Eveniment
Românii din Cernăuți susțin că Capela Mitropolitană, în care se slujește în limba română, a fost "furată" de autoritățile ucrainene
Controverse privind Capela Mitropolitană din Cernăuți. Consiliul Naţional al Românilor din Ucraina (CNRU), care reprezintă comunitatea românească din Ucraina, cere autorităţilor de la Bucureşti să se implice în demersurile de redobândire a primei biserici din Cernăuţi în care s-a slujit în limba română, după ce aceasta a fost preluată "abuziv" de administraţia locală.
Controverse privind Capela Mitropolitană din Cernăuți
Consiliul Naţional al Românilor din Ucraina (CNRU), uniune civică care reuneşte peste 20 de societăţi culturale şi instituţii de presă de limba română din regiunile Cernăuţi, Transcarpatia, Odesa şi Kiev, a semnat un memoriu pe care l-a transmis preşedintelui Klaus Iohannis, premierului Marcel Ciolacu, ministrului Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, dar şi Patriarhului Daniel al Bisericii Ortodoxe Române (BOR), prin intermediul căruia cere să ia atitudine faţă de "furtul de către autorităţile ucrainene a Capelei Mitropolitane".
Citește și: Pensionara cu pensie de 280.000 de lei care conduce Avocatul Poporului nu se mai poate ascunde: trebuie să ia o decizie în privința inechităților cauzate de recalcularea pensiilor
"CNRU, cu profundă durere sufletească vă aduce la cunoştinţă faptul că, prin decizia primăriei oraşului Cernăuţi, ni s-a luat Capela arhiereilor bucovineni cu hramul Sfinţii Trei Ierarhi din Cernăuţi, lăcaş în care ne-am rugat în limba română timp de aproape 30 de ani.
Ultima slujbă s-a ţinut în exteriorul bisericii, de către părintele Cristofor Gabor, duminică, 25 august 2024. Aceasta este prima biserică românească în care s-a slujit în limba română luată pe nedrept de autorităţi", se afirmă în memoriu.
Ce solicită CNRU
De asemenea, românii din Ucraina cer "urgentarea procesului de trecere a comunităţilor ortodoxe româneşti din Ucraina sub oblăduirea Bisericii Ortodoxe Române".
"După ce timp de 30 de ani au lovit cu putere în şcolile cu predare în limba română, după ce au tot fluturat cu 'limba moldovenească', după ce ne-au marginalizat în reprezentarea în administraţia publică etc., acum autorităţile vin să ne ia şi bisericile noastre, să ne spună când, cui şi cum trebuie să ne rugăm.
Avem toate temeiurile să calificăm gestul autorităţilor ucrainene de deposedare a comunităţii româneşti de acest lăcaş de cult ca element al unei noi ofensive îndreptate împotriva minorităţii române din Ucraina, în dispreţul legislaţiei naţionale în vigoare, a cadrului bilateral interstatal şi a cadrului european şi internaţional în materie de drepturi ale omului.
În aceste condiţii, vă rugăm respectuos ca, în calitate de înalţi reprezentanţi ai statului înrudit România, să luaţi atitudine faţă de furtul de către autorităţile ucrainene a Capelei Mitropolitane, gest lipsit de onestitate şi contrar spiritului şi literei Tratatului de bază dintre Ucraina şi România şi ale altor instrumente juridice bilaterale şi multilaterale la care Ucraina este parte.
Totodată, solicităm urgentarea procesului de trecere a comunităţilor ortodoxe româneşti din Ucraina sub oblăduirea Bisericii Ortodoxe Române", este solicitarea CNRU.
Capela Mitropolitană din Cernăuți
Capela Mitropolitană din Cernăuţi a fost construită în perioada anilor 1881-1884 cu fondurile Mitropoliei Bucovinei, fiind sfinţită de mitropolitul Silvestru Morariu-Andrievici.
"Cripta de sub Capelă adăposteşte rămăşiţele pământeşti ale următorilor ierarhi bucovineni: episcopul Dositei Herescul, mitropolitul Teofil Bendela, mitropolitul Teoctist Blajevici, mitropolitul Silvestru Morariu-Andrievici, mitropolitul Arcadie Ciupercovici, mitropolitul Vladimir de Repta, mitropolitul Nectarie Cotlarciuc, episcopul Ipolit Vorobchievici, toţi de etnie română.
Acest monument istoric şi de arhitectură aparţine patrimoniului comunităţii româneşti din Ucraina şi, în sensul legislaţiei române în vigoare, trebuie protejat şi pus în valoare în mod corespunzător", se subliniază în memoriul CNRU.
În perioada totalitaristă a URSS, atât vechiul cimitir din Cernăuţi, cât şi Capela Mitropolitană au fost vandalizate şi profanate.
Prin hotărârea municipalităţii cernăuţene din data de 24 aprilie 1990, Capela Mitropolitană a fost transmisă Bisericii Sfântul Nicolae din Cernăuţi. Ulterior, la data de 20 ianuarie 2008, s-a înfiinţat şi organizaţia religioasă Comunitatea religioasă a parohiei Capelei cu hramul Sfinţilor Trei Ierarhi a Eparhiei Cernăuţilor şi Bucovinei din cadrul Bisericii Ortodoxe Ucrainene, statutul căreia a fost înregistrat de administraţia regională de stat (dispoziţia nr. 712/05.12.2008), se menţionează în memoriu.
Odată cu modificările Codului fiscal, organizaţia religioasă a fost reînregistrată de aceeaşi administraţie regională de stat (decizia nr. 973/31.10.2017). Intrând în legalitate, prin osârdia vrednicului de pomenire preot Mihai Ivasiuc, având binecuvântarea ÎPS Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, dar şi binecuvântarea Eparhiei din Cernăuţi, cu sprijinul enoriaşilor români, s-au efectuat lucrările de renovare a bisericii.
Lăcaşul sfânt a devenit perfect funcţional. Menţionăm faptul că biserica se află în sectorul românesc al cimitirului istoric din Cernăuţi, iar preotul Capelei are în grija sa şi partea românească a cimitirului, afirmă sursa citată.
"După plecarea la cele veşnice a părintelui Mihai Ivasiuc, începând cu anul 2007 ştafeta a fost preluată de preotul Cristofor Gabor.
În toată această perioadă nicio autoritate de stat nu a pus la îndoială legalitatea funcţionării bisericii. Din păcate, în contextul răzmeriţelor bisericeşti, cu un profund substrat geopolitic, au devenit victimă şi bisericile ortodoxe ale comunităţii româneşti.
Prin decizia Consiliului local Cernăuţi nr.1179 din 27 aprilie 2023, adoptată în cadrul celei de a 32-a sesiuni de legislatura a VIII-a, a fost anulată decizia anterioară, nr.141/6 din 24 aprilie 1990, de transmitere a Capelei Mitropoliţilor Bucovinei Bisericii cu hramul Sfântul Nicolae.
După o serie de hăţişuri judecătoreşti, în data de 23 august 2024 Capela a fost sigilată de către primărie", se mai arată în memoriul Consiliului Naţional al Românilor din Ucraina.
