joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: caciu

48 articole
Politică

Oamenii lui Grindeanu din eșalonul II, atacuri în echipă împotriva lui Bolojan

Oamenii lui Grindeanu din eșalonul II, atacuri în echipă împotriva lui Bolojan: în decurs de câteva ore, șeful Guvernului a fost criticat din nou de Mihai Fifor, Marius Budăi și Adrian Câciu. Toți trei au fost miniștrii în diferite guvernări PSD, iar acum sunt parlamentari. Citește și: Un fost lăcătuș mecanic, acum secretar de stat, și șeful lui de cabinet, în CA-ul Nuclearelectrica În plus, miercuri seara, Olguța Vasilescu, primar al Craiovei, a criticat concedierile pe care le ssuține Bolojan în administrația locală. Oamenii lui Grindeanu din eșalonul II, atacuri în echipă împotriva lui Bolojan Ce conțineau atacurile parlamentarilor PSD: Mihai Fifor: „Aşa cum a procedat şi în Educaţie (...) premierul Bolojan vrea acum să bulverseze şi administraţia publică locală. Logica e aceeaşi: sacrificii mari pentru oameni şi comunităţi, beneficii financiare minore pentru stat (...) Premierul rămâne surd la orice analiză serioasă (...) preferă să-și satisfacă orgoliul nemăsurat”.  Marius Budăi: „Nu am înţeles, nu o să înţelegem şi nici nu o să fim de acord vreodată cu apetenţa unora de a lăsa oamenii pe drumuri! (...) La câţi dintre ei le-ai distrus visele? Opriţi-vă! Este o întrecere nebună în a face rău!”.  Adrian Câciu: „Asistăm, de peste o lună, la un balet despre alte administratii (care au si un grad de autonomie si legi organice de organizare sau functionare), cu taieri de posturi din pix, in timp ce, in administratia centrala, acolo unde premierul și ministrii puteau sa faca lucrurile deja, nu se intampla nimic”.  În plus, Câciu susține că la Oradea și în Consiliul Județean Bihor au „externalizat posturile platite gras (cu spor de fonduri europene dar cu cofinantare de 50% din bugetul de stat) si care nu apar în aparatul de lucru”. 

Oamenii lui Grindeanu din eșalonul II, atacuri în echipă împotriva lui Bolojan Foto: Facebook Marius Budăi
Cu ce sumă uriașă supracontractase guvernarea Ciolacu proiectele din PNRR Foto: Facebook Sorin Grindeanu
Eveniment

Șoc: cu ce sumă uriașă supracontractase guvernarea Ciolacu proiectele din PNRR

Cu ce sumă uriașă supracontractase guvernarea Ciolacu proiectele din PNRR: la o alocare de 21,5 miliarde de euro se acordaseră contracte de 47,4 miliarde de euro pentru circa 20.000 de proiecte. Informația a fost oferită de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene Dragoș Pîslaru, susținut de PNL. Citește și: Minciunile lui Ciolacu: „Avem cele mai mici venituri din Europa. Toată Europa are impozitare progresivă” Cu ce sumă uriașă supracontractase guvernarea Ciolacu proiectele din PNRR „Am explicat în spaţiul public acel fenomen al supracontractării, cum din 21,5 miliarde de euro s-a ajuns la 47,4 miliarde de euro. Dar ceea ce cred că e o cifră mai puţin vehiculată este faptul că discutăm de peste 20.000 de proiecte. Deci, vorbim de foarte, foarte multe proiecte, portofoliile mari fiind mai ales la Dezvoltare, la Educaţie, la Mediu, la Energie, inclusiv la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene. La noi la minister avem proiectele de pe digitalizare sau RePower sau partea legată de inovare, unde discutăm iarăşi de probabil 6.000 de proiecte”, a spus Pîslaru. „În loc ca pe proiecte de 100 de lei să pun proiecte de 300 de lei şi să dau la fiecare câte puţin şi, de fapt, să nu termin nimic, mă concentrez pe proiectele pentru care am şi bani, am tot ce-mi trebuie, ca să fiu sigur că măcar pe acestea le lăsăm terminate, până la urmă, în mai puţin de un an”, a mai spus el.  Demnitarul a explicat mecanismul, unic în spațiul UE, prin care s-a ajuns la această supracontractare. „Cei care au decis această legislaţie de supracontractare cu 30%, cei care au decis modelul fracţionar, adică să nu bagi proiectele cu finanţare, ştiu eu, 80% fonduri europene cu 20% naţional şi să le bagi cu 30% fonduri europene şi restul naţional pe principiul 'să încapă mai multe', toate aceste decizii au fost nu doar proaste, ci efectiv au arătat că nu există o minimă înţelegere a regulamentului pe care am avut ocazia să-l negociez la nivel european (...) Repet, pentru 100 de euro proiecte trebuie să am proiecte în valoare de 100 de euro, nu pot să am proiecte în valoare de 300 de euro. Şi, până la urmă, românii trebuie să înţeleagă: este ca şi cum ai juca la loto proiectele, să vezi care, poate, intră sau care nu intră şi până la urmă rişti să nu implementezi nimic din portofoliile respective. Dar, a fost foarte interesant o perioadă, în care toată lumea s-a lăudat la nivel de ministere de linie sau la nivel de conducere de ţară sau la nivel local cu: «Uită-te ce contracte fantasmagorice avem!»”, a mai explicat Pîslaru. 

Bolojan, multinaționalele și refugiații ucraineni, țintele atacurilor PSD Foto: Facebook
Politică

Bolojan, multinaționalele și refugiații ucraineni, țintele atacurilor PSD din ultimele zile

Premierul Ilie Bolojan, multinaționalele și refugiații ucraineni sunt țintele atacurilor PSD din ultimele zile. Lideri PSD din eșaloanele 2-3 au continuat să îl critice dur pe premier, iar formațiunea social-democrată a impus păstrarea impozitului de 1% din cifra de afaceri a marilor companii, deși chiar firmele cu capital românesc s-au plâns de această măsură. Citește și: Salariul imens al unui absolvent al Academiei de Poliție, devenit judecător și apoi angajat la CSM. El ceartă Guvernul pentru că taie pensiile magistraților Potrivit unor surse politice, lideri coaliției majoritare se vor duce marți la Cotroceni pentru a discuta despre criza care a apărut după ce premierul Ilie Bolojan a amenințat că demisionează.  Bolojan, multinaționalele și refugiații ucraineni, țintele atacurilor PSD Cum a acționat PSD după ce presa a relatat că Ilie Bolojan a amenințat cu demisia dacă nu sunt acceptate tăieri consistente de personal în administrația publică: „După ce ai făcut haos în jurul tău, te superi pe sat, îţi iei jucăriile şi pleci. Asta nu poate să îţi atragă respectul partenerilor şi, cu atât mai puţin, pe cel al românilor oneşti care suportă deja consecinţele «reformei» marca Bolojan. Apoi, au românii o povestioară despre Ionică şi lupul...Dacă domnul Bolojan vrea să joace rolul lui Ionică, să nu se mire când partenerii de coaliţie şi românii încep să vadă în acest joc doar iresponsabilitate şi hazard, nu leadership”, a scris deputatul PSD Mihai Fifor.  La presiunea PSD, liderii Coaliției au decis, luni, să reintroducă impozitul de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile cu cifră de afaceri mai mare de 50 de milioane de euro. Duminică, Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din România (ACDBR) a avertizat că impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), introdus în 2023, lovește în primul rând companiile românești cu cifre de afaceri de peste 50 de milioane de euro. Deputatul PSD Adrian Câciu a declarat, luni, că PSD propune un amendament la pachetul fiscal care va fi asumat în Parlament, privind introducerea plăţii CASS şi pentru migranţi, în special ucrainenii care muncesc în România, el adăugând că sunt în jur de 70.000 de persoane în această situaţie. Faptul că refugiații ucraienni nu plătesc CASS a fost o temă a propagandei AUR.  Tot azi, deputatul Adrian Câciu a spus că PSD va pleca de la guvernare dacă TVA va crește din nou în 2026. 

Ministerul Proiectelor Europene are 84 de mașini și plătește chirii de trei milioane de euro pe sedii Foto: MIPE
Eveniment

Ministerul Proiectelor Europene are 84 de mașini și plătește chirii de trei milioane euro pe sedii

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) are 84 de mașini și plătește chirii de peste trei milioane de euro pe sedii, arată datele publicate de acest minister. În ianuarie 2025, fostul ministru PSD al MIPE, Adrian Câciu, susținea că chiria este de 2,4 milioane de euro, respectiv 200.000 de euro pe lună, doar pentru sediul central al MIPE. Citește și: Reformele de dreapta ale președintelui argentinian Javier Milei au dus la o scădere masivă a sărăciei - raport UNICEF Câciu a spus că suma era „decontată din fonduri europene, dar asta nu înseamnă că te încălzește, că acele 2 milioane se puteau duce în alte proiecte”.  Ministerul Proiectelor Europene are 84 de mașini și plătește chirii de milioane euro „În anul 2024, valoarea totală achitată pentru serviciile de închiriere - atât pentru sediile din Bucureşti, cât și pentru cele din teritoriu, unde funcţionează Direcțiile Regionale de Infrastructură - a fost de 15.268.213,27 lei, din care 13.796.357,50 lei au fost decontați din fonduri europene, iar 1.471.855,76 lei au fost suportaţi din bugetul de stat (...) Cheltuielile generate de întreținerea clădirilor (mentenanță și utilităţi) în care se desfășoară activitatea Ministerului Investițiilor şi Proiectelor Europene, în anul 2024, au însumat 7.226.640,30 lei, din care 6.529.992,17 lei au fost decontate din fonduri europene, iar 696.648,13 lei au fost suportate din bugetul de stat.”, afirmă acum MIPE, într-un document semnat de fostul ministru, Marcel Boloș.  În aprilie 2025, DeFapt.ro a scris că, potrivit ministerului de Finanțe, doar în anul 2024, de la buget s-au achitat pentru chiriile diferitelor instituții ale statului 727,87 milioane de lei. Același minister arată că în inventarul statului sunt 46.027 bunuri imobile, din care 3.627 au destinația de clădiri cu birouri. „ În anul 2024, costurile aferente reparațiilor pentru cele 84 de autoturisme care deservesc Ministerul Investițiilor şi Proiectelor Europene s-au ridicat la 442.627,07 lei, sumă acoperită integral din fonduri europene. Cheltuielile cu achiziția de combustibil au totalizat 454.228,51 lei, din care 446.122,42 lei au fost decontate din fonduri europene, iar 8.106,09 lei au fost suportate din bugetul de stat”, mai arată Boloș.  MIPE avea în mai 2025 un număr de 2.044 angajați, în ușoară creștere față de ianuarie 2025, când avea 2.040. 

Șefimea PSD, inițiatoarea „taxei de solidaritate”, Mercedesuri peste Mercedesuri Foto: Facebook
Politică

Șefimea PSD, inițiatoarea „taxei de solidaritate”, Mercedesuri peste Mercedesuri, pitite la neveste

Șefimea PSD, inițiatoarea „taxei de solidaritate”, Mercedesuri peste Mercedesuri, pitite la neveste sau neamuri: un jurnalist, Cristian Andrei, a relatat pe Facebook că Mihai Tudose și Adrian Câciu au venit la ședința conducerii partidului cu mașini de lux care costă între 75.000 de dolari (preț de bază) și 130.000 de dolari.  Citește și: Cum i-a păcălit Israelul pe iranieni: Netanyahu anunțase presa că pleacă în vacanță, iar șeful Mossad că va efectua o vizită la Washington Șefimea PSD, inițiatoarea „taxei de solidaritate”, Mercedesuri peste Mercedesuri În august 2024, Tudose, fost premier în regimul Dragnea și recent ales președinte al Consiliului Național al PSD, a fost fotografiat la volanul unui alt Mercedes, care costă cel puțin 123.000 de euro. Potrivit lui Cristian Andrei, Mihai Tudose a condus un GLE 63, motor V8biturbo. Acesta costă peste 130.000 de dolari, în SUA. Mașina ar aparține însă unei rude, arată jurnalistul. Fostul premier PSD deține și un Mercedes clasa G, tot o mașină de teren, care costă mult peste 100.000 de euro.  Adrian Câciu a sosit la reuniunea partidului cu un Mercedes GLE 450. Ulterior, site-ul Snoop a arătat că mașina aparține firmei fostei soții a lui Câciu, iar acesta ar închiria automobilul contra a circa 1.000 de euro pe lună. Câciu are o indemnizație de parlamentar de circa 3.000 de euro pe lună. Fosta sa soție a fost angajată la ASF în perioada în care el era ministru de Finanțe. Ea deține însă și firma „de consultanță” care are Mercedesul folosit de Câciu. În 2020, acesta a fost plătit prin intermediul McCann pentru a face propagandă pentru Huawei și a critica SUA. În calitate de ministru de Finanțe, Câciu a făcut parte din CSAT.

Stenograme distribuite de un site pro-PSD: Ghinea cere să nu se respecte PNRR Foto: Facebook
Politică

Site pro-PSD publică o stenogramă a negocierilor de la Cotroceni: Ghinea cere să nu se respecte PNRR

Un site pro-PSD, stiripesurse.ro, publică o stenogramă parțială a negocierilor de la Cotroceni, în care senatorul Cristian Ghinea (USR) cere să nu se respecte PNRR. Citește și: Negocierile pentru viitorul guvern au ajuns la certuri deschise: PSD atacă UDMR, Ghinea pe Rafila Stiripesurse.ro este controlat de Iosif Bubble, sotul deputatei PSD Diana Tușa. Bubble deține și institutul de sondaje CURS și a avut în ultimii ani nenumărate contracte cu PSD și PNL. Ghinea cere să nu se respecte PNRR Potrivit stenogramei, Ghinea cere ca România să nu mai respecte prevederile din PNRR privind reforma fiscală, iar aceasta să fie renegociată. Până și ministrul UDMR Tanczos Barna a respins propunerea. „Cristian Ghinea (USR): Noi nu vrem să mai respectăm jalonul din PNRR referitor la reforma fiscală. Adrian Câciu (PSD): Păi tu l-ai pus acolo. Trebuie să îți asumi acest lucru acum. Cristian Ghinea (USR):  Vom renegocia acest lucru cu Comisia Europeană. Tanczos Barna (UDMR): Asta este o prostie. Pe 20 iunie, Comisia Europeană ne așteaptă cu planul fiscal, respectiv 1.1% din PIB pe partea de venituri. Dacă tu crezi că poți renegocia, te rog să te duci tu la Bruxelles pe 20 iunie, că eu nu am de ce să mă mai duc. Cristian Ghinea (USR): Noi nu respectăm acest angajament. USR nu vrea neapărat la guvernare. Tanczos Barna: Atunci ce mai faceți aici?!”, arată stenograma publicată de acest site.  PIB-ul este estimat la circa 1.900 de miliarde de lei, deci 1,1% - cât ar trebui să se obțină la buget prin creșterea de venituri - ar fi peste 20 de miliarde de lei. 

Statul român plătește o sumă astronomică pentru chirii Foto: Economica.net
Politică

Statul român plătește o sumă astronomică pentru chirii

Statul român plătește o sumă astronomică pentru chirii: peste 100 de milioane de euro pe an, spune fostul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu. El a sugerat că o parte din aceste chirii sunt plătite incorect, fiindcă statul deține suficiente imobile. Citește și: Călin Georgescu îl plagiază pe Stalin și face lobby pentru Moscova: canalul Marea Neagră – Marea Caspică, un proiect grandoman susținut de Rusia Statul român plătește o sumă astronomică pentru chirii „În patru luni de zile, Guvernul ar putea – şi nu dau eu teme Guvernului, dar discutăm principial – să identifice o serie de clădiri ale statului în care toate ministerele şi agenţiile, acelea care vor rămâne în urma reorganizării, să se mute. Nu mai plăteşti cheltuieli cu chiria. Sunt foarte multe instituţii care sunt în chirie în tot felul de imobile, asta este situaţia, a fost mai simplu decât să renovezi o clădire mai veche. (...) Din ce ştiu s-a făcut ceva de genul (o centralizare privind imobilele – n.r.) şi e peste suta de milioane de euro nivelul anual al chiriilor plătite de stat. Vorbim de tot, de la clinici medicale până la sedii de instituţii, agenţii, sucursale şi tot”, a declarat Câciu, la o emisiune la Digi 24. El a arătat că ministerul pe care l-a condus până în decembrie 2024 plătea o chirie de circa 200.000 de euro pe lună. „În 2024, am demarat procedura de achiziție a unui sediu care să fie decontat din fonduri europene sau de identificare, împreună cu SGG, a unui imobil al statului care poate fi, tot pe bani europeni, reabilitat și să deservească acest minister”, a susținut fostul șef al MIPE. Potrivit lui Câciu, suma era decontată dinfonduri europene, dar banii putea fi utilizați într-un alt proiect. Fostul demnitar s-a plâns că atunci când a vrut să renunțe la sediul ocupat acum de MIPE a simțit că „are ţintă pe spate”.

Rafila și Câciu nu au fost capabili să cheltuie un euro în cadrul fondurilor de coeziune Foto: Guvernul României
Politică

Rafila și Câciu nu cheltuie un euro în cadrul fondurilor de coeziune

Miniștrii PSD Alexandru Rafila și Adrian Câciu nu au fost capabili să cheltuie nici un euro din aproape patru miliarde de euro oferiți în cadrul fondurilor de coeziune alocate Sănătății, arată datele ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, publicate la 13 decembrie. Programul a fost introdus în 2021, iar această componentă a fost aprobată în noiembire 2022. Mai rău, până la data de 13 decembrie 2024 nici măcar nu a fost depusă vreo cerere de plată pentru Programul Sănătate finanțat din Fondurile de Coeziune. Citește și: Sociologul Remus Ștefureac îl critică pe Nicușor Dan. Dar Ștefureac este asociat cu Sacha Dragic, partenerul One United Properties, compania care se bate cu Nicușor Dan în instanță Rata de absorbție a tuturor fondurilor de coeziune este de doar 1,4%, deși suntem la mijlocul exercițiului bugetar 2021-2027. Rafila și Câciu nu au fost capabili să cheltuie un euro în cadrul fondurilor de coeziune Comisia Europeană a aprobat Programul Sănătate depus de România în noiembrie 2022. Suma totală alocată acestui program este de 3,96 miliarde de euro. România a primit automat, fără să facă nimic, prefinanțarea de 185 de milioane de euro, dar plățile către beneficiari au fost de doar 30 de milioane de euro. Programul are șapte priorități, printre ele fiind construirea unor noi spitale - inclusiv spitalele regionale de urgență de la Iași, Cluj, Craiova - și digitalizarea sistemului. Programul Sănătate nu este singurul care are rata de absorbție zero. „Incluziune și demnitate socială” - nici un euro absorbit din 4,2 miliarde euro; Tranziție Justă - zero absorbiți din 2,5 miliarde de euro. Planul de Tranziție Justă se adresează județelor Gorj, Hunedoara, Dolj, Galați, Prahova și Mureș: „Toate investițiile PTJ vor contribui la tranziția la o economie cu emisii reduse de carbon (2050) și la atingerea țintelor de mediu aferente”. „Deşi ne aflăm la jumătatea exerciţiului, singurii bani pe care i-a încasat ţara noastră sunt reprezentaţi de prefinanţare: adică acele sume modice pe care România le primeşte automat în cont la începutul fiecărui an fără ca guvernul să trebuiască să facă ceva (...) Blocajul absorbţiei este strict o problemă de voinţă politică, nu de capacitate instituţională”, arăta europarlamentarul Siegfried Muresan, la 25 septembrie.

Câciu neagă majorarea TVA în 2025 (sursa: Facebook/Adrian Câciu)
Economie

Câciu neagă majorarea TVA în 2025

Câciu neagă majorarea TVA în 2025. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a declarat că nu deține informații despre o posibilă creștere a TVA-ului la 19% în 2025 pentru produsele și serviciile care beneficiază în prezent de cote reduse, cu excepția medicamentelor și alimentelor. Câciu neagă majorarea TVA în 2025 Într-o intervenție la Digi 24, Câciu a subliniat că o astfel de măsură nu a fost discutată. Citește și: EXCLUSIV Nordis achiziționa trimestrial câte o mașină de lux. În trei ani a luat un BMW, un Bentley și opt Mercedes-uri, toate noi. În parcare avea deja un Porsche, un Ferrari și alte șase Mercedes-uri Întrebat dacă majorarea TVA ar fi necesară pentru reducerea deficitului, Câciu a afirmat că există alte soluții mai eficiente, precum combaterea evaziunii fiscale și reducerea cheltuielilor nenecesare ale bugetului de stat. El a subliniat că România are la dispoziție șapte ani pentru a atinge acest obiectiv, evitând astfel împovărarea economiei prin taxe suplimentare pe termen scurt. Investițiile pe termen lung, esențiale pentru dezvoltare Câciu a accentuat importanța realizării investițiilor necesare pentru dezvoltarea României pe termen lung. În locul unor măsuri temporare care ar „petici” bugetul, el a evidențiat că soluțiile durabile sunt esențiale pentru prosperitatea țării. Ministrul a reiterat că nu a avut discuții despre majorarea TVA și că este în contact permanent cu zona economică a Partidului Social Democrat, sugerând că orice decizie de acest fel ar fi discutată înainte de a fi făcută publică.

Metroul din Cluj, scos de la finanțare PNRR Foto: captură video
Economie

Metroul din Cluj, scos de la finanțare

Eșec major al PNRR: metroul din Cluj va fi scos de la finanțare prin acest program și se vor pierde bani pentru că Guvernul nu renunță la politizarea companiilor. Aceste probleme au fost enunțate, în termeni prin care a încercat să acopere acest dezastru, de către ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu (PSD). Citește și: O fostă sportivă olimpică a refuzat să promoveze Nordis: „Am fost primită cu șampanie bună și copleșită de atenția negociatorilor” Câciu a arătat că un alt motiv pentru care se vor tăia bani din PNRR este că Executivul nu a trecut la reducerea pragului la microîntreprinderi de la 500.000 de euro la 88.500 de euro. Oricum, plata parțială a tranșei trei din PNRR ar putea fi aprobată oficial abia în noiembrie. Metroul din Cluj, scos de la finanțare „Probabil că săptămâna aceasta ar trebui să vină scrisoarea prin care suntem înştiinţaţi că vom avea o plată parţială, în mod oficial. Vom avea timp să răspundem o lună de zile şi decizia finală va fi luată probabil la finalul lunii noiembrie şi plata parţială. Am anunţat că vom avea o plată parţială în această cerere de plată 3. Sunt trei reforme care nu sunt îndeplinite din perspectiva Comisiei. Una are un impact economic major, cea cu microîntreprinderile. Celelalte două sunt reforme pe care România chiar trebuie să le facă şi privesc guvernanţa corporativă. Un jalon care este la companiile din energie: 15 companii din energie care au o problemă din perspectiva numirii pe mandat a celor care construiesc Consiliile de Administraţie, Consiliile de Supraveghere. Un alt jalon, care deja a intrat în reluare, cel referitor la numirile de la AMEPIP (Agenţia de Monitorizare a Companiilor Publice, n.r.). Pentru metroul de la Cluj se va găsi o finanţare. S-a găsit, de fapt, o finanţare în Programul de Transport. Va fi finanţat şi din obligaţiuni verzi emise statul român, în sensul transportului verde. Metroul de la Cluj va fi scos din PNNR ca investiţie, iar contravaloarea celor 300 de milioane de euro va fi mutată pe altă investiţie care este deja în execuţie şi produce cheltuieli", a afirmat Câciu. România a depus în decembrie 2023 cererea de plată pentru tranșa trei din PNRR.

Document al Finanțelor demontează minciunile lui Câciu Foto: Facebook
Eveniment

Document al Finanțelor demontează minciunile lui Câciu

Un document al Finanțelor demontează minciunile lui Câciu: zero absorbție din fondurile de coeziune oferite de bugetul UE 2021-2027 la 31 august, sunt planficați să fie atrași 2,5 miliarde euro în 2024. Documentul arată ce fonduri europene a atras România de la primirea în UE, pe diferite categorii de programe. Citește și: Nicușor Dan taie avântul lui Băluță: „Planșeul Unirii nu este pericol public”. Surse: edilul PSD vrea avansul la lucrări, în campanie „Guvenul Ciolacu a deblocat absorbtia de fonduri europene 2021-2027 și a demarat, cu o viteza de peste 10 ori mai mare decât în trecut contractarea și implementarea proiectelor din fonduri structurale și de coeziune din exercițiul financiar 2021-2027”, susținea ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, ieri, într-o postare pe Facebook. Document al Finanțelor demontează minciunile lui Câciu Astfel, din așa numitele „Fonduri structurale si de coeziune (FSC)”, oferite în „Cadrul Financiar Multianual CFM) 2021-2027”, Finanțele au consemnat zero rambursări și=n perioada 2021-2023, și în 2024, pnă la 31 august. Din aceste programe au fost încasate doar avansurile de 1,4 miliarde d eeuro, din totalul de 30,9 miliarde de lei. Un alt eșec major este la Fondurile pentru Dezvoltare Rurală și pescuit unde, din nou, s-au încasat doar avansuri, dar rambursările sunt zero. Finanțele speră că în acest an vor încasa 510 milioande euro, din totalul de 5,2 miliarde de euro. Documentul Finanțelor confirmă că Guvernul estima că va primi, în 2024, 3,65 de miliarde de euro din PNRR, dar a încasat numai 288 de milioane de euro - un rest de plată din tranșa II. Câciu se lăuda, ieri, cu „de la zero plăți făcute la peste 1,4 miliarde euro deja plătite doar pe programele din Coeziune”, dar se poate onserva că acesta este avansul, primit automat de statele care beneficiază de aceste programe.

Austeritatea guvernamentală, la coș: Câciu face angajări Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Austeritatea guvernamentală, la coș

Austeritatea guvernamentală este aruncată la coș: ministerul lui Adrian Câciu (PSD), al Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), angajează încă 70 de bugetari excelent plătiți. Ei ar urma să gestioneze proiectele din cadrul PNRR, ceea ce înseamnă că pe lângă obișnuitele sporuri ale angajaților unui minister, precum cel pentru condiții vătămătoare de muncă, vor avea un plus de 50% la salariu pentru că, teoretic, contribuie la absorbția fondurilor europene. Citește și: Medic eminent a vrut să se întoarcă din Franța în România. Ministerul lui Rafila l-a refuzat: dosar respins, nimeni nu răspundea la telefon sau email, portarul nu l-a lăsat să intre în instituție În consecință, numărul angajaților MIPE sare de la 2.166 la 2.236. Austeritatea guvernamentală, la coș Anual, contribuabilii vor plăti în plus circa 2,3 milioane de euro doar pentru acești 70 de angajați noi, se arată în nota de fundamentare a proiectului de hotărâre de guvern prin care se aprobă reorganizarea MIPE. “Având în vedere obiectivele asumate de Romania în fața Comisiei Europene și de faptul ca Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene are calitatea de instituție publică centrală responsabilă cu implementarea PNRR, dar și pentru obținerea unui grad de absorbție cât mai mare a fondurilor europene, se impune suplimentarea numărului de posturi pentru Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene“, se arată în nota de fundamentare a proiectului. Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut cu 21%, față de programarea de 11%. “Chel­tuiala bugetului cu salariile bugetarilor va sări de 150 miliarde de lei în 2024, chiar dacă, până la finalul anului, nu ar mai fi majorări de salarii în sectorul public. Spre comparaţie, acum 10 ani, în 2015, guvernul a cheltuit cu salariile bugetarilor 52 miliarde de lei“, arăta, azi, Ziarul Financiar. Guvernul recunoaște oficial eșecul PNRR În primăvară, Guvernul a recunoscut oficial eșecul PNRR: în primul trimestru din 2024, a atras doar 9,3% din cât își programase la capitolul „Venituri”, arată un document publicat de ministerul de Finanțe, intitulat „Raport privind execuția bugetară în primul trimestru al anului 2024”. „Sumele primite de la Uniunea Europeană aferente proiectelor finanțate atât din cadrul financiar 2007-2013, cât și din cadru financiar 2014-2020 dar și sumele aferenteperioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027, cât și cele aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR încasate în primul trimestru al anului 2024, au fost în sumă de 14,28 miliarde lei (0,7% din PIB), corespunzător unui grad de realizare de 45,7% a programului trimestrial. Nerealizarea veniturilor programate pentru perioada analizată s-a datorat evoluției slabe a sumelor atrase aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR (9,3%) și a sumelor aferenteperioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027 (42,9%)”, se arată în document.

Imaginea dezastrului PNRR: Câciu trebuia să cheltuie 81 de milioane de lei, a absorbit zero
Eveniment

Imaginea dezastrului PNRR

Imaginea dezastrului PNRR: ministerul lui Adrian Câciu, al Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), trebuia să cheltuie, în primul trimestru, 81 de milioane de lei din fonduri nerambursabile din acest program, dar a absorbit zero lei. Informația apare într-un fișier privind execuția bugetară la finalul lunii martie, postat pe site-ul ministerului. Citește și: Un judecător din CSM își compară salariul cu cel al unui taximetrist sau frizer. El avea circa 15.000 lei/lună și dăduse statul în judecată pentru salarii mai mari Mâine, salariații ministerului vor protesta cerând salarii mai mari, deși ei au deja venituri consistente și beneficiază de multiple sporuri, inclusiv cel care le recompensează eșecul în atragerea fondurilor europene. Imaginea dezastrului PNRR Potrivit datelor de pe site-ul MIPE, programul din primul trimestru al anului 2024 prevedea cheltuieli de 81,9 milioane de lei din fonduri PNRR neramburasbile, însă execuția consatată că nu s-a cheltuit nimic. Nici alte proiecte europene nu stau mai bine. În primul trimestru era planificată absorbția a 1,51 miliarde lei din „proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare”. S-a reușit atragerea a doar 1,02 miliarde de lei, până la 31 martie. Acum, Blocul Național Sindical (BNS) solicită nu doar salarii mai mari pentru angajații MIPE, dar sugerează și ca aceștia să beneficieze de pensii speciale: „Reglementarea privind acordarea unui statut special personalului de specialitate care gestionează fonduri europene nerambursabile și desfășoară activități cu caracter complex și special în cadrul MIPE”, este una din solicitările BNS. La nivel național s-a absorbit doar 9,3% din cât se estimase, prin PNRR „Sumele primite de la Uniunea Europeană aferente proiectelor finanțate atât din cadrul financiar 2007-2013, cât și din cadru financiar 2014-2020 dar și sumele aferenteperioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027, cât și cele aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR încasate în primul trimestru al anului 2024, au fost în sumă de 14,28 miliarde lei (0,7% din PIB), corespunzător unui grad de realizare de 45,7% a programului trimestrial. Nerealizarea veniturilor programate pentru perioada analizată s-a datorat evoluției slabe a sumelor atrase aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR (9,3%) și a sumelor aferenteperioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027 (42,9%)”, se arată într-un document al ministerului de Finanțe privind execuția bugetară din primul trimestru. Citește și: VIDEO Momentul șocant al împușcării premierului slovac Fico: acesta este proiectat pe spate de la forța împușcăturilor, în timp ce garda sa este concentrată pe atacator

Statistica reconfirmă picajul economiei Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Statistica reconfirmă picajul economiei

Statistica reconfirmă picajul economiei, deși ministrul Câciu nu credea: PIB-ul s-a redus cu 0,5% în trimestrul IV față de trimestrul III. „Nu sunt atât de convins că rezultatele din trimestrul IV prezentate de Institutul Naţional de Statistică sunt rezultate foarte corecte din perspectiva realităţii. O să vedem asta în ajustări, pentru că acolo avem doar un PIB semnal. Din calculele mele nu am avut o creştere însemnată în trimestrul IV dar nu am avut nici scădere”, spunea ministrul proiectelor europene, Adrian Câciu (PSD), la 7 martie. Citește și: Armata obligatorie sau angajarea soldaților și gradaților profesioniști: Ministerul Apărării oferă salarii foarte mici, care încep de la 2.439 de lei și nu trec de 4.126 de lei Statistica reconfirmă picajul economiei „Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul IV 2023 a fost de 420720,4 milioane lei preţuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 0,5% faţă de trimestrul III 2023 şi în creştere cu 1,1% faţă de trimestrul IV 2022”, a precizat, azi, INS. În 2023, raportat la 2022, PIB-ul a crescut cu 2,1%. Pe tot anul 2023, industria a înregistrat o contribuție negativă la creșterea PIB, de 0,5%. Tot azi, INS a arătat că „în perioada 1.I-29.II 2024, exporturile au scăzut cu 0,1%, iar importurile au scăzut cu 1,2%, comparativ cu perioada 1.I-28.II 2023. Însă, azi, INS a revizuit în creștere volumul impozitelor nete pe produs, care s-au majorat cu 3,8% din PIB. „Volumul impozitelor nete pe produs a crescut cu 0,8 puncte procentuale în varianta provizorie (2) comparativ cu varianta provizorie (1), de la 103,0% la 103,8%”, se arată în comunicatul statisticii. În plus, s-au mai produs modificări ale contribuţiei la creşterea PIB în anul 2023, între cele două estimări: „consumul final colectiv efectiv al administraţiilor publice, de la +0,3% la +0,6%, ca urmare a creşterii volumului său cu 4,0 puncte procentuale de la 102,9% la 106,9%”. În plus, cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiilor publice a crescut cu 5%, față de estimarea de 2,2%, în 2023, raportat la 2024.

Atac al ministrului Câciu către Burduja: proiecte din Energie cu finanțare PNRR sunt întârziate Foto: Facebook
Politică

Atac al ministrului Câciu către Burduja

Atac neobișnuit al ministrului PSD Câciu către colegul liberal de la Energie, Burduja: „Sunt multe investiţii în energie întârziate”, a afirmat demnitarul care coordonează Fondurile Europene. Câciu a vorbit la Energy Forum Ediţia a XI-a: „Tranziţia către o Românie verde, provocările momentului". Citește și: O familie întreagă s-a mobilizat pentru o șpagă la angajare la spitalul județean Botoșani – document DNA Atac al ministrului Câciu către Burduja „Până în august 2026, toate proiectele din PNRR trebuie să fie încheiate. Sunt multe investiţii în energie întârziate. Sumele sunt exorbitante dacă discutăm de valoarea pe care o avem la dispoziţie, dar sunt doar nişte sume pe hârtie de care România beneficiază sau ar putea beneficia dacă ele nu se transformă în proiecte care şi-au atins obiectivul. Toţi actorii din acest angajament trebuie să stea la masă şi să găsească soluţiile mai pragmatice, pentru că avem investiţii într-adevăr frumoase, benefice pentru România, dacă s-ar realiza, dar întârziate. Şi trebuie să fim foarte sinceri cu chestiunea asta. Dacă nu suntem sinceri, ne vom păcăli şi în 2026 vom constata că nu am realizat ce ne-am propus. Vom mai pierde sume puse la dispoziţie gratuit. Nu avem timp să stăm şi să spunem că e totul perfect", a subliniat Adrian Câciu. Sumele uriașe de care dispune România „Avem o alocare de aproape 5 miliarde de euro din PNRR, avem Fondurile din politica de coeziune 2021-2027, încă 3 miliarde de euro, avem Fondul de modernizare, 16 miliarde de euro. Banii din perspectiva surselor de finanţare există. Mai mult decât atât, din 2026 va mai veni o alocare de 5 miliarde de euro pe Fondul social pentru climă, care începe să fie implementat din 2026 până în 2030 de către România, iar alocarea pentru România este de 5 miliarde euro - 6 miliarde de euro, în funcţie de priorităţile pe care le definim în acea programare”, a mai arătat demnitarul PSD.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră