Internațional
„Spălătoria Kremlinului”: Vladimir Plahotniuc, oligarhul fugar, a negociat în secret la Moscova folosind pașapoarte false
Plahotniuc, negocieri în secret la Moscova. Vladimir Plahotniuc, cel mai bogat om din Republica Moldova, a fost arestat pe 22 iulie 2025 în Grecia, la solicitarea Interpol, în legătură cu dosarul „spălătoriei moldovenești” – o schemă masivă prin care s-ar fi spălat peste 20 de miliarde de dolari proveniți din Rusia.
Plahotniuc, negocieri în secret la Moscova
Documente obținute de publicația The Insider arată că Plahotniuc a vizitat Moscova în repetate rânduri, folosind un pașaport fals emis pe numele „Mikhail Taushanov”.
Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD
În ciuda faptului că este vizat de acuzații grave de spălare de bani, oligarhul a reușit nu doar să evite problemele legale în Rusia, ci chiar să participe la negocieri de nivel înalt cu oficiali de la Kremlin.
Suspiciuni privind protecția oferită de Moscova
Autoritățile moldovene și ruse cer ambele extrădarea lui Plahotniuc, însă oficiali din Republica Moldova ridică semne de întrebare.
Șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cerneucanu, susține că solicitarea Rusiei ar putea fi, de fapt, o manevră menită să-i ofere protecție.
Există precedent: Rusia a emis mandate de arestare împotriva altor oligarhi moldoveni fugiți, precum Ilan Șor, care trăiește acum în Rusia cu pașaport rusesc.
Mai mult, autoritățile ruse au încercat anterior să fabrice cazuri împotriva unor proprii agenți pentru a-i extrăda, cum s-a întâmplat cu spionul Sergei Cherkasov în Brazilia și cu Artyom Uss, fiul unui fost guvernator, scos de sub arest la domiciliu de agenți ruși în Italia.
20 de acte false descoperite asupra lui Plahotniuc
Potrivit unui raport al poliției, la arestarea lui Plahotniuc au fost găsite peste 20 de acte de identitate false, inclusiv pașapoarte ucrainene, rusești și bulgare.
Toate emise pe numele „Mikhail Taushanov”, născut la 22 februarie 1962.
Sub această identitate, Plahotniuc a intrat de mai multe ori în Rusia, participând la întâlniri confidențiale cu oficiali de la Kremlin – fără să fie deranjat de autoritățile ruse.
Întâlniri cu Dmitri Kozak, emisarul lui Putin
În aprilie 2025, proiectul jurnalistic moldovean Malenkaya Strana a publicat interceptări în care Vladislav Darvai, fost reprezentant comercial al Rusiei în Moldova, admitea că a organizat vizita secretă a lui Plahotniuc la Moscova.
Scopul: o întâlnire cu Dmitri Kozak, adjunctul șefului administrației prezidențiale ruse și emisar al lui Vladimir Putin.
Potrivit convorbirilor interceptate, Plahotniuc urma să ajungă la Moscova pe 4 iunie 2024, să se cazeze la Hotelul Național și să nu părăsească camera timp de trei zile.
Pentru a nu fi recunoscut, a fost sfătuit să poarte o șapcă și ochelari închisi la culoare.
A fost dus de la aeroport cu o mașină fără însemne oficiale, cu plăcuțe speciale pentru a evita controalele.
Oligarhul a plătit pentru a avea sala de fitness închisă exclusiv pentru el, dar a fost avertizat să evite salonul de masaj, unde lucra o moldoveancă din Bălți care l-ar fi putut recunoaște.
Călătorii frecvente în Rusia, în plin haos politic la Chișinău
Datele din baza de zboruri confirmă: pe 4 iunie 2024, un bărbat cu pașaportul lui „Taushanov” a zburat din Dubai spre Moscova și a plecat pe 7 iunie.
Alte călătorii similare au avut loc în iulie și octombrie 2024, apoi în martie și aprilie 2025.
Interceptările sugerează că discuțiile dintre Plahotniuc și Kozak vizau revenirea oligarhului în politica moldovenească, considerată de interlocutori „un circ” fără prezența sa.
Kozak l-a mustrat pentru haosul creat în trecut: „Tu înțelegi că tot ce se întâmplă acum e în mare parte vina ta?
Ai avut toată puterea și te-ai jucat cu ea.”
Plahotniuc a răspuns că vrea să repare greșelile, dar nu poate reveni singur, motiv pentru care a cerut sprijinul Kremlinului.
Kremlinul, implicat masiv în alegerile prezidențiale din Moldova
Călătoriile lui Plahotniuc la Moscova coincid cu o perioadă extrem de tensionată în Republica Moldova, marcată de alegerile prezidențiale din toamna lui 2024 și de referendumul pentru integrarea europeană.
Pe lângă Plahotniuc, Moscova l-a susținut și pe oligarhul fugar Ilan Șor, care a creat Blocul Victoriei, o formațiune pro-rusă.
Inițial, banii pentru mită electorală erau transportați cu curieri pe ruta Chișinău–Istanbul–Moscova. Când autoritățile moldovene au început să-i oprească, rețeaua a fost mutată în Transnistria: votanții primeau carduri Mir, încărcate cu bani rusești.
Diaspora moldovenească, folosită ca armă electorală
Pe 20 octombrie 2024, mii de moldoveni din Rusia au fost transportați cu autobuzele la secțiile de vot din apropierea ambasadei Moldovei la Moscova.
Au primit mese gratite și au fost plimbați prin orașe precum Minsk, Baku sau Ankara pentru a vota.
În turul al doilea, mita s-a extins în Uniunea Europeană.
În Italia și Estonia, alegătorii erau filmați la intrarea în secții, iar în Bologna, un cameraman rus s-a dat drept observator din partea unei organizații inexistente.
Strategia dublă a Kremlinului: blocuri rivale, dar controlabile
Când nu a reușit să obțină o majoritate pro-rusă prin fraudă, Kremlinul a schimbat tactica: a susținut simultan două blocuri electorale opuse.
Blocul pro-rus, format din patru partide conduse de foști membri ai Partidului Comunist: Partidul Socialiștilor (Igor Dodon), Partidul Comuniștilor (Vladimir Voronin), Inima Moldovei (Irina Vlah) și Viitorul Moldovei (Vasile Tarlev).
Blocul „pro-european” Alternative, format din Mișcarea Alternativa Națională a primarului Ion Ceban, partidul lui Ion Chicu, Congresul Civic al lui Mark Tkaciuk și partidul lui Alexandr Stoianoglo.
Prin această strategie duală, Kremlinul încearcă să slăbească Partidul Acțiune și Solidaritate al președintei Maia Sandu, dar să păstreze influența politică în orice scenariu.
Plahotniuc, o piesă-cheie în planul de influență rusă
Revenirea lui Vladimir Plahotniuc pe scena politică nu este o simplă întâmplare.
Cu sprijinul structurat al Kremlinului, el joacă un rol esențial în tentativa Rusiei de a-și recâștiga influența în Republica Moldova.
De la pașapoarte false la negocieri secrete și până la implicarea în rețele de corupere a votului, traseul său sugerează o agendă coordonată de la Moscova.
