marți 29 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Ramona Emilian

7300 articole
Ramona Emilian

Internațional

Putin sfidează decizia Curții Penale Internaționale care prevede arestarea sa și vizitează Mongolia, țară care s-a angajat să coopereze cu CPI

În Mongolia, Putin poate fi arestat. Preşedintele rus Vladimir Putin a sosit luni în Mongolia, potrivit televiziunii ruse, marcând astfel prima sa deplasare într-o ţară membră a Curţii Penale Internaţionale (CPI) după emiterea unui mandat de arestare pe numele său. În Mongolia, Putin poate fi arestat Curtea Penală Internaţională şi autorităţile ucrainene au îndemnat Mongolia să-l aresteze pe Vladimir Putin, vizat de acest mandat pentru suspiciune de deportare ilegală a unor copii ucraineni în Rusia. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat cu toate acestea, săptămâna trecută, că preşedinţia rusă "nu are nici o îngrijorare" în legătură cu aceasta. "Desigur, toate aspectele vizitei au fost pregătite în mod minuţios", a adăugat Peskov. La fel ca alte state părţi ale Statutului de la Roma care a fondat CPI, Mongolia "are obligaţia de a coopera" cu aceasta, declarase un purtător al acestei jurisdicţii, Fadi el-Abdallah. Atunci când o ţară membră nu îşi îndeplineşte obligaţiile faţă de CPI, aceasta din urmă poate sesiza Adunarea statelor părţi care se reuneşte o dată pe an, dar ale căror eventuale sancţiuni se limitează strict la un avertisment verbal. În trecut, alţi indivizi ce făceau obiectul unui mandat de arestare al CPI, printre care fostul dictator sudanez Omar al-Beshir, s-au deplasat în ţări semnatare ale Statutului de la Roma fără să-şi facă griji. La rândul său, Mongolia a semnat Statutul de la Roma în anul 2000, înainte de a-l ratifica în 2002.

Putin sfidează decizia Curții Penale Internaționale care prevede arestarea sa și vizitează Mongolia, țară care s-a angajat să coopereze cu CPI
Rușii, cel mai mare avans teritorial în Ucraina în august 2024 după octombrie 2022
Internațional

Rușii, cel mai mare avans teritorial în Ucraina în august 2024 după octombrie 2022

Armata rusă avansează pe teritoriul Ucrainei. Forţele ruse au avansat în august 477 kmp în Ucraina, ceea ce reprezintă avansul lor lunar cel mai important din octombrie 2022, potrivit datelor care compilează deplasări revendicate şi confirmate furnizate de Institutul pentru studiul războiului (ISW). Armata rusă avansează pe teritoriul Ucrainei La rândul său, armata ucraineană a avansat rapid la începutul lui august în Rusia, în regiunea frontalieră Kursk, peste 1.100 kmp în două săptâmâni, aflându-se la mai puţin de 35 km de capitala regională. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj Trupele ruse au avansat în Ucraina într-un ritm de peste 15 kmp pe zi în august, în mare majoritate în regiunea Doneţk. Cea mai mare parte a acestor avansuri s-a realizat în direcţia importantului nod logistic Pokrovsk, de care armata rusă s-a apropiat duminică seară la mai puţin de 7 km. Ultima dată când Moscova a cucerit atât teritoriu într-o lună, în octombrie 2022, a fost în replică la o importantă contraofensivă ucraineană în jurul Harkov, într-o fază a conflictului în care linia frontului era mult mai mobilă decât astăzi. Expansiunea Moscovei De la începutul anului 2024, Moscova şi-a reluat expansiunea pe teritoriul ucrainean, cu avansuri suplimentare de 1.730 kmp. Este deja de trei ori mai mult decât în 2023, când avansurile sale, mai mici, au fost în plus anulate de contraofensivele ucrainene. Însă în aceste ultime luni trupele Kievului întâmpină dificultăţi în a contraataca pe propriul teritoriu. În 2024, numai în opt zile armata ucraineană a cucerit mai mult teren decât a cedat Rusiei, în general având avansuri foarte marginale de câţiva kilometri pătraţi. La 1 septembrie, Rusia ocupa 66.266 kmp din teritoriul ucrainean. Cu Crimeea, anexată în 2014, şi zonele din est deja sub controlul separatiştilor proruşi înainte de invazie, avansurile confirmate sau revendicate de Rusia reprezintă 18% din teritoriul Ucrainei din 2013.

Polițiștii de penitenciare vor pensii speciale mai mari și vor lua "cu asalt" sediile centrale ale PSD și PNL
Eveniment

Polițiștii de penitenciare vor pensii speciale mai mari și vor lua "cu asalt" sediile centrale ale PSD și PNL

Polițiștii din penitenciare acuză pensii inechitabile. Potrivit unui comunicat de presă al Federației Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, marţi, 03 septembrie 2024, poliţişti, militarii şi poliţiştii de penitenciare iau cu asalt sediile centrale ale PSD şi ale PNL Polițiștii din penitenciare acuză pensii inechitabile "Coaliţia PSD - PNL alege să îşi bată joc de rezerva militară a ţării, iar acest lucru este inacceptabil. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj În data de 03.09.2024, începând cu ora 10:30, poliţiştii, militarii şi poliţiştii de penitenciare iau cu asalt sediile centrale ale Partidului Social Democrat (PSD) şi ale Partidului Naţional Liberal (PNL) din România, cerând actualizarea urgentă a pensiilor militarilor rezervişti pentru a corespunde nivelurilor salariale ale personalului militar activ. Ca şi în rândul pensiilor civile, există inechităţi majore şi între pensionarii militari, despre care clasa politică omite cu intenţie să vorbească. Deşi în discursul lor politic, atât şeful PSD, Marcel Ciolacu, cât şi şeful PNL, Nicolae Ciucă, manifestă interes pentru militarii rezervişti, în realitate, cei doi lideri politici nu dau doi bani pe poliţişti, militari şi pe poliţiştii de penitenciare, fiind interesaţi doar de satisfacerea intereselor camarilei de partid. Federaţia Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (FSANP) subliniază că inechităţile dintre pensionarii militari sunt inacceptabile, având în vedere că rezerviştii sunt chemaţi la luptă în timp de război. Cu o conflagraţie la graniţa României, nu este normal ca statul să menţină asemenea disparităţi în rândul pensionarilor militari, deoarece actualii militari rezervişti au servit ţara cu onoare şi demnitate şi merită să fie trataţi cu respectul pe care l-au câştigat." Lipsa "valorii acordate apărării" Poliţiştii, militarii şi poliţiştii de penitenciare îşi exprimă, de asemenea, frustrarea faţă de lipsa de valoare acordată apărării, securităţii şi ordinii publice a ţării de către politicienii care urmăresc mai mult interesul propriu, decât pe cel al alegătorilor. Cosmin Dorobanţu, preşedintele sindicatelor din penitenciare afirmă: "Nu poţi să-ţi baţi joc de armată! Onoarea şi demnitatea armatei sunt călcate în picioare de politicienii corupţi care nu apreciază sacrificiile făcute de forţele armate, de oamenii legii care luptă împotriva criminalităţii, în ciuda unor legi care sprijină mai mult infractorii decât victimele fărădelegilor." Federaţia Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (FSANP) consideră că decăderea în curs a armatei române este un rezultat direct al neglijării statului şi cere Guvernului Români să ia măsuri imediate pentru a rezolva problema oamenilor care, la ordin, ar putea să lupte pentru ţară. "Coaliţia PSD - PNL alege să îşi bată joc de rezerva militară a ţării, iar acest lucru este inacceptabil. Cerem ca pensiile militarilor rezervişti să fie actualizate pentru a reflecta adevărata valoare a serviciului militar pentru România!", declară Cosmin Dorobanţu, preşedintele FSANP.

Fantastica poveste a delfinului alb bănuit că spiona pentru Rusia în apele norvegiene. Beluga Hvaldimir a fost găsită moartă
Internațional

Fantastica poveste a delfinului alb bănuit că spiona pentru Rusia în apele norvegiene. Beluga Hvaldimir a fost găsită moartă

Beluga, spion al Rusiei, găsită moartă. O belugă care era suspectată de spionaj în favoarea Rusiei după ce a fost descoperită în apele norvegiene în urmă cu cinci ani a fost găsită moartă, potrivit organizaţiei non-profit care a monitorizat balena. Beluga, spion al Rusiei, găsită moartă Trupul lui Hvaldimir - o combinaţie între cuvântul norvegian pentru "balenă" ("hval") şi prenumele preşedintelui rus Vladimir Putin - a fost văzut în timp ce plutea în derivă în apele mării de un tată şi un fiu care pescuiau în sudul Norvegiei în weekendul care tocmai s-a încheiat, a raportat radioteleviziunea publică norvegiană NRK. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj "Hvaldimir nu a fost doar o balenă beluga; el a fost un far al speranţei, un simbol al conexiunii şi un memento al legăturii profunde dintre oameni şi lumea naturală", au declarat reprezentanţii ONG-ului Marine Mind pe reţelele de socializare. "Echipament St.Petersburg" Hvaldimir purta un harnaşament care părea să fie un suport pentru o cameră video de mici dimensiuni atunci când a fost găsit pentru prima dată în 2019 în proximitatea insulei Ingoya din nordul Norvegiei, la o distanţă de aproximativ 300 de kilometri de graniţele maritime ale Rusiei. Pe harnaşamentul său fixat în jurul capului, care i-a fost îndepărtat de o echipă de biologi marini, era ştampilat textul "Echipament St. Petersburg", scris în limba engleză. Acest mascul de belugă era foarte interesat de oameni şi reacţiona la semnalele făcute cu ajutorul mâinilor, ceea ce determinat Serviciul norvegian de informaţii interne să presupună că animalul fusese ţinut în captivitate în Rusia în cadrul unui program de cercetare înainte să ajungă în apele teritoriale ale Norvegiei. Moscova păstrează tăcerea Moscova nu a făcut niciodată declaraţii oficiale în legătură cu speculaţiile despre Hvaldimir. "Este absolut îngrozitor", a declarat pentru NRK biologul marin Sebastian Strand, care a colaborat cu Marine Mind. "Se pare că se afla într-o stare bună până vineri, aşadar va trebui să ne dăm seama ce s-a întâmplat în acest caz", a adăugat el. Nicio leziune externă majoră nu era vizibilă pe trupul animalului, iar cauzele morţii sale nu sunt deocamdată cunoscute, a mai spus Sebastian Strand. După ce a petrecut trei ani coborând încet din nordul Norvegiei, Hvaldimir s-a îndreptat în 2023 spre sud dintr-un motiv necunoscut. "Nu ştim de ce se mişcă atât de repede în acest moment", mai ales că "se îndepărtează de mediul său natural", a subliniat atunci acelaşi biolog marin. Delfinul alb sau beluga trăieşte în mod tradiţional mult mai la nord, în apropiere de Groenlanda, sau în apele arctice ruse sau norvegiene. Marea Barents şi Atlanticul de Nord sunt zone strategice pentru Marinele ţărilor occidentale şi ruse, o zonă de contact obişnuită pentru submarinele acestora

Guvernul a reușit să oficializeze donația unui sistem Patriot către Ucraina. Este nevoie și de votul Parlamentului
Eveniment

Guvernul a reușit să oficializeze donația unui sistem Patriot către Ucraina. Este nevoie și de votul Parlamentului

Guvernul oficializează donația unui sistem Patriot. Guvernul a adoptat, luni, proiectul de lege privind donarea unui sistem de rachete sol-aer Patriot către terţi. Guvernul oficializează donația unui sistem Patriot Proiectul de lege va fi transmis Parlamentului în regim de urgenţă, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj "Executivul a aprobat şi va trimite la Parlament, în regim de urgenţă, un proiect de lege care completează Legea 222/2017 privind capabilitatea de apărare aeriană cu baza la sol. Concret, proiectul prevede că un sistem de rachete sol-aer Patriot face obiectul unor acte de donaţie către terţi. După adoptarea legii de către Parlament, Guvernul va putea emite hotărârea care va face operativ actul de donaţie. Tot Executivul este împuternicit să reconstituie capabilitatea de apărare sol-aer a ţării din bugetul alocat Ministerului Apărării Naţionale", a spus Mihai Constantin, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Palatul Victoria.

Putin, umor involuntar: Occidentul îi persecută pe jurnaliștii ruși. În Rusia, jurnaliștii sunt liberi, trebuie doar să respecte legislația
Internațional

Putin, umor involuntar: Occidentul îi persecută pe jurnaliștii ruși. În Rusia, jurnaliștii sunt liberi, trebuie doar să respecte legislația

Putin acuză: Occidentul persecută jurnaliștii ruși. Occidentul îi persecută în mod deschis pe jurnaliştii ruşi, a acuzat preşedintele Vladimir Putin în declaraţii publicate luni, la câteva zile după ce Moscova a interzis accesul pe teritoriul Rusiei a zeci de jurnalişti americani. Putin acuză: Occidentul persecută jurnaliștii ruși "Pentru a se ascunde de fapte incomode, de informaţii veridice, Occidentul, care se consideră standardul libertăţii, a lansat o persecuţie deschisă împotriva corespondenţilor ruşi", a declarat Putin în ajunul vizitei sale în Mongolia pentru ziarul local Onoodor, conform unei transcrieri publicate pe site-ul Kremlinului. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj Declaraţiile sale au loc după ce Moscova a anunţat miercuri că interzice accesul în Rusia a 92 de cetăţeni americani, între care jurnalişti, avocaţi şi directori ai unor firme militare-industriale cheie, din cauza a ceea ce a descris ca fiind poziţia rusofobă a Washingtonului. Libertatea presei în Rusia Putin a afirmat, totodată, că presa este liberă în Rusia. "Singura condiţie pentru ei este respectarea legislaţiei ruse", a spus liderul de la Kremlin. "Corespondenţii străini acreditaţi în ţara noastră ar trebui să înţeleagă acest lucru", a mai spus el. Rusia a acuzat deseori ţările occidentale că impun restricţii neloiale presei sale din străinătate, inclusiv interdicţii pentru unele instituţii de presă susţinute de stat. Putin a declarat pentru ziarul mongol Onoodor că jurnaliştii ruşi se confruntă cu "cenzura directă" în aproape toate ţările occidentale. "Singurul lucru pe care îl face presa noastră este să transmită în mod convingător punctul de vedere al Rusiei asupra problemelor şi evenimentelor actuale care au loc în lume", a mai spus Putin. În mai, Parlamentul rus a adoptat un proiect de lege care le oferă procurorilor puterea de a închide birourile de presă străine de la Moscova dacă o ţară occidentală a fost "neprietenoasă" cu presa rusă. Washingtonul a impus sancţiuni împotriva unor posturi de televiziune de stat ruseşti, despre care spune că au răspândit dezinformare pentru a susţine războiul Rusiei în Ucraina.

Pensionara cu pensie de 280.000 de lei care conduce Avocatul Poporului nu se mai poate ascunde: trebuie să ia o decizie în privința inechităților cauzate de recalcularea pensiilor
Eveniment

Pensionara cu pensie de 280.000 de lei care conduce Avocatul Poporului nu se mai poate ascunde: trebuie să ia o decizie în privința inechităților cauzate de recalcularea pensiilor

Inechitățile recalculării pensiilor: Avocatul Poporului sesizat. Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) a anunţat, luni, că a sesizat Avocatul Poporului cu privire la inechităţile create de Legea 360/2023 privind sistemul public de pensii. Inechitățile recalculării pensiilor: Avocatul Poporului sesizat Potrivit unui comunicat al AUR, legea ar fi tăiat pensiile pentru aproximativ un milion de pensionari, în special pentru cei care au muncit în condiţii deosebit de periculoase şi pentru persoanele cu dizabilităţi. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj "Legea a reuşit, în primul rând, să isterizeze oamenii. Şi cei care au câştigat sunt speriaţi că sumele pe care urmează să le câştige, nu cumva să trebuiască să le pună deoparte în caz că sunt nevoiţi să le dea înapoi. Este o nesiguranţă anormală dată de o lege organică. O lege care ar fi trebuit să creeze siguranţă şi nu creează. Aşa-zisele reglări de inechităţi nu au fost reglate, au fost create mult mai multe. Iar nesiguranţa asta demonstrează incapacitatea unor guvernanţi, care s-au apucat să facă o lege fără să aibă habar despre ce este vorba. Nu au noţiunile de bază, nu cunosc o serie de elemente care ar fi trebuit să stea la originea acestei elaborări şi care au fost încălcate sau ignorate. Nu este normal aşa ceva. Pensionarii sunt trimişi la Casele de Pensii să facă contestaţie. Casa de Pensii nu a rezolvat niciodată o problemă. Când te duci la Casa de Pensii eşti anunţat că toate sunt bune, şi în scris şi verbal. În instanţă nu se pot reprezenta toţi singuri", a declarat Dorina Barcari, propunerea AUR pentru Ministerul Forţei de Muncă şi Pensiilor, din faţa instituţiei Avocatului Poporului, citată în comunicat. AUR va solicita modificarea legii AUR spune că va solicita în plenul Parlamentului modificarea legii. "Am arătat că este încălcat flagrant dreptul de legiferare, în primul rând principiul bicameralismului, întrucât forma adoptată de Senat diferă substanţial de forma care a fost adusă în Camera Deputaţilor. Vorbim de încălcarea principiului neretroactivităţii legii. Pentru unii s-a făcut "dreptate". Este, de fapt, o altă inechitate, pentru cei cu pensii mari, pentru că pensiile au fost indexate fără să fie recalculate şi creată o echitate socială. Pe de altă parte, pentru mulţi oameni, din zona celor încadraţi în condiţii speciale de muncă, precum persoanele cu dizabilităţi, remarcăm caracterul retroactiv al legii şi, mai mult, discriminarea între anumite categorii de pensionari. Marcel Ciolacu face o confuzie gravă între ce înseamnă drept câştigat pe zonă de contributivitate şi asistenţă socială şi beneficiile sociale. Vorbim de o lege şi de nişte drepturi care au fost acordate în baza unui calcul pe care nimeni nu îl cunoaşte. Ce ne promit ei acum sunt anumite beneficii sociale. Oamenii trebuie să înţeleagă că aceste beneficii pot fi tranzitorii. Tot ce înseamnă asistenţă socială şi beneficii sociale înseamnă un colac de salvare, nu o barcă de croazieră pe care te plimbi toată viaţa", a declarat deputatul AUR Antonio Andruşceac, de asemenea citat în comunicat.

Varșovia vrea să aibă dreptul de a doborî rachete rusești deasupra Ucrainei, dacă acestea se îndreaptă spre teritoriul Poloniei
Internațional

Varșovia vrea să aibă dreptul de a doborî rachete rusești deasupra Ucrainei, dacă acestea se îndreaptă spre teritoriul Poloniei

Polonia vrea să doboare rachetele ruseşti. Ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski a declarat că Varşovia ar trebui să aibă dreptul de a doborî rachetele ruseşti care îi ameninţă teritoriul în timp ce acestea se află încă în spaţiul aerian al Ucrainei. Polonia vrea să doboare rachetele ruseşti Declaraţiile şefului diplomaţiei poloneze, publicate luni în Financial Times (FT), survin la o săptămână după ce un "aparat de zbor" - probabil o dronă rusă de origine iraniană Shahed - a pătruns pe teritoriul Poloniei, ţară membră NATO şi aliat al Kievului, în momentul atacurilor masive ruseşti din Ucraina vecină. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj Dispărută de pe radar, drona nu a fost încă găsită. Cel puţin alte două cazuri de rachete ruseşti care au intrat pe teritoriul polonez au fost raportate în trecut de Varşovia. Luni, în urma unui nou val de atacuri masive ale Rusiei împotriva Ucrainei, forţele aeriene poloneze şi-au ridicat din nou avioanele de la sol. Responsabilitatea de a se apăra "A fi membru NATO nu înlocuieşte responsabilitatea fiecărei ţări de a-şi proteja propriul spaţiu aerian - este datoria noastră constituţională", a declarat Sikorski pentru FT. "Sunt de părere că, atunci când rachete ostile sunt pe punctul să intre în spaţiul nostru aerian, ar fi legitim să ne apărăm, deoarece odată ce au intrat în spaţiul nostru aerian, riscul ca resturile să rănească pe cineva creşte", a mai spus el. În opinia şefului diplomaţiei poloneze, Kievul este în favoarea unor astfel de operaţiuni. "Ucrainenii ne-au spus: sunteţi bineveniţi", a mai spus el pentru FT. Radoslaw Sikorski a discutat în martie acest subiect cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, însă, potrivit unui important oficial al organizaţiei, acesta din urma "i-a reamintit că NATO şi-a sporit considerabil vigilenţa şi şi-a întărit poziţiile pe flancul estic al Alianţa, în special în Polonia". NATO se teme că o astfel de măsură ar putea conduce la o mai mare implicare a Alianţei în războiul ruso-ucrainean.

A murit din cauza vinului, deși nu a băut un strop: monoxidul de carbon emanat de damigene, în beci, a ucis-o când punea murături
Eveniment

A murit din cauza vinului, deși nu a băut un strop: monoxidul de carbon emanat de damigene, în beci, a ucis-o când punea murături

Vinul din beci poate să ucidă. O femeie în vârstă de 39 de ani, din localitatea Focuri, a murit, luni, din cauza monoxidului de carbon emanat de vinul din beciul în care a căzut în timp ce punea murături alături de soţul său. Vinul din beci poate să ucidă "Două persoane, care puneau murături, au căzut în beciul în care era depozitat vin. Una dintre victime, un bărbat, a fost extrasă de cetăţeni, iar cealaltă victimă, femeia, a fost găsită inconştientă." Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj "La locul solicitării s-a deplasat Detaşamentul 1 de Pompieri Iaşi cu o autospecială de intervenţie cu cinci militari, două ambulanţe de prim ajutor calificat, o ambulanţă de la SAJ Iaşi, ESA SMURD Iaşi şi SVSU al comunei Focuri. Bărbatul a fost preluat de către echipajul medical SAJ pentru a fi transportat la elicopter. Doi militari echipaţi cu aparate de respirat au intrat în beci şi au scos cea de-a doua victimă, femeie, aflată în stare de inconştienţă şi au început protocolul de resuscitare", a declarat Georgică Onofreiasa, purtătorul de cuvânt al ISU Iaşi. Bărbatul era conștient Coordonatorul UPU-SMURD Iaşi, dr. Diana Cimpoeşu, a spus că bărbatul a fost găsit conştient, uşor confuz, dar nu ştia să precizeze cu exactitate de când era în beci. "Prezenta dispnee, sindrom emetizant, fără mărci traumatice vizibile. A fost preluat şi transportat cu elicopterul la UPU de la Spitalul "Sf. Spiridon" Iaşi, cu diagnosticul de intoxicaţie cu monoxid de carbon. Femeia a fost găsită în stop cardio-respirator, cu semne de moarte instalate (midriază fixă bilaterală, rigiditate cadaverică, lividităţi cadaverice, tegumente reci, cianotice), pentru care s-a declarat decesul, pacienta neavând indicaţie de resuscitare. La faţa locului a fost prezentă şi Poliţia Criminalistică", a precizat dr. Cimpoeşu.

Cancelarul Scholz, îngrozit de extrema dreaptă, cere coaliții fără AfD în Turingia și Saxonia: AfD face rău Germaniei
Internațional

Cancelarul Scholz, îngrozit de extrema dreaptă, cere coaliții fără AfD în Turingia și Saxonia: AfD face rău Germaniei

Scholz cere coaliții politice fără AfD. Cancelarul german Olaf Scholz a cerut luni "tuturor partidelor democratice" să formeze "guverne stabile fără extrema dreaptă" în landurile Turingia şi Saxonia, unde AfD a obţinut scoruri record în alegerile de duminică. Scholz cere coaliții politice fără AfD "AfD face rău Germaniei. Slăbeşte economia, divizează societatea şi distruge reputaţia ţării noastre", a declarat liderul social-democrat într-un mesaj postat pe Facebook, descriind rezultatele alegerilor ca fiind "amare". Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj În Turingia, AfD a fost chiar cel mai votat partid, cu 32,8% din voturi, faţă de 23,4% la alegerile anterioare, din 2019, şi va avea astfel 32 de mandate, cu zece mai mult decât atunci. În Saxonia, AfD s-a clasat pe locul al doilea, cu 30,6% din voturi, puţin sub Uniunea Creştin-Democrată (CDU), care a obţinut 31,9%. Triumful AfD în Turingia - primul al unui partid de extremă dreapta din Germania după cel de-Al Doilea Război Mondial - a avut loc sub conducerea lui Bjorn Hocke, şeful vizibil al celei mai radicale aripi a grupării, care are două condamnări pentru folosirea de sloganuri naziste. Partidul Social Democrat (SPD) al lui Scholz a avut 6,1% în Turingia şi 7,3% în Saxonia, în timp ce soarta celor doi parteneri de coaliţie a fost şi mai rea. FDP a scăzut sub pragul de 5% în cele două landuri şi, prin urmare, va rămâne în afara celor două parlamente regionale. Verzii au avut aceeaşi soartă în Turingia şi au fost salvaţi cu 5,1% în Saxonia. Unele sondaje înaintea alegerilor susţineau că SPD ar urma să nu mai prindă parlamentele regionale, lucru care a fost totuşi evitat. "Deşi rezultatele sunt amare pentru noi, lupta a meritat şi pentru că cele mai proaste predicţii despre SPD nu s-au adeverit", a spus Scholz. Formarea dificilă a guvernului Formarea unui guvern în cele două landuri va fi dificilă, deoarece, din cauza slăbiciunii SPD şi a Verzilor şi a dispariţiei FDP, CDU va trebui să caute acorduri cu BSW, un nou partid, condus de Sahra Wagenkneckt, care a apărut dintr-o scindare a Stângii, iar în Turingia probabil şi un fel de cooperare cu Stânga. Principiul CDU, stabilit într-o rezoluţie a unui congres al partidului, este de a nu forma coaliţii nici cu AfD, nici cu Stânga. Executivul plăteşte pentru nemulţumirea unei părţi a opiniei publice, alimentată de inflaţie sau de tranziţia ecologică pe care guvernul încearcă să o pună în aplicare, sub impulsul verzilor. Disputele continue din cadrul acestei echipe tripartite de la guvernare nu fac decât să-i alimenteze nepopularitatea. "Aceasta este o palmă foarte dură pentru întregul guvern şi în special pentru Scholz", a declarat pentru AFP Marianne Kneuer, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Tehnică din Dresda. Pe lângă deruta anunţată de sondaje, a existat impactul atacului care a ucis trei persoane la sfârşitul lunii august în Solingen (vest). Presupusul făptaş, un refugiat sirian în vârstă de 26 de ani, ar fi trebuit să fie expulzat, ceea ce a reaprins dezbaterea privind imigraţia.

Ciolacu, eșec oficial cu Victor Negrescu: a anunțat că o propune pentru poziția de comisar european pe Roxana Mînzatu, europarlamentar PSD cu profil tehnocrat
Eveniment

Ciolacu, eșec oficial cu Victor Negrescu: a anunțat că o propune pentru poziția de comisar european pe Roxana Mînzatu, europarlamentar PSD cu profil tehnocrat

Funcţia de comisar european, propunerea României. Premierul Marcel Ciolacu a declarat luni că o va propune pe Roxana Mînzatu pentru funcţia de comisar european din partea României. Funcţia de comisar european, propunerea României "Am avut mai multe discuţii telefonice. Acum voi merge la Guvern şi voi face nominalizarea pentru viitorul comisar european în persoana doamnei Roxana Mînzatu, urmând să continui discuţiile cu preşedinta Comisiei Europene pentru a închide şi portofoliul", a spus Ciolacu la Palatul Parlamentului, după ce s-a întâlnit cu parlamentarii PSD. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj Ciucă: sunt soluții mai bune Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a declarat, luni, în legătură cu posibilitatea nominalizării europarlamentarului Roxana Mînzatu în calitate de comisar european din partea României, că sunt soluţii şi mai bune în acest sens, adăugând, ulterior, că se va pronunţa după ce ţara noastră va afla ce portofoliu va primi în Comisia Europeană. "Sunt soluţii şi mai bune", a spus Ciucă, înaintea şedinţei grupurilor parlamentare reunite ale PNL. După şedinţă, liderul PNL a precizat că nu poate să se pronunţe până nu se va cunoaşte ce portofoliu de comisar european va obţine România. "Eu nu ştiu pentru ce portofoliu. Atât timp cât nu avem un portofoliu comunicat, nu pot să mă pronunţ", a adăugat Ciucă, întrebat de această temă. Portofoliile vizate de PNL Nicolae Ciucă a spus că PNL vizează portofoliul de extindere sau pe cel de agricultură. "Am propus portofoliu de extindere, pentru că România trebuie să-şi consolideze rolul de pilon în regiune pentru tot ceea ce înseamnă obiectivele noastre la acest capitol. Şi, de asemenea, este o opţiune foarte bună, portofoliul pe agricultură, pentru că ştim cu toţii care sunt problemele fermierilor din România, problemele legate de schimbările climatice şi modul în care au afectat producţia agricolă, cel puţin în ultimii ani, motiv pentru care consider că un portofoliu pe agricultură ar fi mult mai relevant decât cel pentru piaţa internă", a adăugat Ciucă. Potrivit acestuia, nu există o propunere în coaliţie, pentru că deocamdată nu se ştie ce portofoliu primeşte România. "Nu există (o propunere în coaliţie - n.r.), pentru că deocamdată nu ştim ce portofoliu primim şi ne grăbim să avem aceste nominalizări. Fiecare dintre noi putem să facem nominalizări, dar mi se pare absolut normal să avem o nominalizare... Am avut o discuţie săptămâna trecută în coaliţie şi am discutat aceste aspecte. Partidul Social Democrat doreşte portofoliu pentru piaţă internă, noi dorim celelalte două portofolii, unul dintre ele până la urmă trebuie să revină şi ţării noastre şi în momentul în care avem portofoliul putem să ne pronunţăm clar pe numele comisarului", a arătat liderul PNL. Vicepreședintele PNL despre Mînzatu Vicepreşedintele PNL Florin Roman a afirmat, la rândul său, că Roxana Mînzatu a fost "un parlamentar cu profil de tehnocrat, un bun profesionist". "Am cunoscut-o pe doamna Mînzatu ca parlamentar. Nu a fost un parlamentar extrem de vizibil, dar a fost, şi o spune un liberal care ştiţi foarte bine că nu simpatizează PSD, a fost un parlamentar cu profil de tehnocrat, un bun profesionist", a adăugat Florin Roman. Negrescu și paritatea de gen Europarlamentarul PSD Victor Negrescu a declarat luni că preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ar fi cerut o femeie din partea României pentru funcţia de comisar european. Victor Negrescu a fost întrebat, la Palatul Parlamentului, dacă mai figurează printre propunerile pentru funcţia de comisar european din partea României. "Îi mulţumesc prim-ministrului pentru faptul că a menţionat în ultimele trei săptămâni numele meu. După cum ştiţi, România nu a formulat nicio propunere oficială şi fiind acum alături de Belgia, ultimele două state care nu au formulat o propunere oficială, avem o discuţie în prezent cu preşedinta Comisiei Europene privind respectarea echilibrului de gen. Preşedinta Ursula von der Leyen a cerut, se pare, o femeie din partea României, pentru a încerca să aibă această paritate la nivelul Comisiei Europene. Acesta este criteriul. Eu, personal, în ultimele trei săptămâni, am căutat să fac tot posibilul să prezint ceea ce am realizat la nivelul Parlamentului European, sunt vicepreşedintele Parlamentului European, vicepreşedintele socialiştilor europeni şi, evident, îmi este imposibil să respect acel criteriu pe care Ursula von der Leyen l-a introdus în discuţiile care s-au purtat cu Executivul României", a spus Negrescu. El a menţionat că va susţine orice propunere va face Marcel Ciolacu pentru această poziţie. Întrebat dacă Roxana Mînzatu este o propunere bună pentru a deveni comisar european, Negrescu a spus: "Haideţi să ne referim la portofoliu. Premierul a fost foarte clar, doreşte un portofoliu pe zona economică, a discutat deja cu mai mulţi lideri europeni importanţi, influenţi, cu Ursula von der Leyen, socialiştii europeni au ieşit public, ne-au sprijinit în negocierile politice şi eu cred că astăzi suntem în postura de a avea un portofoliu de comisar influent pe zona economică. Urmează să fie comunicat respectivul portofoliu probabil de premier. (...) Eu am o colaborare bună cu Roxana Mînzatu. Nu e vorba de nicio critică personală. Am o relaţie bună, lucrez de mult timp cu domnia sa şi decizia o ia prim-ministrul".

Cât mai costă ca un migrant să treacă prin România pentru a ajunge în vestul Europei. Operațiune majoră a DIICOT
Eveniment

Cât mai costă ca un migrant să treacă prin România pentru a ajunge în vestul Europei. Operațiune majoră a DIICOT

Investigarea infracţiunilor de trafic de migranţi. Procurorii DIICOT şi poliţiştii efectuează, luni, aproximativ 40 de percheziţii în cinci judeţe într-un dosar în care investighează infracţiuni de trafic de migranţi. Investigarea infracţiunilor de trafic de migranţi Potrivit unui comunicat al DIICOT, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală au pus în aplicare 38 de mandate de percheziţie domiciliară pe raza judeţelor Argeş, Dâmboviţa, Olt, Prahova şi Brăila, într-o cauză privind săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat şi trafic de migranţi. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj La acţiune au participat poliţişti de frontieră din cadrul Inspectoratului General Poliţiei de Frontieră, cu suportul structurilor Gărzii de Coastă, Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Giurgiu şi Centrului de Supraveghere şi Control al Trecerii Frontierei Aeroporturi Bucureşti-Otopeni şi poliţişti din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române - Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate, Brigăzilor de Combatere a Criminalităţii Organizate Piteşti şi Ploieşti şi Serviciilor de Combatere a Criminalităţii Organizate Dâmboviţa, Olt şi Brăila. Grup de criminalitate organizată Procurorii arată că, în perioada ianuarie - iunie 2023, s-ar fi constituit şi a acţionat, în cadrul unei rute transfrontaliere de trafic de migranţi ce includea România (ca ţară de tranzit) - Ungaria - Italia, un grup de criminalitate organizată, format din mai mulţi cetăţeni români aflaţi în contact direct cu membrii unor grupări transfrontaliere specializate, având ca scop organizarea şi efectuarea de transporturi frauduloase de migranţi pe ruta menţionată, în schimbul unor sume de bani. "Din cercetări a rezultat că membrii grupului infracţional organizat, constituit în sistem piramidal, au deţinut roluri determinate şi au acţionat pe mai multe paliere. Astfel, o parte dintre suspecţi au coordonat şi menţinut legătura cu membrii unor reţele transfrontaliere de trafic de migranţi şi au primit de la aceştia cereri de transport fraudulos a unor migranţi aflaţi pe teritoriul României, în vederea preluării acestora din locaţii situate în zona de vest şi transportării frauduloase din România în Italia (la adrese indicate) în schimbul sumei de 1.300 euro pentru fiecare migrant astfel transportat şi ajuns la destinaţie", precizează anchetatorii, care adaugă că, în realizarea activităţii infracţionale, suspecţii ar fi achiziţionat autoutilitare şi ansambluri de mari dimensiuni pe care le-au pregătit, prin aranjarea unor mărfuri şi modificarea compartimentelor de marfă (amenajarea unor spaţii speciale) care să ofere posibilitatea ascunderii migranţilor transportaţi pentru a nu fi depistaţi în mod facil în eventualitatea unui control. Până la 500 de euro pentru migrant "Tot pentru asigurarea transporturilor, membrii grupului au identificat şi racolat persoane dispuse să conducă autovehiculele, în calitate de şoferi sau antemergători, în schimbul unor sume de bani cuprinse între 300 - 500 euro pentru fiecare migrant transportat. Ulterior, după primirea locaţiilor unde erau cazaţi migranţii de către membrii grupărilor transfrontaliere, suspecţii au efectuat predarea acestora către şoferii racolaţi şi îmbarcarea în mijloacele de transport", spun procurorii. Pe lângă asigurarea costurilor privind carburanţii, hrana, asigurările şi rovignetele, membrii grupului infracţional organizat ar fi pus la dispoziţia şoferilor implicaţi documente de transport (CMR-uri care nu corespundeau realităţii) şi sigilii (în vederea sigilării compartimentului de marfă al autoutilitarelor cu care se transportau migranţii) pentru a se crea astfel aparenţa efectuării unor transporturi rutiere de mărfuri şi a se reduce riscul unor controale ale poliţiei de frontieră, menţionează DIICOT. "În acest context şi în vederea realizării scopului propus, au fost efectuate mai multe transporturi de migranţi de către membrii grupului infracţional organizat, prin trecerea frauduloasă a frontierei de stat pe ruta România - Ungaria - Slovenia - Italia, o parte semnificativă a acestora fiind însă depistate de către autorităţile de poliţie din România (610 migranţi în 27 episoade distincte), Ungaria (8 migranţi în luna aprilie 2023), Slovenia (20 migranţi în luna martie 2023 şi 59 în iunie 2023) şi Italia (28 migranţi depistaţi în luna iunie 2023) ca urmare a colaborării poliţieneşti şi judiciare, dar şi prin intermediul ordinelor europene de anchetă şi cu sprijinul Eurojust şi Europol", mai arată anchetatorii. Conform procurorilor, ancheta penală aflată în derulare la acest moment a evidenţiat că membrii grupului infracţional organizat ar fi derulat activităţi de trafic de migranţi şi în intervalul ianuarie - august, prin folosirea aceluiaşi mod de operare, remarcându-se o specializare a suspecţilor în modificarea autovehiculelor de transport cu scopul de a îngreuna depistarea migranţilor. "Autorităţile au reuşit însă oprirea unui număr semnificativ de astfel de transporturi, ultimul la data de 29 august, în punctul de trecere a frontierei române către Ungaria", precizează DIICOT.

Pensionarii cu venituri mici, la un pas să rămână fără tichete pentru alimente, medicamente compensate și ajutor de încălzire. Ciolacu cârpește legea
Eveniment

Pensionarii cu venituri mici, la un pas să rămână fără tichete pentru alimente, medicamente compensate și ajutor de încălzire. Ciolacu cârpește legea

Pensiile mici și problemele cu recalcularea. Premierul Marcel Ciolacu a anunţat luni, în debutul şedinţei de Guvern, că va fi majorat pragul veniturilor obţinute de pensionari, astfel încât aceştia să beneficieze, şi după recalculare, de tichete sociale pentru alimente, medicamente compensate şi ajutor pentru încălzire. Pensiile mici și problemele cu recalcularea "Adoptăm astăzi o măsură complementară recalculării pensiilor, ce asigură echitate pensionarilor care primesc tichete sociale, medicamente compensate şi ajutor pentru încălzire. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj Astfel, majorăm pragurile veniturilor obţinute de aceştia pentru ca şi după recalculare cei cu venituri reduse să primească în continuare ajutorul necesar", a spus premierul. El a menţionat că, în cazul tichetelor sociale pentru alimente, limita de venituri va creşte de la 2.000 la 2.210. De asemenea, pentru pensionarii care beneficiază de compensarea cu 90% a preţului de referinţă al medicamentelor, va fi majorat plafonul de venituri de 1.830 la 2.020 de lei lunar. Prin cele două forme de sprijin vor primi susţinere peste 2 milioane de pensionari, persoane cu dizabilităţi sau familii monoparentale, a spus premierul. "Venim cu o decizie importantă şi în privinţa ajutorului pentru încălzire. Sumele rezultate în urma recalculării pensiilor nu se iau în calcul la stabilirea drepturilor pentru acest tip de ajutor. Rămâne valabil ultimul talon de pensie emis înainte de recalculare. În acest fel, ne asigurăm că un număr cât mai mare de pensionari pot primi în continuare sprijinul în următoarea perioadă", a mai precizat prim-ministrul.

Ciolacu, populism electoral turat la maximum: taie penalitățile și dobânzile datoriilor către stat, dacă acestea sunt plătite până pe 25 noiembrie
Eveniment

Ciolacu, populism electoral turat la maximum: taie penalitățile și dobânzile datoriilor către stat, dacă acestea sunt plătite până pe 25 noiembrie

Marcel Ciolacu mizează pe populismul electoral. Premierul Marcel Ciolacu anunţă că luni va fi pus în transparenţă publică actul normativ în baza căruia vor fi anulate dobânzile şi penalităţile celor cu datorii la stat, dacă plătesc aceste restanţe până la data de 25 noiembrie. Marcel Ciolacu mizează pe populismul electoral De asemenea, contribuabilii care îşi achită la zi taxele vor primi de luna următoare o bonificaţie de 3%. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj "Azi va fi pus în transparenţă publică şi actul normativ prin care luăm o serie de măsuri pentru a aduce venituri în plus la buget. Anulăm dobânzile şi penalităţile celor cu datorii la stat dacă plătesc aceste restanţe până la data de 25 noiembrie. Luăm însă şi o măsură în premieră după Revoluţie: răsplătim şi contribuabilii corecţi, cu taxele la zi. Astfel, de luna următoare ei primesc o bonificaţie de 3%, deci plătesc mai puţin către stat. Considerăm că este o formă cât mai firească prin care arătăm un semn de apreciere pentru toţi contribuabilii oneşti din această ţară", a spus premierul, în debutul şedinţei de guvern.

Kovesi merge în Republica Moldova, unde se întâlnește cu președintele Maia Sandu, premierul și ministrul Justiției
Eveniment

Kovesi merge în Republica Moldova, unde se întâlnește cu președintele Maia Sandu, premierul și ministrul Justiției

Kovesi se întâlnește cu Maia Sandu. Procurorul-șef al Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, face luni, 2 septembrie, o vizită în Republica Moldova, anunță Ministerul Justiției. Kovesi se întâlnește cu Maia Sandu Vizita fostei șefe a DNA vine la o zi după ce președintele Klaus Iohannis a fost la Chișinău într-o vizită oficială. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj La ora 9.00, Laura Codruța Kovesi are programată o prelegere publică pentru studenții Universității de Stat din Moldova, după care va face declarații de presă. Tot luni, Laura Codruța Kovesi, va avea întrevederi cu președinta Maia Sandu și cu prim-ministrul Dorin Recean. Ulterior, șefa Parchetului European se va întâlni cu ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru. Cele două oficiale vor participa la ședința Platformei Anticorupție. Ultima vizită a Laurei Codruța Kovesi în Republica Moldova a avut loc în luna iulie 2022, când a fost semnat un Acord de cooperare între Procuratura Republicii Moldova și Parchetul European”, comunică instituția.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră