marți 29 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Ramona Emilian

7300 articole
Ramona Emilian

Eveniment

Plaja de la Sulina, groapă de gunoi: 172 de saci de deșeuri au fost colectați de pe șase kilometri din Rezervația Deltei Dunării

Plaja Sulina este sufocată de gunoaie. Un număr de 172 de saci cu deşeuri constituite în principal din PET-uri de plastic şi ambalaje de metal au fost adunaţi de pe 6 kilometri de plajă la Sulina, între unitatea militară şi canalul Împuţita, zonă inclusă în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Plaja Sulina este sufocată de gunoaie Potrivit unei informări postată sâmbătă de Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) pe pagina sa de Facebook, la acţiunea de ecologizare care a fost desfăşurată joi, 29 august, au participat alături de salariaţi ai ARBDD din cadrul Comisariatului de Control Regional Sulina, Biroului Monitoring Zone Protejate, Centrului de Vizitare şi voluntari din cadrul Şcolii de vară organizată de Institutulu Naţional de Cercetare - Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD) la Sulina. Citește și: Mănăstire o întreabă pe Lasconi dacă a lucrat cu șeful SRI Radu Timofte după ce șefa USR a spus că vrea să știe dacă secretarul general adjunct al PNL a fost „colaborator al serviciilor”"Au fost colectaţi în total 172 de saci cu deşeuri în mare parte constituite din PET-uri, 60 kg de metal, etc., care au fost preluaţi şi transportaţi de către Societatea Comercială J.T. Grup S.R.L. la staţia de sortare din Sulina", menţionează sursa citată. Conform ARBDD, astfel de activităţi de ecologizare vor continua şi în lunile octombrie şi noiembrie

Plaja de la Sulina, groapă de gunoi: 172 de saci de deșeuri au fost colectați de pe șase kilometri din Rezervația Deltei Dunării
România are 4.743.018 pensionari care au primit în luna august pensii totale de aproape 10,7 miliarde de lei
Eveniment

România are 4.743.018 pensionari care au primit în luna august pensii totale de aproape 10,7 miliarde de lei

Cumulul pensiilor: 10,7 miliarde de lei. Un număr de 4.743.018 de pensionari era înregistrat în august 2024 în România, cu 1.704 mai puţini comparativ cu luna precedentă, iar pensia medie a fost de 2.252 de lei, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP). Cumulul pensiilor: 10,7 miliarde de lei Valoarea totală a drepturilor de pensie cuvenite s-a ridicat la 10,679 miliarde lei. Citește și: Mănăstire o întreabă pe Lasconi dacă a lucrat cu șeful SRI Radu Timofte după ce șefa USR a spus că vrea să știe dacă secretarul general adjunct al PNL a fost „colaborator al serviciilor”Din totalul pensionarilor, 619.257 aveau perioade lucrate în agricultură, pensia medie fiind de 633 de lei. Potrivit statisticilor CNPP, din totalul pensionarilor din sistemul public de pensii, numărul celor care s-au pensionat la limita de vârstă era de 3.811.040 de persoane, dintre care 2.186.852 femei, în timp ce pensia medie se situa la 2.510 de lei. Pensie anticipată au primit, în august 2024, un număr de 4.428 de persoane (3.148 de lei, pensie medie), pensie anticipată parţial 87.128 de persoane (2.285 de lei, pensia medie) şi pensie de invaliditate 391.201 de persoane (pensie medie de 948 lei), dintre care 44.945 de persoane pentru gradul I de invaliditate (817 lei, pensie medie). În aceeaşi lună, pensia de urmaş s-a acordat unui număr de 449.111 persoane (1.179 lei, pensia medie), în timp ce ajutor social au primit 110 pensionari (540 de lei, în medie).

GALERIE FOTO Sudul litoralului arată ca după tsunami: furtuna de vineri spre sâmbătă a produs distrugeri masive - plaje devastate, inundații, clădiri prăbușite, mașini luate de ape
Eveniment

GALERIE FOTO Sudul litoralului arată ca după tsunami: furtuna de vineri spre sâmbătă a produs distrugeri masive - plaje devastate, inundații, clădiri prăbușite, mașini luate de ape

Furtuna a provocat dezastru pe litoral. Peste 500 de apeluri care semnalau diverse situaţii de urgenţă înregistrate în urma fenomenelor meteo extreme înregistrate în judeţul Constanţa în cursul nopţii de vineri spre sâmbătă au fost înregistrate de către dispeceratul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) "Dobrogea". Furtuna a provocat dezastru pe litoral Potrivit unei informări transmise de reprezentanţii ISU "Dobrogea" al judeţului Constanţa, apelurile au fost înregistrate până la ora 6,00 a dimineţii. Citește și: Mănăstire o întreabă pe Lasconi dacă a lucrat cu șeful SRI Radu Timofte după ce șefa USR a spus că vrea să știe dacă secretarul general adjunct al PNL a fost „colaborator al serviciilor”Conform sursei citate, peste 300 de pompieri sunt se află în teren, cu 21 de mijloace de intervenţie, pentru înlăturarea efectelor negative produse de furtună. "Acţionăm pe raza judeţului Constanţa cu precădere în localităţile Chirnogeni, Comana, Amzacea, Pecineaga, Moşneni, 23 august, Mangalia, Neptun, Costineşti, Tuzla, Eforie, Agigea, Techirghiol, Valu lui Traian, Constanţa, Topraisar, Limanu", menţionează informarea transmisă de ISU. În urma fenomenelor meteo extreme produse în cursul nopţii nu au fost înregistrate victime. "Situaţia este în dinamică, colegii sunt în teren şi rămânem la datorie până la înlăturarea tuturor efectelor negative. Rugăm cetăţenii să rămână la adăpost, să nu iasă din casă decât dacă situaţia o impune", se mai afirmă în informarea transmisă de ISU "Dobrogea". Imagini ale dezastrului de pe litoral, postate pe pagina de Facebook Meteoplus (sursa: Facebook/Meteoplus)

Ministerul Justiției, suspectat că ar vrea să aibă acces informatic la dosarele din instanță, neagă interferența. CSM se retrage din domeniul just.ro
Eveniment

Ministerul Justiției, suspectat că ar vrea să aibă acces informatic la dosarele din instanță, neagă interferența. CSM se retrage din domeniul just.ro

Ministerul Justiţiei, despre breșele de securitate. Ministerul Justiţiei (MJ) transmite, vineri, după ce a primit o circulară de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în care se menţionează că instituţia doreşte să se autoexcludă din domeniul just.ro pe motiv că "au fost identificate vulnerabilităţi", că, până în prezent, nu ar fi fost semnalate breşe de securitate cu privire la informaţii sau proceduri judiciare. Ministerul Justiţiei, despre breșele de securitate Potrivit unui comunicat al MJ transmis vineri, în raport de circulara Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerul precizează că soluţia implementată în ceea ce priveşte toate sistemele aflate în dezvoltare la Ministerul Justiţiei (Dosarul Electronic Naţional, ECRIS IV virtualizat, ECRIS V) nu este una centralizată integral, ci de gestiune partajată, instituţia gestionând strict componente de infrastructură (de exemplu: pentru activităţi specifice de mentenanţă) fără a avea şi drept de acces la aplicaţiile şi serviciile specifice sistemului judiciar. Citește și: Mănăstire o întreabă pe Lasconi dacă a lucrat cu șeful SRI Radu Timofte după ce șefa USR a spus că vrea să știe dacă secretarul general adjunct al PNL a fost „colaborator al serviciilor” Accesul în aceste sisteme informatice este supus principiilor jurnalizării şi trasabilităţii, aceasta însemnând că orice accesare neautorizată este evidenţiată, înregistrată şi, după caz, alertată, menţionează sursa citată, care adaugă că, în ceea ce priveşte procesul de înrolare în domeniul just.ro, aceasta a demarat încă din anul 2015 fără a fi semnalate până în prezent "breşe de securitate" cu privire la informaţii sau proceduri judiciare, generate din culpa administratorului infrastructurii IT şi de comunicaţii de date, cu menţiunea că furnizorul serviciilor de internet este în continuare Serviciul de Telecomunicaţii Speciale. "Proiectul ECRIS V este esenţial pentru sistemul judiciar, iar Consiliul Superior al Magistraturii, alături de Ministerul Justiţiei şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, este partener în derularea acestuia. În acest context, Ministerul Justiţiei a consultat permanent CSM, încă de la momentul realizării analizei iniţiale pentru dezvoltarea viitorului sistem ECRIS V, arhitectura de tip centralizat fiind cea pentru care s-a optat în considerarea avantajelor unui sistem interoperabil, care poate asigura un sistem informatic judiciar unitar şi funcţional, aşa cum de altfel o cer şi prevederile art. 131 alin. (4) din Legea nr. 304 din 2022. Se asigură astfel o funcţionalitate ridicată, sunt reduse costurile de operare şi mentenanţă în cazul sistemului prin comparaţie cu soluţia păstrării la fiecare instanţă a serverelor, echipelor de operare şi mentenanţă proprii. Altfel spus, soluţia tehnică este expresia procesului de modernizare şi transformare digitală a sistemului judiciar, în scopul creşterii calităţii actului de justiţie privit ca serviciu public în beneficiul cetăţeanului", se precizează în comunicat. Măsura propusă de CSM Legat de măsura propusă de CSM, a autoexcluderii din domeniul just.ro, Ministerul Justiţiei spune că acest domeniu asigură servicii "esenţiale", cum ar fi serviciul de corespondenţă electronică (atât pentru utilizator, cât şi pentru instanţă), serviciul de mediere a accesului remote (VPN) la infrastructura IT şi de comunicaţii de date sau afişarea datelor pe portalul instanţelor de judecată www.portal.just.ro, resursă publică de interes major pentru cetăţenii beneficiari ai serviciului public oferit prin intermediul acestui portal. Ministerul Justiţiei apreciază ca "nefondată" afirmaţia cuprinsă în circulara CSM potrivit căreia "au fost identificate vulnerabilităţi", neprecizate/neidentificate în concret, sub aspect al mecanismelor tehnice şi/sau informatice de realizare efectivă, ca urmare a procesului de înrolare a echipamentelor din instanţe într-un sistem centralizat, administrat din exteriorul autorităţii judecătoreşti. "Orice potenţială vulnerabilitate identificată poate fi tratată şi aliniată atât principiilor de drept cât şi celor privind guvernanţa IT, în condiţiile în care proiectele respective au fost finanţate în considerarea contribuţiei nemijlocite a acestora la îndeplinirea unor jaloane din PNRR", arată sursa citată.

UE va instrui 75.000 de soldați ucraineni, dar nu pe teritoriul țării lor, ci "cât mai aproape posibil". România ar putea fi țara aleasă
Internațional

UE va instrui 75.000 de soldați ucraineni, dar nu pe teritoriul țării lor, ci "cât mai aproape posibil". România ar putea fi țara aleasă

UE instruiește mai mulți soldați ucraineni. Uniunea Europeană a respins cererea Kievului ca UE să instruiască soldaţi ucraineni în interiorul ţării devastate de război, dar îi va instrui cât mai aproape de teritoriul ucrainean, a declarat vineri şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell. UE instruiește mai mulți soldați ucraineni Josep Borrell a anunţat că UE va forma în jur de 75.000 de soldaţi ucraineni până la finele anului, cu 15.000 în plus faţă de obiectivul precedent, însă în afara teritoriului ucrainean. Citește și: Mănăstire o întreabă pe Lasconi dacă a lucrat cu șeful SRI Radu Timofte după ce șefa USR a spus că vrea să știe dacă secretarul general adjunct al PNL a fost „colaborator al serviciilor” „Miniştrii s-au pus de acord să ridice la 75.000 (de soldaţi) obiectivul” de formare de trupe ucrainene, a declarat Borrell, după o reuniune informală la Bruxelles a miniştrilor de externe din UE. „Unele state membre erau pregătite, alte reticente. În cele din urmă, am decis că instruirea va fi făcută cât mai aproape posibil de Ucraina, dar nu pe teritoriul ucrainean”, a spus el în faţa presei, deşi personal s-a declarat deschis ideii Kievului. Această formare „trebuie să fie mai scurtă şi adaptată nevoilor Ucrainei”, scop în care o „mică” celulă de coordonare ar putea fi înfiinţată la Kiev, a adăugat el. Nu există încă un acord formal deocamdată asupra acestui punct, mai multe state membre fiind reticente faţă de orice prezenţă militară a UE în Ucraina, chiar dacă este vorba de simpli instructori, a subliniat o sursă diplomatică. Kievul ceruse UE să ia în considerare ca o parte din instrucţie să aibă loc în interiorul Ucrainei, argumentând că ar fi mai rapid, mai eficient din punctul de vedere al costurilor şi mai facil logistic decât pe teritoriul UE. Însă mai multe ţări UE sunt reticente să desfăşoare trupe în interiorul Ucrainei, exprimând îngrijorări privind securitatea acestora şi întrebând dacă o astfel de mişcare nu ar deturna forţa ucrainene de la misiunea lor principală pentru a-i proteja pe instructori. Decizia de vineri nu ar împiedica membri individuali ai UE sau un grup dintre ei să antreneze soldaţi în interiorul Ucrainei. Franţa a cochetat cu o astfel de posibilitate în acest an, dar diplomaţi spun că nu există niciun semn că aceasta ar deveni o realitate în curând. Borrell, apel la ridicarea restricțiilor Borrell a lansat un nou apel la ridicarea restricţiilor impuse de occidentali cu privire la utilizarea armelor pe care le furnizează Kievului. Cu puţin înainte de debutul reuniunii, el a considerat „ridicole” temerile de escaladare formulate de ţările care refuză să ridice aceste restricţii, înainte de a le califica, după reuniune, drept „legitime”. „Cred că este ridicol să spunem că, permiţând vizarea unor ţinte în interiorul teritoriului rus, aceasta înseamnă a fi în război cu Moscova. Nu suntem în război cu Moscova”, a afirmat Borrell vineri dimineaţa. Aceste comentarii i-au atras criticile Berlinului. „Spre finalul mandatului său, declaraţiile dlui Borrell sunt din ce în ce mai stranii. Un lucru este clar: el vorbeşte din ce în ce mai puţin în favoarea Uniunii Europene, şi din ce în ce mai mult pentru el însuşi”, a indicat o sursă apropiată guvernului german. Mandatul lui Josep Borrell se va încheia în noiembrie sau decembrie, odată cu intrarea în funcţie a noii Comisii Europene. Borrell a pledat din nou pentru o accelerare a livrărilor de arme spre Ucraina de către ţările UE, după un apel făcut joi de ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba. În ce priveşte muniţiile, printre care obuzele de artilerie cerute cu insistenţă de Ucraina, Borrell a dat asigurări că UE a îndeplinit la sfârşitul lui august 65% din obiectivul său de a livra Kievului un milion de obuze înainte de sfârşitul anului. „Accelerăm tot mai mult, producând mai rapid. Industria îşi creşte capacitatea. Sper că până la finalul anului vom atinge ţinta”, a adăugat el.

Avionul F-16 ucrainean care s-a prăbușit ar fi fost doborât chiar de antiaeriana Kievului. Comandantul Forțelor Aeriene, demis de Zelenski
Internațional

Avionul F-16 ucrainean care s-a prăbușit ar fi fost doborât chiar de antiaeriana Kievului. Comandantul Forțelor Aeriene, demis de Zelenski

Comandantul Forţelor Aeriene din Ucraina, demis. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat vineri demiterea comandantului forţelor aeriene Mikola Oleşciuk, la o zi după prăbuşirea unui avion F-16 de fabricaţie americană livrat la Kievului. Comandantul Forţelor Aeriene din Ucraina, demis "Am decis sa-l înlocuiesc pe comandantul armatei aerului a forţelor armate ucrainene", a declarat Zelenski pe Telegram, după publicarea unui decret în acest sens pe site-ul preşedinţiei. Citește și: Mănăstire o întreabă pe Lasconi dacă a lucrat cu șeful SRI Radu Timofte după ce șefa USR a spus că vrea să știe dacă secretarul general adjunct al PNL a fost „colaborator al serviciilor” Ucraina a anunţat joi că un avion de luptă F-16, echipament militar valoros livrat recent de Occident, s-a prăbuşit în timp ce respingea un atac cu rachete ruseşti şi pilotul şi-a pierdut viaţa. Potrivit Statului Major ucrainean, avioanele F-16 au doborât patru rachete de croazieră ruseşti în timpul acestui atac, dar " în timpul apropierii de următoarea ţintă, comunicarea cu unul dintre avioane a fost pierdută". Atacurile deputatei Bezougla O deputată ucraineană, Mariana Bezougla, membră a Comisiei de apărare a Parlamentului, a declarat vineri că avionul F-16 a fost doborât din greşeală de un sistem antiaerian Patriot "din cauza unei coordonări slabe între unităţi". Într-un mesaj difuzat pe Telegram, ea a criticat joi "cultura minciunii" în cadrul comandamentului militar ucrainean şi faptul "că niciun general nu a fost pedepsit" şi "generalul Oleşciuk rămâne în funcţie". Ea a afirmat vineri că este "cel puţin a treia oară" când un avion ucrainean a fost doborât din greşeală de apărarea antiaeriană ucraineană. "Cele două incidente anterioare, care nu au implicat F-16, au fost atribuite oficial ruşilor", a remarcat ea. Mikola Oleşciuk promisese pe Facebook, vineri înainte de demiterea sa, să "descopere cauzele catastrofei aeriene" în care a fost implicat avionul F-16, dând asigurări că "nu ascunde nimic". El a acuzat-o pe Mariana Bezougla că doreşte să "discrediteze înalţi responsabili militari"şi SUA, care au conceput avioanele de luptă F-16 şi sistemele Patriot furnizate Kievului. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat pe 5 august că Ucraina a început să folosească avioane F-16 pentru operaţiuni în interiorul ţării, confirmând sosirea mult aşteptată a aeronavelor de luptă fabricate în SUA, la aproape doi ani şi jumătate de la invazia pe scară largă a Rusiei.

Un nou atac cu cuțitul în Germania, soldat cu cinci răniți. Atacul, care a avut loc într-un autobuz, nu a fost revendicat
Internațional

Un nou atac cu cuțitul în Germania, soldat cu cinci răniți. Atacul, care a avut loc într-un autobuz, nu a fost revendicat

Un nou atac în vestul Germaniei. O femeie de 32 de ani a înjunghiat mai multe persoane într-un autobuz la Siegen, în vestul Germaniei, şi a făcut cinci răniţi, a anunţat poliţia locală vineri seară. Un nou atac în vestul Germaniei Suspecta a fost arestată şi nu există dovezi ale unui "atac terorist", potrivit unui comunicat al poliţiei. Citește și: Mănăstire o întreabă pe Lasconi dacă a lucrat cu șeful SRI Radu Timofte după ce șefa USR a spus că vrea să știe dacă secretarul general adjunct al PNL a fost „colaborator al serviciilor” Prognosticul vital a trei dintre cele cinci victime este angajat, în timp ce una a fost grav rănită, iar cealaltă uşor. "În prezent nu există alt pericol", a asigurat poliţia. În jurul orei 19.40, la momentul atacului, "cel puţin alţi 40 de pasageri se aflau în autobuzul care mergea la sărbătorile oraşului Siegen", a precizat aceasta. Atentatul de la Solingen Acest atac vine într-un moment în care Germania este încă în stare de şoc din cauza atentatului de la Solingen. În timpul unui festival local, în urmă cu o săptămână, un sirian a atacat mulţimea cu un cuţit, făcând trei morţi şi opt răniţi. Acesta este un nou atac cu cuţitul în Germania, după ce ministrul de interne Nancy Faeser a anunţat joi interzicerea purtării de arme albe la evenimente publice precum festivaluri, evenimente sportive şi târguri, precum şi în mijloacele de transport pe distanţă lungă (trenuri, autocare). Marţi, poliţia a împuşcat un bărbat suspectat că ar fi atacat cu cuţite trecători la Moers, în vestul Germaniei.

Echipa României de volei masculin s-a calificat la Campionatul Mondial după o pauză de 43 de ani
Eveniment

Echipa României de volei masculin s-a calificat la Campionatul Mondial după o pauză de 43 de ani

Victoria echipei României de volei masculin. România s-a calificat la Campionatul Mondial de volei masculin din 2025, care va avea loc în Filipine, între 12 şi 28 septembrie, a anunţat, vineri seara, Federaţia Română de Volei pe site-ul său oficial. Victoria echipei României de volei masculin România revine după o pauză de 43 de ani la Campionatul Mondial, ultima ediţia la care a participat fiind cea din 1982, din Argentina. Citește și: Mănăstire o întreabă pe Lasconi dacă a lucrat cu șeful SRI Radu Timofte după ce șefa USR a spus că vrea să știe dacă secretarul general adjunct al PNL a fost „colaborator al serviciilor” Ediţia de anul viitor va fi prima cu 32 de echipe la start, Federaţia internaţională mărind numărul de la 24. Vor fi 8 grupe de câte patru echipe, primele două formaţii din fiecare grupă urmând să se califice în şaisprezecimile de finală. Filipine a anunţat că meciurile se vor juca la Araneta Colisem din Quezon City, cu o capacitate de 14.000 de locuri, şi în SM Mall of Asia Arena, din Pasay, cu o capacitate de 20.000 de locuri. Tot la Pasay se vor disputa şi fazele finale ale Mondialului. Tragerea la sorţi a grupelor Campionatului Mondial din Filipine va avea loc pe 24 septembrie 2024, la Manila. Conform regulamentului de calificare la Mondial, primele trei echipe de pe fiecare continent obţin biletele pe participare la Campionatul Mondial, plus echipa gazdă şi campioana mondială en titre. În aceste condiţii erau calificate iniţial: Filipine (ţara gazdă), Italia (campioana mondială), Polonia, Slovenia, Franţa (din Europa), Japonia, Iran, Qatar (Asia), Brazilia, Argentina, Columbia (America de Sud), SUA, Canada, Cuba (America de Nord şi Caraibe - NORCECA), Egipt, Algeria şi Libia (Africa). Ultimele 15 locuri au fost stabilite conform rankingului FIVB la 30 august 2024. România este pe locul 26 mondial şi a prins poziţia a 13-a dintre cele 15 locuri. Astfel, în ordinea clasamentului FIVB, s-au mai calificat: Germania, Serbia, Olanda, Ucraina, Belgia, Turcia, Cehia, Bulgaria, Portugalia, Finlanda, Tunisia, China, România, Chile şi Coreea de Sud. Federaţia Internaţională de Volei (FIVB) a anunţat că va face publică lista oficială a echipelor calificate pe 3 septembrie. Medaliile obținute Naţionala de volei masculin a României a urcat de patru ori pe podium la Campionatele Mondiale (locul 2 - 1956, 1966, locul 3 - 1960, 1962), iar de alte două ori s-a clasat pe locul 4. În 1980, România a cucerit singura medalie la Jocurile Olimpice. La Moscova, "tricolorii" obţineau medaliile de bronz, învingând în finala mică Polonia cu 3-1. Anul trecut, naţionala masculină a României a revenit în prim plan, terminând pe locul 7 la Campionatul European organizat în Israel, Macedonia de Nord, Bulgaria şi Italia. Campionatul European masculin se va organiza în 2026 în patru ţări, între care şi România. Confederaţia Europeană de Volei (CEV) a anunţat că România, Bulgaria, Finlanda şi Italia vor organiza turneul final. România este astfel calificată la EuroVolley 2026 şi va juca în grupa de la Cluj-Napoca. România a mai organizat o grupă de calificare la EuroVolley în 2021, la feminin, tot la Cluj-Napoca.

Rețeaua X (ex-Twitter), suspendată în Brazilia timp de 24 de ore. Elon Musk, furios, îl numește "dictator" pe judecătorul care a luat decizia
Eveniment

Rețeaua X (ex-Twitter), suspendată în Brazilia timp de 24 de ore. Elon Musk, furios, îl numește "dictator" pe judecătorul care a luat decizia

Rețeaua socială X, suspendată în Brazilia. Un judecător al Curţii Supreme din Brazilia a ordonat vineri suspendarea în Brazilia în termen 24 de ore a reţelei de socializare X, după o lungă dispută, provocând furia magnatului Elon Musk. Rețeaua socială X, suspendată în Brazilia "Libertatea de exprimare este fundamentul democraţiei şi, în Brazilia, un pseudo-judecător neales este pe cale de a o distruge din motive politice", a scris proprietarul platformei pe X (ex-Twitter). Citește și: Mănăstire o întreabă pe Lasconi dacă a lucrat cu șeful SRI Radu Timofte după ce șefa USR a spus că vrea să știe dacă secretarul general adjunct al PNL a fost „colaborator al serviciilor” Acesta este cel mai recent episod din lupta dintre Alexandre de Moraes, judecător al Tribunalului federal suprem (STF) şi figură a luptei împotriva dezinformării în Brazilia, şi miliardarul american. Intervine cu puţin mai mult de o lună înaintea alegerilor municipale care vor permite să se măsoare raportul de forţe dintre tabăra preşedintelui de stânga Luiz Inacio Lula da Silva şi dreapta, care a făcut din Elon Musk campionul său. Miercuri seară, judecătorul Moraes i-a dat platformei 24 de ore pentru a numi un reprezentant legal în ţară, sub pedeapsa "suspendării imediate a activităţilor reţelei sociale". X are în Brazilia 22 de milioane de abonaţi, potrivit estimării site-ului de specialitate DataReportal. După respingerea de către reţeaua de socializare a ultimatumului, s-a decis "suspendarea imediată, completă şi integrală a funcţionării +X Brasil Internet LTDA+ pe teritoriul naţional", potrivit hotărârii pronunţate de judecător. Magistratul a ordonat Agenţiei Naţionale de Telecomunicaţii (Anatel) să "adopte toate măsurile necesare" pentru ca această suspendare să intre în vigoare în 24 de ore în cea mai mare ţară din America Latină. El a cerut, de asemenea, giganţilor tehnologici Google şi Apple, precum şi furnizorilor de servicii de internet, "să introducă bariere tehnologice capabile să împiedice utilizarea aplicaţiei X" şi accesul la site-ul acesteia. Amenzi de 8.000 de euro Moraes a ameninţat cu amenzi de 50.000 de reali (aproximativ 8.000 de euro) pe zi persoanele care recurg la "subterfugii tehnologice" pentru a ocoli blocajul, precum utilizarea reţelelor private virtuale (VPN). Judecătorul a denunţat "încercarea" platformei X de a scăpa de "ordinea juridică şi puterea judiciară braziliană, pentru a instaura un climat de impunitate totală şi de +anarhie+ pe reţelele sociale braziliene, inclusiv în timpul alegerilor municipale din 2024". Într-un comunicat, Anatel a confirmat că a fost sesizată de Curtea Supremă, adăugând că va "pune în aplicare" deciziile sale. Judecătorul Moraes a blocat recent şi conturile Starlink, un furnizor de acces la internet prin satelit deţinut de Elon Musk, pentru a recupera suma amenzilor neplătite de X. Musk intensifică atacurile Omul de afaceri şi-a intensificat atacurile împotriva lui Alexandre de Moraes în această săptămână, numindu-l "dictator". "Cine se crede?", a reacţionat vineri preşedintele Lula, referindu-se la Elon Musk. "Orice cetăţean din orice parte a lumii care are investiţii în Brazilia este supus Constituţiei şi legilor braziliene", a declarat el la radioul local MaisPB. Pe 17 august, Elon Musk a anunţat închiderea birourilor X din Brasilia, lăsând totuşi serviciul disponibil pentru utilizatorii brazilieni. În numele luptei împotriva dezinformării, judecătorul a ordonat în ultimii ani blocarea conturilor unor figuri influente ale mişcării ultraconservatorilor brazilieni. Acest lucru s-a întâmplat în special după tentative ale unor susţinători ai fostului preşedinte de extremă dreapta Jair Bolsonaro (2019-2022), admirator al lui Elon Musk, de a discredita sistemul de vot electronic la alegerile câştigate de Luiz Inacio Lula da Silva în 2022. În aprilie, X a recunoscut că utilizatorii mai multor conturi blocate au reuşit să ocolească restricţiile. Conturile în cauză aparţin unor personalităţi conservatoare precum senatorul Marcos do Val, un fost aliat al lui Bolsonaro, potrivit poliţiei federale. Elon Musk face, de asemenea, în Brazilia obiectul unei anchete judiciare în afacerea "miliţiilor digitale", suspectate că au utilizat bani publici pentru a orchestra campanii de dezinformare în favoarea lui Bolsonaro şi apropiaţilor săi.

Secretarul general NATO aprobă ofensiva Ucrainei în Rusia: Soldaţii, tancurile şi bazele militare ruseşti sunt ţinte legitime în conformitate cu dreptul internaţional
Internațional

Secretarul general NATO aprobă ofensiva Ucrainei în Rusia: Soldaţii, tancurile şi bazele militare ruseşti sunt ţinte legitime în conformitate cu dreptul internaţional

Stoltenberg aprobă ofensiva ucraineană din Kursk. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că aprobă ofensiva ucraineană din regiunea Kursk din Rusia, invocând dreptul Ucrainei de a se apăra, într-un interviu acordat ziarului german Die Welt. Stoltenberg aprobă ofensiva ucraineană din Kursk "Soldaţii, tancurile şi bazele militare ruseşti sunt ţinte legitime în conformitate cu dreptul internaţional", a justificat şeful Alianţei Nord-Atlantice. Citește și: Mănăstire o întreabă pe Lasconi dacă a lucrat cu șeful SRI Radu Timofte după ce șefa USR a spus că vrea să știe dacă secretarul general adjunct al PNL a fost "colaborator al serviciilor" Dreptul la autoapărare al Ucrainei, care a fost invadată de Rusia în urmă cu mai bine de 900 de zile, "nu se opreşte la graniţă", a spus Jens Stoltenberg. Începută în august, spre surprinderea tuturor, această contraofensivă "nu a fost planificată cu NATO, iar Alianţa nu a jucat niciun rol", a adăugat el. Dar organizaţia va continua să sprijine Ucraina cu livrări de arme şi echipamente, "vitale" pentru a contracara invazia rusă, a mai precizat el. Germania, cel mai mare donator din UE Jens Stoltenberg a salutat, de asemenea, "angajamentul clar al Germaniei de a rămâne cel mai mare donator militar al Ucrainei în Europa şi al doilea la nivel mondial". Săptămâna trecută, guvernul german a fost criticat puternic pentru ajutorul militar acordat Ucrainei, care va fi redus în 2025. Cancelarul Olaf Scholz a negat orice dezangajare a ţării sale, care are a doua cea mai mare contribuţie după Statele Unite, dând asigurări că Kievul va continua să primească echipamentele militare de care are nevoie armata sa. În ciuda acestei ofensive în regiunea Kursk, Moscova continuă să câştige teren constant în regiunea ucraineană Doneţk, care rămâne epicentrul luptelor. Armata rusă a revendicat vineri capturarea a trei noi sate: Novojelan şi Kostiantinivka, în regiunea Doneţk, şi Sinkivka, în regiunea Harkov. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a recunoscut miercuri o situaţie "extrem de dificilă" pentru armata sa în apropiere de Pokrovsk, un important centru logistic de care soldaţii ruşi se află acum la mai puţin de zece kilometri distanţă

Putin nu mai vrea jurnaliști americani în Rusia, Moscova a anunțat că a interzis accesul a 92 de cetățeni americani pe teritoriul țării
Internațional

Putin nu mai vrea jurnaliști americani în Rusia, Moscova a anunțat că a interzis accesul a 92 de cetățeni americani pe teritoriul țării

Rusia, lista neagră: 92 de americani. Rusia a anunţat miercuri că a interzis accesul pe teritoriul său a 92 de cetăţeni americani, între care şi jurnalişti de la Wall Street Journal, New York Times şi Washington Post, acuzaţi că au difuzat "informaţii false" despre armata rusă care luptă în Ucraina. Rusia, lista neagră: 92 de americani "Intrarea în Rusia este blocată permanent pentru 92 de cetăţeni americani, reprezentanţi ai mediului de afaceri, personalităţi din domeniul cercetării şi culturii, jurnalişti şi mass-media" a declarat Ministerul rus de Externe într-un comunicat. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG Angajaţi ai publicaţiilor americane New York Times, Wall Street Journal şi Washington Post figurează pe această listă, care se adaugă la sancţiunile impuse deja de Rusia împotriva a sute de alţi cetăţeni americani şi ai altor ţări occidentale. Moscova îi acuză pe aceşti jurnalişti că sunt "implicaţi în producerea şi difuzarea de informaţii false despre Rusia şi forţele armate ruse" şi că participă la un "război hibrid declanşat de Washington". Lista celor 92 de persoane, publicată miercuri, include şi membri ai armatei, profesori universitari, directori de companii, politicieni şi membri ai sistemului de justiţie american. Relaţiile dintre Moscova şi Washington se află la cel mai scăzut nivel de la începutul ofensivei ruse în Ucraina în februarie 2022. Statele Unite sunt principalul susţinător militar şi financiar al Kievului. Statele occidentale au adoptat numeroase sancţiuni economice şi financiare împotriva Moscovei, care au vizat oficiali ruşi, sistemul său bancar, companiile sale aeriene şi o serie de alte sectoare ruseşti

Cea mai mare problemă a Ucrainei este că Occidentul se teme de "escaladare", spune ministrul de Externe de la Kiev: Problema nu e la resurse, e în cap
Internațional

Cea mai mare problemă a Ucrainei este că Occidentul se teme de "escaladare", spune ministrul de Externe de la Kiev: Problema nu e la resurse, e în cap

Temerea Ucrainei: aliații vor da înapoi? Ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba, a afirmat miercuri că cea mai mare problemă cu care se confruntă Kievul este faptul că, de teama escaladării cu Rusia, aliaţii săi se tem să aprobe politici noi de a susţine Ucraina. Temerea Ucrainei: aliații vor da înapoi? Remarcile sale vin la o zi după ce şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a spus că Occidentul 'se joacă cu focul' prin faptul că ia în considerare să permită Kievului să lovească în adâncime pe teritoriul Rusiei, el avertizând asupra riscului unui al treilea război mondial. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG „Chiar de la începutul invaziei pe scară largă, cea mai mare problemă cu care se confruntă Ucraina este dominaţia conceptului de escaldare în procesul decizional al partenerilor noştri”, a spus Kuleba într-o discuţie cu omologul său polonez Radoslaw Sikorski, transmisă în direct din Polonia. Kievul presează Occidentul să îi pună la dispoziţie rachete cu rază lungă de acţiune şi să autorizeze lovirea unor ţinte adânc în teritoriul Rusiei. De asemenea, vrea ajutor pentru doborârea de pe teritoriul unor state vecine a rachetelor ruseşti. „Războiul este întotdeauna despre o mulţime de logistică: bani, arme, resurse, dar problemele reale sunt întotdeauna aici, în cap”, a spus Kuleba. „Mulţi dintre partenerii noştri se tem să discute despre viitorul Rusiei (...) Acest lucru este foarte supărător pentru că, dacă noi nu vorbim despre viitorul sursei de ameninţare, atunci nu putem construi strategia”, a continuat el. Polonia pledează cauza Ucrainei La rândul său, Radoslaw Sikorski a afirmat că, în timp ce Rusia foloseşte arme cu rază lungă împotriva Ucrainei, aliaţii ar trebui „să lase Ucraina să lupte cu orice are, cu orice le-am livrat şi haideţi să le livrăm şi mai multe”. Ministrul polonez a mai spus că oamenii lui Donald Trump, fost preşedinte şi actual candidat republican la Casa Albă, au o idee despre cum să pună capăt războiului. „Unii dintre aceşti oameni spun că planul este să accelereze războiul ameninţându-l pe Putin cu escaladarea”, a declarat Sikorski. El a sugerat folosirea altor stimulente pentru oprirea războiului. "Ajutaţi-ne să-i convingem pe unii dintre aliaţii noştri europeni nu doar să extindă baza împrumutului pe baza activelor ruseşti îngheţate, dar să şi confiscăm activele agresorului şi să le dăm victimei agresiunii", a pledat ministrul polonez.

Gabriela Ruse, victorie mare la US Open: a învins-o în doar două seturi pe câștigătoarea Wimbledon-ului de anul acesta, Barbora Krejcikova
Eveniment

Gabriela Ruse, victorie mare la US Open: a învins-o în doar două seturi pe câștigătoarea Wimbledon-ului de anul acesta, Barbora Krejcikova

Victoria Gabrielei Ruse la US Open. Jucătoarea română de tenis Gabriela Ruse (122 WTA) s-a calificat miercuri în runda a treia a turneului US Open, ultimul de Mare Şlem al anului, după ce a trecut spectaculos de cehoaica Barbora Krejcikova (8 WTA, favorită nr. 8), câştigătoarea trofeului de la Wimbledon din acest an, în două seturi, 6-4, 7-5. Victoria Gabrielei Ruse la US Open Ruse (26 ani), venită din calificări, s-a impus după o partidă de o oră şi 46 de minute, în care a reuşit 8 aşi şi a comis trei duble greşeli, cehoaica având 6 aşi şi făcând 7 duble greşeli. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG În runda următoare, Ruse, care ajunge pentru prima dată în turul al treilea la un turneu de Mare Şlem, o va întâlni pe iberica Paula Badosa (29 WTA, favorită nr. 26). Krejcikova câştigase ambele confruntări de până acum cu Ruse, în 2019, în primul tur la Bucureşti,

Amendă uriașă pentru abandonarea pe stradă a unei pisici cu patru pui: 12.000 de lei
Eveniment

Amendă uriașă pentru abandonarea pe stradă a unei pisici cu patru pui: 12.000 de lei

Abandonul de animale este aspru amendat. O femeie din municipiul Reghin, care a abandonat o pisică cu patru pui, a fost amendată cu 12.000 de lei, a anunţat, miercuri, Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) Mureş. Abandonul de animale este aspru amendat Poliţiştii de la Biroul pentru Protecţia Animalelor au fost sesizaţi în urmă cu o săptămână despre abandonarea animalelor într-o cutie de carton, pe o stradă din municipiul Reghin. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG "În urma verificărilor efectuate, persoana în cauză a fost identificată, fiind vorba de o femeie de 27 de ani, din Reghin. Aceasta a fost sancţionată cu o amendă contravenţională în valoare de 12.000 de lei, conform Legii 205/2004", se arată într-un comunicat al IPJ Mureş. Conform aceleiaşi surse, pisicile sunt în prezent în siguranţă, într-un cabinet veterinar

Apele încep să fiarbă în Marea Chinei de Sud: Beijingul și Washingtonul se acuză reciproc de tentative de destabilizare
Internațional

Apele încep să fiarbă în Marea Chinei de Sud: Beijingul și Washingtonul se acuză reciproc de tentative de destabilizare

Tensiunile cresc între Beijing și Washington. China a avertizat Statele Unite împotriva oricărui sprijin pentru Filipine în Marea Chinei de Sud, în timp ce Washingtonul s-a angajat miercuri să-şi susţină aliaţii din regiune, în timpul unei întâlniri la nivel înalt la Beijing. Tensiunile cresc între Beijing și Washington "Statele Unite nu trebuie să folosească tratatele bilaterale ca pretext pentru a submina suveranitatea şi integritatea teritorială a Chinei, şi nici nu ar trebui să sprijine sau să tolereze acţiunile ilegale ale Filipinelor", i-a spus ministrul chinez de externe Wang Yi lui Jake Sullivan, consilierul pentru securitate naţională al lui Joe Biden, în timpul întrevederii lor, conform canalului chinez CCTV. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG Consilierul principal al lui Joe Biden, la rândul său, "a reamintit angajamentul Statelor Unite de a-şi apăra aliaţii din regiunea indo-pacifică", potrivit unei declaraţii publicate miercuri de Casa Albă. Sullivan şi-a exprimat, de asemenea, "îngrijorarea cu privire la acţiunile destabilizatoare ale Chinei împotriva activităţilor maritime legale ale Filipinelor în Marea Chinei de Sud", conform comunicatului executivului american. Folosind limbajul obişnuit al Statelor Unite pe această temă, el "a subliniat importanţa menţinerii păcii şi stabilităţii în Strâmtoarea Taiwan". Emisarul american a reiterat, totodată, "îngrijorările" americane cu privire la "sprijinul Chinei pentru industria de apărare rusă". Confruntări în Marea Chinei Tensiunile dintre Beijing şi Manila au escaladat în ultimele luni şi au fost marcate de o serie de confruntări în Marea Chinei de Sud, unde Beijingul revendică o mare parte din insule şi recife, în ciuda unei decizii a unei instanţe internaţionale care a respins în 2016 pretenţiile sale. Luni, China a anunţat că a luat "măsuri de control" după un nou incident cu nave filipineze în apropierea unui atol disputat din Marea Chinei de Sud, al patrulea într-o săptămână. Conform CCTV, Wang i-a spus interlocutorului său american că China este "ferm angajată să-şi protejeze suveranitatea teritorială şi drepturile maritime asupra insulelor din Marea Chinei de Sud". Japonia şi Filipine, doi aliaţi ai SUA, au dat vina pe Beijing pentru tensiunile din Marea Chinei de Sud, Tokyo numindu-l "cel mai mare perturbator" al păcii în Asia de Sud-Est. Vizita lui Jake Sullivan Vizita lui Jake Sullivan este prima a unui consilier de securitate naţională al Casei Albe în China după 2016. Conform Washingtonului, aceasta arată dorinţa de a menţine dialogul între cele două superputeri, exprimată în noiembrie 2023 în timpul unei întâlniri între Joe Biden şi preşedintele chinez Xi Jinping în California. Casa Albă a transmis că discuţiile de la Beijing au fost "sincere, substanţiale şi constructive". Statele Unite au reamintit, în timpul discuţiilor dintre Jake Sullivan şi Wang Yi, "importanţa unei comunicări regulate şi continue" la nivel militar. Discuţiile s-au axat pe posibile domenii de cooperare între cele două puteri rivale, în special lupta împotriva traficului de fentanil şi a schimbărilor climatice. În ceea ce priveşte alte probleme mai controversate între Washington şi Beijing, consilierul pentru securitate naţională a spus că administraţia Biden va continua să ia "deciziile necesare pentru a preveni utilizarea tehnologiilor militare americane avansate într-un mod care compromite securitatea noastră naţională". Statele Unite au luat o serie de măsuri care limitează accesul Chinei la anumite tehnologii avansate, spre supărarea Beijingului, care consideră că este o încălcare a regulilor comerciale internaţionale. Jake Sullivan a menţionat în cele din urmă cazul americanilor "reţinuţi fără motiv (în China) sau cărora li s-a interzis să părăsească ţara", spunând că subiectul este o "prioritate".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră