele sale false, a atacat imediat! Asta spune totul despre "parteneriatul" cu PSD ! La fiecare gest onest al premierului Nicolae Ciucă ei răspund cu un atac pe la spate! PSD numește asta strategie, românii viclenie și perfidie ! Știu că pe cei de la PSD nu îi pot convinge să renunțe la minciuni. Nu le răspund lor, mă adresez românilor care merită să știe adevărul. Încasările ANAF au crescut față de anul trecut, sub conducerea lui Lucian Heiuș, dar Adrian Câciu a ”reușit” să mărească deficitul bugetar la 27 de miliarde de lei, deși a introdus noi taxe”, a afirmat Motreanu, pe Facebook.

Heiuș îi explică lui Câciu cum se calculează încasările la buget Foto: Facebook
Politică

Heiuș îi explică lui Câciu calculează încasările la buget

Fostul șef al ANAF, Lucian Heiuș (PSD), îi explică lui Adrian Câciu, ministrul PSD de Finanțe, cum se calculează încasările la buget. Heiuș, care a demisionat luni seara de la conducerea ANAF, reacționează la datele prezentate de Câciu, privind încasările ANAF. Heiuș îi explică lui Câciu cum se calculează încasările la buget „Îi atrag respectuos atenția domnului ministru Adrian Câciu, că în declarația dumnealui s-a strecurat o eroare. Programul de încasări este net 156,9 miliarde lei, iar declaratul de care spune dânsul este declaratul brut 159,3 miliarde lei (din acesta se scad rambursările de TVA, pilonul 2 de pensii, fondul de tranziție energetică, contribuții de sănătate, etc, în total 16,7 miliarde lei) și mai rămân net declarate 142,6 miliarde lei. ANAF a încasat 148 miliarde lei cu 5.5 miliarde mai mult față de totalul declarat net”, a scris Heiuș pe Facebook. Azi, ministrul de finanțe, Adrain Câciu, a spus că sumele încasate de ANAF sunt cu 8,9 miliarde lei mai mici față de program și cu 11,3 miliarde lei mai mici față de ce s-a declarat. Câciu a afirmat că, pentru primele 5 luni ale anului 2023, contribuabilii au declarat impozite şi taxe în valoare de 159,3 miliarde lei, în contextul în care programarea bugetară estima încasări de doar 156,9 miliarde lei. Citește și: Rafila minte din nou: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu”. Datele publice arată că aceștia au circa 8.800 de lei, net, fără sporuri „Așadar, contribuabilii români au declarat că au de plată cu 2,4 miliarde lei mai mult decât am estimat în programare. Sumele încasate efectiv de ANAF au fost însă cu 8,9 miliarde lei mai mici față de program și cu 11,3 miliarde lei mai mici față de ce s-a declarat”, a susținut ministrul de Finanțe.

Datoria statului a depășit 50% din PIB Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Datoria statului a depășit 50% din PIB

Datoria statului a sărit, pentru prima oară, de 700 miliarde de lei și a depășit 50% din PIB, scrie Profit. Aceste date sunt publice și apar în așa numitul raport privind „Datoria administratiei publice conform metodologiei UE*) (datoria guvernamentala)”, publicat de ministerul de Finanțe. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online De altfel, cheltuielile cu dobânzile au fost, în 2022, de 2% din PIB, iar în primele trei luni din 2023 crescuseră cu 58,3% față de perioada similară a anului trecut și deja consumaseră 0,6% din PIB. Datoria statului a depășit 50% din PIB „Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent plățile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 3,36 mld lei ca urmare a prefinanțării în primele 3 luni a necesarului brut de finanțare pentru anul 2023. Astfel, dupa primele 3 luni ale anului, în contextul unui apetit crescut al mediilor investiționale interne și externe pentru titlurile de stat, este asigurat deja 43,0% din necesarul brut de finanțare pentru anul 2023”, explică ministerul de Finanțe. „În februarie, datoria a ajuns la 706,5 miliarde lei (50,1% din PIB), față de 695 miliarde lei (49,2% din PIB), în ianuarie, și 667,3 miliarde lei (47,2% din PIB), în decembrie. Legea responsabilității fiscal-bugetare prevede că depășirea pragului de 50% în ceea ce privește îndatorarea presupune ca Guvernul să prezinte în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei în PIB, urmând ca programul să cuprindă, fără a se limita la acestea, și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public”, scrie Profit. Citește și: Dependența de gazele rusești este istorie: în Europa, depozitele de gaze sunt pline în proporție de 62%. România – 50%. Prețurile au scăzut cu 150% față de august 2022 Potrivit datelor ministerului de Finanțe, datoria publică era de doar 34,5% în 2018, 35,1% - 2019 și a sărit la 46,9% în 2020, în perioada pandemiei.

Susţinem achiziţia de maşini electrice prin Rabla Plus, spune ministrul Tanczos Barna
Mediu

Susţinem achiziţia de maşini electrice prin Rabla Plus

Susţinem achiziţia de maşini electrice prin Rabla Plus, a declarat ministrul Mediului, Tanczos Barna. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online El a precizat că s-a deplasat la şedinţa de Guvern de joi cu una dintre maşinile finaliste ale concursului Best Electric Car România 2023. Susţinem achiziţia de maşini electrice prin Rabla Plus „Viitorul aparţine transportului verde, astfel că susţinem achiziţia de maşini electrice prin Rabla Plus, iar anul acesta vom lansa un program şi pentru microbuze electrice şi încurajăm transportul în comun, mersul pe bicicletă sau pe jos, nu doar în Vinerea Verde”, a adăugat ministrul UDMR, citat de news.ro. „Astăzi ne-am întors cu Cseke Attila şi Adrian Câciu de la şedinţa de Guvern cu una dintre maşinile finaliste ale concursului Best Electric Car România 2023. Apropo, nu doar astăzi, dar în fiecare zi mă deplasez doar cu maşină electrică în Bucureşti”, a scris Tanczos Barna, pe Facebook. El a mai spus că „viitorul aparţine transportului verde, astfel că susţinem achiziţia de maşini electrice prin Rabla Plus, iar anul acesta vom lansa un program şi pentru microbuze electrice şi încurajăm transportul în comun, mersul pe bicicletă sau pe jos, nu doar în Vinerea Verde”. Citește și: ANALIZĂ Mii de primari ar rămâne șomeri dacă s-ar desființa comunele sub 5.000 de locuitori. Majoritatea zdrobitoare, de la PSD și PNL „Guvernul, UDMR are ca obiectiv dezvoltarea infrastructurii de încărcare pentru maşini electrice: asta facem la Ministerul Dezvoltării şi la MMAP”, a completat ministrul Mediului.

România are cea mai precară situație financiară din UE Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

România are cea mai precară situație financiară din UE

România are cea mai precară situație financiară din UE, scrie publicația Profit, arătând că, din 100 de euro cheltuiți de la buget, 15,6 euro sunt luați pe datorie. Doar în perioada pandemiei România s-a împrumutat mai mult. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online De altfel, execuția bugetară arată că, în 2022, guvernul a cheltuit cu plata dobânzilor peste 29 de miliarde de lei, adică 2% din PIB. În primele două luni din 2023, cheltuielile cu dobânzile crescuseră cu 60% față de perioada similară din 2022. România are cea mai precară situație financiară din UE Datele publicate de Profit arată că: În 2015, cu un deficit ESA de 0,5%, România împrumuta doar 1,5 euro din 100 de euro cheltuiți de către stat În 2016, deficitul bugetar a sărit la 2,5% (ESA), iar România împrumuta 7,3 euro din 100 cheltuiți, fiind pe poziția a doua, după Spania, cu împrumuturi de 10,1 euro la fiecare 100 În UE, România este urmată acum de Malta (14,2 euro împrumutați la 100 cheltuiți de la buget), Italia, Ungaria și Polonia. „Referitor la costurile de finanţare a datoriei publice şi la dobânzile la care se împrumută România. În prezent, România se împrumută la dobânzi de circa 6,7%, similar sau sub Ungaria, care are 6,8% - sau similar sau apropiat de Polonia care are 6,4%”, ssuținea ministrul de Finanțe Adrian Câciu, la 27 aprilie. Citește și: Zero fonduri din PNRR, în primele trei luni ale anului 2022. Estimarea Finanțelor pentru 2023, doar 1,9 miliarde euro, sugerează că România va abandona numeroase jaloane din PNRR „Domnul Câciu a preluat mandatul în noiembrie 2021 moştenind un deficit bugetar de 4,7% din PIB, iar în ultimă lună a anului respectiv a mai adăugat încă 2% şi a dus deficitul la 6,7% din PIB. (...) Anul trecut v-aţi împrumutat de 150 miliarde lei, aţi plătit 30 miliarde lei pe dobânzi, (...), iar anul acesta ajungeţi la 40 miliarde lei pe dobânzi. Domnule Câciu, nu puteţi să daţi vina pe ANAF şi pe colectare. Legea bugetului dumneavoastră aţi făcut-o şi cheltuielile din buget dumneavoastră le-aţi aprobat. Cifrele pe care s-a construit bugetul sunt cifrele dumneavoastră, nu cifrele ANAF", arăta, în 12 aprilie, deputatul PNL Dan Vîlceanu, fost ministru de Finanțe.

Niciodată România nu a avut atâția secretari de stat, agenții, direcții, spune primarul Ioan Popa Foto: Facebook
Politică

Niciodată România nu a avut atâția secretari de stat

„Niciodată în istoria recentă, România nu a avut atâția secretari de stat, agenții, direcții”, a scris primarul PNL din Reșița, Ioan Popa, pe grupul de whatsapp al edililor-șefi de municipii, AMR. El este singurul care, în cadrul discuțiilor pe acest grup nu și-a manifestat revolta față de intenția Executivului de a tăia drastic cheltuielile. „Dragi colegi, umblă catastrofa asta, inaplicabilă din punctul meu de vedere. Guvernul vrea să blocheze cheltuielile de personal la nivelul anului 2022+5%. Este o catastrofă. De exemplu, noi am angajat 60 de polițiști locali anul acesta. Este absurd. (…) Blochează bugetul la bunuri și servicii (…) Acum, ce facem, vom scădea salariile?”, a scris, vineri, printre alții, primarul PNL al Sectorului 6, Ciprian Ciucu, pe grupul de comunicare al asociației primarilor de municipii. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online „Niciodată România nu a avut atâția secretari de stat, agenții, direcții” „Trebuie să fim onești și să înțelegem că ne-am cam încântat cu toții, și nu vorbesc aici despre dialogurile anterioare, ci despre administrațiile publice, fie ele locale sau (mai ales) centrale. Niciodată în istoria recentă, România nu a avut atâția secretari de stat, agenții, direcții”, a scris Popa, care, înainte de a fi primar, a fost antreprenor. Citește și: România are peste 200 de secretari de stat, de patru ori mai mulți ca-n 2010 – Europa Liberă. Unele ministere au ajuns la șapte posturi de ministru-adjunct Din discuțiile aflate în posesia DeFapt.ro, reiese că, vineri seara, primarul PSD al Craiovei, Olguța Vasilescu, l-a sunat pe ministrul de Finanțe, Adrian Câciu, care i-ar fi promis că va cere modificări ale proiectului de ordonanță de urgență care prevederi tăieri drastice de cheltuieli în administrația publică. „Domnul ministru spune că se poate duce în coaliție cu câteva rectificări care miu se par de bun simț, dată fiind situația”, a scris Vasilescu. „Salariile din administrația publică rămân anul acesta așa cum sunt. Oricum, nu cred că le mai creștea nimeni în afară de ce se cuvenea primarilor, viceprimarilor, consilierilor locali prin lege”, a mai explicat primarul Craiovei. Citește și: EXCLUSIV Revoltă a primarilor de municipii, în frunte cu Emil Boc și Ciprian Ciucu, împotriva proiectului ordonanței guvernamentale care va tăia cheltuielile în administrație În plus, singurele interdiciții la achiziții ar urma să rămână la mașini și mobilier. Emil Boc, primarul PNL al Clujului, a susținut că este neconstituțional să interzici, prin OUG, cumulul pensii-salariu, dar, la final a afirmat că „sună foarte bine” propunerile Olguței Vasilescu. Fără mașini noi, în 2023 Ce prevede proiectul de ordonanță privind reducerile de cheltuieli în administrație: cheltuielile de personal să nu depășească nivelul din 2022 exclusiv sumele aferente majorate cu 5%. cheltuielile cu bunurile și serviciile efectuate în anul 2023 să nu depășească prevederile bugetare aferente anului 2022. se interzice achiziționarea de autoturisme și mobilier, beneficiarii dreptului la pensie nu o pot cumula cu salariul la stat, excepție fiind Sănătatea și Educația spor de doctor se acordă doar dacă are prevăzute în fișa postului un set de atribuții obiective și cuantificabile care să permită verificarea lunară a modului în care activitatea acestuia este valorificată în mod suplimentar nu se mai organizează cursuri de formare profesională. În plus, funcționarii statului nu vor putea face parte din mai mult de două CA-uri.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră