joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Redacția DeFapt.ro

44 articole
Redacția DeFapt.ro

DeFapt.ro este un proiect al Asociației „Doar Fapte” (CUI 45500057), inițiat de jurnaliștii Cătălin Prisacariu, Mircea Marian, Petru Zoltan și colaboratorii lor.

Eveniment

Hubert Thuma vrea cenzurarea informației că a fost condamnat penal: cere 200.000 lei de la DeFapt.ro

Hubert Thuma, condamnat penal, vrea cenzură: președintele Consiliului Județean Ilfov (și președinte al PNL Ilfov) a cerut instanței înlăturarea articolelor publicate de către DeFapt.ro în care se face referire la condamnarea sa. Un procuror și un funcționar, afacere ilegală Pe 20 martie 2012, Direcția Națională Anticorupție a difuzat un comunicat de presă în care anunța trimiterea în judecată a patru persoane, printre care și Hubert-Petru-Ștefan Thuma. Citește și: EXCLUSIV Lista palatelor și vilelor de lux puse la dispoziția nomenklaturii de către RAAPPS. Suma uriașă plătită de guvern pentru acest lux Potrivit procurorilor DNA, "În perioada iulie 2011 – ianuarie 2012, inculpaţii Betelie Mihai, în calitate de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti şi Grigorescu Bogdan-Nicolae, secretar al Primăriei Sectorului 1 Bucureşti, au efectuat prin persoane interpuse activităţi de comerţ şi au participat la administrarea S.C. Enviroservice S.R.L Bucureşti în scopul obţinerii unor foloase materiale necuvenite. Atribuţiile de administrare a acestei societăţi comerciale, ai cărei reprezentanţi legali erau rude sau persoane foarte apropiate celor doi inculpaţi, au fost împărţite între cei doi inculpaţi care şi-au încălcat interdicţiile privitoare la incompatibilităţi prevăzute în Statutul judecătorilor şi procurorilor şi, respectiv, în Legea administraţiei publice locale. În acest scop, cei doi inculpaţi s-au ocupat în fapt de administrarea acestei firme (cu obiect de activitate achiziţionarea deşeurilor colectate selectiv în vederea reciclării), implicându-se în mod direct în tot ceea ce însemna funcţionarea acesteia: relaţiile cu partenerii de afaceri, selecţia de personal şi plata salariilor, achiziţii de utilaje şi plata acestora, relaţiile cu unităţile bancare, distribuţia mărfurilor, plata chiriei etc." Rolul lui Thuma în afacere: folosirea influenței politice asupra unor primari "De asemenea, în perioada septembrie – noiembrie 2011, inculpatul Betelie Mihai i-a solicitat inculpatului Thuma Hubert-Petru-Ştefan, vicepreşedinte al Partidului Naţional Liberal – Filiala Ilfov, să îl sprijine în demararea şi dezvoltarea activităţii S.C. Enviroservice S.R.L (cu punct de lucru în comuna Vidra, judeţul Ilfov), apelând la prerogativele funcţiei sale de conducere a unei filiale locale a partidului politic respectiv. Astfel, inculpatul Thuma Hubert-Petru-Ştefan a intermediat legăturile dintre inculpatul Betelie Mihai şi primarii unor comune şi oraşe din judeţul Ilfov, membri P.N.L., şi i-a determinat pe aceştia să facă demersuri pentru bunul mers al afacerii lui Betelie Mihai (spre exemplu, identificarea şi facilitarea accesului la spaţii de depozitare, primirea fictivă de utilaje etc.).", se mai arată în comunicatul DNA. Thuma, condamnat definitiv în 2014 După doi ani și jumătate, pe 13 octombrie 2014, DNA a anunțat că Thuma fusese condamnat definitiv de către Înalta Curte de Casație și Justiție. ÎCCJ "Condamnă pe inculpatul THUMA HUBERT-PETRU-ȘTEFAN, la data faptelor vicepreședinte al unui partid politic – filiala Ilfov, în prezent deputat, la o pedeapsă de 6 luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 6 luni, pentru săvârșirea infracțiunii de folosire a influenței sau a autorității de către o persoană cu funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.", potrivit unui comunicat al DNA. Hubert Thuma, condamnat penal, vrea cenzură Azi, însă, Hubert Thuma, președinte al PNL Ilfov și al Consiliului Județean Ilfov, nu-și mai asumă trecutul. Menționarea acestei condamnări în câteva articole publicate de către DeFapt.ro este considerată de Thuma ca un atac la imagine și la reputație. Consecința: Thuma a dat în judecată DeFapt.ro și pe autorul articolelor, Mircea Marian, cărora le cere daune morale de 200.000 de lei. Mai mult, Thuma cere înlăturarea articolelor de pe DeFapt.ro care-i menționează condamnarea, dar și cenzurarea postărilor de pe pagina de Facebook a lui Mircea Marian care fac referire la decizia Înaltei Curți. Președintele PNL Ilfov și al Consiliului Județean Ilfov a depus acțiunea la Tribunalul Ilfov. Deocamdată, această instanță nu a stabilit un termen de judecată.    

Hubert Thuma, condamnat penal, vrea cenzură: nu vrea să se mai știe că a fost condamnat penal (sursa: Facebook/Hubert Thuma)
Residents of Gagauzia are thankful ro Russia for sending funds (source: Viorica Tataru)
Investigații

The Uzbek route: how Moscow sent anti‑EU funds into Moldova via a Tashkent regime sponsored company

Vitalie Călugăreanu, Cătălin Prisacariu, Stanimir Vaglenov VERSIUNE ÎN LIMBA ROMÂNĂ A genuine politico‑financial war was waged, through intermediaries, against the Republic of Moldova in 2023 and 2024. The stakes were enormous: the country’s strategic orientation—situated between Ukraine and Romania—either towards the European Union or the Russian Federation. Thus, through Moscow’s primary proxy in Moldova, politician Ilan Şor, tens of millions of euros were transferred from Russia into Moldova to bribe voters. The targets: the referendum on Moldova’s EU integration and the presidential elections. After Ilan Şor’s party was outlawed in 2023 and banking channels for financial transfers from Russia were blocked by international sanctions, the Kremlin’s intermediaries sought other ways to funnel massive sums into Moldova in order to influence voters against the EU. Chişinău authorities launched major investigations into these cases and revealed how Şor and his associates flooded Moldova with Russian money. One method, previously unknown to the public and exclusively revealed in this article, involved the participation of a private company from a former Soviet republic — which is now an independent state with an autocratic leadership. The young entrepreneur Amiranashvili and his global digital solutions Almost 42 years old, Giorgi Amiranashvili lives the dream of a fulfilled Western life: he wholly owns and runs a successful digital company, has a beautiful family — an elegant wife and three almost-teenage children — and a comfortable lifestyle. He appears to be a 21st-century entrepreneur: his company, Global Solutions, provides web development/design services, as well as online payment services under the brand Global Pay Gate. Pictures on the company’s social media pages show young, cheerful employees in a relaxed work environment — dividing their time between screens, riding scooters around the company’s grounds, and relaxing on beanbags on lawn-like spaces. Occasionally, there are social media posts of birthday celebrations with pizza, huge colourful balloons, cake candles, and Halloween parties complete with costumes. Basically, Amiranashvili could have founded the company anywhere in today’s free world—with only an internet connection needed to run such a business. A Georgian in Tashkent and his million‑euro start‑up But Giorgi Amiranashvili is not a resident of the free world, at least not according to Freedom House, which rates the country he lives in as “not free,” scoring just 12 out of 100. It describes it as “an authoritarian state with few signs of democratization. No opposition parties operate legally. The legislature and judiciary effectively serve as instruments of the executive branch, which initiates reforms by decree, and the media are still tightly controlled by the authorities.” The country is Uzbekistan, and Amiranashvili is Georgian, born in Tbilisi in October 1983, but has lived in Tashkent for 25 years. In Uzbekistan’s capital, Amiranashvili integrated remarkably, especially in business. In May 2011, before he turned 28, he founded Global Solutions with a capital of almost one million euros—funds of unknown origin. The autocracy’s favoured company Almost immediately, he won a contract from state-owned Uztelecom to develop Tcity, Uzbekistan’s first mobile app for a city guide in Tashkent, as evidenced by a thank‑you letter in 2012. This was just the first of many public contracts. In subsequent years, Global Solutions created the mobile app for the national airline Uzbekistan Havo Yullari (UzAirways), then developed the MyGov public services portal app, the Central Electoral Commission’s app, a school app “E‑Darslik,” and the Central Bank’s mobile app. The Cabinet of Ministers and the Ministry of Information Technologies also publicly thanked the company for multiple digital modules and apps. Thus, since its inception, Global Solutions — founded by Georgian Giorgi Amiranashvili in Tashkent — has functioned as a digital arm of the Uzbek state, trusted implicitly by the autocratic regime. Money for Moldovans from anonymous benefactors In 2023, Global Solutions launched the Global Pay digital payment service, accessible via the Telegram messaging app — a platform widely used across the ex‑Soviet space but also ethically and legally controversial, as highlighted by an investigation in France into Telegram’s founder, Pavel Durov. Less than a year later, in early 2024, this Global Pay service was used to transfer funds from Russia to the Republic of Moldova. According to Moldovan authorities financial documents that our team of journalists was able to get access to, nearly one thousand P2P (person to person) transfers were made in the first four months of 2024 into Moldovan card accounts via Global Pay from Uzbekistan. The recipients — and amounts — were known to authorities, credited to accounts in Moldindconbank, Victoriabank, Energbank, OTP Bank, MAIB, and FinComBank. The names of the payers, however, have not been identified as they were hidden by the Global Pay payment app in Uzbekistan, financial documents seen by our team of journalists show. The money from Uzbekistan and the Guțul scheme According to the same documents, most of the Moldovan citizens who received money from anonymous benefactors in Uzbekistan are domiciled in Gagauzia, a Russian-speaking autonomous region of the Republic of Moldova. The beneficiaries of the money received through Global Pay in Gagauzia were mostly pensioners and civil servants. Exactly the same categories of Gagauz were the target of a Russian money-financing operation that took place exactly at the same time as the Global Pay payments were being made from Uzbekistan. Thus, on 9 April 2024, Evghenia Guțul, the leader of the Gagauz region, signed an agreement in Moscow with the Russian bank Промсвязьбанк (Promsviazbank - editor's note), so that Gagauz pensioners and state employees in Gagauzia would receive money from the Russian Federation on МИР (MIR - editor's note) cards on a monthly basis. In fact, the Russian bank, which is under international sanctions, was involved as an intermediary - the real sponsor being the organisation ‘Evrazia’ (also under international sanctions), which had only one employee - a close associate of the fugitive oligarch Ilan Shor. Pensioners and state employees from Gagauzia filled in special applications with personal data in order to receive help from the ‘Evrazia’ organisation. A code and password were sent to the telephone number indicated in the application, with the help of which people logged into their accounts in Promsviazbank. Global Pay in Uzbekistan offers online payment solutions in partnership with payment systems Uzcard, Humo, Visa and Mastercard. On the other hand, the Humo payment system in Uzbekistan has partnerships with the Chinese payment system UnionPay. And UnionPay has close co-operation with the Russian MIR card scheme. Thus, according to financial documents of the Chisinau authorities consulted by our team of journalists, the Global Pay payment system in Uzbekistan can serve as a gateway for MIR card users to the global payment system, despite the international sanctions imposed on the Russian banking system. Partner of Global Pay, a bank in which the German state owns shares In the aforementioned documents, the Moldovan authorities also mention the name of Ipak Yuli Bank in Uzbekistan, through which Global Pay has sent payments to Gagauzia without identifying the names of the payers. Ipak Yuli Bank, incidentally, is the very bank with which Global Solutions (the company owned by Giorgi Amiranashvili which manages the Global Pay payment system) has its bank accounts, according to official information. Ipak Yuli Bank proudly lists on its own website the fact that DEG - Deutsche Investitions und Entwicklungsgesellschaft mbH - is among the bank's shareholders. This German financial vehicle is wholly owned by the German State through KfW (Kreditanstalt für Wiederaufbau). Ipak Yuli Bank did not respond to our team of journalists' FOIA requests about financial transfers via Globay Pay to Moldovan citizens in Gagauzia. DEG does not comment on ‘individual cases’ DEG's press office, however, sent a reply to our questions, but without commenting on Ipak Yuli bank/Global Pay transactions to Moldovan citizens. “Thanks for your interest in DEG. First of all we would like to provide some general information on our work as a Development Finance Institution. DEG’s development policy mandate is to finance and advise private enterprises investing in developing countries as key drivers of employment and income. To this end, DEG provides such enterprises with long-term financing on risk-based terms from its own funds. Long-term financing is often not available locally. DEG carefully reviews the business purpose of every enterprise and the involved parties before deciding on any investment. Reviewing all partners relevant to a transaction (e.g. customers and suppliers) is part of the due diligence as well. Mandatory requirements include, among others, to identify the ultimate beneficial owners (so-called “know-your-customer (KYC) check”). During the complete term of the contract, there are further checks with regards to compliance-relevant aspects done on a regular basis. DEG strictly complies with all laws, relevant requirements and necessary reporting obligations, including the prevention of money-laundering or fraud. DEG always takes comments and hints concerning its investments very seriously and follows them up carefully. In case of any hints of non-compliant activities of customers, DEG will take active, appropriate action, if necessary with the involvement of external expertise. In the case of proven misconduct or breaches of contractual regulations by a customer, further measures are taken, which may even include the termination of the business relationship.For reasons of confidentiality, we cannot comment on any business activities in individual cases.”, said DEG’s reply to our team of journalists’ FOIA request. Similar FOIA requests sent to KfW, the German government and Global Solutions received no response. Şor’s stake: 300,000 votes purchased During Moldova’s 2024 pro‑EU referendum and presidential elections, Russia and fugitive oligarch Ilan Şor (serving 15 years in prison, sheltered in Moscow) attempted to buy 300,000 votes—roughly 10% of the vote. The Moldovan police documented around one million financial transfers in Sept-Oct 2024 via PSB bank in Russia into 138,000 Moldovan accounts. The real number of vote-sellers could be far higher. Şor’s group began electoral fraud preparations early, collecting personal data under the pretext of issuing social store cards, then recruiting people into paid anti‑government protests. Fraud scheme tested in Gagauzia In May 2023, Şor’s network tested its fraud scheme in the gubernatorial race in Gagauzia, where Evghenia Guţul won. Investigations showed activists were paid ~15,000 lei each to influence 30 voters. An National Anti-Corruption Council probe followed. President Maia Sandu refused to confirm Guţul, and the EU sanctioned her as part of destabilising actions in Moldova. In March 2025, anti‑corruption prosecutors searched a deputy mayor of Orhei in a case of illegal campaign financing for the Gagauzia governor’s post. Guţul, Şor’s former party secretary (2019–2022), is accused of illegal financial ties to Russia and is under house arrest, facing possible seven-year jail term; she denies charges as politically motivated. The Kremlin condemned her detention. As governor, Guţul continued Şor’s scheme after Şor — sentenced for a USD 1 billion banking fraud — was refused extradition by Russia. The Promsviazbank–Evrazia scheme scaled up The Gagauzia money‑funnel scheme was replicated nationwide in Moldova’s largest vote‑buying campaign, revealed by Ziarul de Gardă’s award‑winning investigation “In Moscow’s Service” ahead of the 2024 elections. In 2023–2024, Russia and Şor’s network used all possible routes to channel money into Moldova. Initial methods included people arriving at the airport with thousands of Pyypl debit cards, and suitcases of money at land borders. When authorities confiscated those funds, Kremlin planners switched tactics—organising charter flights from Moldova to Moscow, using people as couriers who returned with up to €10,000 each. In April 2024, police seized more than 20 million Moldovan lei during airport raids. Electoral calculations suggested Kremlin and Şor aimed to buy 300,000 votes — confirmed by President Sandu after the first round. Tens of thousands fined for selling votes The Kremlin’s plan nearly succeeded, but Moldovan police seized over half the intended funds. So far, ~15,000 people have been fined, with another 6,000 due to be summoned within a week, and fines up to 37,000 lei (nearly €2,000). Several network coordinators are under criminal investigation; some have fled to Moscow. According to RISE Moldova, in 2024 Şor founded five companies in Moscow despite being under international sanctions—sometimes in partnership with Russian state banks—operating in Kyrgyzstan and the UAE to evade sanctions and still generate billions of rubles. Critical 2025 elections New parliamentary elections are scheduled for 28 September 2025—perhaps the most important in Moldova’s history. The outcome will decide whether Moldova joins the EU by 2030. President Maia Sandu has warned the country faces “Russian‑style challenges like never before.” Following Russia’s brutal interference in 2024, the Moldovan Parliament strengthened its laws: increasing fines for electoral corruption, risking party suspension or dissolution, and ordering crackdowns on clone parties. This investigation was developed with the support of Journalismfund Europe.

Unii găgăuzi îi mulțumesc Rusiei pentru bani și cer să nu fie amendați pentru vânzarea votului (sursa: Viorica Tataru)
Investigații

EXCLUSIV Cum a trimis Moscova bani anti-UE în Moldova printr-o companie sponsorizată de Uzbekistan

Investigație realizată de Vitalie Călugăreanu, Cătălin Prisacariu și Stanimir Vaglenov ENGLISH VERSION Un adevărat război politico-financiar a fost dus, prin intermediari, împotriva Republicii Moldova în 2023 și 2024. Miza, enormă: orientarea țării, amplasată strategic între Ucraina și România, fie spre Uniunea Europeană, fie spre Federația Rusă. Astfel, prin intermediul principalului pion al Moscovei în Moldova, politicianul Ilan Șor, zeci de milioane de euro au fost transferați din Rusia în Moldova pentru a corupe alegătorii. Țintele: referendumul referitor la integrarea Republicii Moldova în UE și alegerile prezidențiale. După ce partidul lui Ilan Șor a fost scos în afara legii în 2023 iar canalele bancare de transfer financiar dinspre Rusia au fost blocate prin efectul sancțiunilor internaționale, intermediarii Kremlinului au căutat alte căi de a introduce sume uriașe de bani în Moldova pentru a convinge alegătorii să voteze împotriva UE. Autoritățile de la Chișinău au deschis anchete-gigant în aceste cazuri și au dat publicității metodele prin care Șor și asociații săi au inundat Moldova cu bani rusești. Una din metodele necunoscute publicului, pe care o prezentăm în exclusivitate în articolul de față, a presupus implicarea unei companii private dintr-o fostă republică sovietică devenită azi un stat independent cu conducere autocrată. Tânărul antreprenor Amiranashvili și soluțiile sale digitale globale La aproape 42 de ani, Giorgi Amiranashvili trăiește visul unei vieți occidentale împlinite: deține integral și conduce o companie digitală de succes, are o familie frumoasă, o soție elegantă, trei copii aproape adolescenți și un stil de viață îndestulat. Proprietarul Global Solutions, Giorgi Amiranashvili (sursa: Facebook/Giorgi Amiranashvili) Pare un antreprenor perfect conectat la secolul al XXI-lea: compania sa, Global Solutions, oferă servicii de dezvoltare/design web, dar și servicii de plăți online sub marca Global Pay Gate.  Imaginile postate pe conturile de social media ale companiei arată angajați tineri și veseli într-un mediu de lucru relaxat, în care timpul este împărțit între ecrane, mersul cu trotineta prin curtea companiei și ședințe de relaxare pe fotolii moi amplasate pe o pe peluză ca de screensaver. Din când în când, compania postează imagini cu aniversări la care se mănâncă pizza, uriașe baloane colorate plutesc peste tot și se aprind lumânări înfipte în torturi. Nu lipsesc nici petrecerile de Halloween, cu costumele aferente. Practic, Amiranashvili ar fi putut înființa această companie oriunde pe glob, în lumea liberă de azi nu ai nevoie decât de o legătură la internet pentru a dezvolta o astfel de afacere. Un georgian la Tașkent și milionul lui de euro Doar că Giorgi Amiranashvili nu se află chiar în lumea liberă. Cel puțin nu conform Freedom House, care acordă țării în care Amiranashvili trăiește calificativul „not free”, cu un punctaj de doar 12 din 100. Este vorba despre „un stat autoritar, cu puține semne de democratizare. Nicio formațiune de opoziție nu funcționează legal. Legislativul și sistemul judiciar servesc, în esență, drept instrumente ale ramurii executive, care inițiază reforme prin decret prezidențial, iar mass-media este în continuare strict controlată de autorități.”, mai arată Freedom House. Țara este Uzbekistan. Iar Giorgi Amiranashvili nu este uzbec, ci un georgian născut la Tbilisi în octombrie 1983, dar care locuiește de 25 de ani la Tașkent.  În capitala uzbecă, Amiranashvili s-a integrat miraculos. Mai ales din punct de vedere al afacerilor. A înființat, ca unic asociat, Global Solutions în mai 2011, când încă nu împlinise 28 de ani, cu aproape un milion de euro. O sumă a cărei proveniență este necunoscută.  Firma preferată a autocrației uzbece Aproape imediat, a primit un contract de la Uztelecom, companie de stat, pentru a realiza Tcity, prima aplicație mobilă din Uzbekistan ce reprezintă un ghid al organizațiilor din orașul Tașkent, așa cum reiese dintr-o scrisoare de mulțumire adresată de Uztelecom companiei Global Solutions în 2012. Era doar primul contract public primit de compania lui Amiranashvili dintr-o lungă serie care avea să urmeze.  Astfel, în anii următori, Global Solutions a realizat pentru compania națională de aviație Uzbekistan Havo Yullari aplicația mobilă UzAirways. Apoi, Global Solutions a dezvoltat aplicația mobilă a Portalului Unificat al Serviciilor Publice Interactive MyGov. Un alt proiect al companiei lui Amiranashvili a fost dezvoltarea aplicației mobile a site-ului oficial al Comisiei Electorale Centrale pe platformele iOS și Android. Printr-o scrisoare, Uzinfocom (Centrul Național Unitar de Stat pentru Dezvoltarea Tehnologiilor Informatice și de Comunicare și Implementarea Sistemelor Informaționale) a mulțumit companiei lui Amiranashvili pentru „activitatea realizată cu succes privind implementarea software-ului pentru utilizarea cardurilor inteligente moderne specializate în cadrul proiectului <Dezvoltarea sistemului informațional unic de identificare a utilizatorilor sistemului "Guvernul electronic"> (etapa 1). Datorită colaborării între Centrul UZINFOCOM și compania „GLOBAL SOLUTIONS”, au fost îndeplinite sarcinile stabilite, inclusiv implementarea funcției de control logic al accesului la computerul personal (autentificare Windows), accesul la portalul Guvernului Electronic (OneID), sistemul de control și administrare a accesului (SCUD), precum și semnătura digitală electronică.” Tot pentru Uzinfocom, Global Solutions s-a ocupat de dezvoltarea și îmbunătățirea aplicației școlare mobile „E-Darslik”. Și Banca Centrală a Uzbekistanului i-a acordat un contract companiei lui Amiranashvili pentru proiectul aplicației mobile a Băncii Centrale pe sistemele de operare Android și iOS. Cabinetul de miniștri al Uzbekistanului i-a mulțumit companiei Global Solutions pentru „proiectul-modul „Inspecția teritoriilor” și aplicația sa mobilă „Yordam.Gov”, realizate cu succes în colaborare cu Centrul UZINFOCOM în cadrul proiectului „Portalul fondului locativ comunal – e-kommunal.uz””. O altă scrisoare de mulțumire a venit din partea Ministerului Dezvoltării Tehnologiilor Informaționale și Comunicațiilor al Republicii Uzbekistan pentru că „dezvoltarea aplicației mobile MyGov pentru sistemul de operare iOS, la inițiativa companiei „Global Solutions”, a devenit încă un pas important în perfecționarea și dezvoltarea Portalului unic al serviciilor interactive și guvernamentale (my.gov.uz).”. Tot compania lui Amiranashvili a realizat și „proiectul de dezvoltare a aplicației mobile pentru utilizarea serviciilor interactive ale organelor administrației fiscale de stat”, se arată într-o scrisoare de mulțumire din partea Comitetului de Stat pentru Impozite al Republicii Uzbekistan. Și compania de telefonie Ucell, deținută de statul uzbec prin intermediul Coscom, a beneficiat de serviciile Global Solutions pentru implementarea proiectului magazinului online Alistore.uz. Așadar, încă de la înființare, compania Global Solutions, înființată la Tașkent de georgianul Giorgi Amiranashvili, a funcționat ca o anexă a statului uzbec în domeniul digital. Și a realizat proiecte esențiale pentru infrastructura digitală uzbecă instituțională, beneficiind de o încredere totală din partea regimului autocrat de la Tașkent. Bani pentru moldoveni de la binefăcători anonimi În 2023, Global Solutions a introdus și serviciul de plăți digitale Global Pay, care poate fi accesat și prin aplicația de mesagerie Telegram. O aplicație de mesagerie folosită intens în spațiul ex-sovietic, dar care pune numeroase probleme etice și chiar legale, după cum arată recent deschisul dosar, în Franța, al fondatorului Telegram, Pavel Durov. Nici un an mai târziu, la începutul lui 2024, acest serviciu de plăți al Global Solutions avea să fie folosit pentru a transfera fonduri din Rusia în Republica Moldova. Potrivit unor documente financiare ale autorităților de la Chișinău consultate de echipa noastră de jurnaliști, în primele patru luni ale lui 2024 au fost efectuate aproape o mie de transferuri P2P (person to person) către conturile de card ale unor cetățeni moldoveni prin intermediul Global Pay din Uzbekistan.  Lista beneficiarilor moldoveni ai banilor din Uzbekistan este cunoscută autorităților, sumele fiind primite pe conturi de card deschise la bănci din Republica Moldova precum Moldindconbank, Victoriabank, Energbank, OTP Bank, MAIB sau FinComBank. Numele plătitorilor, însă, nu au fost identificate, fiind ascunse de către aplicația de plată Global Pay din Uzbekistan, arată documentele financiare consultate de echipa noastră de jurnaliști. Banii din Uzbekistan și schema Guțul Potrivit acelorași documente, majoritatea cetățenilor moldoveni care au primit bani de la binefăcători anonimi din Uzbekistan sunt domiciliați în Găgăuzia, regiune autonomă rusofonă a Republicii Moldova. De asemenea, beneficiarii din Găgăuzia ai sumelor primite prin intermediul Global Pay au fost pensionari și funcționari publici. Exact aceleași categorii de găgăuzi au fost ținta unei operațiuni de finanțare cu bani rusești care a avut loc exact în perioada în care au fost făcute plățile prin intermediul Global Pay din Uzbekistan. Astfel, pe 9 aprilie 2024, Evghenia Guțul, liderul regiunii Găgăuzia, a semnat, la Moscova, un acord cu banca rusească Промсвязьбанк (Promsviazbank – n.r.), pentru ca pensionarii găgăuzi și angajații la stat din Găgăuzia să primească, lunar, bani din Federația Rusă pe carduri МИР (MIR – n.r.). De fapt, banca rusă, aflată sub sancțiuni internaționale, era implicată ca intermediar - sponsorul real fiind organizația „Evrazia” (la fel, aflată sub sancțiuni internaționale), care avea o singură angajată - o apropiată a oligarhului fugar Ilan Șor. Pensionarii și angajații bugetari din Găgăuzia au completat cereri speciale, cu date personale, pentru a primi ajutor de la organizația „Evrazia”. La numărul de telefon indicat în cerere erau trimise un cod și o parolă, cu ajutorul cărora oamenii se conectau la conturile lor din Promsviazbank. Global Pay din Uzbekistan oferă soluții de plăți online în parteneriat cu sistemele de plăți Uzcard, Humo, Visa și Mastercard. Pe de altă parte, sistemul de plăți Humo din Uzbekistan are parteneriate cu sistemul chinezesc de plăți UnionPay. Iar UnionPay are o colaborare strânsă cu sistemul rusesc de carduri MIR. Astfel, după cum menționează documentele financiare ale autorităților de la Chișinău consultate de echipa noastră de jurnaliști, sistemul de plăți Global Pay din Uzbekistan poate servi ca poartă de acces pentru utilizatorii cardurilor MIR la sistemul global de plăți, în ciuda sancțiunilor internaționale aplicate sistemului bancar rusesc. Partenerii Global Pay, o bancă în care statul german are acțiuni În documentele menționate anterior, autoritățile Republicii Moldovene pomenesc și numele băncii Ipak Yuli Bank din Uzbekistan, prin intermediul căreia Global Pay a trimis plăți în Găgăuzia fără a identifica numele plătitorilor. Ipak Yuli Bank, de altfel, este chiar banca la care Global Solutions (firma deținută de Giorgi Amiranashvili care administrează sistemul de plăți Global Pay) își are conturile bancare, potrivit informațiilor oficiale. Ipak Yuli Bank prezintă cu mândrie pe propriul site informația că printre acționarii băncii se numără și DEG - Deutsche Investitions und Entwicklungsgesellschaft mbH. Acest vehicul financiar german este deținut integral de către statul german prin intermediul KfW (Kreditanstalt für Wiederaufbau).  Ipak Yuli Bank nu a răspuns întrebărilor echipei noastre de jurnaliști referitoare la transferurile financiare prin intermediul Globay Pay către cetățeni moldoveni din Găgăuzia. DEG nu comentează „cazuri individuale” Biroul de presă al DEG, însă, a trimis un răspuns întrebărilor noastre, dar fără a comenta tranzacțiile Ipak Yuli Bank/Global Pay către cetățeni moldoveni. „În primul rând, dorim să oferim câteva informații generale despre activitatea noastră ca Instituție de Finanțare a Dezvoltării. Mandatul politicii de dezvoltare al DEG este de a finanța și consilia întreprinderile private care investesc în țări în curs de dezvoltare, acestea fiind factori-cheie ai creării de locuri de muncă și venituri. În acest scop, DEG oferă acestor întreprinderi finanțare pe termen lung, în condiții bazate pe evaluarea riscului, din fonduri proprii. De multe ori, finanțarea pe termen lung nu este disponibilă la nivel local. DEG analizează cu atenție scopul de afaceri al fiecărei întreprinderi și al părților implicate înainte de a lua orice decizie de investiție. Verificarea tuturor partenerilor relevanți pentru o tranzacție (de exemplu, clienți și furnizori) face parte, de asemenea, din procesul de due diligence. Cerințele obligatorii includ, printre altele, identificarea beneficiarilor reali (așa-numita verificare „cunoaște-ți clientul” – KYC). Pe parcursul întregii perioade contractuale, se efectuează verificări periodice privind aspectele legate de conformitate. DEG respectă strict toate legile, cerințele relevante și obligațiile de raportare necesare, inclusiv cele referitoare la prevenirea spălării banilor sau a fraudei. DEG tratează întotdeauna cu maximă seriozitate toate comentariile și indiciile referitoare la investițiile sale și le investighează cu atenție. În cazul unor indicii privind activități neconforme ale clienților, DEG va lua măsuri active și adecvate, implicând, dacă este necesar, expertiză externă. În caz de comportament necorespunzător sau încălcări dovedite ale prevederilor contractuale din partea unui client, se iau măsuri suplimentare, care pot include chiar și încetarea relației de afaceri. Din motive de confidențialitate, nu putem face comentarii cu privire la activități comerciale în cazuri individuale.”, a transmis DEG la solicitarea echipei noastre de jurnaliști. Solicitări similare trimise către KfW, guvernul german și Global Solutions nu au primit nici un răspuns. Miza lui Șor: 300.000 de voturi cumpărate La referendumul pro-UE și alegerile prezidențiale din 2024 din Republica Moldova, Rusia și oligarhul moldovean fugar, Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare (adăpostit de Moscova), au încercat să cumpere 300.000 de voturi - aproximativ 10% din voturile moldovenilor.  Poliția moldovenească a documentat un milion de transferuri financiare care au ajuns, în septembrie-octombrie 2024, în conturile a 138.000 de moldoveni doar prin intermediul băncii PSB din Rusia. Numărul real al celor mituiți ca să-și vândă votul este însă mult mai mare, deoarece transferurile la un singur cont erau destinate, de regulă, mai multor persoane.  Gruparea Șor a început pregătirile pentru frauda electorală din 2024 cu mult timp înainte. Sub pretextul perfectării cardurilor pentru rețeaua de magazine sociale „Merișor” (deschise de Șor în toată țara) erau ademeniți cei mai nevoiași oameni, fiindu-le colectate datele. Apoi erau atrași în schemă: invitați la proteste antiguvernamentale plătite. Testul reușit al alegerilor fraudate din Găgăuzia Gruparea Șor și-a testat mecanismul de fraudare a alegerilor în luna mai 2023, la alegerile pentru funcția de guvernator al Autonomiei Găgăuze (sudul Republicii Moldova). Candidatul lui Șor, Evghenia Guțul, a câștigat acele alegeri.  Oamenii legii au deschis un dosar penal privind coruperea alegătorilor și finanțarea ilegală a echipei lui Guțul. Poliția susținea că are probe care ar arăta că activiștii partidului Șor ar fi primit fiecare câte 15.000 de lei pentru a convinge câte 30 de alegători să voteze în favoarea Evgheniei Guțul. Centrul Național Anticorupție a pornit o anchetă penală.  Președinta Maia Sandu a refuzat să o confirme pe Guțul în calitate de bașcan, ca membru din oficiu al Guvernului. Ulterior, și Uniunea Europeană a introdus-o pe Guțul, alături de alți oficiali găgăuzi și lideri politici moldoveni, în lista de sancțiuni, pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova.  În martie 2025, procurorii anticorupție au făcut percheziții la un viceprimar din Orhei, într-un dosar de finanțare ilegală a campaniei electorale pentru funcția de bașcan (guvernator) al Autonomiei Găgăuze. Guțul a fost secretară a fostului partid „Șor” (scos în afara legii în 2023) în perioada 2019-2022 și este acuzată de implicare în acțiuni de finanțare ilegală a formațiunii din Rusia. Momentan se află în arest la domiciliu și riscă șapte ani de închisoare. Ea respinge acuzațiile și spune că dosarul este motivat politic. Kremlinul a condamnat reținerea Evgheniei Guţul. Protest în Găgăuzia împotriva arestării Evgheniei Guțul (sursa: Viorica Tataru) Fiind guvernatoare a Găgăuziei, Guțul a continuat să dezvolte schema grupării lui Ilan Șor, pe care Rusia a refuzat să-l extrădeze Moldovei. Acesta a fost condamnat definitiv la 15 ani de închisoare în dosarul fraudei bancare de un miliard de dolari din 2014.  Mecanismul Promsviazbank-Evrazia, replicat la scară națională Schema Promsviazbank-Evrazia, aplicată de Evghenia Guțul în Găgăuzia (vezi mai sus), a fost aplicată la scară națională în cea mai amplă campanie de cumpărare a voturilor din istoria țării. Aceasta a fost dezvăluită în investigația „În slujba Moscovei”, publicată de Ziarul de Gardă în ajunul alegerilor prezidențiale din 2024 – investigație premiată la nivel internațional.  În 2023 și 2024, Rusia și gruparea Șor au încercat să introducă bani în Moldova prin toate căile posibile. Scopul era deturnarea votului cetățenilor la alegerile prezidențiale din 2024. În prima fază, la aeroport au fost reținute persoane venind din Rusia cu mii de carduri de debit Pyypl. La punctele vamale terestre au fost depistate genți cu bani. Confruntați cu confiscările de bani de către autorități, coordonatorii schemei de la Moscova au identificat noi metode – organizau transportarea oamenilor loializați din Moldova cu avioanele la Moscova la întâlnire cu Ilan Șor.  În realitate, erau folosiți în calitate de curieri de către gruparea Șor. Fiecare aducea în Moldova sub 10.000 de euro (maximum permis de lege). În aprilie 2024, poliția a intervenit cu percheziții la aeroport în timpul revenirii curierilor de la Moscova (câteva avioane de oameni). Într-o singură zi, oamenii legii au confiscat echivalentul a peste 20 de milioane de lei moldovenești – bani destinați finanțării ilegale a partidelor afiliate lui Șor. Calculele electorale arătau că, pentru a propulsa omul Moscovei la Președinție în Moldova, Kremlinul și gruparea Șor urmau să cumpere 300 de mii de voturi. Cifra a fost enunțată de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, după primul tur de scrutin.  Zeci de mii de moldoveni, amendați pentru voturi vândute Planul Kremlinului a eșuat la limită, pentru că poliția moldovenească a reușit să confiște peste jumătate din suma prevăzută pentru această operațiune rusească de preluare a controlului asupra Moldovei. Până la ora actuală, au primit amenzi, potrivit poliției de la Chișinău, 15.000 de persoane care și-au vândut votul. În săptămâna următoare publicării acestui articol, vor primi citații încă 6.000 de persoane implicate în schemă, ne-a spus șeful poliției, Viorel Cernăuțeanu. Amenzile aplicate ajung până la 37.000 de lei moldovenești (aproape 2.000 de euro).  În procedură penală sunt investigați mai mulți coordonatori ai rețelei. Unii au reușit să fugă la Moscova. Potrivit RISE Moldova, în 2024, Ilan Șor a înființat la Moscova cinci companii, deși este dat în urmărire internațională și se afla sub sancțiuni occidentale. În unele dintre aceste firme, el s-a asociat cu bănci de stat din Rusia.  Potrivit jurnaliștilor de la RISE, oligarhul fugar moldovean s-a infiltrat pe piețele din Kîrgîzstan și Emiratele Arabe Unite ca să ocolească sancțiunile occidentale impuse Rusiei după invazia asupra Ucrainei. Firmele sale îi aduc în continuare venituri de miliarde de ruble. Pe 28 septembrie 2025, în Republica Moldova vor avea loc noi alegeri – cele mai importante alegeri parlamentare din istoria statului. De rezultatul acestora va depinde dacă Moldova va adera sau nu la UE până în 2030. Șefa statului, Maia Sandu, a anunțat că va fi mai complicat decât în 2024 și că Moldova se pregătește de „provocări rusești cum nu s-a mai văzut până acum”.  După intervenția brutală a Rusiei în cele două scrutine din 2024 din Republica Moldova, Parlamentul de la Chișinău a operat modificări consistente în legislație. Amenzile pentru corupție electorală au fost mărite substanțial, partidele implicate în astfel de scheme riscă să fie suspendate și lichidate, iar formațiunile clonă ale partidelor scoase în afara legii urmează a fi, de asemenea, lichidate. Acest articol a fost realizat cu sprijinul Journalismfund Europe.

Cateliu cere DeFapt.ro 100.000 de lei (sursa: Facebook/Daniel Cateliu)
Eveniment

Protejatul lui Burduja cere de la DeFapt.ro 100.000 de lei pentru dezvăluirea asocierii cu șefa POT

Cateliu cere DeFapt.ro 100.000 de lei: trezorier al PNL Sector 1 și președinte al Consiliului de Administrație al Poștei Române, Daniel Cateliu a dat în judecată Asociația "Doar Fapte", editorul DeFapt.ro. Cateliu cere DeFapt.ro 100.000 de lei Potrivit portalului instanțelor de judecată, Cateliu are "pretenții" de 100.000 de lei. Pe 10 martie a.c., trezorierul PNL Sector 1 a trimis, prin avocați, o "somație". "În calitate de reprezentanți convenționali ai domnului Daniel Cateliu, vă rugăm să regăsiți atașată prezenta somație privind ștergerea articolului de presă cu privire la acesta", se arată în mesajul avocaților lui Cateliu. Era vorba despre articolul intitulat "EXCLUSIV Omul de încredere al ministrului PNL Burduja, asociat cu șefa POT, Anamaria Gavrilă, în două firme". POT "se bucură de o reputație nefavorabilă" Cateliu nu neagă că ar fi asociat cu Anamaria Gavrilă, dar susține că nu o cunoaște și că articolul a creat "o falsă impresie de parteneriat între subsemnatul și un partid care în prezent se bucură de o reputație nefavorabilă". Trezorierul PNL Sector 1 a fost citat, cu declarații similare celor din "somația" avocaților, în articolul pe care acum îl vrea șters. Mai mult, Cateliu a trimis un drept la replică după apariția articolului, drept la replică publicat chiar în corpul articolului.  Lui Cateliu nu-i place să se spună că a fost promovat de Burduja Trezorierul PNL Sector 1 se simte prejudiciat și de afirmația că ar fi fost beneficiarul influenței președintelui PNL Sector 1, Sebastian Burduja, pentru a fi numit în fruntea CA-ului Poștei Române. DeFapt.ro nu a șters și nu va șterge articolul și a și comunicat acest lucru avocaților trezorierului PNL Sector 1, Daniel Cateliu. Efectul, procesul intentat Asociației "Doar Fapte".

Susține DeFapt.ro cu 3,5% din impozitul pe venit (sursa: defapt.ro)
Economie

Susține DeFapt.ro cu 3,5% din impozitul tău pe venit. Totul - online, cu câteva click-uri

Statul îți dă posibilitatea să redirecționezi 3,5% din impozitul tău pe venit către o organizație non-guvernamentală pe care vrei să o susții, prin intermediul Formularului 230. Cum faci asta? Foarte simplu: completezi formularul de mai jos cu datele tale, apoi semnezi pe ecran; apeși butonul GENEREAZĂ PDF: printr-un mesaj pop-up vei putea descărca formularul 230 în format PDF/Imagine; trimite PDF-ul pe adresa redactie@defapt.ro (imediat ce-l primim, ne vom ocupa noi, Asociația „Doar Fapte”, editorul DeFapt.ro, să depunem formularul pentru tine la ANAF. Vei primi apoi, acasă, notificare scrisă de la ANAF cu confirmarea gestului tău). Asta e tot. Nu vei scoate bani din buzunar, doar vei redirecționa o mică parte din impozit către DeFapt.ro. Fie că faci asta, fie că nu, vei plăti statului același impozit. Dar, dacă vei completa Formularul 230 urmând pașii de mai sus, știi sigur unde vor ajunge o părticică din impozitele pe care le plătești și vei putea vedea zilnic pe DeFapt.ro cum sunt cheltuiți.  

Daniel Cateliu (stânga), protejatul lui Burduja, "somație" pentru DeFapt.ro (sursa: Facebook/Daniel Cateliu)
Eveniment

Protejatul lui Burduja, "somație" pentru DeFapt.ro: trezorierul PNL Sector 1 vrea un articol șters

Protejatul lui Burduja, "somație" pentru DeFapt.ro: prin avocați, Daniel Cateliu ne cere să ștergem un articol care-l privește. Protejatul lui Burduja, "somație" pentru DeFapt.ro Cateliu, trezorier al PNL Sector 1 și președinte al Consiliului de Administrație al Poștei Române, a trimis, prin avocați, o "somație". "În calitate de reprezentanți convenționali ai domnului Daniel Cateliu, vă rugăm să regăsiți atașată prezenta somație privind ștergerea articolului de presă cu privire la acesta", se arată în mesajul avocaților lui Cateliu. Este vorba despre articolul intitulat "EXCLUSIV Omul de încredere al ministrului PNL Burduja, asociat cu șefa POT, Anamaria Gavrilă, în două firme". POT "se bucură de o reputație nefavorabilă" Cateliu nu neagă că ar fi asociat cu Anamaria Gavrilă, dar susține că nu o cunoaște și că articolul a creat "o falsă impresie de parteneriat între subsemnatul și un partid care în prezent se bucură de o reputație nefavorabilă". Trezorierul PNL Sector 1 a fost citat, cu declarații similare celor din "somația" avocaților, în articolul pe care acum îl vrea șters. Mai mult, Cateliu a trimis un drept la replică după apariția articolului, drept la replică publicat chiar în corpul articolului.  Trezorierul PNL Sector 1 se simte prejudiciat și de afirmația că ar fi fost beneficiarul influenței președintelui PNL Sector 1, Sebastian Burduja, pentru a fi numit în fruntea CA-ului Poștei Române. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus DeFapt.ro nu va șterge articolul și a și comunicat acest lucru avocaților trezorierului PNL Sector 1, Daniel Cateliu.

Directorul CSNAT vrea să plătească DeFapt.ro (sursa: Facebook/Radu Popa)
Investigații

Directorul CSNAT vrea să plătească DeFapt.ro

Directorul CSNAT vrea să plătească DeFapt.ro. Radu Popa, șeful Complexului Sportiv Național "Arcul de Triumf", a fost de curând subiectul unui articol publicat de către DeFapt.ro. Ce a publicat DeFapt.ro despre șeful CSNAT Articolul se intitulează "EXCLUSIV Liberalii au instalat un condamnat pentru delapidare la șefia Complexului Sportiv . Radu Popa a fost om de bază pentru Sorin Oprescu și Victor Ponta". Citește și: Simion, poză ridicolă în palton și cu fular, lângă președintele Camerei Reprezentanților SUA, care este la costum: „I just had a great conversation” A fost publicat joi, 16 ianuarie 2025. Popa a fost contactat de către DeFapt.ro și citat în text cu declarația completă pe care a dat-o reporterului cu care a discutat. Directorul CSNAT vrea să plătească DeFapt.ro La o zi după publicare, vineri, 17 ianuarie 2025, Radu Popa a găsit potrivit să trimită în contul Asociației Doar Fapte (care deține și operează DeFapt.ro), cont public pe site-ul DeFapt.ro, suma de 500 de lei. Popa și-a justificat astfel plata, după cum se poate vedea în documentul de mai jos: "plata articol despre Radu Popa din 17.01.2025 (cum am precizat anterior, articolul fusese publicat pe 16.01.2025 - n.r.)". Documentul plății de 500 de lei făcute Asociației Doar Fapte de către Radu Popa (sursa: Asociația Doar Fapte) În aceeași zi, 17 ianuarie 2025, suma i-a fost returnată directorului CSNAT (vezi document mai jos). Ordinul de plată prin care Asociația Doar Fapte i-a returnat suma de 500 de lei lui Radu Popa (sursa: Asociația Doar Fapte) Popa a "recidivat" și a dublat suma Radu Popa, însă, a revenit luni, 20 ianuarie 2025, cu o nouă plată. De data aceasta, a justificat-o drept "donatie" în valoare de 1.000 de lei (documentul, mai jos). Documentul plății de 1.000 de lei făcute Asociației Doar Fapte de către Radu Popa (sursa: Asociația Doar Fapte) Și în acest caz, suma i-a fost returnată directorului Complexului Sportiv Național "Arcul de Triumf" (document, mai jos). Ordinul de plată prin care Asociația Doar Fapte i-a returnat suma de 1.000 de lei lui Radu Popa (sursa: Asociația Doar Fapte) Asociația Doar Fapte, în calitate de publisher al DeFapt.ro, îi cere public lui Radu Popa să nu mai trimită bani, oricare ar justificarea acestor plăți, în contul ADF. În caz contrar, Asociația Doar Fapte îi va returna orice sumă.

Cum ajung rușii cetățeni români oficial (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Cum ajung rușii cetățeni români trecând prin Antigua & Barbuda, închisori ucrainene și o ruină

Investigație realizată de Cătălin Prisacariu și Oleg Oganov În fiecare zi, doi cetățeni ruși devin cetățeni români și, implicit, cetățeni cu drepturi depline ai Uniunii Europene. Potrivit datelor furnizate de Autoritatea Națională de Cetățenie pentru Hotnews, 1.015 ruși au depus jurământul de loialitate către statul român în 16 luni (1 ianuarie 2022 – 8 mai 2023). Citește și: EXCLUSIV Oligarhi ruși au încercat să obțină, cu acte false, cetățenia R. Moldova. Printre ei, „Mike” Lobanov, care a investit în secret în Europa banii lui Abramovici, și miliardarul sancționat Serghei Lomakin În prezent, însă, Autoritatea Națională pentru Cetățenie refuză să ofere date la zi despre acordarea de cetățenie română cetățenilor ruși, în ciuda cererilor repetate adresate de către DeFapt.ro în baza legii 544/2001 a informațiilor publice în ultimele șase luni. Articolul 11 Majoritatea acestora ruși devin în acte români cu ajutorul articolului 11 din legea cetățeniei române, potrivit căruia „Persoanele care au dobândit cetățenia română prin naștere sau prin adopție și care au pierdut-o din motive neimputabile lor sau această cetățenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum și descendenții acestora până la gradul III, la cerere, pot redobândi sau li se poate acorda cetățenia română”. Articolul 11 din legea cetățeniei române este o reparație pentru persoanele (și descendenții acestora până la gradul al treilea) care s-au născut pe teritoriile românești preluate de URSS în 1940 în urma încheierii, în 1939, a pactului Ribbentrop-Molotov: Basarabia, Bucovina de Nord – Cernăuți, Buceag. Cum apar strămoși din fosta Românie După cum au arătat mai multe investigații ale Hotnews, cetățeni din spațiul ex-sovietic fără nici o legătură cu aceste regiuni afectate de pactul Ribbentrop-Molotov pot deveni, totuși, cetățeni români beneficiind de prevederile articolului 11 din legea cetățeniei române. Și aici intră în scenă falsificatorii de documente: “antreprenori” ruși și/sau ucraineni care, pentru sume de până la 10.000 de euro, produc “dovezi” că rușii care-și doresc cetățenie română au cel puțin un strămoș care a deținut cetățenie română ca locuitor al Basarabiei sau Bucovinei de Nord înainte de 1940. Este o industrie de milioane de euro. Potrivit Ministerului de Justiție de la București, în ultimii cinci ani s-au depus peste 30.000 de dosare de dobândire a cetățeniei române (articolul 11) pe an. Majoritatea acestor cereri sunt depuse de cetățeni ai Republicii Moldova. Numărul cererilor de cetățenie depuse pe articolul 11 din legea cetățeniei (sursa: Ministerul de Justiție) Rușii depun mii de dosare anual Se poate estima, totuși, în ciuda lipsei de transparență a Autorității Naționale pentru Cetățenie, că aproape 10% din dosarele depuse anual după ce Rusia a invadat Ucraina, la începutul anului 2022, sunt ale unor cetățeni ruși. Astfel, într-un răspuns din 12 octombrie 2022 la o interpelare făcută de deputatul USR Ștefan Lorincz, Autoritatea Națională pentru Cetățenie arăta că în doar șapte luni, între 24 februarie și 27 septembrie 2022, numărul rușilor care depuseseră cerere de cetățenie română în baza articolului 11 a fost de 1.590. În 2021, numărul cererilor a fost 2.017, iar în 2020, 1.032. În ceea ce privește numărul cererilor aprobate pentru cetățeni născuți în Rusia, acesta a fost de 687 în 2022 (în doar șapte luni), de 819 în 2021 și de 952 în 2020. Afacerea: peste un milion de euro pe lună Așadar, se poate vorbi, cel mai probabil, de aproximativ 3.000 de dosare pe an depuse de cetățeni ruși pentru a obține cetățenia română în baza articolului 11 din legea cetățeniei române. Iar majoritatea rușilor care au depus dosare au apelat la companiile care promit “găsirea” documentelor care să ateste existența unui strămoș cu cetățenie română înainte de 1940. Întocmirea unui dosar cu astfel de documente costă minimum 5.000 de euro. Practic, la fiecare mie de dosare depuse, se adună cinci milioane de euro în conturile firmelor intermediare. La 3.000 de dosare pe an, potul este de 15 milioane de euro. Fraude fără autori Bani care trebuie să “ungă” niște rotițe atât din mecanismul de obținere a documentelor, cât și din cel de obținere a cetățeniei. Altfel spus, trebuie mituite autorități din cel puțin două state: fie din Ucraina și România, fie din Republica Moldova și România. Ucraina și Moldova sunt furnizoare de documente referitoare la “românitatea” strămoșilor, România este furnizorul cetățeniei. În răspunsul trimis deputatului Lorincz (menționat anterior), ANC admitea că „se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește posibilitatea efectivă de verificare a autenticității actelor oficiale străine provenite îndeosebi din spațiul ex-sovietic.”. Cu alte cuvinte, Autoritatea pentru Cetățenie de la București recunoștea tentativele de fraudă. Mai mult, ANC menționa, într-un răspuns pentru Hotnews, că respinsese în mai puțin de doi ani (ianuarie 2022 – mai 2023) aproape 800 de dosare depuse de ruși, lăsând să se înțeleagă că motivele avuseseră de-a face cu documente falsificate. Și tot ANC spunea, în același document, că identificase peste 500 de tentative de fraudă cu documente provenite din Republica Moldova. “Fapta nu există” În ciuda încercărilor Autorității Naționale pentru Cetățenie de a minimaliza amploarea fenomenului corupției la dobândirea cetățeniei române, în ultimii ani au apărut numeroase suspiciuni că în interiorul ANC funcționează o rețea foarte puternică de ocolire a legii. Astfel, în 2019, chiar Ministerul Justiției, după un control la ANC, a sesizat atât Curtea de Conturi, cât și Parchetul General, suspectând acte de corupție pe scară largă, până la conducerea instituției, potrivit Vice. După un an de investigații, Parchetul General a trimis, în 2020, dosarul la DNA. Iar Parchetul Anticorupție l-a clasat în iunie 2021, motivând (potrivit Hotnews) că “fapta nu există” și nici “nu există probe că o persoană a săvârşit infracţiunea”. Parola: international.expert Dar interesul rușilor pentru cetățenia română este mult prea puternic, în special după invadarea Ucrainei de către Rusia, pentru ca mecanismul de obținere a pașaportului României să dispară. Drept dovadă stau nu doar cifrele în creștere ale dosarelor depuse anual în baza articolului 11 (peste 31.000 în 2022, aproape 39.000 în 2023 și peste 11.000 în primele luni din 2024), ci și existența intermediarilor. Unul din cele mai puternice site-uri prin intermediul cărora se promite obținerea ușoară de cetățenie română este international.expert. Despre modul în care operează cei care se află în spatele site-ului a scris Libertatea în 2022. Potrivit publicației citate, un operator telefonic al International Expert a garantat că unui cetățean rus fără nici o legătură de familie cu Bucovina de Nord sau Basarabia îi pot fi obținute documente care să arate contrariul. Practic, International Expert promitea să producă documente false pentru a le depune la dosarul prin care să se obțină cetățenia română. Potrivit descrierii de pe site-ul international.expert, “International Expert este o echipă experimentată de avocați și experți în drept internațional, capabilă să ofere clienților săi soluții eficiente pentru imigrația simplificată în țările UE.”. Website operat din Antigua & Barbuda În prezent, site-ul nu menționează nici o companie în numele căreia ar opera site-ul international.expert. Potrivit whois.com, însă, domeniul international.expert a fost înregistrat în noiembrie 2016 de către “Vadym Vadym” în numele companiei International LTD din arhipelagul Antigua & Barbuda din Caraibe, companie aflată la adresa Brysons Complex, Friars Hill Road. Datele de înregistrare ale site-ului international.expert (sursa: whois.com) Adresă care se află în St. John, capitala Antigua & Barbuda, unde mai are sediul și compania International Holdings (cu adresa de internet international.holdings). Potrivit descrierii de pe site-ul acestei companii, “International Holdings este o societate internațională de avocatură specializată în dreptul imigrației. Experții certificați ai International Holdings oferă sprijin în obținerea permisului de ședere, a rezidenței permanente și a celei de-a doua cetățenii prin investiții în țările din Caraibe, Europa, Asia și Oceania.”. Moscova răspunde pentru confidențialitate Potrivit secțiunii “Privacy policy” (politica de confidențialitate) a international.holdings, principalul telefon de contact este +79031787867. International Holdings are sediul în Antigua & Barbuda, dar telefon - la Moscova (sursa: international.holdings) Acesta este un număr de mobil al unei rețele rusești de telefonie din regiunea Moscovei. Potrivit unui site care listează numere de telefon folosite pentru înșelăciuni, este vorba despre o “Escrocherie pentru obținerea cetățeniei României, Bulgariei, Caraibelor, Israelului, cardului polonez. Promit munți de aur, dar de fapt fac documente false, iar în final primești un refuz.” Firma ucraineană, înființată de un ucigaș În urmă cu doi ani, site-ul international.expert menționa că este operat de două firme: International SRL din Ucraina și International Associates SRL din Moldova. Potrivit cercetărilor noastre în Ucraina și Moldova, firmele au fost înființate, dar nu au avut niciodată activitate. Ambele firme au legătură cu un ucrainean, Vadym Shevchenko. Acesta a înființat International Associates SRL din Chișinău și este și administrator al firmei. Același Shevchenko este și administrator al International SRL din Kyiv. Această din urmă firmă, însă, a fost înființată de un alt ucrainean, Vladymyr Yushchenko, care la doar 18 ani, în 2005, a fost condamnat la 14 ani de închisoare pentru omor și tâlhărie de către Curtea de Apel din Dnipropetrovsk în mai 2005 (dar se afla după gratii din octombrie 2004). În noiembrie 2015, după mai mult de 11 ani executați, a fost eliberat condiționat. Vladymyr Yushchenko (stânga), în închisoare în Ucraina (sursa: VKontakte) În august 2017, înființa la Kyiv firma International SRL, cu un capital social de 315.000 de hrivne ucrainene, echivalentul a peste 7.200 de euro. Printre alte obiecte de activitate, firma înregistrase activități de call center, dar și juridice. În prezent, Yushchenko pare a fi rezident în Rusia: pe numele său este înregistrat un număr de mobil într-o rețea rusească, dar și o adresă la Moscova. Încercările DeFapt.ro de a-l contacta au eșuat. Două ucrainence în același apartament din București International SRL din Kyiv nu este singura legătură ucraineană cu International Expert. Pe site-ul care promite cetățenie română sunt postate mai multe videoclipuri care ar înfățișa clienți mulțumiți de serviciile international.expert. Printre aceștia, și Anna Bondarenko, prezentată ca fiind fondatoarea companiei Genobiosis SRL de la București și deținătoare de pașaport românesc obținut ca urmare a serviciilor oferite de International Expert. Anna Bondarenko (sursa: YouTube/International - получите второй паспорт ЕС!) Bondarenko (domiciliată în Lviv, Ucraina) a înființat, într-adevăr, Genobiosis SRL la București în aprilie 2019 și chiar a depus 63.000 de euro drept capital social. Firma a funcționat doar doi ani (2019-2020), timp în care a produs pierderi de peste 200.000 de lei și datorii de aproape 500.000 de lei, apoi nu a mai depus nici măcar bilanțuri contabile. În 2022, firma s-a mutat dintr-o clădire de birouri de pe Splaiul Independenței într-o garsonieră dintr-un bloc de la marginea Sectorului 4. La aceeași adresă se găsea până în iulie a.c. încă o firmă (Sage Consult Group SRL) deținută de o ucraineancă (Olha Hirna), de asemenea domiciliată în Lviv, ca și Anna Bondarenko. DeFapt.ro le-a contactat telefonic pe ambele ucrainence. Anna Bondarenko a spus că nu știe nimic de International Expert, apoi a închis. Olha Hirna a refuzat să facă vreun comentariu. Avocatul, găinării cu mașini din Germania Șeful departamentului juridic al International Expert, potrivit site-ului international.expert, este avocatul Vadim Vilde, domiciliat la Talinn, în Estonia. Vadim Vilde (sursa: Facebook/Вадим Вильде) În câteva videoclipuri postate pe site-ul International Expert, Vilde explică cu aplomb detaliile obținerii de cetățenie română și nu numai. Potrivit publicației estoniene Eesti Päevaleh, Vadim Vilde a înscenat furtul unui Mercedes adus la mâna a doua din Germania pentru a încasa asigurarea mașinii, după ce mai și umflase prețul autoturismului. Publicația citată arăta că Vilde a pus la cale frauda în timp ce era consilier juridic al primăriei Kohtla-Järve, oraș din nord-estul Estoniei. Biroul din București, într-o ruină DeFapt.ro a încercat să-l contacteze pe Vadim Vilde atât prin e-mail, cât și telefonic și chiar prin intermediul paginii sale de Facebook, dar avocatul nu a răspuns la nici unul dintre mesaje. Singurul reprezentant al International Expert cu care am putut comunica a fost angajatul care a răspuns la numărul biroului ucrainean al international.expert. Acesta a spus că nu există nici o legătură între International Expert și International SRL Kyiv, firma înființată de Vladymyr Yushchenko, condamnatul pentru omor și tâlhărie. Și a adăugat că sediul central al International Expert este la București. Potrivit site-ului international.expert, “sediul central” de la București este pe strada Blănari la numărul 14, în centrul istoric. Adresa biroului de la București al International Expert (sursa: international.expert) La această adresă, însă, se află doar o clădire aflată în lucrări de consolidare și renovare de cel puțin un an. Clădirea de pe strada Blănari, nr. 14, din București, unde ar trebui să aibă birou International Expert (sursa: defapt.ro) ____________________ Realizarea acestei investigații a beneficiat de susținere prin intermediul unui grant al Investigative Journalism for Europe (IJ4EU). IPI, EJC și oricare alți parteneri ai IJ4EU nu sunt responsabili pentru conținutul publicat și nici pentru utilizarea acestuia.

Oligarhi ruși, falsuri pentru cetățenie moldovenească. În imagine, Abramovici în 2005, când era guvernator de Chukotka (sursa: kremlin.ru)
Investigații

EXCLUSIV Oligarhi ruși au încercat să obțină, cu acte considerate false, cetățenia R. Moldova

Investigație realizată de Vitalie Călugăreanu și Cătălin Prisacariu Miliarde de euro ale oligarhilor ruși au fost înghețate în întreaga lume după invazia rusă asupra Ucrainei ca urmare a sancțiunilor internaționale impuse Rusiei. Pentru a-și salva companiile din Europa, mulți oameni de afaceri ruși au căutat să devină cetățeni ai altor state: oligarhi ruși, falsuri pentru cetățenie moldovenească. De ce Republica Moldova O operațiune complicată, câtă vreme statele care acceptă să ofere cetățenie unor ruși cu conexiuni la Kremlin se expun regimului de sancțiuni internaționale. În urma unei "analize de risc", însă, mai mulți oameni de afaceri ruși au considerat că au șanse bune să devină cetățeni moldoveni. O țară ideală, în context: Republica Moldova nu este membră a Uniunii Europene, dar statutul de țară candidată la aderarea la blocul comunitar și apropierea de România fac pașaportul moldovenesc foarte dezirabil. Din ianuarie 2022 până în aprilie 2024, au fost depuse 4.317 cereri de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova - majoritatea provenind de la cetățeni ruși. 2.577 de cereri au fost acceptate – în mare parte fiind vorba de redobândirea cetățeniei Republicii Moldova de către moldovenii care au renunțat la ea după ce au obținut cetățenia rusă pe timp de pace. Oligarhi ruși, falsuri pentru cetățenie moldovenească De la începutul invaziei ruse asupra Ucrainei, autoritățile moldovene au blocat peste 20 de dosare vizând obținerea cetățeniei Republicii Moldova de către cetățeni ruși. În toate cazurile au fost depistate acte false anexate la dosarele depuse la Agenția Servicii Publice (ASP) de la Chișinău, instituția care gestionează procesul de obținere a cetățeniei. Peste 200 de dosare au fost respinse din alte motive. Trei dintre cele 20 de cereri respinse aparțin unor oameni de afaceri ruși cu afaceri de zeci de miliarde de euro derulate inclusiv prin intermediul unor companii active în Uniunea Europeană. Lobanov a depus dosarul la Chișinău în august 2022 Mihail Lobanov a depus dosarul de obținere a cetățeniei Republicii Moldova pentru sine și cei trei fii ai săi pe 25 august 2022. Conform datelor de care dispun autoritățile moldovenești, Lobanov ar fi depus personal dosarul la secția Cetățenie a ASP. Fotografia lui Mihail Lobanov din dosarul depus la Chișinău pentru obținerea cetățeniei moldovenești (sursa: defapt.ro) ____________________________________________ UPDATE (30 ianuarie 2025) Lobanov susține, prin avocați, că documentele depuse la ASP au fost certificate drept autentice de o instanță din Ucraina Potrivit sesizării Agenției Servicii Publice (ASP) de la Chișinău trimise Centrului Național Anticorupție (CNA) în 2024, "cet. Lobanov Mikhail (...), personal, în cadrul Secției cetățenie, a depus dosarul de obținere a cetățeniei Republicii Moldova (...) prezentînd documente oficiale în care sunt înscrieri vădit false privind datele strămoșilor săi". Această sesizare a ASP a stat la baza inițierii unui "proces penal" la CNA, faza anterioară a unui dosar penal, potrivit procedurilor legale din Republica Moldova. La șase luni după publicarea de către DeFapt.ro a acestui articol, Mihail Lobanov a contactat redacția prin intermediul casei de avocatură Vernon David de la Chișinău. Potrivit acestei case de avocatură, documentele depuse de Lobanov ar fi fost certificate ca autentice de către o instanță ucraineană. Iată, mai jos, pasajul relevant din comunicarea casei de avocatură Vernon David: "Dl Mikhail Lobanov, la 25 august 2022, s-a adresat autorităților din Republica Moldova pentru a obține cetățenia în temeiul art. 12 alin. (2) lit. b), . Mai exact, ascendenții d-lui Lobanov au locuit pe teritoriile prevăzute de legea citată, până la 28.06.1940. (...) La data de 03.03.23, cererea i-a fost respinsă. De fapt, prin răspunsul Agenției Servicii Publice din 03.03.2023, nr. 01/1885 de respingere a cererii de dobândire prin recunoaștere a cetățeniei, se menționează doar faptul că o serie de acte de stare civilă eliberate de autorități competente din Ucraina și anexate de dl Lobanov la cererea din 25 august 2022 nu au putut fi identificate și nu figurează ca fiind eliberate de Secția de Înregistrare de Stat a Actelor de Stare Civilă a Raionului Belgorod-Dnestrovsky, reg. Odesa. Această constatare a Agenției Servicii Publice corespunde pe deplin realității, deoarece însăși pe actele de stare civilă prezentate era indicat expres că autoritatea emitentă a actelor în cauză este Consiliul Satului Starokozatsk, Raionului Belgorod-Dnestrovsky, reg. Odesa. Acest fapt, precum și existența și autenticitatea actelor de stare civilă vizate în răspunsul Agenției Servicii Publice din 03.03.2023, nr. 01/1885, au fost constatate prin Hotărârea Judecătoriei Raionului Belgorod-Dnestrovsky, reg. Odesa, din 11 ianuarie 2023, rămasă definitivă și irevocabilă la data de 13 februarie 2023, prin care au fost constatate fapte care au valoare juridică. În partea motivată a hotărârii se menționează expres că la data emiterii actelor de stare civilă vizate, nu exista o astfel de autoritate precum Secția de Înregistrare de Stat a Actelor de Stare Civilă a Raionului Belgorod-Dnestrovsky, reg. Odesa, iar toate actele de stare civilă erau emise de consiliul sătesc. Mai mult, instanța a constatat autenticitatea actelor de stare civilă, care îi dau dreptul d-lui Mikhail Lobanov să dobândească prin recunoaștere cetățenia Republicii Moldova. Conținutul hotărârii judecătorești îl puteți găsi pe site-ul oficial al bazei de date a instanțelor judecătorești din Ucraina: https://reyestr.court.gov.ua/Review/108903425." Hotărârea indicată de către casa de avocatură Vernon David există, într-adevăr, pe portalul instanțelor judecătorești ucrainene, după cum se poate constata și accesând link-ul de mai sus. Potrivit acestui link, judecătorul care a emis decizia în cazul actelor lui Mihail Lobanov este Oleksandr Boyarskyi. Potrivit unei investigații a publicației ucrainene NGL Media, judecătorul Oleksandr Boyarskyi a emis sute de decizii prin care a salvat bărbați ucraineni de la mobilizarea pentru război. Mecanismul: contra mită, judecătorul acorda taților custodia minorilor după divorțul formal al bărbaților de soțiile lor. Astfel, aceștia scăpau de mobilizare. Conform publicației ucrainene Suspilne, judecătorul Boyarskyi a fost arestat pentru două luni în ianuarie 2024. NGL Media a mai arătat că judecătorul Oleksandr Boyarskyi nu este la primul dosar în care este suspectat de corupție. ____________________________________________ De la Target Ventures (Moscova) la Target Global Mihail Lobanov este o piesă foarte importantă din mecanismul prin care banii oligarhilor ruși au fost investiți în Europa și nu numai, de multe ori fără a se ști public proveniența fondurilor. Unul din cele mai importante vehicule puse pe picioare de Lobanov pentru a investi banii oligarhilor ruși este fondul de capital de risc Target Global. Compania a fost înființată la Moscova sub numele de Target Ventures de către Alex Frolov Jr, fiul oligarhului rus acum sancționat Aleksandr Frolov, și de către Mihail "Mike" Lobanov în 2012, după ce cei doi au lucrat împreună la compania rusă de stat pentru energie nucleară Rosatom. Bani de la oligarhi ruși În 2015, Target a intrat pe piața internațională, cooptându-i pe investitorii israelieni Yaron Valler și Shmuel Chafets în calitate de cofondatori ai Target Global. Noul fond urma să aibă sediul la Berlin, fără ca legăturile cu oligarhii ruși să fie întrerupte. Lobanov, care lucrase anterior la administratorul de fonduri rusești Alfa Capital, a admis pentru Wall Street Journal în 2015 că ceea ce era atunci un capital de 300 de milioane de dolari al fondului provenea de la familii rusești bogate. Dar a negat că finanțatorii Target ar avea legături cu Putin. "Niciunul dintre LP-urile (Limited Partners - n.r.) noastre nu este legat de politica guvernamentală", a spus Lobanov. Lobanov, retras în Cipru După ce Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, Target Global pare să fi făcut demersuri pentru a se distanța de Rusia. Firma a declarat că și-a închis biroul din Moscova la scurt timp după invazie. În martie 2022, cofondatorul Valler a achiziționat acțiunile lui Frolov junior și ale lui Lobanov, potrivit unui e-mail al Target Global obținut de Forbes. Acum, dintre cofondatorii Target Global, au mai rămas doar Valler și Chafets. După ce Frolov jr a demisionat în noiembrie 2022, fostul său partener de afaceri Mike Lobanov a făcut și el un pas înapoi. Acum, este directorul general al The Alternative, un manager de fonduri desprins din una dintre companiile din Cipru ale Target. Abramovici a investit șase ani prin Lobanov În ciuda declarațiilor lui Lobanov că banii din fond nu aparțineau unor ruși conectați la Kremlin, faptele arată o altă realitate. Astfel, potrivit Forbes, fondul de capital de risc Target Global a gestionat zeci de milioane de dolari pentru Roman Abramovici și l-a ajutat pe oligarhul acum sancționat să acumuleze participații în unele dintre cele mai mari startup-uri din Europa. Abramovici a investit 63 de milioane de dolari într-o serie de startup-uri europene prin intermediul relației sale cu firma de capital de risc Target Global, cu sediul la Londra, potrivit unui set de documente analizate de Forbes. Fondul de capital de risc, care a strâns capital în valoare de peste 3,2 miliarde de dolari și a susținut cel puțin 15 unicorni europeni din domeniul tehnologiei, inclusiv Revolut și Cazoo, a contat pe Abramovici drept co-investitor și Limited Partner din 2015 până în 2021, arată documentele. Ulterior, Marea Britanie l-a sancționat pe oligarh, în martie 2022, din cauza invaziei Rusiei în Ucraina. Fiul oligarhului Frolov, asociatul lui Lobanov Target Global are și alte legături cu oligarhi ruși. Cofondatorul și fostul director general Alex Frolov este fiul oligarhului Aleksandr Frolov, care a adunat o avere de 2,6 miliarde de dolari administrând cel mai mare producător de oțel din Rusia, Evraz. Frolov senior a fost sancționat după începerea războiului din Ucraina. Abramovici a deținut, de asemenea, o participație de 29% la producătorul rus de oțel Evraz, unde Frolov senior a fost director general, între 2007 și 2021, potrivit documentelor companiei. Nu e Moldova, e Kîrgîzstan Mihail Lobanov a știut foarte bine că cetățenia sa rusă era o piatră de moară pentru afacerile sale de pe piața de capital. Așa că, în paralel cu demersul de a obține cetățenia moldovenească, a încercat și alte variante. Iar cel puțin una se pare că i-ar fi reușit. Astfel, Target Global a declarat pentru publicația Sifted, la finalul lui 2023, că Lobanov este cetățean al Kîrgîzstanului, nu al Rusiei. Echipa de investigație i-a adresat mai multe întrebări, via e-mail (adrese personale și de companii, disponibile public), lui Mihail Lobanov, însă omul de afaceri nu a răspuns până la momentul publicării acestui articol. Serghei Lomakin, la Râșcani Serghei Lomakin este un alt oligarh rus care a încercat să obțină cetățenia Republicii Moldova pentru sine și pentru trei fii în baza unor înscrieri vădit false privind datele unor așa-zis membri de familie. Conform actelor obținute de echipa noastră de investigație, Lomakin a depus personal dosarul pentru cetățenie pe 18 aprilie 2023, prin intermediul Serviciului de eliberare a actelor de identitate Râșcani, municipiul Chișinău. Fotografia lui Serghei Lomakin din dosarul depus la Chișinău pentru obținerea cetățeniei moldovenești (sursa: defapt.ro) Lomakin se află pe lista de sancțiuni a Ucrainei pentru "activități comerciale ce asigură venituri mari bugetului rus - o sursă semnificativă de venit pentru război". Potrivit ONG-ului ucrainean Mirotvoreț, Serghei Lomakin ar avea "legături strânse cu regimul (de la Kremlin – n.r.), care a pregătit și poartă un război de ocupație împotriva Ucrainei, în timpul căruia sunt comise crime împotriva umanității și are loc genocidul poporului ucrainean". "Subiectul este responsabil pentru susținerea materială sau financiară a acțiunilor ce subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei", mai precizează sursa citată. Kopeika și Monetka În luna mai 1998, Lomakin împreună cu oamenii de afaceri Artem Khachatryan și Aleksandr Samonov au deschis rețeaua de magazine Kopeika. În 2007, Lomakin și-a vândut cota-parte din rețeaua Kopeika și a înființat o altă rețea de magazine, Monetka. În 2008, apare ca membru în Consiliul de Administrație al companiei Centrobuvi (încălțăminte) și, tot în 2008, Lomakin și Khachatryan au cumpărat 7% din lanțul Modis (îmbrăcăminte). În 2015, Centrobuvi a încetat să mai plătească furnizorii. În mai 2016, datoriile companiei au ajuns la 30 de miliarde de ruble (peste 330 de milioane de dolari). Fraude cu banii Gazprombank Potrivit mai multor surse (aici și aici), în august 2016, a fost deschis un dosar penal împotriva lui Serghei Lomakin, iar în septembrie 2016 a ajuns în lista celor urmăriți la nivel federal. I s-a deschis un dosar penal în temeiul art. 159 din Codul penal al Federației Ruse (Fraude comise de un grup organizat sau în proporții deosebit de mari). Dosarul a fost deschis în baza rezultatelor unei inspecții inițiate de Gazprombank. Subdiviziunea pentru combaterea crimelor economice din cadrul MAI rus a constatat că fondurile împrumutate au fost transferate către companii terțe, contrar înțelegilor cu băncile. În 2017, Lomakin ar fi ajuns la o înțelegere cu creditorii și dosarul penal a fost clasat. Rezident în Cipru În 2023, Lomakin se retrage din Modis și Monetka și începe să dezvolte retailerul rus de reduceri Fix Price, pe care l-a creat în 2007 tot împreună cu Khachatryan. Lanțul a deschis peste 5.000 de magazine în Rusia, Kazahstan, Georgia, Belarus, Letonia, Kîrgîzstan și Uzbekistan. Lomakin este președinte al companiei. Cofondatorul Artem Khachatryan este, de asemenea, miliardar. În decembrie 2023, Lomakin a cumpărat aproape toată participația lui Khachatryan în companie cu 990 de milioane de dolari. Potrivit Forbes, Lomakin își are reședința în Paphos (Cipru), iar averea sa este evaluată la 1,7 miliarde de dolari. Echipa de investigație i-a adresat mai multe întrebări, via e-mail (adrese personale și de companii, disponibile public), lui Serghei Lomakin, însă omul de afaceri nu a răspuns până la momentul publicării acestui articol. Apare bancherul ruso-uzbec Tot prin intermediul Serviciului de eliberare a actelor de identitate Râșcani, municipiul Chișinău, pe 27 septembrie 2023 au depus dosarele pentru dobândirea cetățeniei Republicii Moldova cetățenii ruși (din Uzbekistan) Kamo Tumasov și fiul lui Samvel Tumasov. Conform datelor de care dispun autoritățile moldovene, cei doi ar fi depus dosarele pentru cetățenie personal. Pe bancherul Kamo Tumasov Kamo îl regăsim în structura de proprietate a Grupului Asia Alliance (Uzbekistan) cu o cotă de 85%, care deține banca comercială Asia Alliance Bank. Numele lui mai apare ca asociat sau administrator în cinci firme și fonduri de investiții din Uzbekistan. Samvel Tumasov apare ca fiind director al Truck Avto Trading (care pare a fi lichidată) și ca asociat unic al Humoinvestgroup (Uzbekistan). Echipa de investigație i-a adresat mai multe întrebări, via e-mail (adrese personale și de companii, disponibile public), lui Kamo Tumasov, însă omul de afaceri nu a răspuns până la momentul publicării acestui articol. Corupție și fals în acte la ASP Un dosar de corupție și fals în acte publice pentru dobândirea cetățeniei Republicii Moldova este în prezent în lucru la Centrul Național Anticorupție din Chișinău. Pe 3 iunie 2024, au fost efectuate zece percheziții, iar la finalul acestora șase angajați ai Agenției Servicii Publice au primit calitatea de suspecți. Conform informațiilor obținute de echipa noastră de investigații, mai mulți cetățeni ruși ar fi încercat să obțină pentru ei și unii membri ai familiilor lor cetățenia Republicii Moldova în baza unor documente false privind datele unor rude. Actele false au fost eliberate de către angajați ai Agenției Servicii Publice de la Chișinău și introduse în sistemele informaționale automatizate ale ASP în mod fraudulos. ____________________ Realizarea acestei investigații a beneficiat de susținere prin intermediul unui grant al Investigative Journalism for Europe (IJ4EU). IPI, EJC și oricare alți parteneri ai IJ4EU nu sunt responsabili pentru conținutul publicat și nici pentru utilizarea acestuia.

Marea Neagră, afectată brutal de război (sursa: Forțele Navale Române)
Eveniment

Marea Neagră, afectată brutal de război

Nino Ramishvili (Georgia, Studio Monitor), Atanas Tchobanov (Bulgaria, BIRD), Oleg Oganov (Ucraina, Nikcenter), Olesia Boreiko (Ucraina, Nikcenter), Sukru Oktay Kilic (Turcia, Fayn Studio), Vitalie Călugăreanu (Moldova), Cătălin Prisacariu (România), Investigative Media Lab ENGLISH VERSION În noaptea de 6 iunie 2023, armata rusă a aruncat în aer barajul hidrocentralei Nova Kahovka din Ucraina, într-un act grotesc de disperare militară. Actul clasificat drept un "ecocid" a împins limitele rezistenței ecologice a regiunii. Valul de apă toxică ce a rezultat a declanșat o catastrofă ecologică în Marea Neagră, deja sufocată de operațiunile de război. În cadrul unei colaborări extraordinare, jurnaliști de investigație din șase țări de la Marea Neagră - Ucraina, Georgia, Turcia, România, Moldova și Bulgaria - s-au reunit pentru a măsura impactul războiului asupra ecosistemului deja fragil al Mării Negre și pentru a examina modul în care guvernele răspund la această nouă provocare regională. Unda de șoc a Nova Kahovka La scurt timp după explozia barajului de la Nova Kahovka, Ucraina a găzduit o conferință la care au aprticipat oameni de știință locali și internaționali pentru a discuta impactul actului eco-terorist asupra ecologiei și economiei din nordul regiunii Mării Negre. Experții au fost de acord asupra unui lucru: efectul a fost devastator. "Schimbările climatice din zona afectată au fost provocate de creșterea suprafețelor de teren deschis și a scăderii suprafeței de apă", spune Marina Zaharova, cercetător la Institutul de Știința Solului și Agrochimie (Ucraina). Membrii unui grup internațional de lucru privind consecințele de mediu ale războiului au vizitat, de asemenea, Ucraina după explozie. "Invazia Rusiei în Ucraina a demonstrat gravitatea crimelor împotriva mediului pe tot parcursul războiului", a declarat vicepreședintele Parlamentului European, Heidi Gautala. Potrivit lui Alfred Vespremeanu, profesor doctor de geografie fizică și specialist în cercetări de coastă de la Universitatea din București, distrugerea barajului ucrainean Nova Kahovka a produs un val de inundație excepțional, "care a antrenat o mulțime de resturi adunate în drumul său spre Marea Neagră". Situația dificilă a pescarilor Aceeași poveste iese la suprafață din satele de pescari strâns legate între ele din Turcia până la porturile afectate din Ucraina: marea care odinioară promitea prosperitate acum abundă în pericole. Minele în derivă mutilează navele și mijloacele de trai, transformând zonele de pescuit într-o loterie mortală. "Totul este minat", spune Oleksandr Hromovyi, pentru care pescuitul a fost singura sursă de venit. De la 24 februarie 2022, familia lui Oleksandr, ca multe altele din țările de la Marea Neagră, a rămas fără nici o sursă de trai. În martie 2022, la doar o lună după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, autoritățile turce au emis o interdicție privind toate activitățile de pescuit în orașul de coastă Igneada din Kirklareli, situat la doar cinci kilometri sud de râul Mutludere, care formează granița Turciei cu Bulgaria. Interdicția a durat o lună și jumătate. "Interdicția a fost ridicată, dar încă ne este teamă să ieșim pe mare pe întuneric, pentru că în niciun caz navele noastre nu pot supraviețui dacă sunt lovite de o mină în derivă", spune Ibrahim Metin, fostul șef al cooperativei de pescuit din Igneada. Acest lucru s-a întâmplat de două ori în Turcia. Prima dată, pe 9 noiembrie 2022, când o navă de pescuit a lovit o mină în largul coastei Igneada, în apropiere de Bulgaria. Avariile au fost minore, totuși, și nici un membru al echipajului nu a fost rănit. A doua oară, pe 5 octombrie 2023, când o navă de transport de mărfuri generale sub pavilion turcesc a lovit o mină în largul coastelor României. Aceasta a suferit, de asemenea, avarii minore, fără ca echipajul să fie rănit. Dispariția delfinilor În urma războiului, mii de delfini au murit în Marea Neagră, deoarece delfinii sunt "sensibili la poluarea chimică și fonică", potrivit specialiștilor. Potrivit șefului Departamentului științific al Parcului Natural al Estuarelor Tuzly (Ucraina), chiar și cu două săptămâni înainte de invazia pe scară largă a Rusiei, existau deja o mulțime de submarine și nave rusești în acea parte a Mării Negre. "S-au apropiat foarte mult pe timp de noapte, folosind sisteme sonar pe submarine și nave de război care au lovit delfinii", spune Rusev. Potrivit ecologiștilor, ostilitățile active cauzează cele mai mari daune organismelor marine și mării în general. Fără date, fără studii Poluarea Mării Negre cauzată de războiul Rusiei în Ucraina este un subiect pe care oamenii de știință din regiune abia l-au abordat. În ciuda numeroaselor încercări ale jurnaliștilor din cele șase țări, aceștia nu au putut găsi niciun studiu sau date extrem de semnificative care să demonstreze efectul războiului asupra întregii regiuni. Cu toate acestea, jurnaliștii din echipa românească a proiectului a obținut date colectate științific privind calitatea apei din sectorul românesc al Mării Negre. Aceste date se regăsesc în rapoartele privind starea mediului marin și costier din sectorul românesc al Mării Negre pentru anii 2021 și 2022, întocmite de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" din Constanța. Analiza comparativă a celor două rapoarte relevă diferențe extraordinare la unii parametri. Diferențele sunt atât de semnificative încât nu pot fi explicate decât printr-un eveniment excepțional care a afectat calitatea apei din Marea Neagră. Iar războiul Rusiei din Ucraina este, cel mai probabil, acel eveniment excepțional. Indiferența guvernelor și cooperarea regională inexistentă "Nu există o voință politică puternică de a proteja Marea Neagră", așa a răspuns Nesrin Algan, profesor de științe politice specializat în urbanism, mediu și administrație locală, la întrebarea adresată de jurnaliștii turci care au colaborat în acest proiect. În concluzie, ipoteza de lucru a proiectului a fost confirmată - politicile de mediu ale statelor din regiunea Mării Negre au fost, în general, slabe și lipsite de obiective clare, ceea ce a contribuit la fragilitatea ecosistemului Mării Negre, iar cooperarea regională în abordarea provocărilor de mediu, cum ar fi poluarea, a fost inadecvată din cauza absenței unui cadru sistemic și a eforturilor coordonate. Catastrofa ecologică descrisă mai sus necesită o coordonare regională comună. Cu toate acestea, astfel de măsuri încă nu au fost luate. În 1992, Turcia, România, Ucraina, Georgia și Federația Rusă au semnat Convenția privind protecția Mării Negre împotriva poluării. Documentul a fost ratificat în 1994. Obiectivul Comisiei Mării Negre este de a preveni, reduce și controla poluarea în Marea Neagră pentru a proteja și conserva mediul marin și de a oferi un cadru juridic pentru cooperare și acțiuni concertate în vederea îndeplinirii acestei obligații. Însă această convenție nu este pusă în aplicare. Doar trei persoane lucrează la secretariatul cu sediul în Istanbul. Nici măcar războiul din Marea Neagră nu a putut convinge guvernele din Georgia, România, Moldova, Turcia și Bulgaria să ia măsuri suplimentare. ____________________________ Acest articol a fost realizat cu sprijinul Journalismfund Europe.

The Black Sea in peril: the echoes of war ripple beyond borders (source: Romanian Navy)
Investigații

The Black Sea in peril

Nino Ramishvili (Georgia, Studio Monitor), Atanas Tchobanov (Bulgaria, BIRD), Oleg Oganov (Ukraine, Nikcenter), Olesia Boreiko (Ukraine, Nikcenter), Sukru Oktay Kilic (Turkey, Fayn Studio), Vitalie Călugăreanu (Moldova), Cătălin Prisacariu (Romania), Investigative Media Lab VERSIUNEA ÎN LIMBA ROMÂNĂ On the night of June 6, 2023, the Russian military blasted Ukraine's Nova Kakhovka hydroelectric power plant in a grotesque act of military desperation. The act classified as an "ecocide" has pushed the limits of the region's ecological resilience. The resulting surge of poisoned water unleashed an ecological catastrophe upon the Black Sea, already choking from wartime neglect. In an extraordinary collaboration, investigative journalists from six Black Sea countries – Ukraine, Georgia, Turkey, Romania, Moldova, and Bulgaria – have come together to measure the impact of the war on the already fragile ecosystem of the Black Sea and scrutinize how governments are responding to this new regional challenge. Kakhovka Dam Soon after the blast of the Kakhovka Dam, Ukraine hosted a conference with the help of local and international scientists to discuss the impact of the eco-terrorist act on the ecology and economy of the Northern Black Sea region. Experts agreed on one thing: the effect was devastating. "Climate change in the affected area has been provoked due to an increase in open land areas and a decrease in the water surface area", says Marina Zakharova, an Institute of Soil Science and Agro-chemistry (Ukraine) researcher. Members of the International Working Group on the Environmental Consequences of the War have also visited Ukraine after the blast. "Russia's invasion of Ukraine has demonstrated the gravity of crimes against the environment throughout the war", said Vice President of the European Parliament, Heidi Gautala. According to Alfred Vespremeanu, PhD professor of physical geography and a specialist in coastal research at the University of Bucharest, the destruction of the Ukrainian Nova Kakhovka dam produced an exceptional flood wave "that carried a lot of debris collected on its way to the Black Sea". Fishermen's plight: an economic and cultural setback The same story surfaces from Turkey's tight-knit fishing villages to the battered harbors of Ukraine: the sea that once promised prosperity now teems with danger. Drifting mines maim vessels and livelihoods, turning fishing grounds into a deadly lottery. "Everything is mined", says Oleksandr Hromovyi, for whom fishing was the only source of income. Since February 24, 2022, Oleksandr's family, like many others in Black Sea countries, has been left without a single source of income. In March 2022, just a month after Russia's full-scale invasion of Ukraine, Turkish authorities issued a ban on all fishery activities in Kirklareli's coastal town of Igneada, located just five kilometers south of the Mutludere River, which forms Turkey's border with Bulgaria. That was the highest season for fishermen, and the ban lasted a month and a half. "The ban has been lifted, but we're still afraid to seal on the sea in the dark because no way our vessels can survive if hit by a drifting mine," – Says Ibrahim Metin, the former head of the Igneada fishery cooperative. That happened two times in Turkey: 1. On November 9, 2022, a fishing vessel hit a mine off the coast of Igneada, near Bulgaria, sustaining minor damage but the crew was safe; 2. On October 5, 2023, a Turkish-flagged general cargo ship hit a mine off the coast of Romania. This one also sustained minor damage with no injuries to the crew. Dolphins' Demise Following the war, thousands of dolphins died in the Black Sea since dolphins are "susceptible to chemical and noise pollution", according to experts. According to the Head of the Scientific Department of the Tuzly Estuaries Nature Park (Ukraine), even two weeks before Russia's full-scale invasion, there were already a lot of Russian submarines and ships in that part of the Black Sea. "They came very close at night, using sonar systems on submarines and warships that hit dolphins," – Says Rusev.According to ecologists, active hostilities cause the most significant damage to marine organisms and the sea in general. No data, no studies The pollution of the Black Sea caused by Russia's war in Ukraine is a subject that scientists in the region have barely touched on. Despite the many attempts by the investigative teams from all the countries, they couldn't find any highly significant study or data that would demonstrate the war's effect on the whole region. However, the Romanian team has obtained scientifically collected data on water quality in the Romanian sector of the Black Sea. These data are contained in the reports on the state of the marine and coastal environment in the Romanian sector of the Black Sea for 2021 and 2022 prepared by the National Institute for Marine Research and Development "Grigore Antipa" in Constanta. Comparative analysis of the two reports shows extraordinary differences in some parameters. Differences are so significant that they can only be explained by an exceptional event that affected the quality of Black Sea water. And Russia's war in Ukraine is the most probably that exceptional event. Government indifference and non-existent regional cooperation "There's no strong political will to protect the Black Sea" – that's how Nesrin Algan, a political science professor specializing in urban, environmental, and local government, answered the question asked by our Turkish team. In conclusion, the original working hypothesis of the investigation was confirmed – environmental policies of the Black Sea region states have generally been weak and lack clear objectives, which has contributed to the fragility of the Black Sea ecosystem and the regional cooperation in addressing environmental challenges, such as pollution, has been inadequate due to the absence of a systemic framework and coordinated efforts. The ecological catastrophe described above needs regional joint coordination. However, such steps still needed to be taken. In 1992, Turkey, Romania, Ukraine, Georgia, and the Russian Federation signed the convention on the protection of the Black Sea Against Pollution. The document was ratified in 1994. The Black Sea commision’s objective is to prevent, reduce, and control the pollution in the Black Sea to protect and preserve the marine environment and provide a legal framework for cooperation and concerted actions to fulfill this obligation. But this convention is not implemented. Only three people are working at the secretariat based in Istanbul, Turkey. Even the war in the Black Sea couldn't persuade the governments of Georgia, Romania, Moldova, Turkey, and Bulgaria to take further measures. ______________________________ This article was developed with the support of Journalismfund Europe.

Deșeurile textile, controlate de rețele mafiote (sursa: DIICOT)
Investigații

Deșeurile textile, controlate de rețele mafiote

Cătălin Prisacariu, Sorin Ozon, Stanimir Vaglenov, Stefano Vergine Zeci de mii de tone de deșeuri textile, cele mai multe provenind din UE, ajung anual pe teritoriul României. Unde sunt abandonate, nu reciclate. Autoritățile statului român au pierdut orice control asupra fenomenului: instituțiile de mediu cu atribuții de control se declară excedate și arată cu degetul către mediul politic, neinteresat să adapteze cadrul legal în materie. Pentru un fost șef al Gărzii de Mediu, însă, explicația sugerată e simplă: corupția. Deșeurile textile, controlate de rețele mafiote. Poliția de Frontieră, triumfală: 5.853 de tone de deșeuri descoperite În decembrie 2023, un comunicat de presă al Poliției de Frontieră din România informa că, în primele unsprezece luni ale anului, la intrarea în țară fuseseră descoperite 5.853 de tone de deșeuri transportate ilegale. Din această cantitate, aproape 20% (1.057 de tone) fuseseră deșeuri textile. Aparent, cifre impresionante, cu atât mai mult cu cât cantitatea totală era de peste două ori mai mare decât cantitatea de deșeuri descoperită ca fiind transportată ilegal în 2022. De fapt, în tabloul general al importurilor de deșeuri în România, cifrele raportate de Poliția de Frontieră sunt mai degrabă ridicole. Filiera Arad/Bihor - Giurgiu/Calafat Potrivit unui răspuns al Gărzii de Mediu din România la o solicitare a echipei noastre, un "tranzit deosebit de mare, de ordinul zecilor de mii de tone, se derulează pe fluxul intrare Arad/Bihor – ieșire Giurgiu/Calafat și invers, prin intermediul căruia se derulează tranzacții între țările din UE (Schengen) și Bulgaria, Turcia etc., constând în deșeuri reciclabile, în mare parte plastic murdar, dar și textile uzate și încălțăminte uzată, diverse bunuri folosite (...). Cantități extrem de mari, în jur de 50 până la 100 de camioane pe săptămână trec granițele României în special prin Vest (Arad, Bihor), dar sunt și containere maritime în portul/vama Constanța, care așteaptă intrarea în România". Capturile Poliției de Frontieră, 1% din deșeurile importate Să facem calculele: un număr mediu de 75 de camioane pe săptămână înseamnă 3.900 de camioane anual. Capacitatea de transport a unui astfel de vehicul este de până la 24 de tone. Să presupunem, însă, că, în medie, fiecare din cele 3.900 de camioane transportă numai 15 tone de deșeuri. Se ajunge, astfel, la o cantitate aproximativă de 58.500 de tone de deșeuri. Și asta numai pe cale terestră. Este imposibil de estimat care este cantitatea de deșeuri care ajunge anual în portul Constanța. Dar volumul total de mărfuri care au ajuns în acest port românesc în 2022 a fost de 75,55 milioane de tone de bunuri. Potrivit unor estimări neoficiale, până la cinci sute de mii de tone de deșeuri (de toate tipurile) este posibil să intre în România pe această cale, anual. Așadar, o cantitate estimată de jumătate de milion de tone de deșeuri ajunge anual la granițele României. Iar Poliția de Frontieră a raportat că, din această cantitate, a oprit aproape 6.000 de tone de deșeuri care erau transportate ilegal. Adică puțin peste 1%. Gunoaie etichetate "haine second hand" Este restul de 99% din cantitatea de deșeuri ajunsă în România importată sau transferată intracomunitar legal în România? Garda de Mediu susține că nu. Mai mult, instituția arată că s-a creat un mecanism prin care deșeurile, în special cele textile și electronice, sunt declarate drept bunuri second hand. Astfel, verificarea în vămi a transporturilor cu astfel de "bunuri second hand" se face prin sondaj, deci într-o măsură mult mai mică decât dacă deșeurile ar fi declarate chiar ca deșeuri. "Cea mai mare problemă identificată o reprezintă în continuare deșeurile de haine și textile uzate, încălțăminte uzată, DEEE disimulate în EEE, în special panouri fotovoltaice, tonnere de imprimante, anvelope uzate/deșeu, diverse obiecte de uz casnic, în general diverse obiecte folosite care sunt disimulate în marfă second hand, astfel reușind să se ocolească într-o proporție extrem de îngrijorătoare sistemele de monitorizare a operațiunilor cu deșeuri", au arătat reprezentanții Gărzii de Mediu într-un răspuns trimis la o solicitare a echipei noastre. Textile uzate "donate" unor asociații Pe lângă un aparent comerț cu haine second hand, traficanții de deșeuri apelează și la metoda "donațiilor". Astfel, uneori, destinațiile deșeurilor textile, așa cum sunt menționate în documentele de transport, sunt "asociații înființate pe lângă diverse lăcașuri de cult", potrivit Gărzii de Mediu. În final, însă, este vorba despre "cantități impresionante de deșeuri textile și încălțăminte uzată, precum și alte deșeuri disimulate în bunuri folosite, așa-zisele second hand, care ocolesc sistemul oficial de trasabilitate a deșeurilor, ajungând să dispară inclusiv din fluxurile de second hand, apărând în schimb abandonate la marginea unor localități, în păduri sau pe malurile râurilor.", au mai spus reprezentanții Gărzii de Mediu. Conform datelor acestora, "România și Bulgaria rămân destinații favorite în special pentru deșeurile de haine uzate disimulate în bunuri second hand. Sursele acestor deșeuri textile sunt, evident, țări din Vestul Europei". Vama declară importuri de zece ori mai mici decât Statistica De ce nu reușește România să limiteze traficul ilegal de deșeuri textile? Un dezinteres aproape total pare a fi motivul principal. Un dezinteres care face ca nici măcar datele oficiale referitoare la deșeurile textile declarate să nu fie sincronizate între instituțiile românești. De exemplu, potrivit unui răspuns al Autorității Vamale trimis la solicitarea echipei noastre, România a importat în 2022 deșeuri textile (cod tarifar 6310) în cantitate de 257.765 kg (257,7 tone). Tot la solicitarea echipei noastre, însă, Institutul Național de Statistică a răspuns că, în 2022, România a importat deșeuri textile (cod tarifar 6310) în cantitate de 2.182.374 kg (2.182,3 tone). În 2021, potrivit Autorității Vamale, România a importat deșeuri textile (coda tarifar 6310) în cantitate de 192.274 kg (192,2 tone). Conform Institutului Național de Statistică, însă, în 2021, România a importat deșeuri textile (cod tarifar 6310) în cantitate de 1.788.507 kg (1.788,5 tone). Diferențele enorme de date nu au nici o explicație. Berceanu: "Vameșii nu prea au suspiciuni" Dar Octavian Berceanu, fost șef al Gărzii de Mediu, contactat de echipa noastră, spune că vameșii sunt funcționarii cei mai importanți pe lanțul de detectare a deșeurilor nedeclarate: "Vameșul este primul care ia contact cu transportul de deșeuri, care se uită pe documente. Este sarcina sa să alerteze Poliția de Frontieră dacă are suspiciuni. De foarte multe ori, însă, vameșii se întâmplă să nu aibă suspiciuni.". O opinie similară are și actuala conducere a Gărzii de Mediu, care insistă că "poate fi îmbunătățită comunicarea între Autoritatea Vamală și Garda de Mediu, birourile vamale inclusiv cele de interior fiind structurile care dețin inițial orice informație legată de orice tranzacție cu deșeu sau deșeu disimulat în altceva.". Caz rar: închisoare pentru import ilegal de deșeuri Nici sistemul judiciar din România nu a fost eficient în gestiona cazurile de fraudă cu deșeuri textile. În 2018, o companie din Italia, Delca Energy SRL, a transferat în România deșeuri declarate ca fiind plastic sortat pentru a fi folosit drept combustibil într-o fabrică de ciment. Până aici, totul conform regulilor. Doar că, înainte ca deșeurile să ajungă să fie arse, inspectorii Gărzii de Mediu au constatat că nu era vorba doar de plastic sortat, ci și de deșeuri textile și chiar gunoi menajer. Cazul s-a transformat în dosar penal și italianul Massimo Saporito, proprietarul Delca Energy SRL, a fost acuzat de procurori de export ilegal de deșeuri. În 2020, Saporito a fost condamnat în România la trei ani de închisoare. Condamnarea, transformată în achitare În 2022, însă, după ce a apelat decizia, Saporito a fost achitat. Argumentul judecătorilor români: România și Italia sunt ambele state UE astfel încât nu există import între acestea, ci doar "transfer intracomunitar", așadar nu era nici o infracțiune la mijloc, ci doar o neregulă care putea fi sancționată prin amendă. Într-un caz similar, judecătorii români au decis la fel, adică prin achitare (motivarea judecătorului, de la pagina 69 din document). Potrivit motivării, bazate pe Regulamentul UE 1.013/2006, numai transferurile de deșeuri periculoase care nu respectă prevederile legale sunt infracțiuni. Dar deșeurile textile nu sunt periculoase. Deșeurile textile, controlate de rețele mafiote Totuși, recent, procurorii români au schimbat abordarea penală. Într-un caz făcut public la începutul lunii octombrie 2023, acuzațiile nu au mai fost de import ilegal de deșeuri, ci de contrabandă cu deșeuri din Italia. Potrivit unui comunicat al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, "începând cu anul 2021, în zona de vest a ţării (judeţele Timiş, Arad, Bihor şi Hunedoara) precum şi în municipiul Bucureşti, mai multe persoane s-au constituit într-un grup infracţional organizat, specializat în introducerea fără drept în ţară de deşeuri provenite din spaţiul intracomunitar (...). Pe primul palier al grupului s-au aflat intermediarii sau brokerii de deșeuri (...), care s-au ocupat de importuri de deșeuri, disimulate ca făcând parte din categoria celor care pot fi supuse reciclării/valorificării. (...) Cel de al doilea palier al grupului infracțional a fost reprezentat de transportatori români, care s-au deplasat la sediile sau punctele de lucru ale firmelor comunitare, de regulă în Italia, unde au procedat la încărcarea deşeurilor în vederea reciclării/recuperării în țară. (...) Pe parcursul activității de urmărire penală au fost depistate 57 de astfel de transporturi, însumând cantitatea de peste 1500 de tone de deșeuri.”. În acest caz, au fost făcute zeci de percheziții și șapte arestări. Garda de Mediu acuză lipsa legislației Un alt motiv al ineficienței detectării transporturilor ilegale de deșeuri este legislația deficitară, conform Gărzii de Mediu: "Pentru a fi mult mai eficiente, autoritățile responsabile de controlul bunurilor second hand ar trebui să-și sistematizeze în cel mai scurt timp legislația în baza căreia își desfășoară activitatea (...), să stabilească criterii clare prin care să se diferențieze bunurile conforme second hand de deșeuri (...). Este necesară o abordare națională inovativă a mecanismelor utilizate la nivel european și adaptate la realitățile din România, unde, de exemplu, nu pot fi ușor indisponibilizate convoaie de tiruri, temporar, până a o clarificare a situației lor, așa cum se întâmplă în alte țări unde fluxurile de deșeuri se derulează exclusiv pe autostrăzi, rutele și fluxurile fiind mai ușor de monitorizat și verificat (...)". ____________________________ Acest articol a fost realizat cu sprijinul Journalismfund Europe.

The Bystre Canal, open for business (sursa: Petru Zoltan)
Investigații

The Bystre Canal, open for business

Cătălin Prisacariu, Oleg Oganov, Petru Zoltan ROMANIAN version The Bystre Canal, open for business. Which is heavy maritime traffic, despite a pending dossier on the environmental impact on the Danube Delta. The UN committee considering environmental compliance has suspended discussions initiated by Romania on the dossier. The reason: the Russian invasion of Ukraine. The change on Chilia It's a cold November Saturday morning on the Romanian side of the Chilia Danube’s arm. Until the beginning of this year, only river vessels, mainly barges carrying goods between the Danube ports of Ukraine, could be seen on the waters of Chilia. But now the northernmost arm of the Danube is swarming with seagoing vessels. Across the water from the Romanian town of Pătlăgeanca, where the Danube forms the St. George's arm, six seagoing ships are stationed. A military speedboat carrying five soldiers is speeding towards them. From Pătlăgeanca to the Romanian town of Periprava, along Chilia, dozens of sea vessels and barges are silently floating, waiting to enter Ukraine's Danube ports. From time to time, Ukrainian military vessels approach and a few uniforms board for checks: since the Russian invasion, the Ukrainian bank of the Danube has been a militarised zone. Security checks To get from Periprava, the last Romanian village on the Chilia arm, to the point where the Bystre canal breaks away from the Danube, you need a local motor boat. There is also an unofficial procedure to tick before putting the boat in the water: you register, on the Romanian side, at the Romanian Border Police station to sail in Romanian waters. The reason: a precaution for a possible encounter with Ukrainian border guards on the Danube. If this happens, in order not to risk being considered a spy, you introduce yourself and recommend them to contact their Romanian colleagues where you have just registered as a tourist in your own country's waters. It's war, no risk worth taking. After 20 minutes of cutting through the water by motorboat, we arrive around 09.30 right at the spot where an enormous mouth opens into the Ukrainian shore. That's the point where the Bystre canal begins. The Bystre Canal, open for business The Tunisian-flagged cargo ship Iskander, which has just come out of the Bystre canal, passes by. Data from the Marine Traffic website, which was subsequently consulted, showed that the Iskander had left the Greek port of Vrisakia on 20 October 2023 for the Ukrainian port of Izmail, where it arrived on 4 November, the same day we saw it enter Chilia. A few minutes later, the Liberian-flagged oil tanker Panjali Teymurov enters Chilia from the Bystre canal. The tanker left the Bîstroe canal near the Romanian side of the Chilia river, then continued towards the Ukrainian town of Vâlcov, opposite Periprava. Periprava: 80 souls and roaming cows 80 souls, mostly Lipovans, are still residents of Periprava. They make their living from fishing, livestock farming and a little tourism. Dairy cows are allowed to graze unhindered on the pastures of the Danube Delta all year round, alongside the semi-wild horses of the Letea Forest. When the cows return home, the locals know that winter is coming. A former border policeman, now the local priest, is serving in the old Orthodox church, painted blue with golden spires. A few steps away there's the only shop in the village. Food and non-food products are sold here at a much higher price than in town: they are brought here by boat from Tulcea, almost 100 kilometres away. Between 12 noon and 5pm, the shop is closed, but villagers meet on the terrace in front of it. On one of the pillars of the building that houses the local shop there's a tin sign dating back to the communist regime that reads "Here they sell lucky tickets". Underneath the sign it's an iron table, painted green, with two locals sitting around it. Fishermen. What else? The two are Mihai Slatarov (43) and Dumitru Simionov (55), two of the youngest adults in the village. More fish, fewer windows of opportunity The two locals agree that the Ukrainians' deepening work on the Bystre canal has a good and a bad side. The good side is that more scabbard fish are coming up the Danube through the deepened canal. The bad part is that along with the fish come the sea-going vessels, which means they can't fish during the day. When the ships approach the Romanian side of the Danube, they cut the fishing nets of the locals, they say. They can only fish at night: the ships do not sail on the Danube at that time because of the war. "Bystre doesn't affect us at all. Since it started, there's more scabbard fish. You look on the app and you see that three ships are going up and four are coming down. They cut the nets. Last year they didn't let us fish in the evening, it affected us a lot," says Mihai Slatarov. "We protect the fish for Ukrainians" "This year they let us go fishing at night. We have to respect the EU regulations, we have a ban, it's forbidden to fish if the Danube drops below 50 cm. You look at the Ukrainians and see that they can fish and you sit and watch because you can't. They don't respect any rules. We protect the fish for them", Dumitru Simionov adds. Dumitru Simionov has been a fisherman since the communist regime. "Every cargo ship that comes on the Bystre comes to our shore and cuts our nets. It takes two or three days to order and get nets from Tulcea, during which time you can't fish but you have to make your quota. We're treated like dogs around here. The screw tightens and you're forced to leave Periprava. There used to be 27 fishing boats and now there are six, maybe seven.". Danube's routes to The Black Sea The Danube river is one of Europe's most important transport routes: not only does it cross ten countries, but it also connects to the Black Sea. Every year, more than 20 million tonnes of goods arrive by sea via the Danube, according to data published by the Danube Commission. The link between the Danube and the Black Sea is made by two routes: the Danube-Black Sea canal and the Sulina canal. The Danube-Black Sea canal was inaugurated in 1984, it is an artificial canal that took several decades to complete and is located on Romanian territory. Not deep enough Every year, more than ten million tonnes of international goods are transported through the canal. Another almost six million tonnes of goods transported on the canal are Romanian. The advantage of the Danube-Black Sea canal, compared to the Sulina canal, is that it makes the link between the Danube and the Black Sea at least 300 kilometres shorter. The disadvantage, however, is that it is only seven metres deep, which means that the maximum allowable draught for ships is only 5.5 metres. In other words, only inland waterway vessels and small seagoing vessels can sail the Danube-Black Sea canal. Sulina, essential for Ukrainian ports The Sulina Canal, on the other hand, is one of the three main natural arms of the Danube and crosses the Danube Delta on its way to the Black Sea. Sulina, however, was established in the second half of the 19th century as the only navigable channel of the Danube, by decision of all the states involved in the project within the European Commission of the Danube. The advantage of the Sulina canal, compared to the Danube-Black Sea canal, is that it allows a draught of seven metres. In other words, large seagoing vessels can navigate the Sulina. This is crucial for Ukrainian ports such as Reni and Ismail, which are located on the Danube's Chilia arm, north of the Sulina canal. The Chilia arm is also the natural border between Romania and Ukraine. In other words, Black Sea vessels bound for Ukraine can reach ports such as Reni or Ismail only by entering the Sulina canal and sailing upstream and enter the Danube, to Reni, or upstream on the Sulina to the confluence with the Chilia arm, then sailing downstream on this arm to Ismail. Bystre, the logical (water)way As one of the biggest problem that arose after Russia invaded Ukraine is that Odesa's ports can no longer be used, all Black Sea shipping traffic to Ukraine was taken over by the Romanian Sulina canal. The main effect - overcrowding: dozens of ships wait for days, even weeks to reach Reni or Ismail. So resuscitating the Bystre canal has become vital for Kyiv. Bystre is a natural branch of the Chilia arm, one of the three main branches of the Danube. Bystre, after breaking from the Chilia arm, flows 11 kilometres to the Black Sea. This branch has many natural advantages: it is a fast-flowing waterway, which means that the silt does not settle massively; it is up to 200 metres wide; it is not by islands and meanders. And, perhaps even more importantly, Bystre lies entirely on Ukrainian territory, which allows Kyiv to manage this waterway directly. 65 years later Ship traffic on Bystre is not a new idea. According to a report by the Scientific and Research Institute of Environmental Problems of Ukraine, "Navigation along the Chilia arm and the arms of the Chilia delta in the Danube region has been one of the main traditional activities since the middle of the 19th century. The seaports Izmail, Reni and Chilia, located on the Chilia arm, are 180, 160 and 120 years old respectively. The Bystre arm was used for shipping until 1958, after which it was kept for military use. From 1957 to 1994, the Prorva Channel was used for the passage of vessels with a draught of 3.5-4.0 m in the Ochakov and Chilia arms, which ceased to operate due to permanent sedimentation". The Espoo Convention Ten years later, however, in 2004, Ukraine resumed the project of activating the Bystre Canal as a waterway. This time, however, there was another variable in the equation, apart from the obvious logistical challenges: neighbouring Romania. According to the UN Espoo Convention (adopted in 1991 and entered into force in 1997), any State contemplating a major project with significant adverse transboundary environmental impacts is obliged not only to assess the environmental impacts of the project activities, but also to notify and consult with potentially affected States on the project. Although dozens of documents exchanged for almost 20 years between Romania, Ukraine and UNECE (UN Economic Commission for Europe, which monitors the compliance with the Espoo Convention in Europe) show, the Bystre case proved impossible to align with the Espoo Convention requirements. UN regulations, nothing without Ukrainian laws The main reason: the absence of Ukrainian domestic regulations transposing the Espoo Convention provisions into national legislation. In the absence of such legislation in force, the UNECE has pointed out on numerous occasions, the documents provided by Ukraine in the Bistroe case did not comply with the UN requirements and could not therefore be accepted. It was only in December 2020 that UNECE noted that "Ukraine has also adopted secondary legislation to bring its domestic regulations in line with the Espoo Convention". In the same document, however, the UNECE stated that it "expresses its deep concern that since 2008 only limited progress has been made by the Government of Ukraine in bringing the Bystre Canal project into full compliance with the Convention and that the roadmap has not been fully implemented". Furthermore, the UNECE stated that it "reiterates that the continuation of dredging activities constitutes a further violation of the Convention". Russia drowned the environmental concerns In March 2022, however, the Espoo Convention Implementation Committee, meeting in Geneva, decided to stop all activity in the Bystre case. "In view of the invasion of Ukraine by the Russian Federation, the Committee agreed to defer consideration of all compliance issues relating to Ukraine to its subsequent sessions," the meeting report said. What is the Bystre project? But the correspondence between Ukraine and Romania continued. The two sides have kept on arguing over environmental changes caused by works both at the mouth of the Bystre Canal into the Black Sea and on the Chilia arm (the Romanian-Ukrainian border), without reaching an agreement. What works are we talking about? According to a non-technical report sent to the Romanian authorities by the Ukrainian authorities, "Works are being carried out in the area of the branch of the Old Stambul and Bystre arms, as well as in the sea bar of the Bystre arm. (...) In the first phase, it is planned to reconstruct a 1,670 meters-long closure dam on the northern side of the sea access channel, to construct coastal rubbish pits and to build a flow-directing dam with bank fortifications on 11 km of navigation route. In the second phase, reconstruction of the fairway route with an increase in depth to 7.68 m for the passage of ships with the following parameters: length 125.0 m, width 17.0 m and draught 5.0 m and the construction of a closure weir on the southern side of the sea access channel with a length of 2,970 m. In the third phase, the fairway route is reconstructed with an increase in depth to 10.0 m to ensure the passage of ships with a draught of up to 7.2 m and the extension of the dams built in the first and second phases by 1,570 m, with access to the sea at a depth of >10.0 m). Disposal of dredged spoil is foreseen in the coastal spoil pits on the left bank of the Chilia arm and in the existing sea spoil pit, located more than 8 km from the coastline, east of the mouth of the Bystre arm". Ukraine points Romanian dredgings out Which and how much of these phases has been achieved so far is unclear. Most likely, as it is obvious from satellite imagery as well as images provided by the Ukrainian side, phase one has been fully completed. Are all these works on the Bystre, Old Stambul and Chilia dangerous for the environment? From the point of view of the UN Espoo Convention, the verdict has been indefinitely postponed because of the war in Ukraine. From Ukraine's point of view, there is no environmental danger. In the most recent official document sent by Kyiv in August 2023 in response to a set of comments and observations by Romania, it is stated that "The volume of dredging activities during the period of operation of the fairway is comparable to similar activities in the Danube delta, especially if dredging activities on the Romanian side are taken into account; the cumulative effect of these activities is relatively minor due to their separation in space and time and can be further reduced by inter-agency and cross-border coordination of these activities". Furthermore, according to the same document, "The fauna of the Danube Delta has historically adapted to the constant natural changes in its habitat, including seasonal changes in water content and hydrobiotic hydroclimatic parameters, so that the impact of the planned activities on it can be considered minimal." The Ukrainian Delta, militarized Also, "The planned activity will not result in additional types of anthropogenic impacts on protected area species and habitats, but the planned activity will increase the intensity of vessel traffic. At the same time, the impact of the planned activity on species and habitats in these areas can be considered as minimal", the document states. For the Administration of the Danube Delta Biosphere Reserve of the National Academy of Sciences of Ukraine, however, a local verdict is impossible to be delivered. According to a response from this institution to our request, "Since the first days of the war, access to the areas downstream of the town of Vylkove, including the mouth of the Bystre, has been strictly forbidden not only to locals, but also to the state security service, the administration and all employees of the reserve". The Ukrainian Danube Delta administration, however, also pointed out, despite the evidence: "At the same time, we know from reliable sources that no dredging has taken place at the mouth of the Bystre, and therefore we cannot talk about an impact, it is simply impossible.". The Romanian political mess So far, Romania has avoided a definitive assessment. All documents sent by Bucharest to Kyiv insist on compliance with the conditions required by the Espoo Convention and ask for a detailed environmental impact assessment. However, an episode that went off the diplomatic rails occurred in February 2023, when Romanian Transport Minister Sorin Grindeanu publicly stated that "there are signs that Ukraine is currently dredging the Bystre canal, which could have an impact on the environment and the Danube Delta". A flare-up by several politicians in Bucharest followed, then Grindeanu announced that measurements on Bystre and Chilia would be carried out jointly by Romanian and Ukrainian specialists. Despite the fact that the measurements have been carried out, Minister Grindeanu "forgot" to present the conclusions. To our request to present the joint measurements, the Ministry of Transport replied that "areas were identified where investment dredging works were carried out on the Bystre canal (...), which deepened the navigable channel (width 50 meters) from 5.85 meters (...) to 7-8 meters, a situation that was noted at the time of the measurements. The work carried out allows the navigation of seagoing vessels with a draught of between 6.3 and 6.5 metres. It should be noted that no areas have been identified where dredging works have been carried out on the Chilia arm". Moreover, "the Ministry of Transport and Infrastructure has addressed the Romanian Ministry of Foreign Affairs, requesting the view of the MFA regarding the Ukrainian side's compliance with the relevant conventions, treaties and agreements, as well as the measures to be taken", the institution's response reads. The hot potato, however, has been passed by the Romanian Ministry of Foreign Affairs back to the Ministry of Transport, as it appears from a reply of the Ministry of Foreign Affairs to our request: "In its reply to the Ministry of Transport request, the Ministry of Foreign Affairs indicated that the competent authorities to assess the impact of the works carried out by Ukraine on the Chilia arm and on the Bystre canal in relation to the bilateral and multilateral legal framework in force, including by interpreting the results of the technical measurements carried out, are the Ministry of Transport and the Ministry of Environment.". Further requests from us to the Ministry of Transport and the Ministry of Environment remained unanswered. The EU turns the blind eye For the Administration of the Danube Delta Biosphere Reserve of Romania, the impact of the works on the Bystre will be long-lasting. "In the long term, there will be effects caused by the deepening of the Bystre canal, as various deterioration processes occur, and changes over time may be surprising and difficult to predict at this time, with possible consequences such as a more acute shortage of water in certain adjacent areas," the institution says in a statement. In response to our request, the Romanian research institute GeoEcoMar pointed out the anthropic influence: "Opening another arm to maritime navigation (compared to the current one - Sulina - editor's note) will only produce anthropic pressures on a larger area of the delta, especially since the Sulina arm is part of the European TEN-T transport network and, under peaceful conditions, can serve the Danube ports of Romania, Moldova and Ukraine without problems. If the special international situation due to the war can justify this temporary expansion and intensification of traffic, otherwise the issue will have to be judged after the war is over.". According to a reply sent to our request, the European Commission indicated that it had not been asked for any consent from Ukraine for the works on the Bystre, that it had not financed this project and that the responsibility for the environmental impact assessment lies with the national authorities. _____________________________________ This article was developed with the support of Journalismfund Europe.

Canalul Bîstroe, deschis traficului maritim greu (sursa: Petru Zoltan)
Investigații

Canalul Bîstroe, deschis traficului maritim greu

Cătălin Prisacariu, Oleg Oganov, Petru Zoltan ENGLISH version Canalul Bîstroe, deschis traficului maritim greu, în ciuda unui dosar în lucru referitor la impactul de mediu asupra Deltei Dunării. Comitetul ONU care analiza respectarea condițiilor de mediu a suspendat discuțiile inițiate de România pe dosar. Motivul: invazia rusă în Ucraina. Schimbarea la apă a Chiliei E o sâmbătă dimineață rece de noiembrie pe malul românesc al brațului Chilia. Până la începutul acestui an, pe apele Chiliei puteai vedea doar nave fluviale, în special barje care transportau mărfurile între porturile dunărene ale Ucrainei. Dar acum, brațul cel mai nordic al Dunării este împânzit de nave maritime. Peste apă de localitatea românească Pătlăgeanca, unde Dunărea formează brațul Sfântul Gheorghe, se află staționate șase nave maritime. Spre ele se îndreaptă în viteză o barcă militară rapidă în care sunt cinci militari. Din Pătlăgeanca până în localitatea românească Periprava, de-a lungul Chiliei, plutesc tăcut zeci de nave maritime și barje care așteaptă să intre în porturile dunărene ale Ucrainei. Din când în când, nave militare ucrainene se apropie și câteva uniforme urcă la bord pentru verificări: de la invazia rusească, malul ucrainean al Dunării este zonă militarizată. Român, străin pe Dunărea românească De la Periprava, ultima localitate românească aflată pe brațul Chilia, până la punctul în care canalul Bîstroe se desprinde din Dunăre se poate ajunge doar cu bărcile cu motor ale localnicilor. Există și o procedură neoficială de bifat înainte de a băga barca în apă: te înregistrezi, pe malul românesc, la postul românesc al Poliției de Frontieră, pentru a naviga în ape românești. Motivul: o precauție pentru o posibilă întâlnire cu grănicerii ucraineni pe Dunăre. Dacă se întâmplă asta, ca să nu riști să fii considerat spion, te prezinți și le recomanzi să ia legătura cu colegii români la care tocmai te-ai înregistrat ca turist în apele propriei tale țări. E război, nici un risc nu merită. După 20 de minute de tăiat apa cu barca cu motor, ajungem în jur de 09.30 chiar la locul în care o gură enormă se cască în malul ucrainean. În acest loc, canalul Bîstroe se desprinde de brațul Stambulul Vechi al brațului Chilia (sursa: Petru Zoltan) De acolo începe să curgă apa Dunării prin canalul Bîstroe spre Marea Neagră. Canalul Bîstroe, deschis traficului maritim greu Pe lângă noi trece nava cargo Iskander, aflată sub pavilion tunisian, care tocmai a ieșit de pe canalul Bîstroe. Cargo-ul Iskander tocmai a ieșit de pe Bîstroe și a intrat pe brațul Stambulul Vechi al brațului Chilia (sursa: Petru Zoltan) Datele site-ului Marine Traffic, consultate ulterior, au arătat că nava Iskander plecase din portul grecesc Vrisakia la data de 20 octombrie 2023 spre portul ucrainean Izmail, acolo unde a ajuns în data de 4 noiembrie, chiar în ziua în care am văzut-o noi intrând pe Chilia. După alte câteva minute, de pe canalul Bîstroe intră pe Chilia tancul petrolier Panjali Teymurov, aflat sub pavilion liberian. Petrolierul Panjali Teymurov tocmai a ieșit de pe Bîstroe și a intrat pe brațul Stambulul Vechi al brațului Chilia (sursa: Petru Zoltan) Tancul petrolier a ieșit de pe canalul Bîstroe aproape de malul românesc al brațului Chilia, apoi a continuat să meargă spre localitatea ucraineană Vâlcov, aflată vizavi de Periprava. Periprava: 80 de oameni și niște vaci libere Periprava mai are în jur de 80 de localnici, majoritatea lipoveni, care își câștigă existența din pescuit, creșterea animalelor și puțin turism. Vacile de lapte sunt lăsate să pască nestingherite pe pășunile din Delta Dunării tot timpul anului, alături de caii semisălbatici din Pădurea Letea. Atunci când vacile se reîntorc acasă, localnicii știu că se apropie iarna. În biserica ortodoxă de rit vechi, vopsită în albastru cu turle aurii, ține slujba un fost polițist de frontieră. La câțiva pași de aceasta se află singurul magazin din localitate. Aici, produsele alimentare și nealimentare se vând mult mai scump decât la oraș: sunt aduse cu barca pe Dunăre de la Tulcea, aflată la aproape 100 de kilometri distanță. Între orele 12.00 și 17.00, magazinul este închis, dar oamenii satului se întâlnesc pe terasa amenajată în fața acestuia. Pe unul dintre stâlpi clădirii care adăpostește magazinul local tronează o reclamă din tablă de pe vremea regimului comunist pe care scrie „Aici se vinde loz în plic”. Sub reclamă se află o masă din fier, vopsită în verde, în jurul căreia stau doi localnici. Pescari. Ce altceva? Cei doi sunt Mihai Slatarov (43 de ani) și Dumitru Simionov (55 de ani), doi dintre cei mai tineri adulți din sat. Bîstroe adâncit aduce mai multă scrumbie Cei doi localnici susțin la unison că lucrările de adâncire făcute de ucraineni la canalul Bîstroe au o parte bună și una proastă. Partea bună e că pe canalul adâncit a început să urce mai multă scrumbie pe Dunăre. Partea proastă e că, o dată cu peștele, vin și navele maritime din cauza cărora nu pot pescui ziua. Atunci când navele se apropie de malul românesc al Dunării, acestea taie plasele de pescuit ale localnicilor, susțin ei. Doar noaptea pot pescui pentru că atunci navele maritime nu mai circulă pe Dunăre din cauza războiului. „Bîstroe nu ne afectează deloc. De când a început, e mai multă scrumbie. Te uiți pe aplicație și vezi că trei vapoare urcă și patru coboară. Taie plasele. Anul trecut nu ne-au lăsat să pescuim seara, ne-a afectat foarte mult”, spune Mihai Slatarov. "Noi protejăm peștele pentru ucraineni" „Anul ăsta a dat drumul noaptea la pescuit. Noi trebuie să respectăm UE, avem prohibiție, e interzis să pescuiești dacă scade Dunărea sub 50 cm. Te uiți la ucrainean și vezi că ăla poate pescui și tu stai și te uiți pentru că nu poți. Ăla nu respectă nici o regulă. Noi protejăm peștele pentru ei”, îl completează Dumitru Simionov. „Pe mine mă prinde cu doi carași și îmi face dosar penal. Poliția de Frontieră face dosare penale dacă pescuiești când e Dunărea sub 50 cm”, a declarat Slatarov. Dumitru Simionov este pescar de pe vremea regimului comunist: „Fiecare cargo care vine pe Bîstroe ajunge pe malul nostru și ne taie plasele. Până dai comandă și își aduce plase de la Tulcea durează două-trei zile, timp în care nu poți pescui dar ești obligat să îți faci cota. Precum câinii suntem văzuți aici. Șurubul se strânge și ești obligat să pleci din Periprava. Înainte erau 27 de bărci de pescuit și acum mai sunt șase, poate șapte.”. Cum ajunge Dunărea în Marea Neagră Fluviul Dunărea este unul din cele mai importante căi europene de transport: nu doar că traversează zece țări, dar face legătura cu Marea Neagră. Anual, peste 20 de milioane de tone de mărfuri ajung pe nave maritime prin intermediul Dunării, potrivit datelor Comisiei Dunării. Legătura dintre Dunăre și Marea Neagră se face pe două căi: canalul Dunăre – Marea Neagră și canalul Sulina. Canalul Dunăre – Marea Neagră a fost inaugurat în 1984, este un canal artificial care a necesitat câteva decenii pentru a fi finalizat și se află pe teritoriul României. Canalul Dunăre - Marea Neagră, insuficient de adânc Anual, peste zece milioane de tone de mărfuri internaționale sunt transportate pe acest canal. Alte aproape șase milioane de tone de mărfuri transportate pe acest canal sunt românești. Avantajul canalului Dunăre – Marea Neagră, prin comparație cu canalul Sulina, este că face legătura dintre Dunăre și Marea Neagră mai scurtă cu cel puțin 300 de kilometri. Dezavantajul, însă, este că are o adâncime de doar șapte metri, ceea ce face ca pescajul maxim admis al navelor să fie de doar 5,5 metri. Cu alte cuvinte, pe canalul Dunăre – Marea Neagră pot naviga doar nave fluviale și nave maritime mici. Canalul Sulina, unicul navigabil din Deltă Canalul Sulina, pe de altă parte, este unul din cele trei brațe naturale principale ale Dunării și traversează, în drumul spre Marea Neagră, Delta Dunării. Sulina, însă, a fost amenajat încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea ca unic canal navigabil al Dunării, prin decizie a tuturor statelor implicate în proiect în cadrul Comisiei Europene a Dunării. Avantajul canalului Sulina, prin comparație cu canalul Dunăre – Marea Neagră, este că permite un pescaj al navelor de șapte metri. Cu alte cuvinte, vase maritime de mari dimensiuni pot naviga pe Sulina. Un aspect crucial pentru porturi ucrainene ca Reni și Ismail, aflate pe brațul dunărean Chilia, aflat la nord de canalul Sulina. Brațul Chilia este și granița naturală dintre România și Ucraina. Cu alte cuvinte, vasele maritime din Marea Neagră cu destinația Ucraina pot ajunge la porturi ca Reni sau Ismail doar intrând pe canalul Sulina și navigând în amonte, inclusiv prin intrarea pe Dunăre, până la Reni, sau în amonte pe Sulina până la confluența cu brațul Chilia, apoi navigând în aval pe acest braț, până la Ismail. Intră în scenă Bîstroe Iar o problemă majoră care a apărut după invadarea Ucrainei de către Rusia este că porturile Odesei nu mai pot fi folosite. Astfel, tot traficul maritim din Marea Neagră spre Ucraina a fost preluat de canalul românesc Sulina. Efectul principal – aglomerația: zeci de vase așteaptă zile, chiar săptămâni întregi să ajungă la Reni sau Ismail. Astfel, resuscitarea canalului Bîstroe a devenit vitală pentru Kiev. Bîstroe este un braț natural al Chiliei, unul din cele trei brațe principale ale Dunării. Bîstroe, de la desprinderea de Chilia, are 11 kilometri până la Marea Neagră. Acest braț are multe avantaje naturale: este un curs de apă rapid, ceea ce înseamnă că aluviunile nu se depun masiv; este lat de până la 200 de metri; nu este „parazitat” de insule și meandre. Și, poate chiar mai important, Bîstroe se află în integralitate pe teritoriul ucrainean, ceea ce permite Kievului administrarea directă a acestei căi navale. Reactivat după 65 de ani Traficul naval pe Bîstroe nu este o idee nouă. Potrivit unui raport al Institutului Științific și de Cercetări în Probleme de Mediu din Ucraina, „Navigația de-a lungul brațului Chilia și a brațelor deltei Chilia din regiunea Dunării a fost una dintre principalele activități tradiționale încă de la mijlocul secolului al XIX-lea. Porturile maritime Izmail, Reni și Chilia, situate pe brațul Chilia, au o vechime de 180, 160 și, respectiv, 120 de ani. Brațul Bîstroe a fost folosit pentru transport maritim până în 1958, după care a fost păstrat pentru uz militar. Din 1957 până în 1994, canalul Prorva a fost folosit pentru trecerea navelor cu un pescaj de 3,5-4,0 m în brațele Ochakov și Chilia, care au încetat să mai funcționeze din cauza sedimentării permanente.”. Convenție ONU imposibil de aplicat După zece ani, însă, în 2004, Ucraina a reluat proiectul activării canalului Bîstroe drept cale navigabilă. De data aceasta, însă, mai apăruse o variabilă în ecuație, în afară de provocările evidente de ordin logistic: statul vecin, România. Potrivit Convenției Espoo a ONU (adoptate în 1991 și intrate în vigoare în 1997), orice stat care are în vedere realizarea unui proiect major cu impact negativ semnificativ asupra mediului la nivel transfrontalier este obligat nu doar să evalueze impactul de mediu al activităților din proiect, ci și să notifice statele care ar putea fi afectate și să se consulte cu acestea în privința respectivului proiect. După cum arată zecile de documente schimbate vreme de aproape 20 de ani între România, Ucraina și UNECE (Comisia Economică pentru Europa a ONU, care urmărește respectarea prevederilor Convenției Espoo în Europa), cazul Bîstroe s-a dovedit imposibil de aliniat cerințelor Convenției Espoo. Ucraina și-a urmat planul Motivul principal: inexistența unor reglementări interne ucrainene care să transpună prevederile Convenției Espoo în legislație națională. În lipsa acestei legislații în vigoare, a arătat în numeroase rânduri UNECE, documentele furnizate de Ucraina în cazul Bîstroe nu respectau cerințele prevăzute de ONU și, prin urmare, nu puteau fi acceptate. Abia în decembrie 2020, UNECE a constatat că „Ucraina a adoptat și legislația secundară pentru a-și alinia reglementările interne cu prevederile Convenției Espoo”. În același document, însă, UNECE arăta că „își exprimă profunda îngrijorare cu privire la faptul că, din 2008, s-au înregistrat doar progrese limitate de către guvernul Ucrainei în ceea ce privește aducerea proiectului canalului Bîstroe în deplină conformitate cu Convenția și că foaia de parcurs nu a fost pusă în aplicare pe deplin”. Mai mult, UNECE menționa că „reiterează faptul că continuarea activităților de dragare constituie o nouă încălcare a Convenției”. Invazia rusă a oprit discuțiile despre mediu În martie 2022, însă, Comitetul de Implementare al Convenției Espoo, întrunit la Geneva, a decis stoparea oricărei activități în cazul Bîstroe. „Având în vedere invazia Ucrainei de către Federația Rusă, Comitetul a convenit să amâne pentru sesiunile sale ulterioare examinarea tuturor aspectelor legate de conformitate referitoare la Ucraina”, se arată în raportul întâlnirii. Proiect în trei faze Dar corespondența dintre Ucraina și România a continuat. Cele două părți au continuat să se contrazică pe tema schimbărilor de mediu determinate de lucrările atât la gura de vărsare a canalului Bîstroe în Marea Neagră, cât și pe brațul Chilia de pe granița româno-ucraineană, fără a se ajunge la un acord. Despre ce lucrări este vorba? Potrivit unui raport non-tehnic trimis autorităților române de către cele ucrainene, „Lucrări se execută în zona de ramificare a brațelor Stambulul Vechi și Bîstroe, precum și în bara maritimă a brațului Bîstroe. (...) În prima fază, se prevede reconstrucția unui baraj de închidere pe partea nordică a canalului de acces la mare, cu o lungime de 1.670 m, amenajarea unor gropi de gunoi de coastă și construirea unui baraj de dirijare a fluxului cu fortificații de mal pe 11 km de cale de navigație. În a doua fază, are loc reconstrucția traseului șenalului navigabil cu o creștere a adâncimii la7,68 m pentru trecerea navelor cu următorii parametri: lungime 125,0 m, lățimea 17,0 m și pescajul 5,0 m și construirea unui baraj de închidere pe partea sudică a canalului de acces la mare cu o lungime de 2.970 m. În a treia fază, are loc reconstrucția traseului șenalului navigabil cu o creștere a adâncimii la10,0 m pentru a asigura trecerea navelor cu un pescaj de până la 7,2 m și extinderea barajelor construite în cadrul primei și celei de-a doua faze cu 1.570 m, cu acces la mare la adâncimea de >10,0 m). Depozitarea solurilor de dragare este prevăzută în gropile de gunoi de coastă de pe malul stâng al brațului Chilia și în groapa de gunoi de mare existentă, situată la o distanță de peste 8 km de linia de coastă, la est de gura brațului Bîstroe.”. Kievul spune că dragări se fac și în delta românească Care și cât din aceste faze s-a realizat până în acest moment este neclar. Cel mai probabil, așa cum rezultă și din imaginile satelitare, dar și din imagini puse la dispoziție de partea ucraineană, faza întâi a fost realizată integral. Sunt toate aceste lucrări de pe Bîstroe, Stambulul Vechi și Chilia periculoase pentru mediu? Din punct de vedere al Convenției Espoo a ONU, verdictul a fost amânat nedefinit din cauza războiului de pe teritoriul Ucrainei. Din punctul de vedere al Ucrainei, nu există nici un pericol ecologic. În cel mai recent document oficial trimis de Kiev, în august 2023, ca răspuns la un set de observații și comentarii ale României, se arată că „Volumul activităților de dragare în timpul perioadei de funcționare a șenalului navigabil este comparabil cu activități similare din delta Dunării, în special dacă se iau în considerare activitățile de dragare din partea română; efectul cumulativ al acestor activități este relativ minor datorită separării lor în spațiu și timp și poate fi redus și mai mult prin coordonarea între agenții și transfrontalieră a acestor activități.”. Mai mult, potrivit aceluiași document, „Fauna din Delta Dunării s-a adaptat din punct de vedere istoric la schimbările naturale constante ale habitatului său, inclusiv la schimbările sezoniere ale conținutului de apă și ale parametrilor hidrobiotici hidroclimatici, astfel încât impactul activităților planificate asupra acesteia poate fi considerat minim.”. Oamenii de știință ucraineni nu au acces la Bîstroe De asemenea, „Activitatea planificată nu va avea ca rezultat tipuri suplimentare de impact antropic asupra speciilor și habitatelor din ariile protejate, dar activitatea planificată va crește intensitatea traficului naval. În același timp, impactul activității planificate asupra speciilor și habitatelor din aceste zone poate fi considerat minim.”, se mai arată în documentul citat. Pentru Administrația Rezervației Biosferei Deltei Dunării a Academiei Naționale de Științe a Ucrainei, însă, un verdict local este imposibil de dat. Potrivit unui răspuns al acestei instituții la solicitarea noastră, „Încă din primele zile ale războiului, accesul la zonele din aval de orașul Vylkove, inclusiv la gura de vărsare a Bîstroe, a fost strict interzis nu numai localnicilor, ci și serviciului de securitate de stat, administrației și tuturor angajații rezervației.”. Administrația Deltei ucrainene a Dunării, însă, a mai arătat, în ciuda evidențelor: „În același timp, știm din surse de încredere că nu a avut loc nicio dragare la gura de vărsare a Bîstroe, și, prin urmare, nu putem vorbi despre un impact, este pur și simplu imposibil.”. Grindeanu a cerut MAE să interpreteze măsurători Până în prezent, România a evitat o evaluare tranșantă. Toate documentele trimise de București Kievului insistă pe respectarea condițiilor cerute de Convenția Espoo și cer o analiză detaliată de impact ecologic. Totuși, un episod care a ieșit din normele diplomatice a avut loc în februarie 2023, când ministrul român al Transporturilor, Sorin Grindeanu, a afirmat public că „există semnale că în acest moment Ucraina face lucrări de dragare a canalului Bîstroe, acest lucru putând avea impact asupra mediului şi Deltei Dunării”. A urmat o inflamare a mai multor politicieni de la București, apoi Grindeanu a anunțat că vor urma măsurători pe Bîstroe și Chilia făcute în comun de specialiști români și ucraineni. În ciuda faptului că măsurătorile au fost realizate, ministrul Grindeanu nu a reluat subiectul pentru a prezenta concluziile. La solicitarea noastră de a prezenta măsurătorile comune, Ministerul Transporturilor a răspuns că „au fost identificate zone în care au fost efectuate lucrări de dragaj de investiție pe canalul Bîstroe (...) prin care s-a realizat adâncirea șenalului navigabil (lățime 50 metri) de la 5,85 metri (...) la 7-8 metri, situație constatată la momentul efectuării măsurătorilor. Lucrările efectuate permit navigația navelor maritime cu un pescaj cuprins între 6,3 și 6,5 metri. Menționăm că nu au fost identificate zone în care să fi fost efectuate lucrări de dragaj pe brațul Chilia.”. Mai mult, „Ministerul Transporturilor și Infrastructurii s-a adresat Ministerului Afacerilor Externe, solicitând punctul de vedere al MAE în ceea ce privește respectarea de către partea ucraineană a convențiilor, tratatelor și acordurilor incidente, precum și măsurile care se impun”, se mai arată în răspunsul instituției. MAE a răspuns: Nu e treaba noastră Cartoful fierbinte, însă, a fost pasat de MAE înapoi la Transporturi, așa cum reiese dintr-un răspuns al Ministerului Afacerilor Externe la solicitarea noastră: „În răspunsul transmis la solicitarea la care vă referiți, Ministerul Afacerilor Externe a învederat faptul că autoritățile competente să evalueze impactul lucrărilor efectuate de Ucraina pe brațul Chilia și pe canalul Bâstroe raportat la cadrul juridic bilateral și multilateral în vigoare, inclusiv prin interpretarea rezultatelor măsurătorilor tehnice efectuate, sunt Ministerul Transporturilor și Ministerul Mediului.”. Noi solicitări din partea noastră adresate Ministerului Transportului și Ministerului Muncii au rămas fără răspuns. UE trimite la ONU, care a luat pauză Pentru Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării din România, impactul lucrărilor pe Bîstroe va fi unul de durată. „Pe termen lung, vor fi efecte cauzate de adâncirea canalului Bâstroe, deoarece apar diverse procese de deteriorare, iar modificările în timp pot fi surprinzătoare și greu previzibile la momentul acesta, fiind posibile consecințe precum o mai acută lipsă a apei în anumite zone limitrofe.”, arată instituția într-un comunicat. La solicitarea noastră, institutul de cercetări GeoEcoMar din România a răspuns subliniind influența antropică: „Deschiderea a încă unui braț către navigația maritimă (față de cel prezent actual – Sulina – n.r.) nu va face decât să producă presiuni antropice pe o suprafață mai mare a deltei, mai ales în condițiile în care brațul Sulina este parte a rețelei de transport european TEN-T și, în condiții de pace, poate deservi porturile dunărene din România, Moldova și Ucraina fără probleme. Dacă situația internațională specială datorată războiului poate justifica această extindere și intensificare temporară a traficului, altfel va trebui judecată problema după sfârșitul războiului.” Potrivit unui răspuns trimis la solicitarea noastră, Comisia Europeană a arătat că nu i s-a cerut nici un acord din partea Ucrainei pentru lucrările pe Bîstroe, că nu a finanțat acest proiect și că responsabilitatea evaluării impactului de mediu aparține autorităților naționale, în acord cu prevederile Convenției Espoo. ___________________________________ Acest articol a fost realizat cu sprijinul Journalismfund Europe.

Filiera italiană - "vedetele", celule de lux (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Filiera italiană - "vedetele", celule de lux

Cătălin Prisacariu, Stefano Vergine Filiera italiană - "vedetele", celule de lux. Un document exploziv al Administrației Naționale a Penitenciarelor dezvăluie șmecheria la care apelează statul român pentru a aduce în țară condamnați grei care se sustrag de la executarea pedepsei: s-au amenajat celule de lux pentru "vedete" precum Ionel Arsene sau Darius Vâlcov. Restul deținuților din România, însă, sunt închiși în celule insalubre, pline de gândaci și ploșnițe, sunt supuși abuzurilor fizice și psihice și beneficiază de asistență medicală minimală. Toate acestea generează condamnări ale statului român la CEDO, soldate cu plata unor despăgubiri substanțiale. În același timp, aceste condiții de detenție determină și instanțele italiene să refuze trimiterea în România a "vedetelor" condamnate de instanțe românești. Arsene, un italiano vero Șase ani și opt luni de închisoare. Acesta a fost verdictul judecătorilor în cazul Ionel Arsene, unul din liderii PSD, dat pe 10 martie 2023. Până la finalul acelei zile, Arsene trebuia să se predea la o secție de poliție și apoi să fie încarcerat. Dar nu a surprins pe nimeni nici că Arsene nu s-a predat, nici că nu a fost găsit la domiciliu de polițiști. Încă dinainte ca pe site-ul Poliției Române să fie postat anunțul că Arsene este dat în urmărire generală, glumele au început să curgă în social media: Arsene, un italiano vero; Căutați-l în Italia; E plecat la muncă. Explicabil: Arsene era doar cel mai recent condamnat cu o funcție publică care, exact înainte să fie condamnat, părăsea țara. În scurt timp, presa a descoperit că o firmă menționată de Arsene în declarația de avere fusese înființată în Italia, nu în România. Mandatul european de arestare, refuzat de două ori Ceea ce întărea suspiciunile că șeful Consiliului Județean Neamț își construise deja legăturile cu statul italian care să-l scape de executarea pedepsei în România. Suspiciuni confirmate câteva săptămâni mai târziu, când Arsene s-a predat la o secție de poliție italiană din Bari. Unde a cerut ca mandatul european de arestare emis de autoritățile judiciare românești să nu fie recunoscut de statul italian. Și, prin urmare, Arsene să nu fie extrădat în România pentru a-și executa pedeapsa. Iar instanțele italiene au refuzat punerea în aplicare a mandatului de arestare european în cazul Arsene în două rânduri, în aprilie, respectiv mai 2023. Lunga listă a fugarilor în Italia Pentru presa și societatea din România, era încă un caz în care se respecta o rețetă care funcționa deja de cel puțin trei ani: condamnat în România, dar "refugiat" în Italia, unde cerea instanțelor locale să nu fie trimis în penitenciarele românești și, la pachet, să i se recunoască sentința în Italia, unde să și execute pedeapsa. Într-un regim mult mai blând decât cel de penitenciar. Printre înaintașii lui Arsene care se folosiseră de "filiera italiană", nume celebre în România: Alina Bica (fostă șefă a DIICOT), Dragoș Săvulescu (om de afaceri), Daniel Dragomir (fost ofițer SRI), Gabriel Strutinsky și mulți alții. Cum a fost, totuși, posibil ca sistemului românesc de justiție să fie ocolit atât de des prin "filiera italiană"? Fericitul Tudorel Toader Miniștrii Justiției din României din 2019 până în prezent au preferat să mintă prin omisiune în legătură cu acest fenomen, lăsând să se înțeleagă cetățenii români condamnați ar fi beneficiat de situații la limita legalității sau chiar ilegale în Italia. Ultimul ministru de Justiție al României care nu a avut de-a face cu "filiera italiană" a fost Tudorel Toader. În septembrie 2018, acesta se întâlnea la Roma cu omologul său Alfonso Bonafede. Potrivit unui comunicat de presă al Ambasadei României de la Roma, "cei doi miniștri au reiterat angajamentul reciproc de a accelera procesul de reformare a procedurilor privind transferul deținuților, temă aflată de mai multă vreme pe agenda politică italiană și în deplin acord cu principiul internațional recunoscut al facilitării executării pedepsei în țara de origine, în vederea favorizării reintegrării sociale a persoanelor după executarea pedepsei". Ce vremuri: Italia voia să ne trimită infractorii acasă Era vorba, în acea perioadă, de cetățeni români care comiseseră fapte penale pe teritoriul italian, fuseseră condamnați de o instanță italiană și își ispășeau pedeapsa într-un penitenciar italian. Ceea ce aglomera penitenciarele din peninsulă, de unde și cererile repetate ale Romei către București pentru a-și prelua cetățenii și a-i "caza" în penitenciare românești. Un prim semn că întâlnirea fusese fructuoasă a fost repatrierea, în martie 2019, a 13 deținuți români. Un eveniment salutat pe Facebook cu entuziasm de Matteo Salvini, vicepremier al Italiei atunci. "E dovada capacității sistemului ANP (Administrația Națională a Penitenciarelor - n.r.) de a asigura condiții corespunzătoare de executare a pedepsei", comenta și ministrul român al Justiției, Tudorel Toader. Precautul domn Predoiu în cazul Bica: MJ, atribuții limitate Un an mai târziu, însă, cooperarea româno-italiană începea să scârțâie. În iulie 2020, fosta șefă a DIICOT, Alina Bica, condamnată definitiv pentru favorizarea infractorului, era descoperită în Italia. Ministrul de Justiție de la București, Cătălin Predoiu, le mulțumea autorităților italiene pentru prinderea Alinei Bica. În același timp, Predoiu, avocat cu mare experiență, scotea elegant Ministerul Justiției din ecuație, de parcă se aștepta ca lucrurile să se complice. "Alina Mihaela Bica a fost reținută de autoritățile italiene în baza mandatului european de arestare emis de Tribunalul București. Aceasta are de executat patru ani de închisoare în urma sentinței din dosarul în care a fost găsită vinovată pentru favorizarea făptuitorului. (...) Conform reglementărilor europene în vigoare, România aplică dispozițiile Deciziei-cadru nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre ale Uniunii Europene transpusă în Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, cu modificările și completările ulterioare. (...) Ministerul Justiției are atribuții limitate, în calitatea sa de autoritate centrală în materia mandatului european de arestare, în sensul de a sprijini fie autoritatea judiciară emitentă a MEA, fie pe cea de executare, la solicitarea acestora, ori de câte ori nu se reușește transmiterea pe cale directă sau este nevoie să asiste și să sprijine autoritățile române în emiterea și executarea mandatelor europene de arestare", declara Predoiu. Predoiu, în cazul Săvulescu: Acest lucru este normal În acel moment nu se vorbea încă de un refuz al aplicării mandatului european de arestare emis de Tribunalul București în cazul Bica. Dar câteva luni mai târziu, în noiembrie 2020, cazul Săvulescu (cetățean român condamnat în România, plecat în Italia și căruia o instanță italiană i-a permis executarea pedepsei în peninsulă) l-a scos iar la rampă pe ministrul Predoiu. Acesta a admis că decizia nu putea fi atacată legal: Predoiu nu s-a declarat uimit de "faptul că s-a hotărât executarea sentinţei în Italia, acest lucru este normal ca un stat membru al UE să fie ţară de executare a unei decizii penale pronunţate în alt stat al Uniunii Europene". Ministrul român al Justiției, însă, nu a detaliat motivele pentru care o instanță italiană a respins mandatul european de arestare emis de o instanță din România. Birchall invocă JAI Cazul Bica a stârnit, în ianuarie 2021, și reacția vehementă a unui fost ministru de Justiție de la București, Ana Birchall. Potrivit acesteia, soluția pentru ca românii condamnați în România care obținuseră dreptul să ispășească pedeapsa în Italia consta într-o negociere la nivel european în legătură cu reglementarea mandatului european de arestare: "în ceea ce priveşte eficienţa şi aplicabilitatea mandatului european de arestare, trebuie discutat atât bilateral cât şi la nivelul instituţiilor europene! Este critic să se reia discuţiile cu instituţiile europene (începute de mine în vara anului 2019 la ultimul JAI la care am participat) privind eficienţa mandatului european de arestare!". Nici Birchall, însă, nu a pomenit motivele pentru care mandatele europene de arestare în cazul Bica și altele fuseseră refuzate de instanțele italiene. Stelian Ion pariază pe legăturile infractorilor cu Italia Tot în ianuarie 2021, noul ministru al Justiției de la București, Stelian Ion, s-a referit la cazuri precum Bica, Săvulescu și alții. Potrivit unui comunicat din acea perioadă al Ministerului Justiției, după o întâlnire a lui Ion cu ambasadorul italian în România, deşi "partea română are cunoştinţă că, în aceste speţe, se aplică legislaţia italiană care dă efect legăturilor acelor persoane cu statul italian, şi-ar dori o comunicare mai apropiată cu autorităţile italiene pe acest subiect, inclusiv analizarea în viitor a reluării schimbului de magistraţi de legătură". Este de remarcat, așadar, că ministrul Stelian Ion este primul ministru al Justiției de la București care încearcă să ofere o explicație pentru respingerea mandatelor europene de arestare emise de instanțele românești. Astfel, în viziunea lui Stelian Ion, ar fi vorba de legăturile condamnaților români cu statul italian. Se invocă "anumite metode" O lună mai târziu, în februarie 2021, Stelian Ion a reluat teza. "S-a creat o rețetă de succes pentru unii fugari, sunt convins că nu doar din România, care s-a bazat pe obținerea unui statut de rezident foarte facil", a spus Ion într-o conferință de presă. În iulie 2021, într-o emisiune TV, ministrul Stelian Ion chiar a insinuat că deciziile instanțelor italiene sunt chestionabile. "Sunt foarte mulţi care sunt trimişi în ţară. Procedura, în general, merge bine, dar iată, sunt nume sonore care prin anumite metode reuşesc nu doar să rămână în Italia, nu doar să obţină recunoaşterea hotărârii, ci şi executarea în Italia pentru că, spre exemplu, în cazul Strutinsky s-a obţinut recunoaşterea şi acea persoană execută în Italia, dar execută (…). Din ce în ce mai dese au fost aceste cazuri în care am văzut hotărâri recunoscute acolo, unele decizii date aici cu executare, comutată pedeapsa, transformată în pedepse cu suspendare şi eliberaţi aceşti oameni pentru că acolo legislaţia este mai favorabilă.", a spus ministrul Justiției. Ion nu a explicat ce înseamnă "anumite metode", confirmând, practic, insinuarea că acele "metode" nu ar ține de cadrul legal. Predoiu revine, menționează CEDO: "Este o lipsă de încredere" Revenit în fruntea Ministerului Justiției, Cătălin Predoiu a admis într-o emisiune TV din ianuarie 2023 că unul din motivele pentru care mandatele europene de arestare emise de instanțele românești sunt respinse este cel referitor la condițiile din penitenciare. "Este o lipsă de încredere, să spunem. Şi poate că această lipsă de încredere vine şi din numărul mare de condamnări care au avut loc la CEDO pe această problematică, condiţiile din penitenciar. Situaţia s-a schimbat între timp, adică lucrurile s-au îmbunătăţit", a spus Predoiu. Întrebat specific de cazurile din Italia, Predoiu a uitat de condițiile din penitenciare: "Acolo intervin alte reglementări, respectiv, statul italian a optat, potrivit legislaţiei italiene, şi în acord cu regulamentul european, să dispună executarea pedepsei în Italia şi individualizarea ei în Italia dat fiind că persoanele în cauză (...) şi-au creat legături cu Italia şi asta recunoaşte legea italiană. În această ipoteză se pot face individualizări ale pedepsei şi dispune supravegheat executarea pedepsei în Italia". Arsene, greu de arestat în Italia Patru luni mai târziu, în mai 2023, ministrul Predoiu s-a văzut nevoit să dea iar explicații, după ce un alt condamnat celebru, fostul ministru de Finanțe Darius Vâlcov, s-a sustras de la executarea unei pedepse cu închisoare în România plecând tot în Italia. "Ministerul Justiției, instanțele române, magistratul român de legătură, după caz, alte autorităţi române potrivit competențelor (ex: Administrația Naţională a Penitenciarelor) depun demersuri pentru a pune la dispoziția autorităților italiene datele considerate necesare, având în vedere legislaţia unională, naţională, jurisprudența Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene", a transmis Predoiu printr-un comunicat de presă. Tot în mai a.c., Predoiu raporta și un prim succes, după o întâlnire la București cu ambasadorul italian în România, Alfredo Maria Durante Mangoni. "Ministrul Justiției a salutat decizia Procurorului-general italian de a cere reexaminarea cazului de extrădare privind cetățeanul român Arsene Ionel, condamnat penal definitiv, și a mulțumit ambasadorului pentru acest lucru. Cei doi oficiali au convenit asupra utilității și necesității continuării dialogului asupra subiectelor luate în discuție, inclusiv la nivel ministerial. Ministerul Justiției își exprimă interesul și speranța că autoritățile italiene îl vor localiza și aresta cât mai rapid pe cetățeanul român Vâlcov Darius, condamnat penal definitiv la închisoare cu executare de către Justiția română.", se arată într-un comunicat al Ministerului Justiției. Surpriză: Vâlcov, livrat la București Două luni mai târziu, în iulie 2023, un nou ministru al Justiției, Alina Gorghiu, ducea problema la Bruxelles. "Această problemă trebuie pusă pe tapet, a fost discutată, va fi discutată, chiar astăzi, la un JAI (Consiliul Justiție Afaceri Interne - n.r.) informal din Spania. Unul din colegii mei, secretar de stat, a ridicat această problemă și partea italiană s-a arătat disponibilă la dialog. Sper să fie un dialog tehnic, dublat ulterior de o discuție la nivel politic, astfel încât, consolidarea cooperării judiciare să ducă la o soluție eficientă pentru ambele state", spunea Gorghiu pentru televiziunea națională din România. Surpriză, o lună mai târziu, pe 15 august 2023, o primă extrădare: Darius Vâlcov era trimis de autoritățile italiene la București. Părea un succes al negocierilor guvernamentale de care tot vorbiseră miniștrii Justiției din România în cei trei ani de când fenomenul "filierei italiene" făcea furori. Arsene, infractorul lui Schrödinger Iar la începutul lunii noiembrie, Ministerul Justiției de la București anunța (pe canalul de Facebook al instituției) un al doilea succes, care părea să confirme eficiența discuțiilor bilaterale: Curtea de Casaţie din Italia tocmai decisese predarea lui Ionel Arsene autorităţilor din România (între timp, însă, Arsene a reușit să-și prelungească șederea în Italia invocând motive medicale). Ministerul Justiției nu explica, însă, tocmai argumentele din spatele deciziei de extrădare: ce informații noi apăruseră în dosar pentru a schimba o decizie de refuz al unui mandat european de arestare? Ministerul Justiției de la București nu a furnizat nici un detaliu. Mai mult, o cerere oficială de interviu pe acest subiect, adresată de echipa de jurnaliști a acestui proiect, nu a primit nici un răspuns de la minister. Scrisoarea N. 42547/DSDRP/27.09.2023 a șefului ANP Misterul, însă, s-a lămurit atunci când jurnaliștii au intrat în posesia documentelor trimise de statul român la Roma în cazul Arsene: România a promis, oficial, că Ionel Arsene ar fi urmat să beneficieze de tratament privilegiat într-o închisoare românească. Documentul cel mai relevant în acest sens este scrisoarea N. 42547/DSDRP/27.09.2023, semnată de directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) din România, comisarul de Poliție penitenciară Dan Halchin, referitoare la "condițiile de detenție de care va beneficia domnul Arsene Ionel (născut la 1.09.1972, domiciliat în provincia Neamț, condamnat la 6 ani și 8 luni de închisoare), în cazul predării sale către autoritățile române". Superofertă: 8,39 mp pentru Arsene la Rahova Potrivit acestei scrisori traduse oficial în italiană de către ANP, "După ce domnul Arsene Ionel va fi predat autorităților române de pe Aeroportul Henri Coandă din București, acesta va fi plasat inițial la Penitenciarul București-Rahova, pentru a efectua perioada de adaptare la condițiile din penitenciar. (…) Astfel, celula de detenție din cadrul Penitenciarului București-Rahova va avea o suprafață totală de 30,04 metri pătrați. Din această suprafață totală se va scădea spațiul pentru baie (8,36 metri pătrați) și spațiul pentru depozitarea alimentelor și a obiectelor personale (2,10 metri pătrați), rezultând o suprafață efectivă de 19,58 metri pătrați. Celula de detenție va fi dotată cu o masă (0,90 metri pătrați), o bancă pentru șezut (0,37 metri pătrați) și un pat supraetajat cu două nivele (1,52 metri pătrați, luând în considerare doar suprafața ocupată de patul așezat pe podeaua camerei). În aceste coordonate, scăzând mobilierul (atât cel fix, cât și cel mobil) din suprafața efectivă a camerei de 19,58 metri pătrați, se obține un spațiu util de 16,79 metri pătrați. În celula de detenție vor fi cazate maxim 2 persoane, garantându-i astfel domnului Arsene Ionel un spațiu individual minim de 8,39 metri pătrați.". La Focșani, doar 7,11 mp, regim închis Scrisoarea semnată de șeful ANP menționează și condițiile din penitenciarul în care Arsene urmează să fie mutat după perioada de adaptare. "Având în vedere durata pedepsei și domiciliul persoanei condamnate, aceasta își va executa pedeapsa privativă de libertate în regim închis la Penitenciarul Focșani. (…) Astfel, celula de detenție din cadrul Penitenciarului Focșani va avea o suprafață totală de 22,33 mp. Din această suprafață totală se va scădea suprafața băii (4,48 mp), rezultând o suprafață efectivă de 17,85 mp. Celula de detenție va fi dotată cu o masă (0,84 mp), o bancă pentru șezut (0,28 mp), o etajeră (0,55 mp), un raft (0,44 mp) și un pat supraetajat cu două nivele (1 mp, luând în considerare doar patul așezat pe podeaua camerei). În aceste coordonate, scăzând mobilierul (atât cel fix, cât și cel mobil) din suprafața reală a camerei de 17,85 metri pătrați, rezultă un spațiu util de 14,22 metri pătrați. În celula de detenție vor fi cazate cel mult două persoane, ceea ce îi garantează domnului Arsene Ionel un spațiu individual minim de 7,11 metri pătrați.". La Vaslui, 8,25 mp, regim semideschis Arsene ar putea ispăși pedeapsa și într-un al treilea penitenciar, mai arată directorul general ANP în scrisoarea adresată autorităților italiene: "În cazul în care regimul de executare al deținutului va fi schimbat în regim semideschis, acesta va fi transferat la Penitenciarul Vaslui, ținând cont de faptul că penitenciarul este situat în apropierea domiciliului său. (…) Astfel, celula de detenție din cadrul Penitenciarului Vaslui va avea o suprafață totală de 14,13 metri pătrați. Din această suprafață totală, se va scădea suprafața băii (2,70 mp), rezultând o suprafață efectivă de 11 mp. Celula de detenție va fi dotată cu 1 pat (1,152 mp), 1 etajeră (0,78 mp), 2 scaune (0,13 mp), 1 masă (0,60 mp) și un suport de pantofi (0,15 mp). În aceste coordonate, scăzând mobilierul (atât cel fix, cât și cel mobil) din suprafața efectivă a camerei de 11 mp, rezultă un spațiu util de 8,25 mp. În celula de detenție, domnul Arsene Ionel va fi cazat individual, oferindu-i-se un spațiu individual de 8,25 metri pătrați.". Bonus: tot 8,25 mp, dar regim deschis Iar dacă regimul de executare a pedepsei lui Arsene va deveni deschis (în loc de semideschis), condițiile promise sunt la fel de generoase: "Astfel, camera de deținere pentru regimul deschis de la Penitenciarul Vaslui va avea o suprafață totală de 14,13 metri pătrați. Din această suprafață totală, se va scădea suprafața băii (2,70 metri pătrați), rezultând o suprafață efectivă de 11,43 metri pătrați. Celula de detenție va fi dotată cu 1 pat (1 metru pătrat), 1 raft (0,78 metri pătrați), 2 scaune (0,13 metri pătrați), 1 masă (0,60 metri pătrați) și un suport de pantofi (0,15 metri pătrați). În aceste coordonate, scăzând mobilierul (atât cel fix, cât și cel mobil) din suprafața efectivă a camerei de 11,43 metri pătrați, rezultă un spațiu util de 8,25 metri pătrați. În celula de detenție, domnul Arsene Ionel va fi cazat individual, ceea ce îi conferă un spațiu individual de 8,25 metri pătrați.". Halchin, șeful ANP, acceptă și inspecții de la diplomați italieni Comisarul Dan Halchin merge chiar mai departe cu altruismul: "Concret, spațiul de care va beneficia susnumitul Arsene Ionel va fi cuprins între 7,11 metri pătrați și 8,39 metri pătrați, excluzând spațiul pentru baie și suprafața rezervată mobilierului, indiferent dacă acesta este fix sau mobil. În plus, Arsene Ionel va beneficia de toate condițiile de cazare corespunzătoare și adecvate pentru a asigura respectarea demnității umane. În plus, sistemul penitenciar este în prezent pregătit să asigure condiții optime pentru detenția lui Arsene Ionel, așa cum a fost comunicat. Administrația Națională a Penitenciarelor se declară disponibilă pentru a primi vizite în penitenciare din partea reprezentanților misiunii diplomatice a statului italian, în conformitate cu legislația în vigoare, pentru a constata la fața locului progresele înregistrate în îmbunătățirea condițiilor de detenție.". Album foto cu celulele dedicate lui Arsene Pentru a fi și mai convingător, Halchin a trimis și fotografii cu celulele în care ar urma să fie închis Arsene. schite-si-poze-P.-RahovaDescarcă - - - - - - - - - - - schite-si-poze-P.-FocsaniDescarcă - - - - - - - - - - - schite-si-poze-P.-VasluiDescarcă - - - - - - - - - - - Șeful ANP: Celulele de lux, doar pentru Arsene Fotografiile i-ar șoca pe cei mai mulți deținuți din România, care se confruntă cu condiții foarte diferite. Ceea ce știe și comisarul Halchin - înainte de a semna scrisoarea, directorul general al Administrației Penitenciarelor din România face o precizare care arată discriminarea pozitivă în cazul Arsene: "Trebuie remarcat faptul că situația lui Arsene Ionel a fost evaluată în mod specific și nu reprezintă o generalizare în ceea ce privește modul în care sunt oferite aceste garanții, care vor fi analizate pentru fiecare situație în parte.". Cu alte cuvinte, aceste condiții nu se regăsesc în mod normal în toate penitenciarele românești. Cum, de altfel, recunoaște chiar comisarul de poliție penitenciară Dan Halchin în raportul ANP pentru 2022, în care se arată că, în sistemul penitenciar românesc, cel puțin 2.888 de locuri (dintr-un total de 23.114 deținuți, deci peste 12%) nu îndeplinesc standardele minime de 4 metri pătrați pentru un deținut. Același raport mai arată că, la finalul lui 2022, gradul de ocupare în penitenciarele românești era de 110,5%. Cifrele discriminării: supraaglomerarea de lângă Arsene Un alt document al ANP trimis autorităților italiene arată și mai clar cât de favorizat ar fi Arsene într-un penitenciar românesc în dauna celorlalți deținuți. Potrivit documentului menționat, în penitenciarul Rahova (unde Arsene ar trebui să se adapteze) se află în prezent 1.297 de deținuți, dar capacitatea penitenciarului este de doar 1.093 de locuri. Așadar, reiese un deficit de 204 locuri (grad de ocupare - 118,7%, cu 8,2% peste media națională). În penitenciarul Focșani, prima destinație a lui Arsene, se află 405 deținuți pe numai 298 de locuri disponibile. Deci, deficit de 107 locuri (grad de ocupare - 135,9%, cu 25,4% peste media națională). Iar la penitenciarul Vaslui, a doua destinație a lui Arsene, sunt acum 735 de deținuți pe numai 481 de locuri. Un deficit de 254 de locuri (grad de ocupare - 152,8%, cu 42,3% peste media națională). Viața reală la pușcărie: deținut bolnav cu baston de mop Rapoartele de monitorizare ale APADOR-CH în penitenciarele românești arată că lucrurile stau mult mai rău decât imaginea cu cifre seci prezentată de ANP: supraaglomerare, mizerie, abuzuri. Astfel, potrivit raportului de monitorizare de anul acesta a penitenciarului Rahova, "la momentul vizitei erau custodiați 1.327 de deținuți, în timp ce capacitatea maximă de cazare conform standardelor legale este de 1.093 de deținuți, rezultând un grad de supraaglomerare de 121,4%". Așadar, peste gradul de ocupare mediu prezentat de ANP, de 110,5%. Condițiile medicale oferite la Rahova sunt minimale, arată raportul APADOR-CH: "Deținuții cu care am discutat susțin că nu le este restricționat accesul la serviciile medicale, că le este administrat tratament medicamentos, însă unii reclamă faptul că medicamentele pe care le primesc au o concentrație mică de substanță activă față de nevoile medicale pe care le au. Într-una dintre camere, un deținut se afla într-o stare fizică precară. Glezna piciorului drept era umflată și bandajată cu o fașă care nu fusese schimbată demult. Acesta se deplasa cu greutate într-un baston improvizat dintr-o coadă de mop. Cu toate că pentru persoanele cu dizabilități există o persoană desemnată drept însoțitor, deținutul respectiv a menționat că nu are o asemenea persoană care să-l însoțească și să îl asiste în afara camerei de detenție.”. Cu pungă anti-ploșnițe pe cap la Rahova Igiena în celule este la cote alarmant de joase, menționează raportul APADOR-CH: "Două dintre cele 12 camerele vizitate au prezentat urme severe de degradare și de îngrijire precară: pereți murdari, articole de mobilier deteriorate sau lipsă. (...) Cei mai mulți dintre deținuți s-au plâns de existența gândacilor și a ploșnițelor, unul dintre deținuți dormind pe masă cu o pungă de plastic pe cap ca să nu mai fie mușcat de insecte. Deținuții ne-au relatat că nu sunt probleme legate de furnizarea apei calde și că timpul alocat pentru distribuirea acesteia este suficient de mare pentru a permite tuturor deținuților din camere să folosească dușul. Țevile de apă sunt uzate și ruginite. Iar dușurile nu sunt dotate cu pară de duș, deținuții fiind nevoiți să folosească improvizații, precum PET-uri tăiate, pentru a se spăla. În toate băile se poate observa igrasia. Unele dintre grupurile sanitare au scurgeri și apa scursă băltește în mijlocul băii. În aceste cazuri deținuții improvizează pavele pe care să calce pentru a nu se uda. În camere nu sunt condiții adecvate pentru servirea mesei. Nu sunt scaune, astfel că deținuții mănâncă în pat sau așezați pe pat deasupra unei mese de dimensiuni mici.". Condiții foarte diferite, așadar, de imaginea creată de șeful ANP pentru autoritățile italiene. Filiera italiană - "vedetele", celule de lux Dar instanțele italiene au luat în considerare aceste discriminări pozitive oferite unor condamnați precum Arsene și Vâlcov. Și nici nu puteau face altfel, potrivit avocatului Cristian di Giusto, care i-a reprezentat pe Arsene, Vâlcov și alți români condamnați în România și care au ales "filiera italiană". „Procuratura română a inventat situații cu totul de detenție, mergând până la a susține că pentru acești subiecți (doar pentru Arsene și Vâlcov) ar fi adoptat un tratament diferit față de ceilalți deținuți, dedicându-le celule de detenție individuale sau cu cel mult un alt deținut. Acest lucru este însă neadevărat, întrucât Vâlcov, de exemplu, este în prezent deținut într-o celulă cu opt persoane și nu beneficiază de niciun tratament medical specific, așa cum fusese garantat. Din păcate, problema este de natură politică, deoarece judecătorul care se ocupă de cererea de extrădare nu are puterea de a investiga veridicitatea informațiilor primite de la parchetul străin... și, evident, devine extrem de dificil să scrii în hotărâre că autoritățile unei țări din UE au mințit în mod flagrant! Știu că sunt în curs de desfășurare activități (din partea organizațiilor pentru respectarea drepturilor deținuților români) menite să dovedească aceste fapte foarte grave.". "Nu este o stratagemă, ci un principiu de drept" Di Giusto se opune interpretării că cei condamnați în România și care au ales Italia ca loc de executare a pedepsei ar uza de o șmecherie. "Acest lucru nu este deloc adevărat. Fiecare caz are o istorie proprie, sunt mulți români care de-a lungul anilor au desfășurat activități economice în Italia sau în alte țări din UE. Opțiunea de a recunoaște sentința într-un alt stat decât România este strict personală și, așa cum s-a spus, este mai degrabă consecința unei serii de probleme structurale ale statului român care au rămas nerezolvate până în prezent, în ciuda numeroaselor solicitări, invitații și recomandări adresate României de către politica europeană. Până la urmă, interzicerea tratamentelor inumane și degradante este un principiu imuabil, confirmat de numeroase hotărâri judecătorești din întreaga Europă și cred că ar trebui să fim mai șocați dacă o țară membră nu respectă aceste interdicții și nu ia măsuri concrete pentru a rezolva problemele. (...) Nu este o stratagemă, ci mai degrabă un principiu de drept care poate fi folosit de oricine, indiferent de mediul social sau de capacitatea economică (au existat numeroase cazuri, mult mai multe decât cele , de subiecți complet necunoscuți presei românești cărora li s-a refuzat extrădarea în România din motive legate de condițiile de detenție, dar și de înrădăcinare). După cum se știe, în Italia există o comunitate numeroasă de origine română, ceea ce, în mod evident, le facilitează alegerea de a se muta definitiv în țara noastră și nu în altele.". ___________________________________ Acest articol a fost realizat cu sprijinul Journalismfund Europe.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră