marți 14 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

aur

569 articole
Politică

Tensiuni politice înaintea votului moțiunii de cenzură: acuzații, mitinguri și război în sondaje

Climatul politic din România se tensionează pe măsură ce se apropie votul asupra moțiunii de cenzură inițiate de PSD și AUR împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan. Schimburile de acuzații între principalele tabere se intensifică, iar dezbaterea publică este alimentată de declarații politice, mobilizări în stradă și interpretări contradictorii ale sondajelor de opinie. Moțiunea urmează să fie dezbătută și votată marți în Parlament, fiind necesare 233 de voturi pentru ca Executivul să fie demis. Documentul a fost semnat de 253 de parlamentari. Mitinguri de susținere pentru Ilie Bolojan În acest context tensionat, câteva sute de persoane s-au adunat duminică în Piața Victoriei din București pentru a-și exprima susținerea față de premierul Ilie Bolojan. Citește și: Susținere șocant de mare pentru Bolojan, într-un sondaj realizat de apropiatul PSD Participanții s-au mobilizat în principal prin intermediul rețelelor sociale, unde au promovat mesaje în favoarea continuării reformelor și a responsabilității în guvernare. Manifestanții au afișat steaguri ale României și ale Uniunii Europene și au scandat atât numele premierului, cât și lozinci critice la adresa PSD. Acțiuni similare au fost organizate și în alte orașe din țară. PNL își reafirmă poziția: sprijin pentru Bolojan, respingerea PSD Ciprian Ciucu, primarul general al Bucureștiului și unul dintre cei mai importanți aliați ai prim-ministrului Ilie Bolojan, a declarat, duminică, la Antena 3 CNN, că PNL „ar deveni penibil” dacă ar mai accepta să facă guvern cu PSD după episodul moțiunii de cenzură pe care PSD-iștii au agreat-o cu AUR. „PNL și-a regăsit demnitatea și refuzăm să mai fim bătaia de joc a PSD”, a spus Ciucu. Tot din tabăra PNL, Raluca Turcan a transmis: „AMR: 2 zile. Două zile în care PSD poate decide dacă respectă direcția de care #România are nevoie. Dacă respectă regulile interesului public, nu pe cele ale interesului politic imediat. Dacă înțelege că #PNL nu mai este manevrabil și că am ales ferm drumul demnității și al respectării deciziilor asumate. Relația PNL–PSD din timpul guvernărilor comune din ultimii ani a fost o succesiune de compromisuri costisitoare. Am făcut concesii care ne-au îndepărtat de oameni — în special de cei din mediul urban, de antreprenori, de cei activi, care țin economia în picioare. Am lăsat impresia că suntem la cheremul PSD, iar acest lucru s-a văzut și s-a simțit până la firul ierbii. Am ajuns să avem o imagine publică de „breloc” al PSD. (...) Putem fi un partid de 30%. #România are nevoie de un partid liberal puternic.” La rândul său, Gheorghe Falcă și-a declarat susținerea totală pentru premierul Bolojan „PNL nu se răzgândește. România are nevoie de stabilitate, dar nu de compromisuri care blochează reformele.” Mesaje similare au fost transmise și de alți lideri liberali, care avertizează asupra riscurilor unei crize politice prelungite. AUR lansează acuzații grave: „un jaf de proporții gigantice” Liderul AUR, George Simion, a lansat acuzații dure la adresa Guvernului și a coaliției, inclusiv PSD. „Un tun financiar este dat românilor în aceste zile, mult mai mare decât celebrul scandal al celor 100 de milioane de doze de vaccin. Acum vorbim de mai bine de 10 miliarde de euro luaţi împrumut de români pentru înarmarea ţării", afirmă preşedintele AUR, George Simion, într-un mesaj video postat pe Facebook. „Nu vor să ne prezinte contractele, la fel cum au făcut şi în cazul Pfizer. Vom face tot ce ne stă în putere să se afle adevărul despre acest tun şi desigur şi să îl oprim. Asta a făcut coaliţia PSD-PNL-UDMR-USR. A jefuit România!” Războiul sondajelor: între estimări și acuzații de manipulare Tema sondajelor a devenit un nou front de confruntare politică. Sociologul Remus Ștefureac atrage atenția asupra unui moment critic în evoluția opiniei publice și a scenei politice. Sociologul consideră că moțiunea de cenzură care urmează să fie votată reprezintă un posibil punct de inflexiune major în politica românească, cu efecte ce ar putea influența evoluțiile din următorul deceniu. Ștefureac subliniază că, pe fondul polarizării accentuate și al neîncrederii publice, opinia electoratului este extrem de volatilă, iar direcția acesteia depinde de deciziile politice din perioada imediat următoare. În acest context, partidele principale ar putea înregistra schimbări semnificative de trend, în funcție de modul în care gestionează criza actuală. În paralel, deputatul AUR, Sorin-Titus Muncaciu, contestă modul în care sunt prezentate sondajele de opinie. „Globaliștii și neo-marxiștii sunt în cădere liberă! Cum încearcă să manipuleze, confundând sondajele cu simplele chestionare on-line. Nu fac parte din categoria care a putut studia în liceu sociologia. Dar, ajungând în SUA după 1990, studiind acolo în diverse specializări medicale, am avut ocazia să văd și studiile acestei științe extraordinare, numită sociologia. (...) Globaliștii plasează o declarație a șefului INSCOP, neutră de altfel, care spune că schimbările politice și crizele produc modificări de opțiuni politice, în contextul unor chestionare on-line pro Bolojan, pe care le consideră sondaje. De aici, un narativ că AUR pierde sprijinul populației. Nimic mai fals și tipic sorosist! Dacă te uiți pe internet și cauți „cel mai recent sondaj de opinie”, nu apare nimic legat de INSCOP, în afara interviului lui Remus Ștefureac, directorul INSCOP. Însă apare sondajul CURS, care arată indubitabil că AUR conduce în opțiunile electorale. (...) Globaliștii, manipulând opinia lui Remus Ștefureac, susțin că e vorba de o prăbușire a AUR. Apeluri din partea politicienilor Europarlamentara AUR, Ramona Lovin, a transmis: „Eu voi vota așa cum îmi votează conștiința, nu din presiune, nu din frică, nu pentru aplauze, ci pentru oamenii care m-au trimis în Parlament.” În paralel, parlamentari USR din diaspora au făcut apel la responsabilitate: „Parlamentarii nu au fost trimiși acolo să execute ordine de partid, ci să reprezinte oamenii. (...) Dacă ești român în Diaspora, vocea ta contează!” PSD contraatacă: „Bolojan a îngropat economia” De cealaltă parte, Sorin Grindeanu continuă să justifice moțiunea: „Noi luptăm pentru echitate fiscală și vrem să punem punct poverii nedrepte aruncate pe umerii românilor care muncesc din greu. Este timpul să vorbim aplicat de o reducere a taxării pe muncă, o reformă pe care o considerăm necesară pentru a diminua presiunea pe salariați.” Dacă liderul PSD evită numirea lui Bolojan, Daniel Cătălin Zamfir, PSD Dolj, îl atacă direct pe premier. „Salvatorul Bolojan a îngropat economia. Dincolo de propagandă și de previziunile veșnice ale celor care propavaduiesc întotdeauna apocalipsa când e PSD la guvernare, avem realitatea confirmată de INS și Ministerul Finanțelor. Salvatorul Ilie Bolojan a îngropat economia.”

Tensiuni politice înaintea votului moțiunii de cenzură: acuzații, mitinguri și război în sondaje
Acuzațiile AUR despre „vânzările netransparente” ale statului, demontate: ce arată, de fapt, mecanismele pieței de capital
Politică

Acuzațiile AUR despre „vânzările netransparente” ale statului, demontate: ce arată, de fapt, mecanismele pieței de capital

Un comunicat recent al partidului AUR ridică o serie de acuzații grave la adresa guvernului, sugerând că planurile de listare și vânzare de acțiuni la companii de stat ar ascunde o strategie netransparentă, cu o miză de zeci de miliarde de lei. Tonul este alarmist, concluziile sunt ferme. Dar cât din aceste acuzații rezistă unei analize reci, punct cu punct? Acuzațiile AUR În comunicatul său, AUR susține că guvernul ar pregăti o strategie netransparentă de valorificare a companiilor de stat, favorizând plasamentele accelerate de acțiuni (ABB) pentru societăți de mare valoare, precum Hidroelectrica și Romgaz, în detrimentul listărilor clasice la bursă (IPO). Citește și: Pesedistul Radu Oprea, amendat pentru evaziune, se pregătește să candideze la primăria Sectorului 6, în locul lui Ciucu - surse PSD Potrivit formațiunii, această abordare ar ascunde o miză financiară reală de aproximativ 10 miliarde de lei, ce ar urma să fie obținută rapid și fără transparență, în timp ce operațiuni precum listarea CEC Bank sunt amânate. AUR mai acuză o lipsă de coerență în raportarea valorilor companiilor implicate, precum și o posibilă ingerință în deciziile Fondul Proprietatea, sugerând că întregul demers ar fi construit pe o logică opacă, în contradicție cu discursul oficial despre transparență. IPO vs. ABB: o comparație care amestecă două lumi diferite Prima teză a comunicatului este că statul ar alege listări (IPO) pentru companii mici și plasamente accelerate (ABB) pentru companii mari, sugerând o evitare deliberată a transparenței. Problema este că această comparație pornește de la o premisă greșită. IPO și ABB nu sunt alternative, ci instrumente diferite, aplicate în contexte diferite. IPO-ul este folosit pentru companii care nu sunt listate, în timp ce ABB este o metodă standard de vânzare rapidă a unor pachete de acțiuni la companii deja tranzacționate pe bursă, precum Hidroelectrica sau Romgaz. Nu poți lista de două ori aceeași companie. Iar de aici cade întreaga opoziție „transparență vs. opacitate”. Plasamentele accelerate ar fi „netransparente”: ce spune realitatea Un alt pilon al criticii este ideea că plasamentele accelerate private ar ocoli transparența. În realitate, aceste operațiuni se desfășoară tot prin bursă, sunt anunțate public și sunt raportate ulterior. Diferența este una de viteză și de tip de investitor: ABB-urile sunt adresate în principal investitorilor instituționali și sunt utilizate pe scară largă în piețele mature. Nu sunt „invizibile”, ci doar mai puțin spectaculoase pentru publicul larg. 150 de miliarde vs. 10 miliarde: confuzia dintre valoare și realitate Poate cel mai puternic efect retoric din comunicat este contrastul dintre „10 miliarde” și „150 de miliarde”. Doar că această opoziție este, în sine, înșelătoare. Cele 150 de miliarde reprezintă valoarea totală a unor companii, nu suma care ar urma să fie vândută. Statul nu scoate la vânzare integral aceste active, ci doar pachete minoritare. Cu alte cuvinte, miza financiară reală, banii încasați, este mult mai apropiată de acele „10 miliarde” invocate chiar în comunicat. „Vânzări rapide” sau timing de piață AUR sugerează că vânzarea rapidă de acțiuni la companii precum Hidroelectrica sau Romgaz ar ridica semne de întrebare. Dar exact această rapiditate este esența mecanismului ABB: valorificarea unui moment favorabil de piață, atunci când cererea este ridicată și prețurile sunt avantajoase. A întârzia astfel de operațiuni nu ar însemna mai multă transparență, ci, uneori, pierderi pentru stat. De ce durează IPO-ul la CEC Bank? Compararea cu listarea CEC Bank, prezentată ca fiind lentă, ignoră realitatea procedurală. Un IPO presupune: - audituri complexe, - aprobări de reglementare, - campanii de prezentare pentru investitori, - stabilirea prețului. Durata de 10 luni nu este o anomalie, ci standardul. „De ce nu vindeți transparent?” – dar exact asta se întâmplă Una dintre întrebările finale din comunicat este, poate involuntar, cea mai ironică. Se cere „vânzare transparentă” pentru companiile deja listate. Or, exact asta înseamnă plasamentele realizate prin bursă. Diferența este că nu toate aceste operațiuni au forma vizibilă și ceremonială a unui IPO. Dar transparența nu se măsoară în spectaculozitate. Implicarea Fondului Proprietatea Există, desigur, și o observație legitimă: implicarea Fondului Proprietatea nu poate fi impusă de stat, ci doar negociată. Dar aceasta este o nuanță tehnică, nu o dovadă a unei strategii opace. Între suspiciune și mecanisme reale Comunicatul AUR ridică întrebări care merită discutate, dar construiește concluzii pe baza unor asocieri discutabile: compară instrumente diferite, confundă valori totale cu sume tranzacționate și echivalează viteza cu lipsa de transparență. În realitate, ceea ce este prezentat ca o anomalie pare a fi, mai degrabă, funcționarea normală a piețelor de capital. Iar diferența dintre cele două interpretări spune, poate, mai mult despre felul în care alegem să privim economia decât despre economia însăși.

Deputatul AUR Koler o acuză pe Gheorghiu de „tupeu” fiindcă i-a cerut să voteze potrivit conștiinței, nu conform indicațiilor șefului de partid
Politică

Deputatul AUR Koler o acuză pe Gheorghiu de „tupeu” fiindcă i-a cerut să voteze potrivit conștiinței, nu conform indicațiilor șefului de partid

Deputatul AUR Eduard Koler o acuză pe Oana Gheorghiu de „tupeu” fiindcă i-a cerut să voteze potrivit conștiinței, nu conform indicațiilor șefului de partid. Koler a făcut dreptul la o universitate privată, a fost „Senior Adviser to the Chairman” la Superbet - potrivit propriului CV - și folosește adreesa de email stealth133@icloud.com, „stealth” însemnând „ascuns”, probabil o referire la avioanele invizibile pe radar. Citește și: Pesedistul Radu Oprea, amendat pentru evaziune, se pregătește să candideze la primăria Sectorului 6, în locul lui Ciucu - surse PSD După peste 16 luni în Parlament, acesta a vorbit cinci minute și cinci secunde, inclusiv depunerea jurământului.  Deputatul AUR Koler o acuză pe Gheorghiu de „tupeu” fiindcă i-a cerut să voteze potrivit conștiinței „Această doamnă, cu un tupeu nemărginit, ma îndeamnă să votez după propria conștiință, nu cum ne cere șeful de partid. Aceeași doamnă care încerca să vândă, pe sub masă, un pachet de acțiuni al Hidroelectrica, fără ca românii să aibă acces la acest pachet de acțiuni, destinat doar câtorva investitori instituționali, bineînțeles selectați dinainte, într-un proces de vânzare accelerată”, scrie Koler.    „Știu că ne desconsiderați. Știu că ne considerați o pleavă ușor de dus de nas, fără cultură economică și fără înțelegere financiară.   Doar că vă dau un hint, ca să mă exprim în limba voastră, în romgleza useristilor, plusistilor sau a altor bazaconii politice scăpate din laboratoarele neomarxiste:   În AUR, ediția 2024 au apărut oameni care fac foarte bine diferența dintre listare și vânzare. Care înțeleg când un demnitar pervers mimează buna-credință, în timp ce, de fapt, încearcă disperat să rămână la putere ca să-și termine misiunea pentru care a fost trimis acolo”, a mai afirmat parlamentarul AUR. 

Susținere șocant de mare pentru Bolojan, într-un sondaj realizat de apropiatul PSD
Politică

Susținere șocant de mare pentru Bolojan, într-un sondaj realizat de apropiatul PSD

Susținere șocant de mare pentru Bolojan, într-un sondaj realizat de apropiatul PSD: se opun demisiei acestui 40% dintre cei chestionați, un procent mult peste intenția de vot, cumulată, pentru PNL, USR și UDMR. Sondajul a fost publicat azi și a fost realizat de CURS, deținut de Iosif Bubble, soțul Dianei Tușa, vicepreședinte PSD.  Citește și: Pesedistul Radu Oprea, amendat pentru evaziune, se pregătește să candideze la primăria Sectorului 6, în locul lui Ciucu - surse PSD Cercetarea a fost realizată pe un eșantion național de 1098 respondenți, populație adultă (18+), probabilist, multistadial și stratificat. Marja de eroare este de ±3% la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost culese prin metoda CATI și ponderate pe regiune, în perioada 28 aprilie – 1 mai 2026. Susținere șocant de mare pentru Bolojan, într-un sondaj realizat de apropiatul PSD Un procent de 58% răspund afirmativ la întrebarea: „Având în vedere criza politică actuală, considerați că Ilie Bolojan ar trebui să demisioneze din funcția de Prim-ministru?”. Însă acest procent este sub intenția de vot, cumulată, a taberei anti-Bolojan.  Potrivit CURS, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, AUR ar obține 34% din voturi, PSD - 23%, PNL - 18%, USR - 10%, UDMR - 5%, SOS România și PNRR-Piedone sunt la 3%, iar Partidul Oamenilor Tineri - 2%. Datele arată că Bolojan ar putea avea susținere inclusiv în tabăra partidelor care au inițiat moțiunea de cenzură împotriva acestuia.  Acum câteva zile, tot CURS a prezentat un sondaj din care reiese că 54% dintre bucureșteni consideră că Bolojan ar trebui să demisioneze, iar 42% nu vor. 

Sociologul Ștefureac, avertisment: moțiunea, o armă cu efecte colaterale imprevizibile
Politică

Sociologul Ștefureac, avertisment: moțiunea, o armă cu efecte colaterale imprevizibile

Sociologul Remus Ștefureac, directorul INSCOP, lansează un avertisment, pe Facebook: moțiunea de cenzură PSD-AUR împotriva guvernului Bolojan a devenit o armă cu „efecte colaterale imprevizibile”. Deși nu explică clar la ce se referă, el pare că se referă la intenția de vot pentru PSD.  Citește și: Pîslaru, ironii de la Guvern către PSD, de 1 Mai: „Să muncim, nu să șobolănim cu moțiuni de cenzură” Sociologul Ștefureac, avertisment: moțiunea, o armă cu efecte colaterale imprevizibile El a mai scris acum câteva zile că: „Coroborând structura diferită a electoratelor AUR și PSD, narațiunile din ultimii doi ani care au consolidat loialitatea acestora față de partide în cadre de ostilitate și uriașele presiuni economice și sociale care nu pot fi netezite cu sloganuri populiste, înclin să cred ca alianța inevitabilă dintre PSD - AUR va aduce prejudicii electorale celor două partide”.  Acum, Ștefireac pare că știe că inițiatorii moțiunii vor pierde din alegători. „Deși încă totul este fluid și opinia publică schimbătoare ca în orice perioadă de criză, totuși pare ca aceasta moțiune devine una dintre cele mai puternice arme politice cu efecte colaterale imprevizibile în intenția de vot din istoria politică recentă a României. Unde dai, si unde crapă”, a scris sociologul.  La 27 aprilie, el arăta: „Doar 4% dintre votantii AUR au încredere în Grindeanu. Și doar 12% dintre votantii PSD au încredere în Simion (...) Spun ca aceasta este o colaborare politica in contra naturii pentru ca AUR s-a născut și se hrănește din fronda anti-PSD, retorica anti-sistem, mantra anti-corupție. Iar PSD a fost “înjumătățit” electoral tocmai de AUR”. 

Mesajul halucinant primit de Victoria Stoiciu când le-a pus colegilor de partid că nu va semna moțiunea de cenzură, alături de AUR
Politică

Mesajul halucinant primit de Victoria Stoiciu când le-a pus colegilor de partid că nu va semna moțiunea de cenzură, alături de AUR

Mesajul halucinant primit de Victoria Stoiciu când le-a pus colegilor de partid că nu va semna moțiunea de cenzură, alături de AUR: „În momentul în care i-am anunțat pe câțiva că nu nu voi semna moțiunea, erau atât de speriați de gestul meu. Mi-au spus: nu te sinucide, nu fi nebună, prefă-te bolnavă. Se tem”, a spus ea, la Digi 24.  Citește și: Bonusuri uriașe la Hidroelectrica fiindcă apa „curge de la deal la vale”, dezvăluie Bolojan. Plus un nou atac la fieful PSD Trasnelectrica Senatoarea nu a spus cine i-a dat acest mesaj.  Mesajul halucinant primit de Victoria Stoiciu când le-a pus colegilor că nu va semna moțiunea Stoiciu, care a demisionat recent din PSD în semn de protest față de depunerea unei moțiuni de cenzură alături de PSD, a susținut că mulți pesediști nu sunt de acord cu decizia conducerii, dar se tem. „Există voci nemulțumite inclusiv de demersul - înainte de a lansa cu AUR, erau mai mulți nemulțumiți pentru că le era foarte frică de perspectiva unei opoziții, pentru că nu vedeau un plan foarte clar prin care PSD poate să revină la guvernare împreună cu liberalii, USR și UDMR”, a explicat senatoarea.  „PSD deja pierde o parte din alegători către AUR, iar această alianță va crea și mai multă confuzie în rândul electoratului, pentru că prin acest gest partidul AUR va fi legitimat. Iată, dintr-o dată nu mai este un partid atât de nefrecventabil, nu mai un partid extremist, putem să ne aliem cu ei, putem să apărem împreună în conferințe de presă, la tribuna Parlamentului, să vorbim pe aceeași voce. Confuzia care se va produce în rândul alegătorilor PSD va fi una foarte mare și riscul este să piardă și mai mult către AUR, o dată, și doi la mână, să nu uităm, în rândul Partidului Social Democrat, printre votanții acestui partid există voci și mulți sunt pro-europeni, sondajele ne arată că foarte mulți din alegătorii Partidului Social Democrat nu își doresc niciun fel de alianță cu AUR”, a mai apreciat ea. 

Magistrații, liber la investiții pe bursă sau în criptomonede, a decis CSM
Economie

Magistrații, liber la investiții pe bursă sau în criptomonede, a decis CSM

Magistrații au liber la investiții pe bursă sau în criptomonede, a decis CSM, în ședința de miercuri, 29 aprilie. CSM a fost sesizat de un magistrat, care dorea să știe dacă prevederea legală care le intezice „să desfășoare activități comerciale, direct sau prin persoane interpuse” și să „aibă calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, administrare sau control la societăți, instituții de credit sau financiare, societăți de asigurare/reasigurare, societăți naționale sau regii autonome”, blochează și investițiile în așa-numite ETF-uri și ETC-uri.  Citește și: Bonusuri uriașe la Hidroelectrica fiindcă apa „curge de la deal la vale”, dezvăluie Bolojan. Plus un nou atac la fieful PSD Trasnelectrica Magistrații, liber la investiții pe bursă sau în criptomonede, a decis CSM ETF-urile (Exchange Traded Funds) sunt fonduri de investiții care conțin un set diversificat de active (acțiuni, obligațiuni, mărfuri) și se tranzacționează pe bursă la fel de ușor ca acțiunile unei companii. Ele urmăresc performanța unui indice (ex: S&P 500), oferind diversificare instantanee, costuri reduse și lichiditate ridicată. ETC-urile (Exchange Traded Commodities) sunt instrumente financiare tranzacționate la bursă care permit investitorilor să obțină expunere la prețul mărfurilor (precum aur, petrol, gaz natural sau metale industriale) fără a deține marfa fizic. Spre deosebire de ETF-uri, care sunt fonduri de investiții, ETC-urile sunt titluri de creanță (instrumente de datorie) emise de o instituție financiară. Ieri, CSM a decis că magistrații pot investi în ETF-uri, dar doar „în scopul economisirii şi conservării valorii capitalului, chiar dacă presupune şi obținerea unui profit prin creşterea valorii unităților de fond”. Însă, „efectuarea în mod repetat, sistematic, la intervale scurte de timp, a unor operațiuni de achiziționare şi de revânzare de ETF-urilor sau ETC-uri cu scopul de a obține profit prin specularea valorii acestora are caracterul unei activităţi organizate din conținutul noțiunii de 'exploatare a unei întreprinderi', interzisă prin art. 231 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 303/2022. Chestiunea periodicității efectuării unor tranzacții de vânzare-cumpărare de ETF-uri sau ETC-uri pentru a putea fi calificată ca activitate comercială, urmează a se analiza de la caz la caz”, a anunțat CSM. 

Lista auriștilor din PSD, făcută de europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea
Politică

Lista auriștilor din PSD, făcută de europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea

Lista auriștilor din PSD, făcută de europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea: pe ea se află numărul doi din acest partid, Claudiu Manda, secretarul general al PSD. Piperea a prezentat aceste nume la Digi 24. Citește și: Deficitul bugetar la trei luni, cel mai mic din 2019 până acum. Cheltuielile cu bugetarii, reduse El a susținut că AUR este câștigătorul acestei crize: „Nu noi am cauzat criza, nu noi am provocat loviturile de baros dintre cei din coaliție. Da, este AUR marele câștigător, fără să facă nimic. Așteptând pur și simplu”. Lista auriștilor din PSD, făcută de europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea Cine sunt auriștii din PSD, potrivit lui Piperea: „Domnul Zamfir, de exemplu, prietenul meu, a fost de la bun început pe principiul naționalismului economic” - este vorba de liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, soțul Oanei Zamfir de la Antena 3.  „Doamna Firea” „Domnul Câciu” „Mi se pare că și (Claudiu n.red) Manda, care este europarlamentar, este cam pe aceeași linie. Dacă nu mă înșel, cam pe aceeași linie este și Olguța Vasilescu”. Olguța Vasilescu, primarul Craiovei este soția lui Manda. Ea a fost parlamentar PRM și șefa organizației de tineret a acestui partid.  „Aceasta este aripa din PSD care este mai mult pe naționalism economic decât pe progresism”, a arătat europarlamentarul AUR.  În ceea ce-l privește pe Grindeanu, Piperea a spus că acesta „face un balet mai prost decât cel pe care îl făcea Marcel Ciolacu înainte”.

De la „fasciști” și „naziști”, la „lăutari”, „penibili” și „penali”: istoria insultelor dintre PSD și AUR
Eveniment

De la „fasciști” și „naziști”, la „lăutari”, „penibili” și „penali”: istoria insultelor dintre PSD și AUR

Relația dintre PSD și AUR ilustrează una dintre cele mai spectaculoase metamorfoze din politica românească recentă: de la atacuri virulente și delimitări ferme la o colaborare pragmatică, dictată de interese conjuncturale. Declarațiile din ultimii ani dintre cele două partide arată nu doar o rivalitate ideologică profundă, ci și un discurs presărat cu invective puternice. În prezent, însă, toate negările de colaborare, toate insultele și atacurile personale, care au mers de la "fascism" la "penali", par a fi uitate. Atacurile PSD la adresa AUR: de la „semnal de alarmă” la „extremism” În 2020, Vasile Dâncu, pe atunci președintele Consiliului Național al PSD, avertiza că ascensiunea AUR este un semnal de alarmă pentru români. Citește și: Deficitul bugetar la trei luni, cel mai mic din 2019 până acum. Cheltuielile cu bugetarii, reduse Un an mai târziu, în mai 2021, Mihai Tudose ironiza poziția AUR privind moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Cîțu, sugerând interese ascunse: „Cât mai e kg de aur? Tot aud pe unul dintre copreședinții AUR că el/ ei nu votează moțiunea de cenzură inițiată de PSD fiindcă nu pare a avea suficiente voturi... Acest tip de mesaj taie orice ,,apetit” pt vot al unora care până acum au susținut actuala ,,putere”. Întrebarea devine firească: ,,naivitate” politică, afiliere cu cei de la guvern sau preț per kg?”, a scris Tudose pe Facebook. PSD respinge categoric colaborarea cu AUR În 2023, Sorin Grindeanu respingea categoric orice apropiere de AUR, invocând incompatibilități ideologice: După câteva luni, tonul devenea și mai dur. „Exclus din punctul meu de vedere să facem alianță cu AUR în 2024. E un partid care, din perspectiva mea, nu e îndreptat spre valorile pentru care s-a muncit foarte mult în România. Au șovăieli în a spune cu toată gură că suntem membri UE și membri NATO și că e foarte bine. Nu înseamnă că sunt pro-Putin, dar nici nu sunt convinși că e bine că suntem membri UE sau NATO.” Acuzații de iresponsabilitate Tot în 2023, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, critica dur retorica anti-vaccinare a AUR. Acesta a declarat că este „absolut iresponsabil să transmiţi astfel de mesaje false”. Escaladarea conflictului Pe 23 mai 2025, Alfred Simonis îi numea pe reprezentanții AUR „interlopi, fascişti şi nazişti”, într-un schimb de replici tensionat cu George Simion. „Ai venit cu interlopii după tine?” a spus Alfred Simonis. „Care sunt interlopii? Voi v-aţi bătut joc. Dumneavoastră aţi furat din buzunare, în Anglia?”, a replicat George Simion. Liderul deputaţilor PSD a continuat: „Eşti cunoscut ca un agent sovietic. Nişte infractori, nişte golani”. Simion, care filma schimbul de replici, a spus despre Alfred Simonis că este „valutist” de meserie. Amenințări fizice Unul dintre parlamentarii AUR a intervenit, spunând: „O să am grijă de dumneata”. „Auziţi ce spune acest personaj, o să am grijă de dumneata. Cum o să ai, domnule, grijă de mine? Eşti un fascist, eşti un nazist, dacă vii şi îmi spui mie că ai grijă de mine, ce înseamnă asta?”, a spus Simonis. Marcel Ciolacu și respingerea alianței cu AUR La rândul său, Marcel Ciolacu a respins constant ideea unei alianțe cu AUR: „Am spus de la început: PSD nu va face nicio alianță cu AUR, sub nicio formă. Nu e un partid politic. E un partid populist, cu tendințe clare extremiste, se vede, cu un comportament de, nu știu, dealer de case și agent imobiliar. Lucrurile sunt foarte serioase când vorbești de o guvernare și mai ales de perspectiva pe care o are România.” Ulterior, liderul PSD a respins inclusiv speculațiile privind o susținere indirectă: „O tâmpenie mai mare n-am auzit.” În octombrie 2024, Ciolacu a exclus orice „blat” politic, susținând că este ținta atacurilor lui George Simion. „Am fost omul politic cel mai atacat de domnul Simion. (…) Cred că 45 de minute m-a înjurat şi a ţipat la mine, (…) a tras de uşile de la birou. Cum să fac blat cu un asemenea personaj?!” Lia Olguța Vasilescu, ironii la Simion Pe 29 octombrie, 2025 Lia Olguța Vasilescu, a susținut că o coaliție cu suveraniștii de la AUR, este aproape o imposibilitate. În noiembrie, 2025, aceasta îl ironiza pe George Simion pentru că ar fi cerut protecția SPP. „Cine să așteptăm să vină la guvernare? Bărbații falnici care dau fuga la SPP când îi amenință unu’ pe Facebook? L-a amenințat pe el pe Facebook, pe el, cel mai drept dintre traci? Simioane, pai, dacă mâine te cheamă la război, îl iei și pe al lui Pahonțu cu tine? Uită-te la mine ce fac când intră pe Facebook! Le dau un block și mă întorc și la reziști când termin cu tracii. Cum zici și tu ceva, pare că a început recensământul nebunilor și, când nu fac față, apar și diaspora, și boții și tiriboții. Și tu afli că bei și te droghezi și nu ai fost ca ei la școală. Și nu ai fost cu ei la școală, că tu nu scrii «miau», ca pisica”, a spus Olguţa Vasilescu pe scena congresului PSD. Răspunsul lui Simion a fost în același registru: „În loc să se ocupe de guvernarea lor cu USR, azi, de ziua revoluției bolșevice, tovarășele din PSD nu au mai putut de grija mea. Vă anunț că sunt bine, aștept alegerile anticipate”, a scris George Simion pe contul său de Facebook. Atacurile AUR la adresa PSD: de la „sistem corupt” la atacuri personale Discursul AUR, dominat de George Simion, a fost inițial unul de respingere totală a PSD, considerat simbolul „sistemului”. În 2023, Simion acuza PSD că îi copiază mesajele și îl ataca pe Ciolacu: „PSD copiază mesajele AUR. Marcel Ciolacu este ca un lăutar. PSD cântă şi manele, şi lăutărească veche şi muzică uşoară. Ciolacu a început greşit: s-a dus la OMV, a ignorat oamenii din greva foamei. Patriotismul economice este doar în discurs, ca să fure electoratul AUR. Electoratul AUR este format din români furioşi care n-o să mai pună ştampila pe Marcel Ciolacu”. Ciolacu, asemănat cu Lică Sămădău În 2024, atacurile AUR la adresa PSD au devenit mai dure: ”Mi-a amintit premierul Ciolacu de personajul Lică Sămădău. Pare cumva că e cerut capul lui Moțoc și e capul lui Ciolacu” a susținut George Simion. „Au trecut o lege prin parlament, a anunțat premierul 15 septembrie. Pot înțelege că premierul e mincinos? Pot! SUA, ambasadele, Iohannis, nu știu. Iohannis care l-a impus pe Ciolacu, o marionetă în mâna președintelui. Acest guvern marionetă e sub comanda lui Iohannis, premierul e un mincinos. Cu siguranță i-am spus că e un premier mincinos pentru că nu se respectă nimic din promisiunile lui. Și-au bătut joc de calendarul electoral, acum iar modifică ce au anunțat”, a mai spus el. Simion, atac dur la cuplul Vasilescu-Manda În 2024, liderul AUR îi ataca pe Lia Olguța Vasilescu și pe Claudiu Manda. Disperarea e mare aici, la Craiova, unde mafia şi „La Famiglia” s-au reunit în familia Vasilescu-Manda. Au trimis instigatori în rândurile noastre, cu portavoci, plătiţi din banii primăriei, ca să facă deranj. Au încercat să ne trimită tot felul de intruşi în rândurile noastre ca să deturneze această conferinţă de presă, ca să deturneze partidul AUR în Dolj, să ne preia PSD. (...) Îşi bat joc de nişte oameni amărâţi, le-au dat câte o sute de lei ca să ne strice lansarea candidatului nostru, singurul care se poate bate cu Lia Olguţa Vasilescu. Nu îţi merge, Olguţa, noi nu suntem vânzători! (...) Te doare că nu e dictatură şi unanimitate cum îşi plăcea ţie în Partidul Unic Comasat”, a declarat preşedintele AUR, George Simion, la conferinţa de presă, potrivit sursei menţionate. Grindeanu un „penibil”, Marian Neacșu, un „penal” În 2025, liderul AUR a continuat seria atacurilor: "Dragi prieteni, când credeam că nu se poate mai penibil și mai controlat și mai sistem și mai securist ca Marcel Ciolacu, iată că a apărut Sorin Grindeanu, acest penibil care a executat tot ce i s-a dat de-a lungul carierei sale și acum e deranjat de Oana Gheorghiu. (...) Cred că relațiile cu Statele Unite, în primul rând, le periclitează domnul Sorin Grindeanu. Îl ai pe un penal acolo în funcția de vicepremier, îl cheamă Marian Neacșu. Îl cunoști? Da, Sorine, ăsta-i PSD-ul tău", a spus Simion. "Sorin Grindeanu și acest PSD merită să dispară, merită să fie taxați de români pentru aceste mojicii. Unii suntem trumpiști, cum suntem noi de la Aur, alții nu sunt trumpiși și l-au criticat pe Donald Trump de-a lungul vremii, dacă tot ați făcut o coaliție, nu te da fată virgină Sorine, când tu te-ai coțăit cu toată lumea prin toate avioanele Nordis și nu numai", a mai transmis Simion. Jocul dublu al PSD Pe 11 noiembrie 2025, Simion acuza PSD că face un „joc dublu”. "Eu vreau să transmit ceva domnului Grindeanu: să înceteze joaca asta de-a puterea şi opoziţia. Ori e la putere, ori e la opoziţie PSD, în momentul ăsta. (...) Eu cred că este cazul să oprim această nebunie, pentru că mergem către prăpastie", a declarat George Simion. Simion vs Grindeanu În 2026, atacurile au continuat, într-un registru ironic. „Grindeanu pretinde că e Robin Hood și pretinde că ia de la miliardarii României. Domnule Grindeanu, nu știu dacă aveți ceasul la mână sau l-ați băgat în buzunar”, a declarat Simion în Parlament. Replica lui Sorin Grindeanu nu a întârziat: „Sunt convins că dacă erați premier benzina era 1 leu și casele 35.000 de euro”.

Fost vicepreședinte PSD arată cum Grindeanu a preluat mesajele AUR în moțiunea de cenzură
Politică

Fost vicepreședinte PSD arată cum Grindeanu a preluat mesajele AUR în moțiunea de cenzură

Un fost vicepreședinte PSD, Victoria Stoiciu, arată cum Sorin Grindeanu a preluat mesajele AUR în moțiunea de cenzură: „Acesta e vocabularul AUR — legitimat acum de semnătura PSD”, a scris ea, într-un articol publicat de Hotnews. Citește și: Deficitul bugetar la trei luni, cel mai mic din 2019 până acum. Cheltuielile cu bugetarii, reduse Stoiciu, care a fost aleasă senatoare pe listele PSD după ce a fost consiliera fostului premier Marcel Ciolacu, și-a dat demisia din formațiunea social-democrată. Fost vicepreședinte PSD arată cum Grindeanu a preluat mesajele AUR „Eu îmi pot asuma multe erori politice, inerente oricărui parcurs. Le-am făcut și eu. Dar nu îmi voi asuma niciodată greșeala de a fi complice cu extremiștii”, a scris ea, azi. „Tot o greșeală a fost, de exemplu, modificarea statutului PSD pentru a scoate termenul «progresist», un termen esențialmente pozitiv, inevitabil în vocabularul stângii, pe care AUR l-a încărcat cu valențe negative și l-a transformat în anatemă (...) Și apropo de limbaj – textul moțiunii de cenzură. «Birocrație transnațională», «model străin impus», «România tratată ca o colonie», «ideologie progresistă excesivă».  Acesta e vocabularul AUR — legitimat acum de semnătura PSD. Și cine credeți că are de câștigat? PSD deszăpezește acum pârtia pe care mâine AUR va schia chiuind de bucurie”, a arătat Stoiciu.  „Sub masca modernizării iluzorii și a așa-ziselor reforme, v-ați propus să impuneți în România un model străin de sufletul acestui popor și o  ideologie care nu hrănește, nu încălzește, ci doar dezbină și distruge societatea românească. Pentru a vă asigura protecția politică, ați preluat, fără niciun filtru, toate aberațiile unei birocrații transnaționale, rupte total de realitățile din Europa și din România”, se arată în moțiunea PSD-AUR. 

Companiile de stat, închise investitorilor străini: proiectul PSD-AUR limitează transparența și crește controlul politic
Eveniment

Companiile de stat, închise investitorilor străini: proiectul PSD-AUR limitează transparența și crește controlul politic

Comisia Economică a Senatului a adoptat marți un amendament depus de Petrișor Peiu la proiectul PSD privind interzicerea listării la bursă a companiilor de stat. Amendamentul permite companiilor să atragă capital prin emiterea de obligațiuni convertibile în acțiuni, care pot fi achiziționate însă exclusiv de cetățeni români și companii din România. În acest fel, inițiativa încearcă să răspundă nevoii de finanțare, menținând în același timp controlul statului asupra structurii acționariatului. O direcție care ar putea reduce transparența și readuce influența politică în centrul deciziilor economice. Amendament: acțiuni pentru români, prin mecanisme indirecte Amendamentul AUR introduce o excepție de la interdicția de vânzare a acțiunilor companiilor de stat, permițând atragerea de capital prin mecanisme indirecte: Citește și: Afirmație șocantă a aliatului PSD, deputatul AUR Tanasă, despre „planul” „demenților” care conduc UE - emisiunea de obligațiuni convertibile în acțiuni; - majorarea capitalului social prin emiterea de acțiuni noi. Elementul central al amendamentului este restricționarea accesului investitorilor străini: acțiunile pot fi vândute doar cetățenilor români și companiilor din România. Proiectul riscă să scadă atractivitatea României pentru investitori, să limiteze accesul la finanțare și să încetinească procesul de modernizare economică. În plus va afecta transparența companiilor de stat și va favoriza, din nou, politizarea acestora. Cum vor fi distribuite acțiunile Textul amendamentului stabilește și o structură clară de alocare a acțiunilor, în funcție de tipul investitorilor: - minimum 50% din acțiuni vor fi destinate investitorilor de retail (persoane fizice); - cel puțin 30% vor reveni fondurilor de investiții sau vehiculelor financiare care investesc majoritar în România (minimum 90% din active în proiecte sau entități românești). Aceste prevederi se aplică doar în măsura în care există cerere suficientă din partea acestor categorii de investitori. Controlul statului asupra acționariatului Practic, amendamentul creează un mecanism prin care statul poate controla mai strict cine ajunge acționar în companiile sale. În locul unei listări clasice la bursă, unde acțiunile pot fi cumpărate liber de orice investitor, inclusiv străin, soluția obligațiunilor convertibile introduce o etapă intermediară și condiționată. Investitorii nu devin acționari imediat, ci doar după conversie, în condiții stabilite dinainte, iar accesul este limitat explicit la cetățeni români și companii locale. În plus, distribuția acțiunilor este reglementată prin cote minime pentru investitori de retail și fonduri care investesc preponderent în România, ceea ce reduce semnificativ riscul intrării unor actori externi sau a unor achiziții masive necontrolate. Astfel, statul nu doar că își păstrează poziția majoritară, dar își asigură și un control indirect asupra structurii acționariatului, într-un mod mult mai predictibil decât în cazul unei piețe deschise. Impact asupra transparenței și pieței de capital Proiectul PSD și AUR ar putea reduce transparența în companii, afectând atractivitatea pieței de capital din România, care joacă un rol esențial în modernizarea companiilor de stat. Proiectul pleacă de la ideea de a evita listarea clasică la bursă. Or, listarea vine la pachet cu reguli stricte: - raportări trimestriale și anuale detaliate; - audituri independente; - obligații de comunicare publică rapidă a oricărui eveniment important. Dacă finanțarea se face prin mecanisme mai „controlate” (de exemplu, obligațiuni convertibile vândute într-un cerc limitat), există riscul ca unele dintre aceste obligații să fie relaxate. De asemenea, informația va circula mai puțin public și mai mult în cercuri restrânse. Riscul politizării și al concentrării capitalului Limitarea investitorilor la nivel local poate duce la implicarea fondurilor apropiate de stat, la influență politică în decizii economice și dependență de contracte publice. În plus, va scăde diversitatea de perspective, căci investitorii internaționali aduc standarde diferite și analize critice privind eficiența și guvernanța. Rolul investițiilor străine în economia României După aderarea la Uniunea Europeană, România a beneficiat de un aflux semnificativ de investiții străine directe, care au contribuit la modernizarea economiei și la creșterea productivității. Potrivit OCDE, integrarea în economia globală a fost un factor cheie pentru creșterea economică și pentru convergența veniturilor cu statele dezvoltate. De asemenea, participarea investitorilor internaționali a facilitat transferul de tehnologie, know-how și standarde de guvernanță corporativă. În acest context, limitarea accesului capitalului străin la companiile de stat ar putea reduce toate aceste beneficii. Riscul reducerii competitivității economice Unul dintre principalele riscuri ale unei astfel de măsuri este scăderea competitivității economiei românești. OCDE subliniază că, pentru a susține creșterea pe termen lung, România trebuie să îmbunătățească dinamismul mediului de afaceri, să stimuleze inovația și să atragă investiții . Restricționarea accesului la capital extern poate avea mai multe efecte: - reducerea competiției pentru achiziția de acțiuni; - scăderea valorii de piață a companiilor; - limitarea surselor de finanțare. În lipsa unei competiții internaționale, există riscul ca prețul acțiunilor să fie mai mic decât ar fi într-o piață deschisă, ceea ce poate afecta veniturile statului și eficiența alocării capitalului. Capital autohton vs. capital global Susținătorii măsurii invocă necesitatea consolidării capitalului românesc și a păstrării controlului asupra resurselor strategice. Această abordare nu este nouă și apare frecvent în economiile emergente. Argumentele principale sunt: - evitarea „vânzării” activelor strategice; - protejarea intereselor naționale; - dezvoltarea unei clase de investitori locali. Totuși, în practică, capitalul autohton din România este limitat comparativ cu cel internațional. Acest lucru ridică întrebarea dacă investitorii locali pot susține singuri nevoile de finanțare ale companiilor mari de stat. Impactul asupra guvernanței corporative Un alt efect posibil vizează guvernanța corporativă. Conform datelor OCDE, România a făcut progrese în alinierea la standardele internaționale de guvernanță, inclusiv prin adoptarea unor coduri mai stricte pentru companiile listate . Investitorii internaționali joacă un rol important în acest proces, deoarece solicită transparență, impun standarde ridicate de management, sancționează derapajele prin retragerea capitalului. Limitarea accesului acestora poate reduce presiunea pentru reforme și poate favoriza un control mai mare al statului asupra companiilor, inclusiv din perspectivă politică. Posibilă creștere a influenței politice În absența unei diversități de investitori, există riscul ca acționariatul să devină mai concentrat și mai dependent de contextul intern. Acest lucru poate duce la: - decizii economice influențate politic; - numiri în management bazate pe criterii non-economice; - scăderea eficienței operaționale. În economiile unde companiile de stat nu sunt expuse presiunii pieței, aceste riscuri sunt frecvent semnalate. Efecte asupra atractivității României pentru investitori România își propune să devină membră a OCDE, un obiectiv care implică respectarea unor standarde ridicate de deschidere economică și transparență. Aderarea la OCDE este asociată cu: - creșterea investițiilor; - reducerea costurilor de finanțare; - consolidarea încrederii în economie . În acest context, o măsură percepută ca protecționistă poate transmite un semnal negativ investitorilor internaționali, sugerând o posibilă schimbare de direcție în politica economică.

Afirmație șocantă a aliatului PSD, deputatul AUR Tanasă, despre „planul” „demenților” care conduc UE
Politică

Afirmație șocantă a aliatului PSD, deputatul AUR Tanasă, despre „planul” „demenților” care conduc UE

Afirmație șocantă a aliatului PSD, deputatul AUR Tanasă, despre „planul” „demenților” care conduc UE: „UE este condusă de niște demenți care au un singur plan: înlocuirea populației albe europene!”, a scris el pe twitter, azi. Tanasă a făcut acest comentariu când a distribuit o postare în care se afirmă: „Uniunea Europeană tocmai a semnat un acord cu Bangladesh pentru comerț și încurajarea migrației legale în numele celor 27 de membre”.  Citește și: ANALIZĂ Care este planul PSD: se folosește de AUR ca să îl alunge pe Bolojan, apoi ofertează PNL pentru un nou Guvern. AUR știe că va fi trădat Tanasă este purtător de cuvânt al AUR.  Afirmație șocantă a aliatului PSD, deputatul AUR Tanasă, despre „planul” „demenților” care conduc UE Mesajul său vine la câteva ore după ce PSD și AUR s-au înțeles să depună o moțiune de cenzură împotriva guvernului Bolojan. Întâmplător, ultimul mesaj scris de Tanasă pe Twitter conține exact aceeași afirmație: „UE e condusă de niște demenți!”. El repostează din nou o stire despre acordul UE-Bangladesh.  Repetiv, el scrie la 22 aprilie - al treilea mesaj personal, printre redistribuiri: „România este o țară condusă de niște demenți! Votați, nu-i vorbă! Dar demenți!”. De data aceasta e vorba de o informație că România va avea creștrere economică mai mică decât Ucraina.  În august 2025, CNCD s-a autosesizat după ce deputatul AUR Dan Tanasă a îndemnat românii să refuze comenzile livrate de imigranți: „Refuzați comanda dacă nu e livrată de un român. Nu mai încurajați importul de muncitori necalificați din Asia și Africa. Treziți-vă!”.  Polițistul Marian Godină a anunțat că a formulat o plângere penală în urma postării lui Dan Tănasă, pe care îl acuză de incitare la violență, ură sau discriminare față de muncitorii din Asia și Africa.  

ANALIZĂ Care este planul PSD: se folosește de AUR ca să îl alunge pe Bolojan, apoi ofertează PNL pentru un nou Guvern. AUR știe că va fi trădat
Opinii

ANALIZĂ Care este planul PSD: se folosește de AUR ca să îl alunge pe Bolojan, apoi ofertează PNL pentru un nou Guvern. AUR știe că va fi trădat

Planul PSD este destul de clar: se folosește de AUR ca să îl alunge pe premierul Ilie Bolojan, apoi ofertează PNL pentru un nou Guvern, știind că mulți liberali își doresc să guverneze în continuare, fără actualul lor lider, afirmă surse politice.   PSD crede că se va repeta situația din 2021 și vor vinde noua guvernare PSD-PNL tot în numele stabilității și a conservării orientării pro-europene.  AUR știe că va fi trădat și este de acord. George Simion dovedește astfel că face opoziție și că are putere, puterea de a da jos un Executiv. În plus, este puțin probabil ca Simion să riște să se compromită la guvernare, într-un moment greu, alături de PSD. Ce va face PSD după ce trece moțiunea de cenzură? Va face o ofertă de nerefuzat PNL-ului: să mențină postul de premier. Lui Ilie Bolojan îi va oferi postul de președinte al Senatului - care este acum deținut de Mircea Abrudean, un apropiat al lui Bolojan - dar acesta va refuza, foarte probabil.  Cheia actualei situații politice sunt, deci, trădătorii din PNL care vor forța reluarea combinației cu PSD. Faptul că liberalii au votat împotriva unei reveniri la guvernare cu PSD, dacă social-democrații dau jos guvernul Bolojan cu ajutorul AUR, nu este relevant. Bolojan, odată dat jos, pierde din influență și mulți dintre colegii săi vor face orice să rămână conectați la bugetul de stat. Ce s-a decis acum o lună se poate schimba.  Cine conduce tabăra anti-Bolojan, în PNL? Hubert Thuma și aghiotanta sa, Nicoleta Pauliuc, promovată chiar în poziția de prim-vicepreședinte PNL, Adrian Veștea - președintele CJ Brașov, și el prim-vicepreședinte PNL, și, probabil, și Cătălin Predoiu. Deci, din patru prim-vicepreședinți PNL, trei sunt contra lui Bolojan, alături de actualul premier fiind doar primarul Capitalei, Cătălin Ciucu.  Probabil că, în aceste zile, subteran, se desfășoară negocieri dure pentru a convinge majoritatea liderilor liberali să-l abandoneze pe Bolojan, dacă moțiunea de cenzură trece. De aici și graba PSD: să nu-i dea timp lui Bolojan să se consolideze în PNL și să demareze reforme care să-i crească popularitatea.  Ce șanse sunt ca planul PSD să se îndeplinească? Foarte mari. PNL are o lungă istorie de trădări. Ce va fi la alegerile din 2028 e altă discuție...

Prima demisie majoră din PSD după alianța cu AUR: senatoarea Victoria Stoiciu, fost vicepreședinte. „Nu pot și nu voi gira niciodată  normalizarea fascismului”
Politică

Prima demisie majoră din PSD după alianța cu AUR: senatoarea Victoria Stoiciu, fost vicepreședinte. „Nu pot și nu voi gira niciodată normalizarea fascismului”

Prima demisie majoră din PSD după alianța cu AUR: senatoarea Victoria Stoiciu, fost vicepreședinte al acestui partid, a anunțat pe Facebook că părăsește formațiunea. „Nu pot și nu voi gira niciodată  normalizarea fascismului”, a scris ea.  Citește și: Claudiu Năsui, la podcastul „Cum e, de fapt”: critici dure la tandemul Fritz-Moșteanu, care conduce USR-ul. „Un parazit nu-și părăsește niciodată gazda de bună voie” Stoiciu a fost consiliera fostului premier Marcel Ciolacu.  Prima demisie majoră din PSD după alianța cu AUR: senatoarea Victoria Stoiciu, fost vicepreședinte „Astăzi mi-am înaintat oficial demisia din Partidul Social Democrat. Decizia vine ca un pas firesc după ce ieri am refuzat să semnez moțiunea de cenzură, marcând momentul în care viziunea mea și direcția actuală a partidului au intrat pe contrasens total. Consider că este nevoie de un cordon sanitar absolut care să mențină forțele extremiste în izolare politică totală. Orice încălcare a acestui principiu nu reprezintă doar o eroare tactică, ci o normalizare a fascismului. Pas cu pas, până când monstrul va fi prea mare ca să îl răpunem.   Istoria este cel mai bun profesor. Ascensiunea fascismului în perioada interbelică nu s-a produs subit. A fost rezultatul unor concesii repetate făcute de forțele democratice, care au sacrificat viitorul pentru calcule politice mici și rațiuni de moment. De ce credeți că social-democrații germani păstrează cu sfințenie acest cordon sanitar în raport cu extremiștii lor? Pentru că se uită înapoi în istorie. Și nu vor să o repete.   Nu pot și nu voi gira niciodată normalizarea fascismului.. Este o linie roșie peste care nu se poate trece. Le mulțumesc colegilor social-democrați care m-au susținut în inițiativele legislative de până acum pentru buna colaborare. Din păcate, drumurile noastre se despart aici, nu pot face parte dintr-un proiect care sacrifică valorile democratice fundamentale pe altarul unor interese politice de etapă”, a scris ea, pe Facebook. 

Suspendarea președintelui, armă politică: ce arată cazul Băsescu și cât de vulnerabil este Nicușor Dan
Politică

Suspendarea președintelui, armă politică: ce arată cazul Băsescu și cât de vulnerabil este Nicușor Dan

Pe fondul actualei crize politice, în care PSD și AUR anunță depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan, se conturează tot mai des întrebarea dacă tensiunile ar putea escalada până la suspendarea președintelui Nicușor Dan. Istoria politică recentă a României, marcată de episoadele din 2007 și 2012 ale lui Traian Băsescu, arată că o astfel de procedură nu este niciodată exclusiv juridică, ci rezultatul unor confruntări politice majore între instituții. Suspendarea președintelui, instrument politic Suspendarea președintelui României este unul dintre cele mai puternice instrumente constituționale aflate la dispoziția Parlamentului, dar și unul dintre cele mai complexe din punct de vedere politic. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Fostul ministru USR Claudiu Năsui relatează, la podcastul “Cum e, de fapt?“, cum îi cerea SRI să naționalizeze COS Târgoviște Deși procedura este clar reglementată, aplicarea ei depinde mai puțin de litera legii și mai mult de echilibrele de putere din Legislativ. Ce spune Constituția: temeiul legal al suspendării Potrivit Constituției României, președintele poate fi suspendat „în cazul săvârșirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției”, potrivit Articolului 95. Totuși Constituția nu definește exact ce înseamnă „fapte grave”, lăsând Parlamentului o marjă semnificativă de interpretare. În practică, suspendarea este, în egală măsură, o procedură juridică și una politică. Prima etapă: inițierea procedurii în Parlament Suspendarea nu poate începe oricum. Este nevoie de o inițiativă formală semnată de cel puțin o treime dintre deputați și senatori. Propunerea este comunicată imediat președintelui, care are dreptul să ofere explicații în fața Parlamentului. Acest moment este, de regulă, unul cu puternică încărcătură politică, în care acuzațiile sunt formulate public, iar pozițiile se cristalizează. Avizul CCR: obligatoriu, dar nu decisiv Înainte de vot, Parlamentul trebuie să solicite un punct de vedere de la Curtea Constituțională a României. Acest aviz este însă consultativ. Cu alte cuvinte, este obligatoriu ca procedură, dar nu este obligatoriu ca rezultat. Parlamentul poate decide suspendarea chiar și în cazul unui aviz negativ al Curții. Această nuanță explică de ce suspendarea este, în esență, un act politic validat juridic, nu invers. Votul decisiv: majoritatea absolută Decizia de suspendare aparține Parlamentului, reunit în ședință comună. Pentru ca suspendarea să fie aprobată, este nevoie de votul majorității parlamentarilor, nu doar al celor prezenți. Acest prag ridicat face ca suspendarea să fie imposibilă fără o coaliție largă sau fără o ruptură majoră în actuala majoritate parlamentară. Referendumul: momentul în care decide electoratul Dacă Parlamentul votează suspendarea, procedura nu se oprește aici. În maximum 30 de zile trebuie organizat un referendum pentru demiterea președintelui. În acest punct, decizia se mută de la Parlament la cetățeni: - votul popular validează sau respinge demiterea - președintele poate reveni în funcție dacă referendumul nu confirmă suspendarea Astfel, suspendarea este doar o etapă intermediară, nu o sancțiune definitivă. Cine conduce țara în timpul suspendării Pe durata suspendării, atribuțiile prezidențiale sunt preluate temporar de președintele Senatului, conform mecanismului de interimat prevăzut de Constituție, în Articolul 98. Dacă această funcție nu poate fi exercitată, interimatul revine președintelui Camerei Deputaților. Este o soluție de continuitate instituțională, menită să evite blocajul la nivelul statului. Procedura separată: înalta trădare Distinct de suspendarea politică există și procedura prevăzută de Articolul 96, care vizează fapta de înaltă trădare. În acest caz, este necesar votul a două treimi din parlamentari, iar competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție Aceasta nu mai este o procedură politico-constituțională, ci una penală, cu consecințe mult mai grave. O procedură profund politică, cazul Traian Băsescu Deși cadrul constituțional este clar, experiența politică arată că suspendarea nu este doar o chestiune de legalitate, suspendarea din 2007 a președintelui Traian Băsescu fiind un exemplu clar. A fost prima suspendare a unui președinte în istoria României post-decembristă și s-a petrecut pe fondul unui conflict deschis între Traian Băsescu și o majoritate parlamentară formată din PSD, PNL și alte partide. Parlamentul a votat suspendarea, după ce a acuzat încălcări ale Constituției. Însă Curtea Constituțională a României a emis un aviz negativ, motivând nu există încălcări grave ale Constituției. Cu toate acestea, Parlamentul a mers mai departe și a votat suspendarea, ignorând avizul CCR. Finalul a fost decis de electorat: la referendum, aproximativ 74% dintre votanți au respins demiterea, iar Băsescu a revenit în funcție. Conflictul politic nu a fost validat popular. Suspendarea din 2012: criză instituțională și polarizare extremă Al doilea episod, din 2012, a fost și mai tensionat. Guvernul USL (PSD + PNL) a inițiat suspendarea lui Traian Băsescu într-un context de confruntare instituțională dură. Suspendarea a fost votată rapid în Parlament. CCR a emis din nou un aviz consultativ, care nu a blocat însă procedura. Deși la referendum, majoritatea votanților au optat pentru demitere, referendumul a fost invalidat din cauza prezenței insuficiente. Președintele a revenit în funcție. Cum ar putea fi suspendat Nicușor Dan Un scenariu de escaladare a crizei politice spre suspendarea președintelui Nicușor Dan ar deveni plauzibil doar în condițiile unui conflict instituțional prelungit și vizibil. O astfel de situație ar putea apărea dacă șeful statului ar refuza să țină cont de existența unei majorități parlamentare clare în procesul de desemnare a premierului sau dacă ar propune în mod repetat candidați fără susținere reală în Parlament, blocând formarea unui guvern funcțional. În același timp, intrarea într-un conflict deschis cu Legislativul – prin decizii percepute ca obstrucționând voința majorității – ar putea alimenta argumentul politic necesar inițierii suspendării. Într-un astfel de context, suspendarea nu ar mai fi doar o ipoteză teoretică, ci expresia unei rupturi majore între instituțiile fundamentale ale statului.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră