luni 28 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Ramona Emilian

7300 articole
Ramona Emilian

Internațional

Atacuri rusești devastatoare în Ucraina, la o zi după noul ultimatum al lui Trump: cel puțin 25 de civili uciși

Atacurile Rusiei în Ucraina, civili omorâți. Cel puțin 25 de persoane au fost ucise în noaptea de luni spre marți în urma bombardamentelor lansate de Rusia asupra mai multor regiuni din Ucraina, au anunțat autoritățile de la Kiev. Printre victime se numără o femeie însărcinată și peste 15 deținuți aflați într-o colonie penitenciară din regiunea Zaporojie. Atacurile au survenit la o zi după ce președintele american Donald Trump a lansat un nou ultimatum Kremlinului pentru încetarea războiului. Atacurile Rusiei în Ucraina, civili omorâți Potrivit autorităților ucrainene, aproximativ 50 de persoane au fost rănite în urma acestor lovituri aeriene. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD Una dintre țintele atacului a fost colonia penitenciară Bilenkivska, situată în regiunea Zaporojie, unde 16 deținuți au fost uciși, iar alți 43 au fost răniți. Ministerul Justiției din Ucraina a publicat imagini care arată pagubele materiale provocate de explozie: geamuri sparte, cărămizi împrăștiate și moloz în curtea închisorii. Zelenski: „Un atac intenționat asupra civililor” Președintele Volodimir Zelenski a condamnat atacul, catalogându-l drept „deliberat” și „intenționat”. Potrivit acestuia, Rusia știa că lovește civili, întrucât în penitenciarul atacat nu se aflau prizonieri de război, ci doar deținuți ucraineni. Kremlinul neagă, din nou, responsabilitatea Ca de obicei, Rusia a respins acuzațiile. Purtătorul de cuvânt al președinției, Dmitri Peskov, a afirmat că armata rusă „nu vizează niciodată civili”, ci doar infrastructuri militare sau legate de apărare. Atacul din Zaporojie a avut loc exact la trei ani după ce o altă închisoare, situată la Olenivka (regiunea Donețk, aflată sub control rusesc), a fost lovită de o explozie soldată cu moartea a peste 50 de prizonieri ucraineni, majoritatea din batalionul Azov. Nici atunci Rusia nu și-a asumat responsabilitatea, încercând să transfere vina asupra Ucrainei. SUA amenință cu sancțiuni dure împotriva Rusiei Președintele american Donald Trump a redus recent termenul acordat Rusiei pentru încetarea agresiunii din Ucraina de la 50 de zile la „10 sau 12 zile”. În caz contrar, a avertizat liderul de la Casa Albă, vor fi aplicate sancțiuni economice severe. Autoritățile ucrainene denunță crime de război Avocatul Poporului din Ucraina, Dmitro Lubineț, a calificat atacul asupra penitenciarului drept „o încălcare flagrantă a dreptului internațional umanitar” și o nouă dovadă a „crimelor de război comise de Rusia”. Lubineț a subliniat că statutul de deținut nu anulează dreptul fundamental la viață și protecție. Atacuri și în Harkov și Dnipropetrovsk: nou bilanț al victimelor În paralel, alte atacuri aeriene rusești au lovit regiunile Harkov (nord-est) și Dnipropetrovsk (centru). În Harkov, șase persoane și-au pierdut viața, iar în Dnipropetrovsk au fost raportate trei decese, inclusiv o femeie însărcinată. Un spital din zonă a fost, de asemenea, avariat. Apărarea antiaeriană ucraineană a interceptat 32 de drone Forțele aeriene ucrainene au anunțat că Rusia a lansat două rachete și 37 de drone (inclusiv momeli) în noaptea de luni spre marți. Apărarea antiaeriană a reușit să doboare 32 dintre acestea. Deși numărul de proiectile a fost mai mic decât în nopțile precedente, Ucraina a fost ținta a peste 500 de atacuri într-o singură noapte în ultimele luni, în contextul intensificării agresiunii ruse.

Atacuri rusești devastatoare în Ucraina, la o zi după noul ultimatum al lui Trump: cel puțin 25 de civili uciși
12 babuini sănătoși au fost uciși într-o grădină zoologică din Germania. Decizia a provocat un protest internațional
Internațional

12 babuini sănătoși au fost uciși într-o grădină zoologică din Germania. Decizia a provocat un protest internațional

Babuini sacrificați în Germania, scandal internațional. Decizia Grădinii Zoologice din Nürnberg, Germania, de a eutanasia 12 babuini sănătoși a stârnit un val de reacții puternice din partea organizațiilor pentru drepturile animalelor. Reprezentanții grădinii au justificat măsura prin lipsa de spațiu și imposibilitatea relocării animalelor, însă activiștii acuză o gestionare iresponsabilă și promit acțiuni în justiție. Babuini sacrificați în Germania, scandal internațional Potrivit unui comunicat emis marți, conducerea Grădinii Zoologice din Nürnberg a explicat că decizia de a eutanasia animalele a fost luată în urma escaladării conflictelor dintre babuini. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD Ţarcul, proiectat pentru 25 de exemplare adulte și puii lor, adăpostea la ultima numărătoare peste 40 de indivizi, o situație ce a dus la rănirea mai multor animale. Fără soluții viabile de relocare sau contracepție eficientă Directorul grădinii zoologice, Dag Encke, a declarat că nu a existat nicio posibilitate realistă de a reloca animalele în alte instituții sau de a le reintroduce în sălbăticie. În plus, metodele de control al reproducerii prin contracepție nu au dat rezultatele scontate. Grădina zoologică anunțase încă din februarie 2024 că analizează această opțiune, stârnind deja atunci critici din partea societății civile. Proteste la fața locului: activiști au escaladat zidurile grădinii Anunțul eutanasierii a fost urmat marți de un protest al activiștilor pentru drepturile animalelor. Câțiva dintre aceștia au escaladat zidurile grădinii zoologice și au pătruns în incintă, iar unii s-au lipit de pardoseală cu adeziv pentru a atrage atenția asupra situației. Protestatarii au fost reținuți de poliția germană. Acțiuni legale împotriva grădinii zoologice Coaliția de organizații pentru protecția animalelor a anunțat că va iniția proceduri judiciare împotriva Grădinii Zoologice din Nürnberg. Asociația Pro Wildlife susține că „sacrificarea putea fi evitată” și o consideră ilegală. „Este rezultatul unei reproduceri iresponsabile care a durat decenii și a lipsei de soluții durabile. Animale perfect sănătoase au fost ucise”, au transmis reprezentanții organizației. Apel pentru schimbarea legislației privind grădinile zoologice Asociația Germană pentru Bunăstarea Animalelor a criticat dur abordarea grădinii, subliniind că responsabilitatea față de animalele captive nu se oprește atunci când apar dificultăți legate de spațiu, finanțe sau organizare. Laura Zodrow, de la Pro Wildlife, a avertizat că acest caz ar putea deveni „un exemplu periculos” și a cerut clasei politice să înăsprească legislația care reglementează activitatea grădinilor zoologice și programele lor de reproducere.

Polițist din Dâmbovița, cercetat pentru trafic de droguri: cultiva canabis
Eveniment

Polițist din Dâmbovița, cercetat pentru trafic de droguri: cultiva canabis

Polițist din Dâmbovița, cultivator de canabis. Un agent de poliție din localitatea Comișani, județul Dâmbovița, este cercetat pentru trafic de droguri, alături de alte patru persoane, în urma unei anchete coordonate de DIICOT Dâmbovița și IPJ Dâmbovița. Potrivit autorităților, polițistul ar fi cultivat o cultură indoor de canabis cu scopul comercializării. Polițist din Dâmbovița, cultivator de canabis Potrivit IPJ Dâmbovița, în total sunt cercetate cinci persoane – trei bărbați și două femei, cu vârste între 33 și 44 de ani – pentru trafic de droguri de risc. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD În cazul a trei dintre acestea, s-au reținut și capete de acuzare privind traficul de droguri de mare risc. Ancheta a fost declanșată după o sesizare a Serviciului Județean Anticorupție Dâmbovița. Polițistul, în vârstă de 36 de ani, împreună cu o femeie de 35 de ani, membri ai aceleiași familii, ar fi inițiat în 2025 o cultură indoor de canabis, destinată vânzării. O instalație completă pentru întreținerea culturii În urma percheziției la locuința acestora, anchetatorii au descoperit, o întreagă instalație pentru întreținerea culturii. Au mai fost descoperite 121 de plante de canabis în diverse stadii de dezvoltare, tablete de Xanax, o cantitate de cocaină, precum și comprimate de ecstasy Patru persoane reținute, una plasată sub control judiciar Pe 28 iulie, DIICOT Dâmbovița a dispus reținerea a patru persoane (trei bărbați și o femeie) și plasarea sub control judiciar a femeii de 35 de ani. Ulterior, procurorii au sesizat judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Dâmbovița cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile. Reacția IPJ Dâmbovița IPJ Dâmbovița a transmis că va lua măsuri legale cu celeritate, în funcție de evoluția anchetei. Instituția se delimitează ferm de orice activitate ilegală, indiferent de calitatea persoanei implicate. „Indiferent de calitatea persoanei care încalcă prevederile legale, se vor lua toate măsurile prevăzute de lege”, se arată în comunicatul oficial.

Atac strategic ucrainean asupra Rostovului: logistica feroviară a armatei ruse, lovită de drone
Internațional

Atac strategic ucrainean asupra Rostovului: logistica feroviară a armatei ruse, lovită de drone

Drone ucrainene lovesc infrastructura feroviară rusă. Ucraina ar fi lansat un atac cu drone de amploare asupra regiunii Rostov din Rusia, vizând în special gara din orașul Salsk, potrivit autorităților locale, citate de The Kyiv Independent. Drone ucrainene lovesc infrastructura feroviară rusă Clipuri video postate de locuitori din Salsk și geolocalizate de canalul Telegram rus Astra par să arate incendii de proporții izbucnite în zona gării atacate. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD Conform informațiilor, una dintre ținte a fost infrastructura feroviară vitală pentru transporturile militare. Autoritățile ruse confirmă un deces și pagube materiale Guvernatorul interimar al regiunii Rostov, Yuri Slușar, a confirmat atacul într-o postare pe Telegram. Potrivit acestuia, un vehicul civil a fost avariat, iar șoferul a decedat în urma loviturii. Circulația feroviară a fost suspendată în zonă Compania de stat Căile Ferate Ruse (RZD) a raportat că atacul a deteriorat liniile electrice aeriene, fapt ce a dus la suspendarea traficului feroviar prin stația Salsk. Aceasta este o rută importantă pentru aprovizionarea forțelor ruse din apropierea Mării Azov și a regiunii Donbas. Alte zone lovite de drone: case și vehicule atacate În alte părți ale orașului Salsk, aflat la aproximativ 200 km sud-est de regiunea ocupată Donețk, dronele ucrainene ar fi lovit locuințe și autovehicule. Guvernatorul a menționat un al doilea deces în urma atacului asupra unui automobil civil. Incendiu la o substație de tracțiune lângă satul Orlovski Un alt atac cu drone a fost raportat în apropierea satului Orlovski, unde o substație de tracțiune – parte din infrastructura feroviară – ar fi fost lovită, declanșând un incendiu. Ministerul rus al Apărării susține că, în cursul nopții de 29 iulie, 74 de drone ucrainene au fost interceptate în mai multe regiuni ale țării. Atacurile ucrainene asupra infrastructurii logistice În ultimele săptămâni, Ucraina a intensificat atacurile asupra infrastructurii feroviare din Rusia și din teritoriile ocupate. În noaptea de 21 iulie, un alt incendiu a izbucnit la gara din satul Kamenolomni, tot în regiunea Rostov, afectând clădirea stației.

România, ultimul loc în UE la investiții în cercetare: doar 19 euro pe persoană, față de media europeană de 284 de euro
Eveniment

România, ultimul loc în UE la investiții în cercetare: doar 19 euro pe persoană, față de media europeană de 284 de euro

România, codașă la investițiile în cercetare. Potrivit datelor publicate marți de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), România a înregistrat în 2024 cea mai scăzută alocare bugetară guvernamentală pentru cercetare și dezvoltare (R&D) din Uniunea Europeană. România, codașă la investițiile în cercetare La nivelul Uniunii Europene, alocările bugetare guvernamentale pentru R&D s-au situat anul trecut la 284,7 euro pe persoană, în creștere cu 57% comparativ cu 2014, când valoarea era de 181,3 euro pe persoană. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD În România, această alocare a fost de doar 19,1 euro pe persoană. Cele mai ridicate alocări per capita în 2024 s-au înregistrat în: Luxemburg – 759,2 euro/persoană Danemarca – 586,8 euro/persoană Țările de Jos – 542,7 euro/persoană Pe ultimele locuri, alături de România, s-au situat: Bulgaria – 38,3 euro/persoană Ungaria – 58,7 euro/persoană Bugetul țărilor UE pentru cercetare și dezvoltare În 2024, guvernele din Uniunea Europeană au alocat în total 127,9 miliarde de euro pentru cercetare și dezvoltare, echivalentul a 0,71% din PIB-ul UE. Aceasta reprezintă o creștere de 3,4% față de 2023 (123,7 miliarde euro) și o creștere de 59,5% față de 2014 (80,2 miliarde euro) Investiții puternice: Letonia, Slovenia și Lituania Între 2014 și 2024, toate guvernele UE și-au majorat alocările bugetare pentru R&D pe cap de locuitor. Cele mai spectaculoase creșteri au fost: Letonia – +313% (de la 19,1 euro la 78,9 euro/persoană) Slovenia – +252% (de la 78,3 euro la 275 euro/persoană) Lituania – +197% (de la 42,7 euro la 123 euro/persoană) Cercetarea fundamentală, principala direcție de finanțare Potrivit Eurostat, 35,7% din bugetul total alocat R&D la nivelul UE a fost direcționat către progresul general al cunoștințelor, finanțat în principal prin așa-numitele fonduri generale universitare (GUF), utilizate de instituțiile de învățământ superior. Alte direcții de finanțare au vizat: 16,6% – progresul general al cunoștințelor din surse non-GUF 9,4% – tehnologie și producție industrială 7% – sănătate 6,1% – explorarea și exploatarea spațiului

Clipuri false, generate cu inteligență artificială, anunță intrarea României în război
Eveniment

Clipuri false, generate cu inteligență artificială, anunță intrarea României în război

Intrarea României în război, știre falsă. Ministerul Afacerilor Interne (MAI) trage un semnal de alarmă cu privire la apariția unor materiale video false, realizate cu ajutorul inteligenței artificiale, care îl prezintă pe prim-ministrul Ilie Bolojan anunțând intrarea României în război, începând cu luna septembrie 2025. Intrarea României în război, știre falsă Potrivit unui comunicat emis marți de Biroul de presă al MAI, videoclipurile care circulă în mediul online sunt complet false și fac parte dintr-o campanie de dezinformare menită să creeze panică și să submineze încrederea publică. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD „Aceste clipuri sunt false și fac parte dintr-o acțiune de manipulare intenționată a opiniei publice. Prim-ministrul României nu a susținut astfel de declarații, iar România nu intră în război”, precizează MAI. Apel la responsabilitate și verificarea surselor MAI le solicită cetățenilor să manifeste prudență și să nu distribuie informații neverificate. Într-o postare pe pagina oficială de Facebook, instituția subliniază importanța discernământului în fața conținutului manipulativ: „Vă încurajăm să verificați sursele și să nu distribuiți conținut neverificat.” Măsuri active împotriva dezinformării Această intervenție a MAI face parte dintr-o serie de măsuri active adoptate pentru identificarea și combaterea campaniilor de dezinformare care afectează stabilitatea socială. MAI subliniază că aceste acțiuni compromit încrederea în instituțiile statului și în persoanele care își exercită cu seriozitate atribuțiile: „MAI acționează pentru identificarea și combaterea campaniilor de dezinformare care afectează încrederea în instituțiile statului și în oamenii care își fac datoria cu seriozitate.” Vigilență în fața manipulării Ministerul Afacerilor Interne solicită cetățenilor să fie vigilenți în fața conținutului video manipulat, să verifice sursele oficiale și să nu răspândească informații neconfirmate. Într-o eră a tehnologiilor avansate, în care inteligența artificială poate fi folosită pentru a distorsiona realitatea, responsabilitatea individuală devine esențială pentru protejarea adevărului și a încrederii publice.

David Popovici, aur la 200 m liber la Campionatele Mondiale de natație de la Singapore
Eveniment

David Popovici, aur la 200 m liber la Campionatele Mondiale de natație de la Singapore

David Popovici, aur mondial la Singapore. Înotătorul român David Popovici, campion olimpic en titre, a scris din nou istorie în natația internațională, cucerind medalia de aur în proba de 200 metri liber, marți, în cadrul Campionatelor Mondiale de natație de la Singapore. David Popovici, aur mondial la Singapore Această nouă victorie reconfirmă statutul său de lider mondial în probele de sprint și semifond și adaugă o performanță valoroasă în palmaresul său impresionant. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD Popovici a dominat finala de la 200 m liber cu eleganță și forță, impunând un ritm de cursă care i-a lăsat pe adversari fără replică. Popovici, revenire spectaculoasă în finală După ce a încheiat serii cu cel mai bun timp (1:45.43) și semifinalele pe locul al patrulea (1:45.02), David Popovici a fost al patrulea după prima lungime de bazin în finală. Cu un avans de aproape o secundă în favoarea americanului Luke Hobson înainte de ultima lungime, românul a reușit o revenire excepțională, impunându-se la final cu un sprint decisiv. Podiumul final: Popovici, Hobson și Murasa Aur: David Popovici – 1:43.53 Argint: Luke Hobson (SUA) – 1:43.84 Bronz: Tatsuya Murasa (Japonia) – 1:44.54 Performanța reconfirmă statutul lui David Popovici ca unul dintre cei mai buni înotători ai lumii și întărește poziția sa în cursa pentru Jocurile Olimpice de la Paris 2024.

Bolojan anunță reforma pensiilor magistraților: plafon de 70% din salariul net. De asemenea, vârsta de pensionare va crește
Eveniment

Bolojan anunță reforma pensiilor magistraților: plafon de 70% din salariul net. De asemenea, vârsta de pensionare va crește

Reforma pensiilor magistraților, anunțată de Bolojan. Premierul Ilie Bolojan a declarat marți, într-o conferință de presă susținută la Palatul Victoria, că este urgentă clarificarea modului de pensionare a magistraților din România. Potrivit premierului, reforma e esențială pentru îndeplinirea unui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), condiție obligatorie pentru accesarea fondurilor europene. Reforma pensiilor magistraților, anunțată de Bolojan Premierul a avertizat că, din cauza întârzierii reformei, România are în prezent reținute peste 800 de milioane de euro din ultima cerere de plată către Comisia Europeană. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD „Peste 230 de milioane de euro sunt blocate până la rezolvarea acestei soluții de către România”, a explicat Bolojan. Guvernul are termen până în luna noiembrie pentru a îndeplini jalonul referitor la pensiile speciale, în caz contrar fondurile putând fi pierdute. Alte jaloane restante: AMEPIP și transparența în companiile de stat Alături de reforma pensiilor magistraților, alte două jaloane esențiale sunt întârziate: Operaționalizarea AMEPIP, agenția care evaluează performanța companiilor de stat Transparența numirii membrilor Consiliilor de administrație Pentru aceste două componente este reținută o altă sumă semnificativă – peste 220 de milioane de euro. „Toate cele trei componente trebuie rezolvate. Avem nevoie de aceste fonduri”, a subliniat premierul. Inechitatea pensiilor speciale, una dintre priorități Bolojan a atras atenția asupra inechității sistemului actual de pensii speciale, în care magistrații primesc sume mult mai mari decât beneficiarii din sistemul contributiv: „Apare o nedreptate socială datorită acestei diferențe foarte mari”, a declarat prim-ministrul. Pentru corectarea dezechilibrelor, Ilie Bolojan propune ca pensia magistraților să fie plafonată la maximum 70% din ultimul salariu net. „Nu 80% din brut, cum este în prezent, ci maximum 70% din net. Oricum, această proporție este la marja superioară a situației din țările UE.” Premierul a precizat că baza de calcul va rămâne tot venitul brut, pentru a păstra consistența cu prevederile legislative actuale. Reformă bazată pe principiul contributivității Noua formulă de calcul are la bază principiul contributivității și respectă deciziile Curții Constituționale: „Am făcut o propunere care ține cont de legislația românească și de hotărârile CCR”, a subliniat Bolojan. Creșterea vârstei de pensionare a magistraților Premierul Ilie Bolojan a anunțat și un nou proiect care vizează alinierea vârstei de pensionare a magistraților cu cea standard aplicată în sistemul public, respectiv 65 de ani. În prezent, legea permite pensionarea magistraților după 25 de ani de vechime, ceea ce înseamnă că unii pot ieși din activitate la doar 48 de ani. Noua formulă propusă prevede o creștere a vechimii minime la 35 de ani, astfel încât pensionarea anticipată să nu mai fie posibilă înainte de 58 de ani. Fiecare an de pensionare anticipată va atrage o penalizare de 2% din valoarea pensiei. „Un magistrat care lucrează de la început în sistem poate ieși la pensie, dacă dorește, la 58 de ani, nu la 48”, a explicat premierul. „În activitate vom avea întregul corp al magistraților la maturitatea vârstei profesionale. Cred că în anii următori se va vedea acest lucru prin calitatea actului de justiție din România.” Premierul a mulțumit explicit celor care aleg deja să rămână în sistem după îndeplinirea condițiilor actuale de pensionare, apreciind că acești profesioniști contribuie la stabilitatea și eficiența justiției. „Intrăm într-o zonă de normalitate” În concluzie, premierul Ilie Bolojan a afirmat că, odată implementată reforma, sistemul de pensii al magistraților va intra într-o zonă de normalitate, atât din punct de vedere social, cât și instituțional: „Pensiile magistraților vor intra astfel într-o zonă de normalitate.”

Tragedie în centrul New York-ului: un bărbat deschide focul într-o clădire de birouri din Manhattan
Internațional

Tragedie în centrul New York-ului: un bărbat deschide focul într-o clădire de birouri din Manhattan

Atac armat în Manhattan, cinci morți. În noaptea de luni spre marți, 29 iulie, un bărbat înarmat a deschis focul într-un zgârie-nori situat în centrul Manhattanului, New York, provocând moartea a patru persoane înainte de a se sinucide. Atac armat în Manhattan, cinci morți O a cincea victimă a fost grav rănită, aflându-se în stare critică. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD Clădirea găzduiește sedii ale unor companii financiare importante, dar și sediul ligii americane de fotbal NFL. Printre victime, un polițist Printre cele patru victime se află trei bărbați și o femeie, inclusiv un agent al poliției din New York în vârstă de 36 de ani, originar din Bangladesh. Acesta, Didarul Islam, era tatăl a doi copii, iar soția sa este însărcinată cu al treilea. El fusese detașat recent într-o misiune de securitate în clădirea respectivă, în cadrul unui program al NYPD. Primarul New York-ului, Eric Adams, i-a adus un omagiu public, numindu-l „un adevărat erou în uniformă”. Atacatorul, un tânăr din Las Vegas cu tulburări psihice Potrivit anchetatorilor, atacatorul era un bărbat de 27 de ani din Las Vegas, cunoscut cu probleme de sănătate mintală, dar fără antecedente penale. Acesta ar fi călătorit cu mașina de-a lungul SUA pentru a ajunge la New York, unde a comis atacul. Motivele sale rămân, deocamdată, necunoscute. Poliția consideră că a acționat singur. Atacul a avut loc într-un spațiu ultrasecurizat Atacul a început în timpul orelor de vârf, în holul principal al zgârie-norului de pe Park Avenue, apoi atacatorul a luat liftul până la etajul 33, unde a continuat să tragă asupra angajaților unei companii de administrare financiară. În cele din urmă, s-a sinucis cu un glonț în piept. Clădirea găzduiește birouri ale unor giganți precum Blackstone și KPMG, precum și sediul NFL. Poliția rămâne în alertă în zona atacului După incident, forțe de ordine masive au fost mobilizate în jurul clădirii, iar ancheta este în plină desfășurare. Patrick Hendry, președintele asociației polițiștilor din New York, a declarat că „răul absolut a lovit în inima orașului nostru”, subliniind că atacul a vizat oameni nevinovați și un polițist aflat în misiune de protecție.

În august, respirăm liniștiți: potrivit ANM canicula revine abia spre sfârșitul lunii
Eveniment

În august, respirăm liniștiți: potrivit ANM canicula revine abia spre sfârșitul lunii

August, mai răcoroasă decât normalul perioadei. Potrivit prognozei emise de Administrația Națională de Meteorologie (ANM) pentru intervalul 28 iulie – 25 august, prima parte a lunii august va aduce temperaturi sub normalul climatologic, urmate de o perioadă cu valori termice peste medie. În săptămâna 28 iulie – 4 august, vremea va fi mai rece decât în mod obișnuit în aproape toată țara, în special în regiunile intracarpatice. August, mai răcoroasă decât normalul perioadei În aceeași săptămână, cantitățile de precipitații vor fi excedentare în regiunile estice, sud-estice și parțial în centrul țării. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD În schimb, în vest, nord-vest și sud-vest, regimul pluviometric va fi deficitar. Persistența temperaturilor sub normal În perioada 4 – 11 august, temperaturile medii vor continua să fie mai coborâte decât cele normale, mai ales în vestul și centrul țării. Precipitațiile vor fi peste medie în majoritatea regiunilor, cu un exces accentuat în vest, nord și centru. Revenirea la normal între 11 și 18 august Pentru săptămâna 11 – 18 august, ANM estimează temperaturi apropiate de mediile climatologice pentru această perioadă în întreaga țară. Regimul de precipitații va fi deficitar în vest și centru, iar în restul teritoriului va fi apropiat de normal. Posibil val de căldură spre finalul lunii În săptămâna 18 – 25 august, valorile termice medii vor depăși ușor normalul în regiunile sudice și vestice. În restul țării, temperaturile vor fi în limitele obișnuite pentru această perioadă. Precipitațiile vor fi ușor deficitare în zonele intracarpatice, iar în celelalte regiuni vor rămâne în parametri normali.

Viituri devastatoare în Neamț și Suceava: peste 470 de gospodării afectate, trei persoane decedate
Eveniment

Viituri devastatoare în Neamț și Suceava: peste 470 de gospodării afectate, trei persoane decedate

Neamț și Suceava, devastate de viituri. În urma fenomenelor hidrometeorologice extreme produse în noaptea de 27 spre 28 iulie, județele Neamț și Suceava au fost devastate de viituri.  Sute de gospodării au fost inundate și trei oameni și-au pierdut viața. Neamț și Suceava, devastate de viituri Potrivit Inspectoratului pentru Situații de Urgență, peste 470 de gospodării au fost inundate, iar un număr mare de autovehicule a fost avariat, în urma revărsării pâraielor Dârmoxa și Neagra (județul Suceava), precum și a râului Bistrița (județul Neamț). Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD În orașul Broșteni, județul Suceava, trei persoane, un bărbat și două femei, au fost surprinse de viitură în localitatea Neagra. Din păcate, în ciuda intervenției rapide, acestea au fost găsite decedate. Peste 200 de persoane salvate din calea apelor În total, 205 persoane au fost salvate din locuințele afectate de viituri, dintre care 120 pe cale aeriană și 85 pe cale terestră. Salvările au fost realizate cu sprijinul a cinci elicoptere aparținând Inspectoratului General de Aviație al MAI. În prezent, nu mai sunt semnalate persoane în pericol sau urgențe medicale care să nu poată fi gestionate. Drumuri blocate din cauza aluviunilor Traficul rutier rămâne blocat pe un drum național (DN 17B – Suceava) și un drum județean (DJ 177A – Suceava), din cauza acumulării de apă și aluviuni pe carosabil. Autoritățile intervin pentru deblocarea circulației. Situația în județul Neamț Aproximativ 270 de gospodării au fost afectate în localitățile Farcașa, Borca și Poiana Teiului. 890 de persoane au fost evacuate sau s-au autoevacuat preventiv. În cursul zilei de 28 iulie, după retragerea apelor, oamenii s-au întors în locuințele proprii. Autoritățile au evacuat apa din 48 de gospodării, urmând ca intervențiile să continue și în ziua de 29 iulie. Situația în județul Suceava Localitățile Broșteni (cu satele Neagra și Dârmoxa), Ostra și Stulpicani au fost grav afectate. Peste 200 de gospodării au fost inundate. 205 persoane au fost salvate, dintre care 120 cu ajutorul elicopterelor și 85 prin mijloace terestre. Elicopterele SMURD au finalizat misiunile de căutare și salvare, iar forțele de intervenție rămân în teren pentru monitorizarea situației.

Autostrada A8, blocată în contestații și amânări: licitațiile pentru tronsoanele din jurul Iașiului, în impas
Eveniment

Autostrada A8, blocată în contestații și amânări: licitațiile pentru tronsoanele din jurul Iașiului, în impas

Proiectul A8 bate pasul pe loc. Licitațiile pentru tronsoanele autostrăzii A8 din jurul Iașului sunt afectate de întârzieri semnificative, din cauza contestațiilor depuse de participanți. Proiectul A8 bate pasul pe loc Cel mai scurt tronson, Golăiești–Pod Prut, de sub 3 km, are termenul de înscriere amânat până pe 15 septembrie. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD Deși contestațiile pentru loturile Moțca–Tg. Frumos–Lețcani au fost respinse de CNSC, cele depuse pentru Lețcani–DN24–Golăiești–Pod Prut au fost admise. Compania Națională de Investiții Rutiere a contestat la rândul său aceste decizii în instanță, ceea ce prelungește procesul. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Final tragic pentru un medic militar: s-a sinucis din cauza problemelor financiare
Eveniment

Final tragic pentru un medic militar: s-a sinucis din cauza problemelor financiare

Sinucidere din cauza unor probleme financiare. Maiorul medic militar Sînziana Lovin, în vârstă de 50 de ani, și-a pus capăt zilelor în vila din Breazu, după ce și-ar fi pregătit sinuciderea cu câteva zile înainte. Sinucidere din cauza unor probleme financiare Femeia, specialist în pneumologie și medicină internă, i-a spus fiicei sale că merge să își ia rămas bun de la casă, pe care intenționa să o vândă din cauza problemelor financiare. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD Tragedia s-a petrecut sâmbătă seara, iar fiica de 19 ani a descoperit a doua zi trupul neînsuflețit al mamei, spânzurat de o grindă din mansardă. Fostul soț al femeii a fost cel care a alertat autoritățile, după apelul disperat al fiicei. Continuarea, în Ziarul de Iași

Investiții ratate în imobiliare: familii care luptă în instanță pentru recuperarea banilor
Eveniment

Investiții ratate în imobiliare: familii care luptă în instanță pentru recuperarea banilor

Blocuri ilegale, investiții pierdute și procese. Un bloc situat în zona ultracentrală a Iașului, pe strada Barbu Lăutaru, s-a transformat într-un coșmar pentru investitorii care l-au construit și pentru cumpărătorii care au plătit integral apartamentele. Blocuri ilegale, investiții pierdute și procese Un cuplu a obținut în instanță restituirea sumei de 400.000 de lei, actualizată cu inflația și daune-interese, după ce nu a putut deveni proprietar din cauza nerespectării autorizației de construire. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD Până acum, mai multe familii au câștigat procese similare, iar cel puțin alte 13 se află în aceeași situație. În acest caz, lucrările au fost întârziate ani întregi, iar lipsa certificatului de edificare face imposibilă intrarea în legalitate. Continuarea, în Ziarul de Iași

Rusia testează răbdarea flancului estic NATO: Estonia denunță incursiunea ilegală a unui vas rusesc în apele sale teritoriale
Internațional

Rusia testează răbdarea flancului estic NATO: Estonia denunță incursiunea ilegală a unui vas rusesc în apele sale teritoriale

Nava rusească depistată în apele Estoniei. Ministerul de Externe al Estoniei a anunțat luni că a convocat oficial reprezentantul diplomatic al Rusiei la Tallinn, după ce un vas rusesc a pătruns ilegal în apele teritoriale ale țării baltice. Nava rusească depistată în apele Estoniei Potrivit armatei estone, o navă neautorizată a poliției de frontieră a Rusiei a pătruns sâmbătă în apele teritoriale estone, înaintând aproximativ 500 de metri. Citește și: Primarul din Ciugud critică măsurile lui Bolojan și face trei propuneri de reformă Incidentul reprezintă prima încălcare maritimă a frontierei din partea Rusiei în 2024. "O încălcare gravă și inacceptabilă" Ministrul de Externe Margus Tsahkna a declarat, pe platforma X, că însărcinatul cu afaceri rus a fost convocat pentru a i se înmâna o notă oficială de protest, denunțând „o încălcare gravă și inacceptabilă a frontierei maritime”. Conform legislației estone, navele de război străine pot naviga în mod pașnic prin apele teritoriale ale țării doar cu condiția de a notifica Ministerul de Externe cu cel puțin 48 de ore înainte. Armata estonă a precizat că în acest caz nava rusă nu a transmis nicio notificare. Frontieră aeriană, încălcată în mai Nu este primul incident de acest fel în 2024. În luna mai, un avion de luptă rusesc a încălcat spațiul aerian al Estoniei, conform autorităților de la Tallinn. Relații diplomatice tensionate între Estonia și Rusia Tensiunile dintre Estonia și Rusia s-au agravat după începutul invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022. Estonia este un susținător ferm al Kievului și membru activ al Uniunii Europene și NATO. Din 7 februarie 2023, Rusia nu mai are ambasador la Tallinn, după ce Estonia a decis expulzarea acestuia, ca reacție la decizia Moscovei de a reduce nivelul reprezentării diplomatice a Estoniei în Rusia.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră