marți 14 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

aur

569 articole
Politică

PSD și AUR s-au aliat pentru a promova o lege care pedepsește societatea civilă

Senatorii PSD, AUR și PACE au votat, luni, o lege care prevede posibilitatea dizolvării ONG-urilor care nu fac publice numele persoanelor care au făcut donații. Inițiativa aparține AUR. Ungaria a fost sancționată de Uniunea Europeană pentru o speță similară. Guvernul condus atunci de Viktor Orban a pierdu un proces la Curtea de Justiție a UE, apreciind că „Ungaria a introdus restricții discriminatorii și nejustificate atât în privința organizațiilor în cauză, cât și a persoanelor care le acordă un asemenea ajutor”.  Citește și: PSD anunță, în premieră, că are voturi pentru susținerea unui guvern minoritar, cu Grindeanu premier Consiliul Legislativ și Consiliul Economic Social au avizat negativ inițiativa AUR.  Totuși, Senatul este prima cameră sesizată, decizia finală aparține Camerei Deputaților.  AUR și PSD ignoră decizia Curții de Justiție a UE și avizele negative de la CES și Consiliul Legislativ „M-ar interesa şi pe mine să ştiu cine sunt cei care se opun şi intentează procese care durează ani de zile pentru anularea unor autorizaţii de construcţie a unor hidrocentrale. Ar fi foarte interesant să vedem cine sunt finanţatorii celor două organizaţii neguvernamentale care au atacat în instanţă construcţia de hidrocentrale în România”, a declarat senatorul AUR Petrișor Peiu.  „Nu eu am făcut proiectul de lege, l-am semnat, cum l-au semnat toţi colegii parlamentari. Dar, v-am dat un exemplu de ce ar fi bună transparentizarea finanţării ONG-urilor. Bănuiesc că toate aceste ONG-uri fac tot ce fac în numele transparenţei şi eu cred că toate companiile şi toate persoanele adulte din România salută transparenţa”, s-a justificat senatorul AUR.  Proiectul AUR prevede că ONG-urile au obligaţia de a întocmi anual o listă care să „evidenţieze toate veniturile şi sursele de finanţare ale acestora, indiferent de provenienţa lor, cu precizarea tuturor elementelor de identificare ale persoanelor fizice şi juridice". „Declarația se depune la structurile teritoriale ale Agentiei Nationale de Administrare Fiscală odată cu situațiile financiare anuale și se publică într-o secțiune specială pe pagina de internet a Agentiei Nationale de Administrare Fiscală. Publicarea se face cu protejarea datelor cu caracter personal ale persoanelor fizice, cu excepţia numelui”. Nerespectarea publicării numelui donatorilor „atrage suspendarea de drept a activității persoanei juridice până la momentul conformării, dar nu mai mult de un an, după care aceasta este dizolvată de drept”. Senatorul Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș (PNL) a luat cuvântul în nume personal spunând că nu susține proiectul nu pentru că se opune transparenței, ci pentru că ONG-urile au nevoie de „independență de mișcare și acțiune” și a dat exemplul ONG-urilor care luptă împotriva traficului de droguri și a traficului de persoane unde „rețelele chiar urmăresc donatarii pentru a-i pedepsi și cred că este incorect să-i susținem pe cei care vor să pună presiune”. Din partea PSD-ului nu a luat cuvântul niciun reprezentant, dar senatorii social-democrați au votat pentru adoptarea propunerii de lege.

PSD și AUR s-au aliat pentru a promova o lege care pedepsește societatea civilă
Delia Velculescu, posibil premier tehnocrat, este adepta măsurilor economice criticate de PSD și AUR
Politică

Delia Velculescu, posibil premier tehnocrat, este adepta măsurilor economice criticate de PSD și AUR

Mai multe publicații susțin că Delia Velculescu, acum director adjunct și șefă a misiunii Fondului Monetar Internațional (FMI) pentru Africa de Sud, va fi propusă de Nicușor Dan ca viitor premier tehnocrat. Însă măsurile propuse de ea în țări în care a condus misiunile FMI - Grecia, Slovenia și Cipru - arată că Velculescu este o adeptă a privatizărilor majore, inclusiv porturi, aeroporturi, energie sau căi ferate.  Citește și: Dan Negru, teorie conspiraționistă virală despre Eurovision: Bulgaria a câștigat fiindcă a adoptat euro Ea nu este o susținătoare necondiționată a creșterii taxelor. În declarațiile publice, ea vorbește mai mult despre modalitățile de îmbunătățire a sistemelor fiscale decât despre susținerea fără rezerve a unor majorări semnificative de impozite, punând accentul pe lărgirea bazei de impozitare, îmbunătățirea colectării și evitarea măsurilor care afectează creșterea economică sau generațiile viitoare. Velculescu a promovat privatizări majore ale companiilor de stat în Grecia, Slovenia și Cipru „Privatizarea reprezintă una dintre aceste surse de finanțare fără îndatorare, care poate aduce beneficii nu doar financiare, ci și economice, în sensul că poate conduce la servicii mai bune și costuri mai mici pentru consumator, eliminând în același timp necesitatea unui sprijin direct sau indirect din partea contribuabililor. Modalitățile de privatizare trebuie adaptate la circumstanțele specifice. De exemplu, monopolurile ar trebui reglementate în mod corespunzător, interesele publice trebuie luate în considerare în mod adecvat, iar serviciile pot fi separate pentru a răspunde nevoilor specifice ale pieței. În cele din urmă, succesul unui program de privatizare depinde de modul în care acesta își atinge obiectivele”, arăta ea, în 2013, într-o publicație cipriotă. În Cipru, unde a ocupat funcția de șefă a misiunii FMI, programul viza în mod explicit privatizarea a trei mari întreprinderi cu capital mixt: Autoritatea pentru Energie Electrică din Cipru (EAC). Autoritatea pentru Telecomunicații din Cipru (CyTA). Autoritatea Portuară din Cipru. În Grecia, sub conducerea ei, în calitate de șefă a misiunii FMI, a dus la o serie amplă de privatizări legate de condițiile impuse de FMI și UE, printre care: Vânzarea unei participații de 51% din Autoritatea Portuară din Pireu către COSCO (finalizată în 2016). Vânzarea unei participații de 67% din Autoritatea Portuară din Salonic către un consorțiu privat. Concesionarea pe 40 de ani a 14 aeroporturi regionale către Fraport. Privatizarea operatorului feroviar de stat TRAINOSE. Vânzarea planificată a participațiilor la Public Power Corporation (PPC, principalul furnizor de energie electrică), Aeroportul Internațional din Atena, DESFA (rețeaua de gaze naturale), OTE (telecomunicații) și concesiuni portuare suplimentare prin intermediul Fondului de Dezvoltare a Activelor Republicii Elene (HRADF). În Slovenia, echipa ei a cerut privatizarea a 15 companii de stat și reducerea prezenție statului în bănci.  În Cipru, Grecia și Africa de Sud, strategia ei a fost următoarea: recurgerea la măsuri fiscale și de cheltuieli punctuale sau concentrate la începutul perioadei pentru a opri hemoragia, urmată de o orientare din ce în ce mai puternică către raționalizarea cheltuielilor (în special în ceea ce privește pensiile și programele ineficiente) și reformele structurale (pensii, stabilirea salariilor, întreprinderile de stat, administrația fiscală, piețele muncii și ale produselor) pentru a restabili creșterea economică și sustenabilitatea datoriei. 

AUR merge la Cotroceni pentru formarea Guvernului. Cum și-a modificat Simion strategia în ultimii ani
Politică

AUR merge la Cotroceni pentru formarea Guvernului. Cum și-a modificat Simion strategia în ultimii ani

AUR a anunțat că va participa luni la consultările convocate de președintele României, la Palatul Cotroceni, pentru desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru. Reprezentanții formațiunii susțin că merg la discuții „în numele cetățenilor” care au acordat partidului milioane de voturi la alegeri. În ultimii doi ani, discursul lui George Simion și al liderilor AUR a oscilat între refuzul alianțelor tradiționale, apelul la alegeri anticipate și condiționarea intrării la putere de obținerea unui control real asupra viitorului Executiv. AUR cere consultări „reale, efective și loiale” Potrivit deciziei Biroului Național de Conducere al AUR, delegația care va participa la consultări va fi formată din liderul partidului, George Simion, prim-vicepreședintele Dan Dungaciu și liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu. Citește și: Românii nu mai vor să împrumute statul: gradul de subscriere la titlurile Fidelis s-a prăbușit - presă. Ratingul României este la un pas de junk Într-un comunicat transmis înaintea întâlnirii de la Cotroceni, AUR afirmă că discuțiile dintre președinte și partidele parlamentare nu trebuie transformate într-o simplă formalitate constituțională. „Ne dorim ca aceste consultări să fie reale, efective şi loiale, nu o formalitate juridică. Partidele chemate la consultări trebuie să poată prezenta poziţia lor, soluţia politică pe care o propun şi condiţiile în care pot susţine sau participa la formarea unui Guvern”, a transmis formațiunea. Reprezentanții partidului au subliniat că AUR este „al doilea partid parlamentar” și consideră că șeful statului are obligația de a respecta reprezentarea democratică rezultată din vot. „AUR este al doilea partid parlamentar şi reprezintă voinţa exprimată prin vot de milioane de români. Preşedintele este obligat să respecte procedura constituţională, rolul Parlamentului şi principiul reprezentării democratice”, se arată în comunicat. Critici la adresa președintelui Nicușor Dan AUR susține că președintele Nicușor Dan nu ar trebui să excludă din start anumite formațiuni parlamentare din procesul negocierilor pentru formarea unui nou Guvern. Potrivit partidului, atribuțiile constituționale ale șefului statului trebuie exercitate după consultări și în funcție de configurația parlamentară. „Preşedintele are o marjă de apreciere în desemnarea candidatului pentru funcţia de prim-ministru, dar această apreciere este manifestată după consultări, nu înaintea lor. Ea trebuie exercitată în funcţie de configuraţia parlamentară, de posibilitatea formării unei majorităţi şi de rezultatul consultărilor prevăzute de art. 103 din Constituţie”, afirmă reprezentanții AUR. Formațiunea acuză că o eventuală excludere anticipată a unui partid parlamentar important ar transforma președintele într-un „actor politic partizan”. „Când exclude anticipat un partid parlamentar relevant, înainte de consultările oficiale, preşedintele abandonează rolul de mediator şi se poziţionează ca actor politic partizan”, transmite partidul. AUR: „Președintele nu poate mima consultările” În comunicat, liderii AUR insistă că procedura constituțională pentru desemnarea premierului nu poate fi redusă la o decizie deja stabilită înaintea discuțiilor oficiale cu partidele parlamentare. „Preşedintele trebuie să parcurgă procedura prevăzută de art. 103 din Constituţie cu bună-credinţă instituţională, nu cu soluţia deja stabilită şi anunţată public înaintea consultărilor”, arată formațiunea. AUR mai susține că votul exprimat de cetățeni nu poate fi ignorat în procesul politic. „Într-un stat democratic, partidele parlamentare nu pot fi eliminate anticipat dintr-o procedură constituţională printr-o declaraţie politică a preşedintelui”, se mai precizează în document. Reprezentanții partidului afirmă că Legea fundamentală nu permite folosirea desemnării premierului ca „instrument de excludere politică prestabilită”. „Preşedintele nu poate mima consultările, nu poate ignora reprezentarea parlamentară şi nu poate reduce votul românilor la o realitate convenabilă doar atunci când confirmă propria sa opţiune politică”, susține AUR. AUR între opoziție, anticipate și tentația guvernării Din 2024 până în prezent, poziția AUR față de intrarea la guvernare a oscilat între trei registre: pregătirea declarativă pentru preluarea puterii, refuzul unei coaliții clasice cu PSD-PNL și condiționarea participării la guvernare de un premier propriu sau de alegeri anticipate. În august 2024, George Simion încerca să transmită ideea unui partid pregătit să guverneze. AUR și-a prezentat atunci „guvernul alternativ”, iar Simion declara: „Avem desemnați cei 11 miniștri pe care AUR îi propune pentru viitorul cabinet” și explica faptul că vrea „să explicăm oamenilor cine implementează Planul Simion de guvernare”. Era o poziționare de partid care nu mai voia să fie perceput doar ca forță de protest, ci ca formațiune capabilă să ofere miniștri, program și premier. În același timp, raportarea la PSD a rămas o linie sensibilă. În 2024, Simion excludea alianța cu social-democrații, fiind citat ulterior cu formula că nu va „bate palma cu PSD” și că este capabil „să termine cu PSD în România”. Această promisiune a devenit importantă în 2026, când AUR și PSD au ajuns să susțină împreună moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. În aprilie 2026, Simion a încercat să delimiteze colaborarea punctuală de o alianță politică. „Nu avem ce să discutăm în acest moment despre o coaliție de guvernământ cu PSD”, spunea el, adăugând că nu există „nicio alianță” și „nicio coaliție cu PSD-ul”. Totuși, întrebat dacă poate garanta că AUR nu va intra niciodată într-o coaliție cu PSD, răspunsul a fost: „niciodată să nu spui niciodată”. Formula a marcat o schimbare clară de ton: de la refuz categoric la ambiguitate tactică. Între obiectiv tactic și strategie Petrișor Peiu a formulat cel mai clar diferența dintre obiectivul tactic și strategia AUR. La TVR, el a spus că înțelegerea cu PSD era „pentru redactarea, depunerea și votarea unei moțiuni de cenzură”, nu pentru o guvernare comună. „De aici încolo strategiile noastre se despart”, a explicat Peiu, precizând că AUR preferă „fie alegerile la termen, fie alegerile anticipate”. Așadar, AUR nu se prezenta atunci ca partid dornic să intre imediat într-o formulă de coaliție, ci ca partid care urmărea căderea guvernului și, ideal, anticipate. Poziționarea lui Dungaciu Aceeași linie apare și la Dan Dungaciu. La începutul lunii mai 2026, el spunea că AUR „nu vrea să ajungă la putere” în acel moment, deoarece nu are ponderea necesară „să poată impune un program de guvernare”. Declarația este importantă fiindcă mută accentul de pe simpla participare la guvernare pe controlul efectiv al direcției politice. Bolojan cade, Simion schimbă discursul După căderea Guvernului Bolojan, discursul s-a schimbat din nou. George Simion a afirmat că AUR ar intra la guvernare, dar cu o condiție centrală: premierul să fie nominalizat de AUR. „Am intra la guvernare pentru români, nu voi nominaliza partide”, a spus el, adăugând: „Ne interesează un premier nominalizat de AUR”. Cu alte cuvinte, AUR nu respingea guvernarea, dar refuza rolul de anexă parlamentară. Petrișor Peiu a fost la fel de tranșant: AUR nu va susține din Parlament un guvern din care nu face parte. „Noi, ca partid AUR, nu vom susține niciodată un guvern din care nu facem parte”, a declarat el. Argumentul său a fost că „niciun partid serios nu poate să facă asta”. Această poziție exclude varianta unui sprijin parlamentar fără asumare guvernamentală. Dan Dungaciu a dus formula până la capăt, afirmând: „Nu votăm niciun guvern din care nu facem parte, nu susținem niciun guvern din care AUR nu face parte”. Într-o altă intervenție, el a spus că lucrurile „nu pot să funcționeze așa într-o democrație normală” și a respins ideea ca președintele să decidă informal cine are dreptul să guverneze. Negociere flexibilă Interesant este că Peiu s-a delimitat și de ideea guvernului din umbră din 2024. În mai 2026, Peiu declara: „Partidul AUR a avut la un moment dat un guvern alternativ, eu m-am opus acestei idei, mă opun în continuare.” Declarația reflectă, în fapt, o repoziționare internă: de la vitrina de miniștri pregătiți la o negociere mai flexibilă, dar condiționată de putere reală.

Nicușor Dan, atacat dur de Cristian Ghinea și Euractiv: suporter MAGA, protejează AUR
Politică

Nicușor Dan, atacat dur de Cristian Ghinea și Euractiv: suporter MAGA, protejează AUR

Președintele Nicușor Dan este criticat dur pe site-ul de știri Euractiv, într-un articol intitulat „Dan, președintele României: De la erou al UE la zero MAGA-style”. Articolul, deși are și opinii ale unor comentatori care explică situația în care se află șeful statului român, este centrat în jurul declarațiilor critice ale senatorului USR Cristian Ghinea. Acesta are o lungă istorie de conflicte cu Nicușor Dan, iar recent a scris despre șeful statului că este „dezamăgitor, lamentabil și stupid”.  Citește și: Secretarul de stat Rubio laudă România pentru susținerea oferită SUA în conflictul din Iran Euractiv crede că AUR are relații la Washington, deși partidul a boicotat solicitarea SUA de a folosi Kogălniceanu „Ghinea a afirmat că Dan «curtează mișcarea MAGA în detrimentul relației noastre viitoare cu SUA după ce mișcarea MAGA își va înceta activitatea». Eticheta «MAGA» a fost repetată și în mass-media progresistă, care l-a susținut cel mai puternic pe Dan în trecut. Surse politice din București afirmă, de asemenea, că Dan a evitat atacurile directe la adresa AUR din cauza legăturilor acesteia cu aliații lui Trump de la Washington”, susține Euractiv. „Dan a păstrat tăcerea în timpul votului de neîncredere care a dus la căderea guvernului Bolojan, printr-o alianță punctuală între Partidul Social-Democrat (PSD) de stânga și AUR. În timp ce Dan a insistat că își păstrează neutralitatea în calitate de președinte independent, foștii săi aliați l-au acuzat că face concesii forțelor populiste. «Președintele a fost ales pe o tendință pro-UE și ca o respingere a extremei drepte, dar are o politică bizară de conciliere și ne ia pe noi, tabăra pro-UE, ca pe ceva de la sine înțeles», a spus Ghinea, al cărui USR a făcut parte din coaliția lui Dan până săptămâna trecută”, mai scrie Euractiv.  Însă sociologul Remus Ștefureac și politologul Cristian Pîrvulescu îl apără pe Nicușor Dan.  „Critica potrivit căreia Dan ar fi tot mai favorabil față de AUR este «absurdă» și «promovată de persoane care vizează alegerile din 2028», a declarat Cristian Pîrvulescu, decanul Facultății de Științe Politice din cadrul Universității Naționale de Studii Politice și Administrație Publică”, mai relatează Euractiv.  „Dl Nicuşor Dan suferă de sindromul de «Mesia din debara». Îl ştiu foarte bine de la USR. El stă într-o debara şi este un fel de Mesia. Nu vorbeşte cu nimeni, nu dă telefoane, nu răspunde la telefoane şi dă bule”, afirma Cristian Ghinea în aprilie 2021.   

Grindeanu vrea premier tehnocrat, dar să fie tehnocratul PSD
Politică

Grindeanu vrea premier tehnocrat, dar să fie tehnocratul PSD

Sorin Grindeanu vrea premier tehnocrat, dar să fie tehnocratul PSD: „Depinde cine este acel tehnocrat. Pentru că e important, având în vedere experiența celor 10 luni de până acum, e important și profilul pe care îl are acest prim-ministru”, a spus el, întrebat fiind dacă PSD ar accepta un Executiv cu miniștri politici, dar condus de un tehnocrat.  Citește și: VIDEO Ciucu explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, ce s-a întâmplat cu Bolojan: „L-au enervat”. Ce face Bolojan când e nervos Grindeanu vrea premier tehnocrat, dar să fie tehnocratul PSD „Nu exclud. E o variantă mai bună decât un guvern cap-coadă tehnocrat, e mai asumată, având miniștri politici, având susținere politică, dar depinde de persoane”, a mai afirmat liderul PSD.  El a spus și că un premier PSD ar fi o soluție la actuala criză guvernamentală.  „Am luat în calcul o abordare care include acest lucru. E și o variantă care poate duce la premier PSD, premier pe care îl desemnează PSD în forurile statutare”, a spus Grindeanu, arătând că „forurile statutare” ale partidului vor decide numele celui care va fi propus premier.  Despre anunţul PNL şi USR că nu îşi mai doresc să facă parte într-o coaliţie de guvernare cu PSD, Grindeanu a răspuns: ”Eu îi văd foarte agitaţi, în general, în ultimele zile, îl văd foarte agitat mai ales pe Dominic ( Dominic Fritz, nr). Eu zic că e bine, chiar dacă ţi-ai construit un partid pe trei principii, că aşa s-a construit USR-ul: fără penali în funcţii publice, fără pensii speciale, favoritisme şi evident, cea mai puternică ideologie USR-istă, dar care e fără soluţie, este acea zicere plăcuţă suedeză despre PSD. Asta este soluţia USR, tot timpul, fără PSD. De aceea sunt în jur de 10%. De aceea, în acest moment, dacă stau să mă uit în Parlament, atent, cred că grupul PACE plus nou grup UNIT sunt cam cât USR-ul, pentru că românii vor mai mult decât plăcuţă suedeză. Vor să guvernezi bine, să treci de lozinci, să treci de lucruri simple. Nu poţi să-şi justifici existenţa doar înjurând la PSD”. 

Renate Weber, care susținea teoriile rusești despre Deveselu, atacă la CCR ordonanța SAFE. Și PSD și AUR au contestat ordonanța, crucială pentru SAFE
Politică

Renate Weber, care susținea teoriile rusești despre Deveselu, atacă la CCR ordonanța SAFE. Și PSD și AUR au contestat ordonanța, crucială pentru SAFE

Avocatul Poporului, Renate Weber, care în 2018 susținea teoriile rusești despre Deveselu, atacă la CCR ordonanța SAFE, ordonanță crucială pentru demararea înarmării României și dezvoltarea infrastructurii spre Republica Moldova. Și PSD, și AUR, au criticat ordonanța.  Citește și: Ciprian Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții s-ar rupe contractul social dintre PNL și președintele Nicușor Dan Renate Weber, care susținea teoriile rusești despre Deveselu, atacă la CCR ordonanța SAFE „În acest moment, noi lucrăm la textul unei sesizări pentru Curtea Constituțională. Probabil, dacă nu mâine, poimâine o să trimitem sesizarea către Curtea Constituțională, pentru că sunt într-adevăr mai multe motive de neconstituționalitate și de fond și de procedură și credem că e foarte grav ceea ce s-a întâmplat”, a declarat Weber pentru știripesurse.ro, site controlat de soțul unei deputate PSD.  „Noi am făcut tot felul de analize astăzi cu privire la felul în care s-au derulat toate aceste acțiuni. O formă inițială de ordonanță a fost aprobată luni, adică acum o săptămână. Pentru aceea s-a și cerut un aviz la Consiliul Legislativ. În ziua următoare, la acea ordonanță s-a venit cu foarte multe amendamente de către mulți miniștri, practic s-au modificat vreo 12 alte acte normative”, a explicat Avocatul Poporului.  Potrivit lui Weber, după modificări a fost solicitat un nou aviz al Consiliului Legislativ, însă între timp Guvernul fusese deja demis prin moțiunea de cenzură adoptată în Parlament. „Vineri, a fost trimis către Parlament textul ordonanței. Și aici avem un alt motiv de neconstituționalitate. În mod normal, trebuia să fie trimis textul la Camera Deputaților. Conform Constituției, aceea era camera care trebuia să îl primească, având în vedere obiectul de reglementare al ordonanței. Or, a fost trimisă la Senat și apoi a fost trimisă și la Monitorul Oficial”, a mai arătat ea.  În 2018, Weber susținea că România a provocat Rusia, prin instalarea scutului anti-rachetă de la Deveselu. Ea a spus și că parteneriatul strategic cu SUA înseamnă „că dăm bani în neștire pentru industria de armament americană”. „Cu Statele Unite e o altă poveste. Știu că e partenerul nostru strategic…dar nu prea înțeleg ce anume înseamnă asta. Să dăm bani în neștire pentru industria de armament americană? Sincer, nu cred că aveam nevoie de asta. Înțeleg că ne apără de ruși. Dar mi se pare că asta se întâmplă pentru că noi i-am stârnit pe ruși cu instalarea scutului. Apropos, totuși…e defensiv sau cum?”, afirma ea pentru Q Magazine. Mandatul lui Weber a expirat în iunie 2025, dar PSD a refuzat să o schimbe, afirmând că persoana propusă de USR are pensie specială, ceea ce ar fi inacceptabil.  Prin programul SAFE (Security Action For Europe), România a alocat aproximativ 4,2 miliarde de euro pentru proiecte de infrastructură de transport cu utilizare duală (civilă și militară). Această sumă reprezintă circa 25% din pachetul total de 16,68 miliarde de euro pe care țara noastră îl accesează sub formă de împrumuturi avantajoase în perioada 2026-2030. 

ANALIZĂ AUR și PSD, atac comun la SAFE, deși acesta finanțează legături cruciale cu R. Moldova și permite înarmarea rapidă
Politică

ANALIZĂ AUR și PSD, atac comun la SAFE, deși acesta finanțează legături cruciale cu R. Moldova și permite înarmarea rapidă

AUR și PSD au lansat atac comun la adresa programului SAFE, deși acesta finanțează legături cruciale cu R. Moldova și permite înarmarea relativ rapidă a României.  Citește și: Ciprian Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții s-ar rupe contractul social dintre PNL și președintele Nicușor Dan Prin programul SAFE (Security Action For Europe), România a alocat aproximativ 4,2 miliarde de euro pentru proiecte de infrastructură de transport cu utilizare duală (civilă și militară). Această sumă reprezintă circa 25% din pachetul total de 16,68 miliarde de euro pe care țara noastră îl accesează sub formă de împrumuturi avantajoase în perioada 2026-2030.  AUR și PSD, atac comun la SAFE, deși acesta finanțează legături cruciale cu R. Moldova Se vor finanța: Autostrada Moldovei (A7), segmentele care fac legătura spre nord, respectiv Pașcani – Suceava – Siret; Autostrada Unirii (A8), sectorul Moțca – Iași – Ungheni, inclusiv podul peste Prut de la Ungheni; podul peste Prut la Ungheni, proiectat pentru standarde de mobilitate militară (capacitate portantă ridicată, adică poate fi utilizat de tancuri), precum și investiții în puncte de trecere a frontierei și noduri logistice care pot asigura protecția civilă și securitatea infrastructurii în caz de criză.  Alte 2,8 miliarde se duc în echipamente de protecție civilă, drone, securitate cibernetică, modernizarea dotărilor poliției și jandarmeriei. Suma de 9,53 miliarde va fi folosită pentru 21 de programe de înzestrare: rachete Mistral, elicoptere H225, transportoare Piranha 5, sisteme antiaeriene. Ce susține AUR despre SAFE: „Un tun financiar este dat românilor în aceste zile, mult mai mare decât celebrul scandal al celor 100 de milioane de doze de vaccin. Acum vorbim de mai bine 10 miliarde de euro luaţi împrumut de români pentru înarmarea ţării”, a afirmat George Simion, pe Facebook.  Azi, liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a anunțat că PSD a solicitat Biroului permanent al Senatului sesizarea Comisiei de constituţionalitate pentru verificarea unui eventual conflict de natură constituţională între Guvern şi Parlament în privinţa Ordonanţei SAFE.  Însă termenul limită principal pentru semnarea contractelor de achiziții în cadrul programului SAFE (Security Action For Europe) în România este 31 mai 2026, de aceea Guvernul a fost obligat să recurgă la această formulă. România a beneficiat de o derogare pentru a putea face achiziții singură, dar această facilitate expiră în mai 2026. Statele beneficiare ale acestui program trebuiau să transmită planurile naționale până la 30 noiembrie 2025. În plus, toate contractele din lista celor 21 de proiecte strategice (inclusiv segmentele de autostradă A7 și A8) trebuie să aibă atribuirea finalizată și implementarea începută rapid, deoarece întreaga finanțare trebuie consumată până la 31 decembrie 2030. 

Cel mai influent cotidian german, FAZ, definește politica PSD: „A fura, a împărți și a conduce”. Bolojan, dat jos pentru că a afectat interesele financiare ale PSD
Politică

Cel mai influent cotidian german, FAZ, definește politica PSD: „A fura, a împărți și a conduce”. Bolojan, dat jos pentru că a afectat interesele financiare ale PSD

Cel mai influent cotidian german, Frankfurter Allgemeine Zeitung, FAZ, definește politica PSD: „A fura, a împărți și a conduce”, titrează acest ziar într-un articol care a fost publicat azi. FAZ scrie, citându-l pe europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan, că Ilie Bolojan a fost dat jos pentru că a afectat interesele financiare ale PSD. Citește și: VIDEO Bomba penală a lui Bolojan: Oana Gheorghiu pregătește sesizări după ce a pus mâna pe documente din companiile de stat Cel mai influent cotidian german, FAZ, definește politica PSD: „A fura, a împărți și a conduce” Frankfurter Allgemeine îl mai citează pe Mureșan cu un reproș la tăcerea socialiștilor europeni în fața „alianței dintre partidul lor românesc și extremiștii antieuropeni, care a dus la căderea unui premier proeuropean și reformist”.  „Istoricul Oliver Jens Schmitt, specialist în Europa de Sud-Est, amintește că partidul a avut în anii ’90 un avantaj uriaș la start, deoarece a preluat infrastructura aparatului comunist. Tocmai de aceea PSD este și astăzi foarte puternic în provincie. (...) «Partidul depinde de capacitatea de a distribui resurse susținătorilor și alegătorilor: contracte publice, funcții, dar și cadouri electorale, de la mălai până la cafea. De aceea, pierderea puterii este pentru PSD extrem de periculoasă».  În esență, mașinăria de putere a PSD a reușit timp de decenii să redirecționeze bani publici și fonduri europene către propria clientelă. De la actualul lider Sorin Grindeanu se așteaptă, la fel ca de la predecesorii săi, să mențină intact acest mecanism și accesul la resursele financiare. Faptul că premierul liberal Ilie Bolojan a încercat să pună capăt acestor practici și a avut deja unele succese a determinat PSD să îl răstoarne de la putere împreună cu naționaliștii AUR. Reticențele ideologice au fost minime”, explică Michael Martens, corespondentul FAZ la Viena.  „Atunci când a fost la putere, PSD a adoptat mereu măsuri populiste pe termen scurt, care au generat inflație și datorii publice mai mari, pentru ca apoi să treacă în opoziție imediat ce apăreau crizele”, a explicat Siegfried Mureșan, citat de Frankfurter Allgemeine.  „Aceste reforme au afectat interesele financiare ale PSD și ale clientelei sale”, a mai spus Mureșan, pentru FAZ.  

Planul AUR de „reformă” a statului, o colecție de sloganuri fără nici o fundamentare economică
Politică

Planul AUR de „reformă” a statului, o colecție de sloganuri fără nici o fundamentare economică

Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) a prezentat recent un amplu pachet de măsuri pentru reducerea cheltuielilor administrative și reformarea statului român. Printre propuneri se numără reducerea cheltuielilor administrative cu 1% din PIB anual timp de patru ani, limitarea Parlamentului la 300 de aleși, un Guvern cu doar zece ministere, reducerea cu 50% a funcțiilor de conducere din instituțiile publice și suspendarea ajutoarelor financiare externe până când deficitul bugetar va coborî la 3% din PIB. Cât de realist este acest plan din punct de vedere economic? Planul AUR, între realitate și vorbe O analiză atentă arată că multe dintre măsurile anunțate de AUR sunt formulate vag, fără cifre clare, fără impact bugetar estimat și fără explicații privind costurile sociale sau administrative. Citește și: EXCLUSIV Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții ar vota PNL un guvern Grindeanu Cu alte cuvinte, partidul identifică unele probleme reale ale statului român, dar soluțiile propuse par adesea mai apropiate de sloganuri politice decât de un program economic verificabil. Reducerea cheltuielilor, promisiune spectaculoasă, explicații puține Una dintre cele mai importante promisiuni AUR este reducerea cheltuielilor administrative cu 1% din PIB anual timp de patru ani. La prima vedere, măsura sună impresionant. În realitate, însă, AUR nu explică exact ce instituții vor fi restructurate, câte posturi vor fi eliminate și ce economii concrete ar rezulta. George Simion a precizat că nu se referă la profesori sau medici, ci la „birocrația locală și centrală”. Formula este însă prea vagă pentru un program economic serios. În practică, reducerea cheltuielilor administrative presupune audit instituțional, digitalizare, reorganizare și eliminarea suprapunerilor administrative. Parlament cu 300 de aleși: impact simbolic, nu salvare bugetară AUR propune reducerea numărului de parlamentari la 300. Măsura are un impact simbolic și politic important, mai ales că tema este populară în societate încă din perioada referendumului din 2009. Din punct de vedere economic însă, economiile rezultate sunt limitate. Cheltuielile Parlamentului reprezintă doar o fracțiune redusă din bugetul total al statului. Problema deficitului României nu este generată de numărul parlamentarilor, ci de dezechilibre structurale mult mai profunde. Cu alte cuvinte, măsura poate produce capital electoral, dar nu rezolvă problema bugetară a României. Guvern cu zece ministere: eficiență sau simplă cosmetizare? Reducerea numărului de ministere și agenții poate părea logică într-un stat perceput drept supradimensionat. Totuși, simpla comasare a instituțiilor nu garantează automat economii reale. În multe cazuri, reformele administrative din România au schimbat doar organigrame și denumiri, fără reducerea reală a personalului sau a cheltuielilor. Dacă structurile interne, contractele și personalul rămân aproape intacte, reforma devine mai degrabă una de imagine. O restructurare administrativă serioasă ar avea nevoie de criterii clare de performanță, digitalizare și audit instituțional. Reducerea cu 50% a funcțiilor de conducere Propunerea privind reducerea la jumătate a funcțiilor de conducere din instituțiile publice este una dintre cele mai populare măsuri anunțate de AUR. Există într-adevăr instituții supraîncărcate administrativ și numeroase funcții politizate. Problema este că o reducere „din topor”, aplicată uniform, poate afecta și instituții care au nevoie de management funcțional. O reformă eficientă ar presupune diferențiere între posturile inutile și cele esențiale. În lipsa unei astfel de evaluări, există riscul apariției blocajelor administrative. Suspendarea ajutoarelor externe: economie mică, cost diplomatic mare Una dintre cele mai controversate propuneri ale AUR vizează sistarea ajutoarelor financiare externe până la reducerea deficitului la 3% din PIB. Mesajul politic este construit pe ideea că România „dă bani altora” în timp ce propriii cetățeni suferă. Economic însă, impactul unei asemenea măsuri asupra deficitului ar fi relativ redus. Deficitul României este cauzat în principal de probleme structurale: venituri fiscale mici, cheltuieli permanente ridicate, creșterea costurilor cu pensiile, salariile și dobânzile. Parlamentul European nota într-o analiză recentă că presiunile fiscale ale României sunt alimentate inclusiv de majorările mari de salarii și pensii publice. În schimb, suspendarea ajutoarelor externe ar putea avea costuri diplomatice și geopolitice importante, mai ales în relația cu Ucraina și partenerii europeni. „Nu vindem companiile strategice”: mesaj patriotic, economie incompletă AUR susține că vânzarea companiilor strategice trebuie exclusă. Tema este puternică emoțional și funcționează bine într-un discurs naționalist. Totuși, economia este mai complicată decât formula „nu vindem nimic”. În multe state europene, listările parțiale pe bursă au adus companiilor de stat capital suplimentar, transparență și reguli mai stricte de guvernanță. Problema reală a multor companii de stat românești nu este doar proprietatea, ci modul în care sunt administrate: numiri politice, lipsa criteriilor de performanță și intervenția partidelor. Capitalizarea prin bursă Una dintre puținele propuneri AUR care are o logică economică solidă este ideea capitalizării companiilor strategice prin emiterea de noi acțiuni. Aceasta diferă de vânzarea unor pachete existente de acțiuni. Prin majorare de capital, compania primește bani noi pentru investiții și dezvoltare. În teorie, modelul poate funcționa. Problema este că AUR nu oferă detalii esențiale: evaluări, mecanisme de protecție pentru investitori, reguli de guvernanță și proiecte concrete de investiții. Fără aceste clarificări, măsura rămâne mai degrabă o intenție generală decât o strategie economică completă. Probleme reale, soluții incomplete Planul economic prezentat de AUR exploatează o nemulțumire reală a societății românești: percepția unui stat prea mare, prea birocratic și prea politizat. Multe dintre temele invocate – reducerea risipei, eliminarea sinecurilor, reforma administrativă – sunt legitime. Problema apare însă atunci când promisiunile nu sunt susținute de cifre, studii de impact și mecanisme clare de implementare. În forma actuală, programul AUR pare construit mai degrabă pentru impact politic și electoral decât pentru aplicare tehnică imediată. Cu alte cuvinte, partidul identifică probleme reale, dar soluțiile prezentate sunt adesea formulate în termeni generali, fără suficiente explicații economice.

Jurnalist german, corespondentul FAZ, se întreabă dacă un guvern PSD-AUR mai poate primi fonduri UE
Politică

Jurnalist german, corespondentul FAZ, se întreabă dacă un guvern PSD-AUR mai poate primi fonduri UE

Un jurnalist german, Michael Martens, corespondentul la viena al Frankfurter Allgemeine Zeitung, FAZ, se întreabă dacă un guvern PSD-AUR mai poate primi fonduri UE: „Întrebarea unui contribuabil european: Cleptocrații din trecutul României și cei din viitorul României colaborează pentru ca furturile să poată continua. În aceste condiții, ar trebui ca UE să transfere miliarde de euro către București din Planul național de redresare și reziliență?”, a scris Martens pe X/Twitter. Citește și: EXCLUSIV Tunul de 816 milioane de euro din SAFE pregătit pentru Predoiu: arme de asalt pentru MAI, MApN, SRI și SPP. Beneficiar: compania germano-americană Sig Sauer Michael Martens a lucrat, între 1995 și 1999, în diverse țări din fosta Uniune Sovietică (Kârgâzstan, Kazahstan, Ucraina, Rusia) și a acoperit știrile din Afganistan, scriind în principal pentru ziarul german „Frankfurter Allgemeine Zeitung” (FAZ) și pentru ziarul elvețian „Neue Zürcher Zeitung” (NZZ). În 2002 a devenit corespondentul FAZ pentru Europa de Sud-Est. A lucrat la Belgrad (2002-2009), Istanbul (2009-2015) și Atena (2015-2018). Din 2019 locuiește și lucrează la Viena, continuând să scrie despre Europa de Sud-Est pentru FAZ. Jurnalist german, corespondentul FAZ, se întreabă dacă un guvern PSD-AUR mai poate primi fonduri UE Acum, el critică PSD pentru alianța cu AUR. „În România, PSD-ul (pretins) social-democrat s-a aliat cu partidul radical și anti-european AUR pentru a-l demite pe prim-ministrul Ilie Bolojan, întrucât acesta împiedicase PSD-ul să facă ceea ce știe cel mai bine: să «deturneze» banii contribuabililor români și europeni. Și ce putem spune despre AUR? Noul partener de afaceri al PSD promite să-l numească prim-ministru pe Călin Georgescu, adept al teoriilor conspirației pro-Putin. Cu siguranță,  @PES_PSE va condamna acum cu fermitate PSD, afirmând că astfel de înțelegeri nu au nimic de-a face cu o social-democrație europeană decentă. (Și apoi m-am trezit). Întrebarea unui contribuabil european: Cleptocrații din trecutul României și cei din viitorul României colaborează pentru ca furturile să poată continua. În aceste condiții, ar trebui ca UE să transfere miliarde de euro către București din Planul național de redresare și reziliență?”, a scris Martens pe X/Twitter.   

Procent zdrobitor în favoarea reunificării cu R. Moldova. Alegătorii AUR, cei mai ostili - sondaj
Politică

Procent zdrobitor în favoarea reunificării cu R. Moldova. Alegătorii AUR, cei mai ostili - sondaj

Procent zdrobitor în favoarea reunificării cu R. Moldova: 71.9% dintre cei chestionați declară că ar vota DA, în cadrul unui referendum pentru unirea dintre România și Republica Moldova, arată un sondaj INSCOP publicat azi. 21,4% ar spune NU, 3,2% nu ar merge la vot, 2,1% sunt nehotărâți.  Citește și: Fost lider PNL, ex-pușcăriaș, critici dure la Predoiu: „Și-a înjunghiat propriul partid pe la spate” Procent zdrobitor în favoarea reunificării cu R. Moldova Datele sondajului arată că alegătorii AUR sunt cei mai ostili reunificării: 26% dintre aceștia se opun, 69% sunt pentru. Doar 12% din alegătorii USR spun NU unirii, 20% din alegătorii PSD și 22% din cei ai PNL.  Alegătorii AUR sunt de acord și cu teza Moscovei, că „locuitorii din Rep. Moldova sunt un popor separat, cu o limbǎ diferitǎ de a noastrǎ şi cu propria lor soartǎ”. Circa 30% din alegătorii AUR sunt de acord că locuitorii dintre Prut și Nistru sunt un popor separat, 67% apreciază că sunt români. Și în rândul alegătorilor PSD, un procent foartre mare, de 28%, cred că în R. Moldova trăiește un popor separat, doar 9% din peneliști și 11% din useriști acceptând această teză rusească.  Pe întregul eșantion chestionat, 70.6% dintre participanții la sondaj sunt mai degrabă de acord cu afirmația: „Locuitorii din Republica Moldova sunt români, de o limbă și de un neam cu noi, separați de România doar de istoria recentă”, în timp ce 25.5% consideră că „Locuitorii din Republica Moldova sunt un popor separat, cu o limbă diferită și cu propria lor soartă”. 3.9% nu știu sau nu răspund. În plus, 67.6% dintre respondenți consideră că unirea cu Republica Moldova este o datorie istorică, în timp ce 26.4% sunt de părerea contrarie. 6.1% nu știu sau nu răspund. Datele cercetării „Percepția românilor cu privire la Republica Moldova” au fost culese în perioada 14-21 aprilie 2026 prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, aleator, fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ±3%, la un grad de încredere de 95%.

Grindeanu: „Nu am zis că AUR este antioccidental. Avem și puncte comune”
Politică

Grindeanu: „Nu am zis că AUR este antioccidental. Avem și puncte comune”

„Nu am zis că AUR este antioccidental. AUR a primit 1,6 milioane de voturi. Nu i-aș cataloga pe cei care i-au votat pe cei de la AUR ca extremiști. Există puncte care ne despart, avem și puncte comune”, a declarat, azi, Sorin Grindeanu, președintele PSD. Citește și: Bolojan, lăudat în cel mai influent cotidian german. PSD, susținătorul clientelismului și corupției - Frankfurter Allgemeine Zeitung Grindeanu: „Nu am zis că AUR este antioccidental. Avem și puncte comune” El a mai spus că dorește „continuarea într-o coaliție prooccidentală, mai mare sau mai mică”, însă nu a spus clar ce partide ar intra într-o astfel de coaliție. Totuși, azi, secretarul general al PSD, Claudiu Manda a declarat că „toate celelalte lucruri pe care le-am spus şi până acum rămân valabile, nu vorbim de un guvern PSD-AUR”. Și Manda, și Grindeanu, au arătat că așteaptă ca PNL să-și schimbe opinia și să accepte o guvernare alături de PSD. „Decizii politice nu iei la cald. Ilie Bolojan știa foarte bine că, ieri, lumea, în urma înfrângerii în Parlament, în PNL va reacționa într-un mod prin care să își arate un soi de fidelitate față de liderul partidului și față de partid. Doar că, sub impresia acestei emoții, poți să iei și decizii greșite. A știut foarte bine ce face Ilie Bolojan ieri și de aceea vă spuneam că, din punctul meu de vedere, este cel care blochează în acest moment absolut tot, ceea ce nu e normal”, a afirmat președintele PSD. 

Universitar și diplomat polonez, după căderea guvernului Bolojan: „PSD și AUR au un numitor comun: Nicolae Ceaușescu”
Politică

Universitar și diplomat polonez, după căderea guvernului Bolojan: „PSD și AUR au un numitor comun: Nicolae Ceaușescu”

Universitar și diplomat polonez, după căderea guvernului Bolojan: „PSD și AUR au un numitor comun: Nicolae Ceaușescu”, scrie, pe Twitter, Adam Burakowski. Acesta este acum profesor asociat la Institutul de Științe Politice al Academiei de Științe a Poloniei. El a fost ambasador în India, între 2017 și 2023, și în Africa de Sud, din 2023 în 2024.  Citește și: Ministrul Nazare a dezertat oficial din tabăra Bolojan, cerând „stabilitate și predictibilitate”. Surse: este potențial premier PSD-PNL Burakowski și-a luat în 2007 doctoratul cu o teză despre Nicolae Ceaușescu.  Universitar și diplomat polonez: „PSD și AUR au un numitor comun: Nicolae Ceaușescu” El vorbește engleză, hindi, română și rusă. „România - comentariu Guvernul a căzut pentru că a încercat să pună în aplicare reforme care încălcau privilegiile unor grupuri influente. PSD și AUR au un numitor comun: Nicolae Ceaușescu. Țara se află la o răscruce de drumuri, având trei opțiuni:1. Revenirea la coaliția PNL-PSD2. Coaliția Ceaușescu AUR-PSD3. O criză politică prelungită, în stilul Bulgariei din ultimii ani”, a scris Burakowski, pe Twitter.  Într-un comentariu la propria postare, Burakowski postează cântecul Adei Milea „Ceaușescu n-a murit”.  Premierul Ilie Bolojan a fost lăudat și în cel mai influent cotidian german, Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), după ce guvernul său a fost dat jos prin moțiune de cenzură: dorea să relanseze lupta cu corupția și chiar a făcut reforme, nu doar le-a enunțat. În schimb, articolul descrie PSD ca fiind principalul susținător al unui sistem bazat pe corupție și clientelism.

România după căderea Guvernului Bolojan: PSD critică intrarea PNL în opoziție, AUR vrea premier, UDMR, indecis
Politică

România după căderea Guvernului Bolojan: PSD critică intrarea PNL în opoziție, AUR vrea premier, UDMR, indecis

Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis marți, 5 mai 2026, după ce moțiunea de cenzură depusă de Partidul Social Democrat și Alianța pentru Unirea Românilor a trecut cu un număr record de 281 de voturi. Căderea Executivului deschide o nouă perioadă de interimat, limitată constituțional la maximum 45 de zile, dar mai ales o etapă de negocieri și confruntări politice care riscă să redefinească echilibrul de putere din România. Seismul politic Deși moțiunea a fost inițiată de PSD și AUR, efectele ei au produs un adevărat seism politic în interiorul fostei coaliții de guvernare. Citește și: Ministrul Nazare a dezertat oficial din tabăra Bolojan, cerând „stabilitate și predictibilitate”. Surse: este potențial premier PSD-PNL PNL și USR au anunțat rapid că refuză orice nouă colaborare cu social-democrații, în timp ce PSD critică decizia PNL de a intra în opoziție. În paralel, AUR încearcă să capitalizeze victoria parlamentară și să își revendice dreptul de a intra la guvernare. UDMR avertizează asupra unei noi perioade de instabilitate, dar nu este decis ce urmează să facă în continuare. PNL: ruptura totală de PSD și trecerea în opoziție După adoptarea moțiunii de cenzură, conducerea Partidul Național Liberal a decis oficial intrarea în opoziție și a exclus categoric refacerea unei coaliții cu PSD. Liderul liberal Ilie Bolojan a prezentat poziția partidului într-un discurs cu accente dure la adresa foștilor parteneri de coaliție: „A fost o dezbatere lungă, au fost discuții legate de traiectoria Partidului Național Liberal, de ceea ce trebuie să facem în perioada următoare pentru România și pentru cetățenii țării noastre și prin decizia de astăzi, Partidul Național Liberal confirmă că este un partid cu demnitate, un partid care va lucra în anii următori pentru a construi un pol de modernizare și a contribui la România modernă, la o Românie fără privilegii, fără sinecuri, la un stat care creează condiții de prosperitate pentru cetățenii țării noastre.” Bolojan a vorbit despre responsabilitatea pentru criza guvernamentală care aparține, de fapt, PSD-ului. „Criza politică a fost generată de PSD prin boicotarea sistematică a Programului de guvernare la negocierea și adoptarea căruia a participat în mod direct. Reformele asumate prin acest program de către toate partidele care l-au adoptat au fost întârziate sau compromise de liderii social-democrați. PSD este astfel responsabil pentru agravarea crizei politice, care a culminat cu inițierea și votarea moțiunii de cenzură. Prin asocierea la inițierea și votarea moțiunii de cenzură, AUR partajează responsabilitatea politică, în egală măsură, cu PSD. Partidele care au creat criza politică au datoria să-și asume consecințele.” Prim-vicepreședintele Ciprian Ciucu a confirmat oficial că liberalii vor rămâne în opoziție și vor avea „un rol activ, responsabil și constructiv”. USR îl susține în continuare pe Bolojan și exclude PSD Poziția Uniunea Salvați România a venit în aceeași direcție cu cea a liberalilor. USR a decis, prin Comitetul Politic, să nu negocieze formarea unui nou guvern împreună cu PSD și să continue susținerea unei direcții reformiste asociate cu Ilie Bolojan. Decizia a fost anunțată de liderul partidului, Dominic Fritz, pe Facebook. „Comitetul Politic al USR își menține decizia anterioară de a nu mai forma o majoritate guvernamentală cu PSD. USR continuă direcția politică reformatoare. USR va propune Partidului National Liberal un acord politic pentru o abordare coordonată în privința pașilor următori. Îl mandatează pe președintele Dominic Fritz să poarte discuții în acest sens cu președintele PNL, Ilie Bolojan.” PSD dărâmă guvernul, dar se prezintă drept soluția stabilității De partea cealaltă, Partidul Social Democrat încearcă să transforme victoria parlamentară într-un avantaj strategic pentru negocierile privind noul Executiv. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat la România TV că toate scenariile rămân deschise. „Lucrurile sunt deschise sau putem avea mai multe scenarii. Poate să existe continuarea în această formă, în care PNL-ul să dea un nou premier, altul decât Ilie Bolojan, care și-a dovedit limitele, poate să existe premier care vine din partea altui partid, chiar și, evident, de la PSD. PSD-ul, până la urmă, astăzi a arătat forța parlamentară pe care o are. Poate să vină, sigur, nu e de dorit, dar poate să existe și o variantă de premier tehnocrat.” PSD acceptă premier tehnocrat În același timp, social-democrații încearcă să evite imaginea unui partid interesat exclusiv de putere. Grindeanu a insistat că PSD ar accepta inclusiv un premier tehnocrat dacă acesta ar putea debloca rapid situația politică: „Dacă asta este varianta care deblochează rapid lucrurile – și celelalte partide sunt de acord cu această variantă – PSD-ul, din dorința noastră de a găsi rapid o variantă care trebuie să fie – de asemenea – și stabilă, nu doar rapidă.. cred că trebuie să discutăm despre cine ar putea să fie. Nu exclud din start, dar – da – contează foarte mult numele.” Rafila critică decizia PNL de a nu colabora cu PSD O poziție similară a fost exprimată și de purtătorul de cuvânt al PSD, Alexandru Rafila, într-o intervenție la Euronews România. „Nu e vorba de învingători. E vorba, în primul rând, de o procedură democratică. Orice guvern are nevoie de un sprijin parlamentar. În mod clar, având în vedere evoluțiile din ultimele luni și poziția rigidă pe care a avut-o primul-ministru în ceea ce privește discuțiile cu Partidul Social Democrat, precum și punctele de vedere ale PSD, care nu s-au mai regăsit în acțiunile Guvernului, s-a ajuns la această situație.” Rafila a criticat și reacția rapidă a liberalilor, care au exclus imediat o nouă colaborare cu PSD: „Nu cred că era atât de urgent ca, după încheierea moțiunii de cenzură și înainte de convocarea partidelor politice la Cotroceni, să aibă o astfel de poziție. Asta nu reflectă altceva decât rigiditate și o lipsă de abilități politice.” În același timp, PSD încearcă să transmită un mesaj pro-european și să se delimiteze de orice apropiere de AUR: „Toate partidele politice pro-europene și pro-occidentale trebuie să se așeze la masă pentru a găsi o soluție de guvernare a României, cu un guvern stabil, majoritar.” Întrebat despre o eventuală colaborare cu AUR, Rafila a exclus categoric această posibilitate: „Nu, nu, nu, în niciun caz.” AUR revendică dreptul de a guverna În tabăra Alianța pentru Unirea Românilor, căderea Guvernului Bolojan a fost prezentată drept o victorie politică majoră. Președintele partidului, George Simion, a declarat că AUR este pregătit să intre la guvernare: „Noi suntem dispuşi să intrăm la guvernare, nu în orice condiţii şi suntem dispuşi să reparăm şi să corectăm erorile guvernării Bolojan.” Simion a încercat să transfere responsabilitatea pentru criză asupra tuturor partidelor care au făcut parte din fosta coaliție: „Toate patru partidele sunt vinovate în egală măsură.” AUR vrea să desemneze premierul Totuși, liderul AUR a impus și o condiție clară: partidul să poată desemna premierul. „Ne putem asuma, aşa cum am anuntat în plenul, o guvernare atâta timp cât AUR este acceptat să desemneze premierul, în ordinea constituţională. Dacă vom reveni la ordinea constituţională şi democratică, primul partid al ţării trebuie să desemneze un premier, să vedem dacă poate întruni o majoritate, după care vine rândul AUR, care nu va susţine un premier PSD, să desemneze un premier. Ne putem asuma o guvernare în condiţiile în care propunerea făcută de AUR pentru funcţia de premier va fi acceptată şi, bineînţeles, urmându-şi făgaşul constituţional, întruneşte numărul necesar de voturi în Parlament, respectiv 233”, a menţionat Simion. În paralel, George Simion a încercat să capitalizeze electoral momentul, lansând pe Facebook un apel pentru atragerea de noi membri: „Ca să reușim în următoarele lupte, avem nevoie de tine! Hai în AUR!” UDMR: între îngrijorare și indecizie Uniunea Democrată Maghiară din România a adoptat una dintre cele mai prudente poziții după căderea guvernului. Deși parlamentarii UDMR au fost prezenți în sală, au ales să nu voteze moțiunea de cenzură. Liderii formațiunii au descris demersul PSD și AUR drept o „iresponsabilitate politică”. Fostul vicepremier Tanczos Barna a avertizat că România intră din nou într-o perioadă de instabilitate. „Din nou a căzut un guvern, iar România se confruntă cu o nouă criză politică, deşi nu aceasta a fost şi nu aceasta este aşteptarea oamenilor. Din nou nu s-a reuşit să avem o perioadă de măcar un an fără o criză guvernamentală.” UDMR a transmis că va susține doar o formulă pro-europeană și predictibilă: „Vrem un guvern stabil şi predictibil.” Totuși, Tanczos Barna a recunoscut că pentru UDMR este dificil să ofere un răspuns clar în acest moment în privința următoarelor decizii ale partidului.

BREAKING Primii șapte parlamentari care au semnat moțiunea PSD-AUR dar anunță că nu o vor vota
Politică

BREAKING Primii șapte parlamentari care au semnat moțiunea PSD-AUR dar anunță că nu o vor vota

Primii șapte parlamentari care au semnat moțiunea PSD-AUR, dar anunță că nu o vor vota: „Nu girăm jocurile PSD–AUR. Nu votăm o moțiune fără soluții!”, a scris deputatul Andrei Csillag, ales pe listele POT, pe Facebook.  Citește și: Oana Gheorghiu, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre ce ar fi așteptat de la Nicușor Dan: „A nu lăsa societatea să se ducă după o minciună” Primii șapte parlamentari care au semnat moțiunea PSD-AUR dar anunță că nu o vor vota În postare sunt tăguiți alți cinci parlamentari, care se pare că au aceeași poziție. Toți șase sunt membri ai așa-numitului Partid UNIT: Aurora Tasica Simu (președinte, deputat de Cluj), Andrei Csillag (președinte executiv, deputat de Bistrița), Dumitrița Albu (deputat de Diaspora), Călin Groza (deputat de Maramureș), Ștefan Borțun (senator de Tulcea) și Gheorghe-Petru Pîclișan (deputat de Botoșani). „Premierul Ilie Bolojan a fost criticat, inclusiv de noi, pentru rigiditate, pentru lipsa de empatie în aplicarea unor măsuri dure și pentru priorități discutabile. Însă necinstea nu este o acuzație care i-a fost adusă. Prin urmare, când PSD solicită sprijin pentru înlăturarea unui om incomod, fără a schimba nimic din mecanismele care au produs criza actuală, avem motive serioase să refuzăm acest demers. UNIT este un partid format din parlamentari aflați la primul mandat, oameni care au intrat în politică din convingerea că România se află într-un moment decisiv, moment în care putem da pagina către un nou capitol politic. Credem că putem combate clientelismul, nepotismul, sinecurile și corupția, și că putem construi o politică bazată pe merit, responsabilitate și seriozitate.   România are nevoie de stabilitate și de claritate.   Această moțiune nu oferă niciuna dintre ele. Este doar un demers politic menit să ofere un țap ispășitor pentru eșecurile trecutului și să permită continuarea acelorași practici”, a scris Csillag pe Facebook. În plus, un parlamentar din grupul PACE - Întâi România, Liviu Fodoca, a anunțat că nici el nu va vota moțiunea, deși a semnat. „Acum, când s-a golit cămara și nu mai au ce să fure, PSD fuge de responsabilitate și încearcă să păcălească cetățenii, pozând în salvatori, când de fapt ei sunt cei vinovați pentru faptul că România a ajuns pe marginea prăpastiei”, a scris Fodoca, pe Facebook. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră