luni 28 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Ramona Emilian

7300 articole
Ramona Emilian

Economie

Cum să economisești inteligent și să rămâi calm când prețurile cresc: pași concreți pentru a înfrunta inflația, fără stress

Cum economisim în vremuri de inflație. Inflația nu este doar o statistică economică pe care o auzim la știri, ci un fenomen cu impact direct asupra vieții noastre de zi cu zi. În perioade de inflație mare, economisirea devine nu doar o chestiune de disciplină, ci și de strategie și adaptare psihologică. Cum economisim în vremuri de inflație Atunci când rata inflației depășește creșterea salariilor, fiecare sumă de bani pe care o câștigăm își pierde treptat valoarea reală. Citește și: Minciună grosolană a lui Tăpălagă și Pantazi: G4Media nu este "un non-profit", ci o firmă cu profit foarte mare Ceea ce ieri costa 10 lei, astăzi poate costa 12, iar peste câteva luni 15. În acest context, mulți oameni se confruntă cu o dublă presiune: pe de o parte, nevoia de a face față cheltuielilor crescute, iar pe de altă parte, frustrarea că economiile acumulate se erodează în tăcere. Care ar fi direcțiile concrete prin care să ne putem consolida rezistența financiară? Organizarea bugetului Un buget bine gândit este fundația economisirii. Modelul clasic 50-30-20 (50% din venituri pentru nevoi esențiale, 30% pentru dorințe și 20% pentru economii) poate fi un bun punct de plecare. Totuși, în vremuri cu inflație ridicată, aceste proporții pot fi ajustate: poate vei aloca 55–60% pentru nevoi și doar 15% pentru dorințe, păstrând totuși un procent fix, oricât de mic, pentru economii. Ținerea unui jurnal al cheltuielilor (pe hârtie sau cu o aplicație financiară) este esențială pentru a vedea clar unde se duc banii. Multe persoane se miră să descopere că sume mici, cheltuite zilnic pe lucruri aparent banale, ajung să reprezinte sute de lei pe lună. Monitorizarea constantă te ajută să iei decizii informate și să corectezi rapid direcția. Eliminarea pierderilor invizibile Cheltuielile inutile sunt adesea cele mai periculoase pentru buget, tocmai pentru că trec neobservate. Abonamente de streaming nefolosite, cotizații la săli de sport unde nu mai ajungi, aplicații cu plată pe care nu le utilizezi — toate acestea pot fi eliminate fără a-ți afecta semnificativ calitatea vieții. Un alt „inamic tăcut” este risipa alimentară. Planificarea meselor și cumpărăturilor reduce costurile și ajută la evitarea achizițiilor impulsive. De exemplu, stabilirea unui meniu săptămânal și cumpărarea ingredientelor strict necesare nu doar că scade factura la supermarket, dar îți oferă și un control mai bun asupra alimentației. Creează un fond de urgență Un fond de urgență este colacul de salvare financiară în situații neprevăzute: pierderea locului de muncă, o problemă medicală, o reparație urgentă. Specialiștii recomandă să ai rezerve pentru minimum 3–6 luni de cheltuieli esențiale, iar în perioade cu inflație ridicată chiar până la 12 luni. Dacă suma pare mare, începe cu obiective mai mici: strânge echivalentul unei luni de cheltuieli și crește treptat. Important este să construiești acest fond separat de banii din contul curent, pentru a nu fi tentat să îl folosești pentru cumpărături obișnuite. Alege conturi de economii cu dobânzi avantajoase Într-un mediu inflaționist, nu este suficient să economisești; trebuie să te asiguri că banii tăi „lucrează” pentru tine. Conturile cu dobândă ridicată, peste media pieței, sunt o opțiune bună, mai ales dacă dobânda este apropiată sau chiar peste rata inflației. Băncile online tind să ofere randamente mai bune decât instituțiile tradiționale, deoarece au costuri operaționale mai mici. Verifică periodic ofertele și nu ezita să îți muți economiile acolo unde obții cel mai bun raport între siguranță și profit. Investește în instrumente sigure și diversificate Depozitele la termen pot fi o soluție temporară, dar pentru protecția reală împotriva inflației este nevoie de instrumente indexate. Pe termen lung, diversificarea este esențială. Important este să îți calibrezi investițiile în funcție de profilul de risc și de orizontul de timp. Controlează cheltuiala emoțională Nu toate deciziile financiare sunt raționale — de multe ori, emoțiile joacă un rol mai mare decât ne place să recunoaștem. În perioade de inflație, frustrarea și anxietatea pot duce fie la cheltuieli impulsive („măcar să mă bucur acum”), fie la blocaj („nu mai cumpăr nimic”). Pentru a contracara aceste tendințe, leagă economiile de obiective clare și motivante („vreau să strâng 5.000 lei pentru o vacanță” sau „pentru avansul la locuință”). Aplică regula de așteptare 48 de ore înainte de achizițiile importante. În multe cazuri, dorința dispare. Automatizează transferul spre contul de economii imediat după primirea salariului, pentru a elimina riscul de a cheltui banii înainte de a-i pune deoparte. Experimentează strategia „revenge saving” „Revenge saving” este un concept relativ nou, care presupune perioade scurte de economisire agresivă, ca reacție la o perioadă în care bugetul a fost dezechilibrat. Poate fi o provocare de 30 de zile în care să renunți complet la cheltuielile neesențiale. Această abordare are două avantaje: îți reechilibrează rapid finanțele și te ajută să conștientizezi cât de multe dintre cheltuieli nu sunt, de fapt, necesare. Poți spori eficiența acestei strategii punând banii economisiți în conturi separate, fiecare destinat unui scop clar. Investește în tine: cea mai sigură protecție Warren Buffett spune că cea mai bună protecție împotriva inflației este creșterea propriei capacități de a genera venituri. Cursurile de perfecționare, obținerea unor certificări profesionale sau dezvoltarea de abilități rare și căutate pe piață sunt investiții care se apreciază în timp. Spre deosebire de activele financiare, competențele tale nu pot fi devalorizate de inflație, dimpotrivă, îți pot aduce venituri mai mari, pe termen lung. Supraviețuire financiară Economisirea în vremuri de inflație ridicată este mai mult decât un exercițiu de disciplină. Este o strategie de supraviețuire financiară și, în același timp, un mod de a-ți păstra libertatea de a lua decizii fără presiunea constantă a banilor. Prin combinarea unui buget bine organizat, a reducerii pierderilor invizibile, a protejării economiilor și a investiției în propria dezvoltare, poți nu doar să treci cu bine printr-o perioadă dificilă, ci și să ieși mai puternic. Inflația poate eroda valoarea banilor, dar nu îți poate lua capacitatea de a gândi strategic și de a te adapta. Iar în economie, ca și în viață, adaptarea este cheia rezilienței.

Cum să economisești inteligent și să rămâi calm când prețurile cresc: pași concreți pentru a înfrunta inflația, fără stress
Preoții au plătit și vor plăti în continuare contribuții la sănătate, nu beneficiază de servicii medicale gratuite (BOR)
Eveniment

Preoții au plătit și vor plăti în continuare contribuții la sănătate, nu beneficiază de servicii medicale gratuite (BOR)

Preoții, contribuabili la sistemul de sănătate. Patriarhia Română respinge ferm informațiile vehiculate recent în spațiul public potrivit cărora, de la 1 septembrie, preoții și personalul monahal ar pierde calitatea de persoane asigurate în sistemul public de sănătate. Instituția face apel la respectarea adevărului și la evitarea propagării de informații „neconfirmate” sau „tendențioase”. Preoții, contribuabili la sistemul de sănătate Potrivit unui comunicat transmis de Biroul de Presă al Patriarhiei Române, preoții nu au fost niciodată exceptați de la plata contribuțiilor de sănătate și nu au beneficiat de servicii medicale gratuite fără contribuție. Citește și: Minciună grosolană a lui Tăpălagă și Pantazi: G4Media nu este "un non-profit", ci o firmă cu profit foarte mare „Atât personalul clerical, cât și majoritatea monahilor sunt angajați ai unităților de cult și achită, ca orice alt angajat din România, impozite și contribuții la salariu, fără a beneficia de nicio scutire specială”, subliniază Patriarhia. Monahii fără venituri, asistență medicală gratuită Pentru monahii care nu realizează venituri – fie din cadrul Bisericii Ortodoxe Române, fie aparținând altor culte religioase recunoscute – asistența medicală este asigurată în aceleași condiții ca pentru orice cetățean fără venituri. Dacă pentru asistații sociali dreptul la asigurare este obținut printr-un dosar depus la primărie, în cazul personalului monahal procedura este realizată prin Secretariatul de Stat pentru Culte, condiția esențială fiind lipsa oricărui venit. Activitățile economice, interzise clericilor și monahilor Patriarhia califică drept complet falsă afirmația potrivit căreia monahii ar obține venituri ca persoane fizice autorizate (PFA). Această practică este interzisă de Statutul de organizare și funcționare a Bisericii Ortodoxe Române. Conform articolului 1 din Legea nr. 103/1992, cultele religioase recunoscute, inclusiv BOR, au drept exclusiv pentru producerea și valorificarea obiectelor și veșmintelor de cult, tipărirea cărților de cult și a altor materiale cu conținut bisericesc. Aceste activități sunt desfășurate doar de instituțiile de cult, nu de persoane fizice autorizate, contrar afirmațiilor apărute în unele materiale de presă.

Multinaționalele nu vor mai putea exporta profitul făcut în România fără să fie taxat, spune Nazare
Economie

Multinaționalele nu vor mai putea exporta profitul făcut în România fără să fie taxat, spune Nazare

Ministerul Finanțelor schimbă taxarea pentru multinaționale. Ministerul Finanțelor anunță o schimbare majoră în modul de supraveghere și impozitare a companiilor multinaționale care operează în România. Ministerul Finanțelor schimbă taxarea pentru multinaționale Ministrul Alexandru Nazare a declarat, într-o conferință de presă la Palatul Victoria, că în prezent nu există o evidență clară în ANAF privind transferurile artificiale de profit către entități afiliate. Citește și: Minciună grosolană a lui Tăpălagă și Pantazi: G4Media nu este "un non-profit", ci o firmă cu profit foarte mare „Vom schimba paradigma în privința modului în care tratăm companiile multinaționale. Despre ele s-a vorbit mult, dar s-a făcut prea puțin în ultimii ani. Începem un exercițiu complet nou, care include întărirea direcției de prețuri de transfer din ANAF, afectată în ultimii patru ani de lipsa resurselor umane și materiale”, a precizat ministrul. Taxarea zonelor vulnerabile la export de profit Potrivit lui Nazare, obiectivul este trecerea de la o taxă pe cifra de afaceri la o taxă targetată, care să vizeze direct mecanismele prin care multinaționalele își transferă profiturile în afara țării. Evidențele ANAF indică mai multe categorii de cheltuieli în relația cu afiliații care pot fi folosite pentru diminuarea bazei de impozitare: management fee-uri cheltuieli de administrare plăți pentru proprietate intelectuală dobânzi intra-grup consultanță „Vrem să ne concentrăm pe aceste tipuri de cheltuieli, pentru că sunt, tradițional, modalități prin care se transferă profituri. În locul unei taxe pe cifra de afaceri, care poate descuraja investițiile, propunem o taxă focalizată pe aceste zone sensibile”, a explicat ministrul Finanțelor. Baza de calcul: 15 miliarde lei în 2024 Conform datelor prezentate, valoarea totală a acestor cheltuieli în relația cu afiliații s-a ridicat, în 2024, la aproape 15 miliarde de lei. Pe această bază, Ministerul Finanțelor propune o nouă formulă de taxare inspirată din modelul american Base Erosion Tax. Noua schemă prevede un prag („trigger”) de 3% din aceste cheltuieli, deductibile în continuare și orice sumă care depășește acest prag va fi considerată nedeductibilă și va fi impozitată cu 16%. Intrarea în vigoare și înlocuirea impozitului actual Măsura ar urma să se aplice începând cu anul 2026, având ca bază de calcul datele din 2024. Ministerul estimează că noua taxă va crește veniturile din impozitul pe profit și va oferi o evidență mai clară a fluxurilor financiare între companiile multinaționale și afiliații lor. „Propunerea este ca această nouă taxă pe afiliați să înlocuiască impozitul pe cifra de afaceri aplicat în prezent companiilor cu venituri de peste 50 de milioane de euro”, a precizat Alexandru Nazare.  

Muncitori nord-coreeni exploatați în Rusia, în condiții apropiate de sclavie
Internațional

Muncitori nord-coreeni exploatați în Rusia, în condiții apropiate de sclavie

Muncă forțată pentru nord-coreeni în Rusia. Pusă în fața unei penurii severe de forță de muncă, Rusia recurge la muncitori aduși din Coreea de Nord, angajați în condiții extreme pe șantiere, în fabrici și în centre IT. Potrivit unei anchete BBC, șase muncitori care au reușit să fugă din Rusia au descris tratamente „aproape de sclavie”, incluzând muncă epuizantă, violență fizică și lipsă totală a libertății de mișcare. Muncă forțată pentru nord-coreeni în Rusia Muncitorii nord-coreeni lucrează până la 18 ore pe zi, având doar două zile libere pe an, fiind supravegheați constant de agenți trimiși de regimul de la Phenian. Citește și: Minciună grosolană a lui Tăpălagă și Pantazi: G4Media nu este "un non-profit", ci o firmă cu profit foarte mare Muncitorii sunt cazați în containere insalubre sau în clădiri neterminate și nu pot părăsi locul de muncă. Un supraviețuitor a povestit că unii colegi adormeau în picioare de oboseală și erau bătuți dacă încercau să se odihnească. Recrutări masive, în ciuda interdicțiilor ONU Conform serviciilor de informații sud-coreene, în 2024, aproximativ 10.000 de muncitori nord-coreeni au fost trimiși în Rusia, iar numărul lor ar putea depăși 50.000 în 2025. Aceste recrutări încalcă interdicțiile impuse de ONU din 2019, fiind mascate prin vize de studenți. În Coreea de Nord, aceste posturi sunt atractive datorită salariilor promise, însă statul reține cea mai mare parte din bani sub forma unei „taxe de loialitate”. Îndoctrinare și restricții pentru a preveni evadările Pentru a limita dezertările, regimul de la Phenian păstrează salariile restante până la întoarcerea muncitorilor în țară și organizează sesiuni de îndoctrinare pentru reafirmarea loialității față de Kim Jong-un. Măsurile de control au redus drastic numărul evadărilor: din 2022, doar zece muncitori au reușit să fugă din Rusia, comparativ cu aproximativ 20 pe an anterior.

Zelenski respinge retragerea din Donbas și avertizează asupra noilor ofensive ruse înaintea summitului Putin–Trump
Internațional

Zelenski respinge retragerea din Donbas și avertizează asupra noilor ofensive ruse înaintea summitului Putin–Trump

Volodimir Zelenski exclude retragerea din Donbas. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins marți orice posibilitate de retragere a forțelor ucrainene din Donbas, cu câteva zile înaintea summitului dintre Vladimir Putin și Donald Trump. Volodimir Zelenski exclude retragerea din Donbas Liderul de la Kiev a subliniat că, dacă regiunile Donețk și Lugansk ar ajunge sub controlul Moscovei, acestea ar putea fi folosite drept rampă de lansare pentru o „viitoare ofensivă” împotriva Ucrainei. Citește și: EXCLUSIV Finul pe care ministrul Ivan voia să-l numească la Hidroelectrica, mic patron de cârciumă și abonat la sinecuri locale în Bistrița Zelenski a catalogat vizita lui Vladimir Putin în Alaska, programată pentru vineri, ca fiind o „victorie” pentru Kremlin. Potrivit acestuia, întâlnirea pe teritoriul american îl scoate pe liderul rus din „izolare” și amână posibile sancțiuni ale Statelor Unite împotriva Moscovei. Avans limitat al trupelor ruse în estul Ucrainei Liderul ucrainean a confirmat că grupuri de soldați ruși au reușit să avanseze aproximativ 10 kilometri în anumite sectoare ale frontului din est. Zelenski a dat asigurări că aceste unități, lipsite de echipament greu, vor fi neutralizate, precizând că o parte dintre combatanți au fost deja capturați sau eliminați. Moscova ar pregăti noi ofensive Zelenski a acuzat Rusia că pregătește noi atacuri în trei direcții strategice: Zaporojie, Pokrovsk și Novopavlivka. Acesta consideră că avansurile recente ale trupelor ruse fac parte dintr-o campanie menită să creeze impresia că „Rusia avansează și Ucraina pierde” înaintea întâlnirii dintre Putin și Trump.

România, în raportul Departamentului de Stat al SUA: analiza anulării primului tur al alegerilor prezidențiale
Eveniment

România, în raportul Departamentului de Stat al SUA: analiza anulării primului tur al alegerilor prezidențiale

Alegerile din România, în raportul SUA. Departamentul de Stat al Statelor Unite a publicat marți, pe site-ul instituției, raportul anual privind situația drepturilor omului în România pentru anul 2024. Alegerile din România, în raportul SUA Documentul consemnează, printre altele, anularea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale de anul trecut, măsură considerată de observatori drept o ingerință politică fără precedent și o restricție excesivă a discursului politic. Citește și: EXCLUSIV Finul pe care ministrul Ivan voia să-l numească la Hidroelectrica, mic patron de cârciumă și abonat la sinecuri locale în Bistrița Potrivit raportului, pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, desfășurate pe 24 noiembrie. Instanța a invocat „multiple nereguli și încălcări ale legislației electorale” care ar fi compromis transparența și corectitudinea campaniei. Această decizie a stârnit controverse, fiind catalogată drept o ingerință politică directă și o limitare severă a discursurilor politice considerate indezirabile, cu o gravitate „fără precedent”, se arată în raport. Acuzații privind influența unei operațiuni de informare rusă Curtea Constituțională a prezentat anularea scrutinului ca urmare a influenței unei operațiuni de informare ruse pe rețelele sociale. Totuși, observatori independenți au sugerat că această campanie online a fost, în realitate, o acțiune electorală organizată de un partid politic românesc. Probleme majore privind libertatea de exprimare Raportul evidențiază și alte probleme importante în materie de drepturi ale omului în România în 2024. Printre acestea se numără relatări credibile privind restricții asupra libertății de exprimare, infracțiuni, acte de violență și amenințări motivate de antisemitism. Deși guvernul a luat măsuri pentru identificarea și sancționarea funcționarilor implicați în abuzuri, în unele cazuri acțiunile autorităților au fost insuficiente, iar impunitatea a rămas o problemă. Drepturile omului Departamentul de Stat al SUA transmite anual Congresului rapoarte privind practicile în domeniul drepturilor omului în toate țările beneficiare de asistență americană și în statele membre ONU. Aceste documente, elaborate în baza Legii privind Asistența Externă din 1961 și a Legii Comerțului din 1974, analizează respectarea drepturilor omului recunoscute la nivel internațional, precum și a drepturilor lucrătorilor.

De zece ani a fost nevoie ca o banală tabără școlară să treacă de la Guvern la o primărie
Eveniment

De zece ani a fost nevoie ca o banală tabără școlară să treacă de la Guvern la o primărie

Transferul taberei Ciric, aprobat de Guvern. După aproape un deceniu de discuții, fosta tabără de la Ciric va fi preluată de Primăria Iași. Transferul taberei Ciric, aprobat de Guvern Guvernul urmează să aprobe transferul până în toamna acestui an, iar proiectul a intrat deja în etapa de consultare publică, ultimul pas formal înainte de adoptare. Citește și: EXCLUSIV Finul pe care ministrul Ivan voia să-l numească la Hidroelectrica, mic patron de cârciumă și abonat la sinecuri locale în Bistrița Municipalitatea intenționează să valorifice cele 2,9 hectare de pădure printr-un proiect de investiții. Procedura de elaborare a actului normativ a fost finalizată, confirmând că transferul este acum o certitudine. Continuarea, în Ziarul de Iași

Jocurile pe calculator aduc bani în viața reală: economia estului României, stimulată de companiile din domeniu
Eveniment

Jocurile pe calculator aduc bani în viața reală: economia estului României, stimulată de companiile din domeniu

Industria jocurilor stimulează economia estului României. Industria jocurilor pe calculator din Iași a înregistrat în 2024 o creștere spectaculoasă, urcând în premieră pe locul trei în topul veniturilor generate în sectorul IT&C, după software-ul la comandă și consultanța IT. Industria jocurilor stimulează economia estului României Cifra de afaceri a companiilor din domeniu a avansat cu peste 60%, marcând una dintre cele mai dinamice evoluții din regiune. Citește și: EXCLUSIV Finul pe care ministrul Ivan voia să-l numească la Hidroelectrica, mic patron de cârciumă și abonat la sinecuri locale în Bistrița Creșterea a fost susținută de extinderea rapidă a numărului de angajați și de investițiile constante în dezvoltare. În total, piața locală IT&C din Iași a depășit în 2024 pragul de 860 de milioane de euro în venituri. Continuarea, în Ziarul de Iași

Marea bătălie a preoților ortodocși cu cei care cred în vise, blesteme și magie
Eveniment

Marea bătălie a preoților ortodocși cu cei care cred în vise, blesteme și magie

Magia și blestemele, în atenția preoților. În România, credința creștină se împletește frecvent cu tradițiile populare, dând naștere unei spiritualități „hibride” în care oamenii merg la biserică, dar cred și în vise premonitorii, blesteme sau magie. Magia și blestemele, în atenția preoților Mulți aprind lumânări și participă la slujbe, însă își pun busuioc sub pernă în Ajunul Bobotezei „pentru a-și visa ursitul” ori apelează la persoane care practică descântece sau „magie albă”. Citește și: EXCLUSIV Finul pe care ministrul Ivan voia să-l numească la Hidroelectrica, mic patron de cârciumă și abonat la sinecuri locale în Bistrița Preotul Dorel Burduja, de la Parohia Piciorul Lupului, avertizează că visele nu trebuie luate prea în serios, cu excepția celor care vin de la Dumnezeu și se împlinesc, iar blestemele, mai ales cele rostite pe drept de părinți, preoți sau oameni nedreptățiți, pot avea consecințe grave. Potrivit acestuia, cel care blesteamă păcătuiește, indiferent de motiv, iar dezlegarea acestor blesteme trebuie făcută la preot sau episcop. Continuarea, în Ziarul de Iași

ANALIZĂ Cât de gravă este problema infecțiilor nosocomiale în spitalele din România. Radiografia groazei
Eveniment

ANALIZĂ Cât de gravă este problema infecțiilor nosocomiale în spitalele din România. Radiografia groazei

Problema infecțiilor nosocomiale în spitalele românești. În România, infecțiile asociate asistenței medicale (IAAM), cunoscute drept infecții nosocomiale, continuă să fie o problemă gravă, adesea subraportată, dar cu un impact real asupra sănătății publice. Deși sistemul medical dispune de protocoale de prevenire și raportare, realitatea din teren arată că numeroase cazuri sunt trecute sub tăcere, iar unele dintre ele ajung, după ani de lupte juridice, în fața instanțelor de judecată. Problema infecțiilor nosocomiale în spitalele românești Datele recente arată o creștere a raportărilor oficiale, dar specialiștii avertizează că acestea nu reflectă în totalitate amploarea fenomenului. Citește și: G4Media, cumpărat de un penal apropiat PSD. Tapalagă și Pantazi, poză cu noul proprietar, Budeanu Potrivit raportului Direcției de Sănătate Publică a Municipiului București pentru 2024, în spitalele din Capitală au fost înregistrate 10.211 IAAM și 83 de focare, dintre care unele provocate de germeni extrem de periculoși, precum Candida auris, Klebsiella pneumoniae sau Acinetobacter baumannii. Cele mai multe cazuri au fost raportate la Institutul Fundeni (1.730), Spitalul Universitar de Urgență București (1.501) și Spitalul Elias (928). La nivel național, Institutul Național de Sănătate Publică a publicat în iunie 2024 rezultatele unui studiu de prevalență, care confirmă tendința observată și la nivel european: între 4% și 7% dintre pacienții internați în spitale de îngrijire acută dezvoltă cel puțin o infecție asociată îngrijirilor medicale. Dacă aplicăm acest procent la numărul total de internări, rezultă zeci de mii de pacienți afectați anual. Subraportarea cazurilor Problema majoră rămâne însă subraportarea. Organizațiile independente și experții în sănătate publică estimează că numai 1 din 10 infecții nosocomiale ajunge în statisticile oficiale. Această discrepanță se explică prin teama managerilor de spitale de a nu fi sancționați și prin lipsa unor mecanisme clare de protecție a avertizorilor din sistem. Infecțiile care ucid Dincolo de cifre, infecțiile nosocomiale se traduc în destine frânte. Unele bacterii multirezistente, precum Acinetobacter baumannii sau Pseudomonas aeruginosa, pot fi fatale pentru pacienții vulnerabili, chiar și atunci când tratamentul este administrat prompt. Cazurile documentate în ultimii ani arată că infecțiile spitalicești nu sunt simple complicații, ci cauze directe ale decesului. În octombrie 2022, la Spitalul Județean din Târgu Mureș, un focar cu Pseudomonas și Acinetobacter a dus la șase cazuri de infecții, dintre care cinci pacienți au murit. În același an, la Maternitatea din Cluj-Napoca, patru nou-născuți au decedat în urma unor infecții dobândite imediat după naștere, stârnind proteste și cereri de anchete publice. Raportul DSP București pentru 2024 relevă, de asemenea, existența unor focare cu Candida auris, un patogen fungic cu mortalitate ridicată și rezistență la majoritatea antifungicelor, ceea ce îl face extrem de dificil de tratat. Când spitalele ajung în fața instanței Cazurile care ajung în justiție sunt puține în comparație cu numărul real de victime, dar procesele finalizate în ultimii ani au creat precedente importante. Spitalul Județean din Suceava a fost condamnat pentru ucidere din culpă după moartea unui nou-născut infectat în maternitate.  Instanța a aplicat o amendă penală de 280.000 lei și a acordat familiei 800.000 de euro daune morale – una dintre cele mai mari sume acordate vreodată într-un astfel de caz. Cazul a intrat pe rol în 2016, sentința definitivă a fost dată în februarie, 2024. Spitalul Clinic Județean de Urgență din Cluj a fost obligat să plătească 300.000 de euro familiei unui pacient decedat după o infecție cu Acinetobacter baumannii.  Instanța a reținut că infecția a fost contractată în spital și a fost cauza directă a decesului. Procesul a început în 2017, sentința a fost pronunțată în 2023. În Arad, în 2024, o pacientă a câștigat 30.000 de euro despăgubiri pentru o infecție nosocomială contractată în timpul unei internări. Cazul a fost soluționat pe cale civilă. În Piatra Neamț, în 2022, instanța a acordat 150.000 de euro unui pacient infectat cu o bacterie multirezistentă în spital, însă unitatea medicală a contestat legătura cauzală. Procesele sunt adesea îndelungate, necesitând expertize medico-legale complexe și o documentare atentă a istoricului medical al pacientului. În multe cazuri, familiile victimelor renunță la acțiuni din cauza costurilor sau a presiunii emoționale. Cazuri aflate în curs Unele spețe sunt încă pe rol, dar au potențialul de a produce schimbări semnificative în jurisprudență. Este cazul Maternității "Cuza Vodă", din Iași. După ani de tergiversări, spitalul a fost trimis în judecată în februarie 2025 pentru ucidere din culpă în cazul mai multor nou-născuți decedați. Ancheta a vizat inclusiv modul în care au fost raportate (sau ascunse) infecțiile nosocomiale. Barierele în raportare și prevenție În ciuda progreselor legislative, infecțiile spitalicești rămân o problemă sistemică. Legea „Stop nosocomiale!”, adoptată în 2020 și actualizată în 2024, impune reguli stricte de raportare și măsuri de prevenție, însă implementarea lor este inegală. Deficiențele majore identificate includ: Lipsa unui sistem electronic unificat pentru raportarea IAAM la nivel național. Presiunea administrativă asupra medicilor și epidemiologilor de a minimiza cifrele. Deficitul de personal specializat în controlul infecțiilor, în special în spitalele mici. Infrastructura depășită, care favorizează transmiterea germenilor (saloane supraaglomerate, instalații sanitare vechi, lipsa circuitelor separate pentru pacienți infectați). Impactul uman și social Dincolo de statistici, fiecare infecție spitalicească reprezintă o dramă umană. Pacienți care intră în spital pentru o intervenție planificată pot ajunge să se lupte cu bacterii rezistente la antibiotice, iar recuperarea, dacă survine, este lungă și costisitoare. Familiile trec prin șocuri emoționale și financiare, mai ales în lipsa unor mecanisme rapide de compensare. În plus, fenomenul erodează încrederea publicului în sistemul sanitar. Studiile sociologice arată că unul dintre motivele pentru care pacienții evită internările, chiar și atunci când sunt necesare, este teama de a nu contracta o infecție nosocomială. Ce ar trebui făcut Specialiștii propun câteva măsuri urgente: Transparență totală: publicarea în timp real a datelor despre IAAM pe site-urile spitalelor. Protecția avertizorilor de integritate din domeniul medical. Investiții în infrastructură și echipamente care să reducă riscul de contaminare. Campanii de conștientizare pentru personal și pacienți privind igiena mâinilor și respectarea circuitelor. Creșterea capacității laboratoarelor de microbiologie pentru identificarea rapidă a germenilor.  

Unii pensionari nu mai trăiesc zece ani după pensionare, e cinic să nu le dai banii din Pilonul II, spune un profesor de economie
Eveniment

Unii pensionari nu mai trăiesc zece ani după pensionare, e cinic să nu le dai banii din Pilonul II, spune un profesor de economie

Proiectul de lege privind pensiile private. În urma declarației premierului Ilie Bolojan, care a dat asigurări că proiectul de lege privind pensiile private nu urmărește confiscarea sumelor acumulate, ci doar reglementarea modului de plată, discuția despre viitorul Pilonului II a redevenit una aprinsă. Profesorul Dorel Dumitru Chirițescu, cadru didactic la Universitatea „Constantin Brîncuşi“ din Tîrgu Jiu, explică de ce vede în această propunere un demers cinic, cu potențiale implicații grave pentru actualii și viitorii pensionari. Proiectul de lege privind pensiile private Profesorul Dorel Dumitru Chirițescu, de la Universitatea „Constantin Brîncuşi” din Tîrgu Jiu, nu ezită să numească ideea „cinică” și chiar „o tentativă de furt”. Citește și: EXCLUSIV Finul pe care ministrul Ivan voia să-l numească la Hidroelectrica, mic patron de cârciumă și abonat la sinecuri locale în Bistrița Profesorul avertizează că statul își testează imaginația nu doar în găsirea banilor de cheltuit, ci și în modul în care poate pune mâna pe cei economisiți de cetățeni. De ce plata pe 10 ani este o măsură cinică Ce înseamnă, concret, că beneficiarii vor putea avea, conform propunerii ASF, un acces pe 10 ani și cu 25% din sumă la pensionare? Propunerea despre care vorbim se află acum în dezbatere publică. Aceste restricții nu sunt prevăzute într-o lege aprobată de către Parlamentul României. Primul lucru pe care trebuie să-l spunem este că acei bani sunt ai noștri și nu ai Guvernului României sau ai celor care acum îi administrează. Acei bani au statutul unor economii pe care unii dintre noi au fost de acord să le pună deoparte pentru perioada de pensie. Este o metodă modernă și elegantă de a economisi. Banii sunt ai noștri. Dincolo de asta, am fost cu toții de acord că aceste economii nu pot fi pasive și trebuie gestionate activ pe piața financiară din România. De aici intervine înțelegerea și a faptului că acești bani nu ar trebui primiți cu toții odată, la intrarea în pensie. Asta ar periclita în mod dramatic managementul financiar al administratorului. Înțelegem și asta. Numai că ideea lansată acum în dezbaterea publică, cea care ne duce orizontul plăților la 10 ani este una cinică. Mai mult decât atât, poate fi interpretată ca o tentativă de furt. De ce? Pentru simplul motiv că există categorii de beneficiari care, după statisticile actuale care vorbesc despre durata medie de viață în România, nu vor avea ocazia de a folosi întreaga sumă economisită. Ar fi fost de bun simț pentru cel care a venit cu o asemenea propunere, să se încadreze în aceste cifre. Problema speranței de viață și a planificării financiare De exemplu, dacă media de viață a bărbaților în țara noastră este de 72 de ani și pensionarea se face la 65 de ani, atunci cum să-ți imaginezi că poți eșalona plățile până la 75 de ani? De asemenea, propunerea de lege este bine că vorbește despre o tranșă de bani mai mare, de 25% din suma economisită. Și nici nu este important ca acești 25% să fie oferiți la pensionare. Acești bani pot sta ca opțiune la dispoziția pensionarului pe toată durata plății primelor 75%. Asta pentru că oricând un pensionar poate avea nevoie de o sumă mai mare pentru îngrijiri medicale, în primul rând. Deci eu nu aș da acești 25% imediat după pensionare, ci i-aș păstra ca opțiune pe durata plăților. Ideea este ca administratorii să nu creadă că acești bani sunt jucăria lor și să încerce tertipuri de genul celui pe care l-am menționat. Pentru că 10 ani perioadă de rambursare este foarte mult. Banii sunt ai noștri, ai celor care am cotizat și avem nevoie de ei. Ne bazăm pe ei. Să iei bani de la pensionari, o mârșăvie Ar trebui să ne sperie aceste modificări ale legii? Este justificată această inițiativă? Este cert că guvernul actual nu se află într-o situație confortabilă. S-a cheltuit mult și de cele mai multe ori neeconomic. S-a furat mult în România. Guvernele noastre s-au comportat ca și cum ar fi descoperit un fel de mașină de făcut bani. Așa ceva nu există. Această mașină de făcut bani a fost de fapt îndatorarea. Și viteza îndatorării trebuie oprită. Numai ca a lua bani de la pensionari, indiferent de pilonul despre care vorbim, este o mârșăvie. Asta din simplul motiv că acești oameni contează pe acei bani. Au planuri de viață, aia care mai este, construite pe acești bani. Deci a tot lua din acești bani ai pensionarilor este ceva incalificabil. Și celebrul prim pachet al actualului guvern ia 10% din pensiile care depășesc 3000 de lei. Acești oameni sunt părinții și bunicii noștri. Ei nu mai sunt la vârsta adaptabilității și flexibilității de carieră și de venituri. Deci nu pot recupera în niciun fel sumele pe care guvernul le fură din pensia lor. Ei sunt spectatorii muți ai unei situații în care golanii golesc visteria țării și ei, ca pensionari, trebuie să plătească. Da, putem fi îngrijorați de imaginația guvernanților. Ea este infinită și atunci când fură, dar și atunci când trebuie să strângă bani pentru furat. Este doar o supoziție, dar credem că Guvernul României nu este străin de această propunere ca banii din pilonul II să ne fie returnați, halucinant, peste durata noastră medie de viață. Riscul ca statul să întârzie plățile Pentru că banii din pilonul II sunt investiți 60% în titluri de stat, este posibil ca statul să amâne plățile către fondurile de pensii? Pilonul I de pensii se află în întregime în administrarea statului român. Asta nu este rău. Privatizarea în întregime a fondurilor de pensii și a pensiilor produce în multe state ale lumii adevărate tragedii naționale. Asta pentru că acești administratori mai și falimentează și uneori o fac intenționat. Da, atâta timp cât statul român nu a falimentat în mod oficial, atunci nu ar trebui să fie probleme. Și nu ar trebui să fie probleme cu pilonul I, dar nici cu II sau III. Un stat viabil, plătește dobânzile asumate și returnează banii împrumutați la termenele stabilite, așa cum ar fi cazul pentru II și III. Să sperăm că nu vom ajunge în situația de a falimenta ca stat. Asta ar fi un dezastru financiar, dar și politic. Nu ne putem gândii la așa ceva nici măcar în glumă.

România a pierdut șansa de aderare la zona euro. Posibilă reluare a discuțiilor abia peste 5–7 ani
Economie

România a pierdut șansa de aderare la zona euro. Posibilă reluare a discuțiilor abia peste 5–7 ani

România amână aderarea la zona euro. Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a declarat marți că România a pierdut orizontul de trecere la moneda euro în momentul în care a renunțat la ținta fiscal-bugetară, o decizie pe care o consideră eminamente politică. Condițiile pentru adoptarea euro, îndeplinite în trecut Isărescu a amintit că România îndeplinea criteriile pentru trecerea la euro în perioada 2013–2015, iar adoptarea monedei unice fusese un obiectiv asumat inclusiv de fostul președinte Traian Băsescu. Citește și: G4Media, cumpărat de un penal apropiat PSD. Tapalagă și Pantazi, poză cu noul proprietar, Budeanu Cu toate acestea, a explicat că, la nivel politic, s-a decis că nivelul redus al datoriei publice putea fi folosit pentru a stimula economia, renunțându-se astfel la disciplina fiscală necesară. „Nu a fost decizia unui singur partid, toate guvernele care au urmat au continuat această abordare, punând accent pe stimularea fiscală”, a subliniat guvernatorul BNR, adăugând că teoria curbei Laffer „nu funcționează oricând și oricum”. România amână aderarea la zona euro Potrivit lui Isărescu, din 2018 Banca Națională nu a mai putut colabora cu autoritățile pe tema adoptării monedei unice. Ultima reuniune dedicată acestui obiectiv a avut loc la Academia Română. BNR renunțase la toate comitetele de lucru privind trecerea la euro, inclusiv la grupul tehnic care pregătea aspectele logistice, precum aducerea și distribuirea numerarului euro în țară. Guvernatorul BNR estimează că, dacă corecția fiscală necesară va dura între 5 și 7 ani, abia după această perioadă se va putea redeschide discuția despre aderarea la zona euro.

Europa depășește SUA la sprijinul militar pentru Ucraina: 80,5 miliarde de euro din industria de apărare
Internațional

Europa depășește SUA la sprijinul militar pentru Ucraina: 80,5 miliarde de euro din industria de apărare

Sprijinul european pentru Ucraina depășește SUA. Potrivit datelor publicate de Institutul german Kiel, Europa a continuat să își crească sprijinul militar acordat Ucrainei în lunile mai și iunie, depășind nivelul ajutorului oferit de Statele Unite. Spre deosebire de Washington, care s-a limitat la vânzarea de arme, sprijinul european provine acum tot mai mult din producția industriei de apărare, nu din stocurile militare deja diminuate. Sprijinul european pentru Ucraina depășește SUA De la începutul războiului declanșat de Rusia, în urmă cu aproape trei ani și jumătate, statele europene, inclusiv Regatul Unit, au oferit Ucrainei ajutoare militare totale de 80,5 miliarde de euro, față de aproximativ 64,6 miliarde de euro din partea SUA. Citește și: România, placă turnantă a finanțărilor rusești ilegale pentru gruparea ȘOR-Guțul - document În primăvara acestui an, sprijinul militar european l-a egalat pe cel american, iar ulterior l-a depășit. O parte importantă din armele furnizate provin acum din contracte de achiziții publice, nu din rezerve militare. Ajutor de 10,5 miliarde de euro în două luni În mai și iunie, ajutorul militar european pentru Ucraina a totalizat circa 10,5 miliarde de euro. Dintre acestea, 4,6 miliarde de euro – aproximativ 44% – au fost alocate prin contracte acordate în special companiilor de apărare europene și ucrainene. Cele mai mari contribuții au venit din partea: Germaniei – 5 miliarde de euro; Norvegiei – 1,5 miliarde de euro; Belgiei – 1,2 miliarde de euro. Olanda, Regatul Unit și Danemarca au oferit fiecare între 500 și 600 de milioane de euro, printr-un mecanism NATO care permite achiziția de arme din SUA pentru a fi transferate Ucrainei, la solicitarea președintelui american Donald Trump. SUA: Vânzări de arme, nu donații Washingtonul a aprobat exporturi semnificative de armament către Ucraina în luna mai, însă acestea nu fac parte din pachete de ajutor gratuit. Kievul trebuie să le plătească fie din resurse proprii, fie din fonduri oferite de aliații europeni. Înainte de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, SUA erau principalul furnizor de ajutor militar pentru Ucraina. Politica sa diferă radical de cea a predecesorului democrat Joe Biden, vizând întreruperea finanțării directe a războiului și încurajarea Europei să preia conducerea sprijinului militar. Mesajul vicepreședintelui american J.D. Vance „Cred că am terminat cu finanțarea acestui război în Ucraina”, a declarat vicepreședintele J.D. Vance într-un interviu acordat postului Fox News. Vance a adăugat: Dacă europenii vor să preia ștafeta și să cumpere arme de la producătorii americani, nu avem nicio problemă cu asta”. Trump și Putin, discuții în Alaska Președintele Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin urmează să se întâlnească vineri, în Alaska, pentru a discuta un posibil acord de pace. Potrivit declarațiilor liderului american, acesta ar putea include „schimburi teritoriale” menite să pună capăt războiului din Ucraina.

Nicușor Dan a semnat declarația comună a liderilor europeni pentru Ucraina: „Pacea nu se poate construi fără Ucraina”
Eveniment

Nicușor Dan a semnat declarația comună a liderilor europeni pentru Ucraina: „Pacea nu se poate construi fără Ucraina”

Nicușor Dan semnează declarația pentru Ucraina. Președintele Nicușor Dan a anunțat că a semnat, alături de alți lideri europeni, o declarație comună prin care se afirmă că pacea nu poate fi obținută fără implicarea Ucrainei, fără respectarea suveranității și integrității sale teritoriale și fără ca poporul ucrainean să își decidă liber viitorul. Nicușor Dan semnează declarația pentru Ucraina În mesajul postat pe Facebook, șeful statului a salutat eforturile președintelui Donald Trump de a contribui la încheierea războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și de a construi o soluție de pace „justă și durabilă”. Citește și: România, placă turnantă a finanțărilor rusești ilegale pentru gruparea ȘOR-Guțul - document „Pacea nu se poate construi fără Ucraina, fără respectarea suveranității și integrității teritoriale și fără ca poporul ucrainean să își decidă liber viitorul”, a subliniat Nicușor Dan. Angajament ferm pentru sprijinirea Ucrainei Președintele României și-a reafirmat angajamentul de a susține Ucraina, în parteneriat cu statele europene și aliații transatlantici. „Vom continua să sprijinim Ucraina pentru un viitor sigur, stabil și democratic în regiune și pentru apărarea valorilor fundamentale ale proiectului european”, a declarat Nicușor Dan.

Putin îi oferă lui Trump o soluție convenabilă, afirmă un consiler al Kremlinului
Internațional

Putin îi oferă lui Trump o soluție convenabilă, afirmă un consiler al Kremlinului

Putin vrea acord direct cu SUA. Dmitri Suslov, vice-director al Centrului de Studii Europene și Internaționale din cadrul Școlii Superioare de Economie și consilier apropiat al Kremlinului pe probleme de politică externă, a afirmat, într-un interviu pentru Corriere della Sera, că președintele rus Vladimir Putin îi propune lui Donald Trump „o ieșire convenabilă” din impasul geopolitic actual. Declarațiile vin în contextul pregătirilor pentru summitul ruso-american din Alaska. Putin vrea acord direct cu SUA Suslov susține că Putin vede două scenarii posibile în urma întâlnirii din Alaska. Citește și: România, placă turnantă a finanțărilor rusești ilegale pentru gruparea ȘOR-Guțul - document Prima variantă ar fi adoptarea unui plan bilateral Rusia–SUA pentru un armistițiu în Ucraina, fără implicarea directă a Kievului sau a Europei. Acest plan ar putea include: Retragerea forțelor ucrainene din zonele din Donbass aflate încă sub controlul Kievului; Retragerea trupelor ruse din regiunile Sumî, Dnipropetrovsk și Harkov; Menținerea liniei actuale a frontului în restul teritoriilor; Angajamentul Ucrainei de a nu adera la NATO. Mai puține pretenții decât în urmă cu un an Potrivit lui Suslov, această ofertă reprezintă o schimbare față de cererile Rusiei din urmă cu un an, când Moscova solicita retragerea Ucrainei din toate cele patru provincii anexate. În plus, Kremlinul este dispus acum să discute un armistițiu provizoriu, nu doar termenii acordului final. Al doilea scenariu: presiune asupra Kievului A doua opțiune, spune Suslov, este ca președintele Volodimir Zelenski, sprijinit de statele europene, să respingă propunerea. În acest caz, Trump ar putea decide oprirea completă a asistenței militare pentru Ucraina și chiar sistarea vânzărilor de armament către Europa, pentru a împiedica transferul acestuia către Kiev. O astfel de măsură ar accelera înfrângerea Ucrainei și colapsul total al rezistenței sale. De ce Trump ar accepta oferta lui Putin Suslov consideră că Trump este motivat să sprijine acordul și pentru a evita o criză diplomatică cu China, India și Brazilia. Președintele american le-a cerut acestor state să oprească importurile de petrol rusesc, amenințând cu sancțiuni secundare, însă răspunsul a fost negativ. O respingere a propunerii ruse ar pune Washingtonul într-o poziție delicată: fie cedează, riscând să arate slăbiciune, fie intră într-un conflict comercial și politic cu trei mari puteri ale grupului BRICS. „Dacă summitul din Alaska va produce un plan comun pentru armistițiu în Ucraina, Trump ar putea revendica chiar un succes istoric”, afirmă Suslov. De ce a fost alească Alaska pentru summit Locul întâlnirii, Alaska, nu este ales la întâmplare, simbolizând caracterul exclusiv bilateral al tratativelor ruso-americane. Este poziționată geografic aproape de Rusia și departe de Europa și Ucraina. Va fi primul summit Rusia–SUA pe teritoriul american din ultimii 15 ani (ultimul a avut loc în 2010 între Dmitri Medvedev și Barack Obama). Pe lângă tema centrală a războiului din Ucraina, agenda summitului va include și problema Arcticii, zonă cu potențial ridicat de tensiuni militare, dar și de cooperare economică, odată cu creșterea accesibilității datorată topirii ghețurilor.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră