joi 01 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Mircea Marian

8437 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Eveniment

Reacția Departamentului de Stat după ce trei baze aeriene rusești au fost lovite: SUA nu au încurajat și nici nu au permis Kievului să lovească în interiorul Rusiei

SUA nu au încurajat și nici nu au permis Kievului să lovească în interiorul Rusiei, a declarat secretarul de stat Antony Blinken. Declarația sa vine după ce Rusia a acuzat Ucraina că a lovit trei baze aeriene rusești, din care două se aflau la sute de kilometri în interiorul acestei țări. Este vorba de două din cele trei baze aeriene rusești care adăpostesc bombardierele strategice, Engeles-2 și Riazan. SUA nu au permis Kievului să lovească în interiorul Rusiei „Nu i-am încurajat și nici nu am permis ucrainenilor să lovească în interiorul Rusiei, dar important este să înțelegem ce trăiesc ucrainenii în fiecare zi, cu agresiunea rusă în curs împotriva țării lor”, a declarat Blinken, citat de BBC. El a spus că este hotărât ca ucrainenii să dispună de „echipamentul de care au nevoie pentru a se apăra, pentru a-și apăra teritoriul, pentru a-și apăra libertatea”. Vorbind alături de el, secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a subliniat că SUA nu vor împiedica Ucraina să-și dezvolte propria capacitate de lovituri pe rază lungă. Anterior, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat american Ned Price a avut un același răspuns, fiind întrebat despre atacurile pe teritoriul Federației Ruse. El a menționat că nu deține informații că cineva și-ar fi luat responsabilitatea pentru aceste acțiuni. Oficialul american a spus că scopul SUA este de a ajuta Ucraina să-și apere independența, suveranitatea și integritatea teritorială. Citește și: Ucraina a lovit două din cele trei baze aeriene rusești care adăpostesc bombardierele strategice „Oferim Ucrainei tot de ce are nevoie pentru a folosi pe teritoriul ei, pe pământul ei, pentru a se proteja împotriva agresiunii ruse”, a comunicat Ned Price. Kievul nu și-a recunoscut implicarea în atacuri. The Wall Street Journal a citat, recent, oficiali americani care au declarat că SUA au modificat în secret lansatoarele de rachete HIMARS predate Kievului pentru a împiedica Ucraina să țintească rachete cu rază lungă de acțiune pe teritoriul rusesc, inclusiv rachete ATACMS (U.S. Army Tactical Missile System), care au o rază de acțiune de aproape 320 de kilometri. Surse anonime au declarat pentru WSJ că aceasta este o măsură de precauție pe care administrația Biden o consideră necesară pentru a reduce riscul de escaladare a unui război cu Moscova.

Reacția Departamentului de Stat după ce trei baze aeriene rusești au fost lovite: SUA nu au încurajat și nici nu au permis Kievului să lovească în interiorul Rusiei
FOTO Primele tancuri cumpărate de Polonia din Coreea de Sud au ajuns la Gdansk. Politico avertiza acum câteva zile: Polonia, viitoarea superputere militară a Europei
Eveniment

FOTO Primele tancuri cumpărate de Polonia din Coreea de Sud au ajuns la Gdansk. Politico avertiza acum câteva zile: Polonia, viitoarea superputere militară a Europei

Primele tancuri cumpărate de Polonia din Coreea de Sud au ajuns la Gdansk, arată fotografiile publicate de ministerul Apărării de la Varșovia. La ceremonia din portul Gdansk au participat președintele Andrzej Duda și ministrul Apărării, Mariusz Błaszczak. Prezydent ?? A. Duda: bardzo dziękuje wicepremierowi @mblaszczak i naszym?? partnerom za to, że na dostawę tego sprzętu nie czekaliśmy bardzo długo. Nikomu nie trzeba tłumaczyć, jak ważne jest tempo dostaw tego sprzętu dla #WojskoPolskie w obecnej sytuacji #bezpieczeństwo. pic.twitter.com/NT2zIYJKAJ— Ministerstwo Obrony Narodowej ?? (@MON_GOV_PL) December 6, 2022 Unele recenzii ale tancului sud-coreean K2 susțin că acesta ar fi cel mai bun din lume. In the news-Poland has just signed a landmark arms deal with South Korea which includes :180 K2 Black Panther tanks with delivery starting this year.800 K2PL tanks (Polish variant no details yet) with production starting in Poland in 2026 pic.twitter.com/ZKZPa4G1H7— Richard Cutland (@ChallengerWg) July 28, 2022 Primele tancuri cumpărate de Polonia din Coreea de Sud Acordul-cadru cu Hyundai Rotem prevede achiziționarea a 1.000 de tancuri K2 și versiunea sa ploneză K2PL, împreună cu vehicule de protecție tehnică, suport tehnic și alte elemente bazate pe soluții poloneze. În plus, partea sud-coreeană va asigura training, logistică și muniție, arată site-ul TVP World. Foto: Twitter MoD Poland Un alt acord cadru, cu Hanwha Defense prevede achiziția a 672 de obuziere autopropulsate K9A1 și versiunea sa poloneză K9PL, împreună cu vehiculele însoțitoare, un pachet de instruire și logistică, un stoc de muniție și suportul tehnic al producătorului. Foto: MoD Poland Contractele pentru furnizarea primelor 180 de tancuri, între 2022 și 2025, precum și a 212 obuziere, între 2022 și 2026, au fost semnate la sfârșitul lunii august. Toto din Coreea de Sud, Polonia ar trebui să mai cumpere 48 de avioane de atac ușor FA-50 și 218 lansatoare de rachete K239 Chunmoo. „«Polonia a devenit cel mai important partener al nostru în Europa continentală», a spus un înalt oficial al armatei americane în Europa, invocând rolul crucial pe care l-a jucat Polonia în sprijinirea Ucrainei și în susținerea apărării NATO în țările baltice. În timp ce Germania, în mod tradițional aliatul cheie al Americii în regiune, rămâne un pivot ca centru logistic, dezbaterile interminabile ale Berlinului asupra modului în care își poate reînvia armata și lipsa unei culturi strategice i-au redus eficiența ca partener, a spus oficialul”, scrie Politico.

Un influent oficial ucrainean mârâie la Moldova: „Se așteaptă o altfel de reacție, pe care cel puțin eu nu am auzit-o”
Eveniment

Un influent oficial ucrainean mârâie la Moldova: „Se așteaptă o altfel de reacție, pe care cel puțin eu nu am auzit-o”

Un influent oficial ucrainean, Alexei Arestovici, consilier în cadrul administrației președinției ucrainene, mârâie la Republica Moldova, după ce o nouă rachetă rusească a căzut pe teritoriul ei: „Se așteaptă o altfel de reacție, pe care cel puțin eu nu am auzit-o”. Alexei Arestovici este un ofițer de informații ucrainean născut în Georgia, cu grad de locotenent-colonel, blogger, actor, cronicar politic și militar. Presa a speculat că ar putea fi succesorul lui Zelenski la președinția Ucrainei. Un oficial ucrainean mârâie la Moldova „Este rău să fii vecina unei țări în care se desfășoară un război. Însă, dacă totuși s-a întâmplat așa să fie, ar trebui să iei o poziție mai decisivă. Eu am așteptat o declarație mai serioasă din partea Republicii Moldova. Totuși, până la urmă ei știu mai bine ce să facă cu teritoriul lor. Căderea unei rachete este un semn al agresiunii militare. Iar în general, faptul că ei au penetrat spațiul lor aerian este evident că este o agresiune militară. Moldova este deja a treia oară supusă unei agresiuni militare. Se așteaptă o altfel de reacție, pe care cel puțin eu nu am auzit-o”, a declarat Arestovici, în cadrul unei intervenții live, citat de newsmaker.md. Poliția din Republica Moldova a descoperit, luni, o rachetă căzută în vecinătatea orașului Briceni, foarte aproape de granița cu Ucraina și România. Premierul Natalia Gavrilița a spus că noul val de rachete asupra Ucrainei „generează consecințe directe și asupra țării noastre”. Oficialul a declarat că autoritățile depun toate eforturile ca să țină situația sub control și să nu admită riscuri pentru cetățenii Moldovei. Citește și: Cancelarul Austriei, atac direct la primirea României în Schengen: 75.000 de imigranți ilegali au traversat România, Bulgaria și Ungaria fără ca autoritățile de acolo să-i înregistreze

Amicii de la Budapesta ai lui Putin au rămas fără benzină. Cozi și panică la benzinăriile din Ungaria. În paralel, Ungaria blochează prin vot ajutorul UE către Ucraina
Eveniment

Amicii de la Budapesta ai lui Putin au rămas fără benzină. Cozi și panică la benzinăriile din Ungaria. În paralel, Ungaria blochează prin vot ajutorul UE către Ucraina

Amicii de la Budapesta ai lui Putin au rămas fără benzină: imagini virale pe rețelele sociale arată cozi și panică la benzinăriile din Ungaria. Luni, mai multe benzinării MOL au rămas fără carburanți, ceea ce a generat, marți, panică și aglomerații la numeroase stații de benzină. Cozi și panică la benzinăriile din Ungaria Reuters și AP au relatează de mai multe zile că sunt probleme cu aprovizionarea cu carburanți. A dispărut nu doar combustibilul care se vindea la un preț subvenționat, ci toți carburanții. „Marți dimineață, unul dintre cititorii noștri a filmat o benzinărie Mol situată pe autostrada 4, între Monor și Monorierdő, precum și blocajul imens de la benzinărie. Șoferii au încercat să se apropie de benzinărie în rânduri lungi din ambele sensuri. Se poate observa că pe o latură s-ar fi putut forma o coloană de mașini în lungime de aproximativ trei sute de metri. Atât de mulți oameni încercau să alimenteze încât banda de întoarcere care ducea la benzinărie a fost închisă de un vehicul marcat distinct, probabil o mașină de poliție, care direcționa traficul”, scrie 24.hu, care prezintă și o filmare a cozilor. Aproximativ 500 de benzinării sunt direct afectate de faptul că nu au primit combustibil de la Mol pentru a treia săptămână consecutiv. Pe măsură ce aprovizionarea se restrânge, există tot mai multe blocaje iar accesul la carburant este tot mai dificil. MOL a anunțat, azi, că a repornit rafinăria aflată in revizie, dar problemele legate de aprovizionare nu se vor rezolva prea curând. Compania a apreciat situația drept critică. Drivers in Hungary are increasingly running into gas and diesel shortages at filling stations as a government-imposed price cap squeezes the operators of independent stations and leaves the state energy company struggling to keep up with demand. https://t.co/ySIl4UKrKw— Drogon (@drogon_dracarys) December 2, 2022 Ungaria, veto la pachetul de susținere a Ucrainei Tot azi, Ungaria s-a opus prin veto pachetului în valoare de 18 miliarde de euro sub formă de ajutor macrofinanciar pentru Ucraina pentru anul 2023 propus de Comisia Europeană. Din acest motiv, Uniunea Europeană va căuta acum o soluţie - cu sprijinul restului statelor din blocul comunitar - pentru a canaliza asistenţa financiară către Kiev. THIS is the sound of the Hungarian veto against financial aid for Ukraine:"Hungary is not in favor of the amendment of the financial regulation."Orban is going into full escalation. pic.twitter.com/wQX5WWIPko— Daniel Freund (@daniel_freund) December 6, 2022 ”Nu am putut adopta pachetul, dar nu ne descurajăm. Ambiţia noastră continuă să fie să începem să trimitem ajutorul Ucrainei la începutul lui ianuarie” 2023, a declarat ministrul finanţelor ceh, Zbynek Stanjura, a cărui ţară deţine preşedinţia prin rotaţie a UE, la încheierea unei scurte dezbateri pe această temă care a avut loc la reuniunea miniştrilor europeni de resort (ECOFIN), la Bruxelles. Foto: Kremlin.ru Opoziţia Ungariei, singurul din cei 27 de membri ai UE care respinge acest ajutor, se produce în contextul negocierii altor dosare care afectează Budapesta: aprobarea planului de recuperare pentru ţara central-europeană şi îngheţarea fondurilor europene pentru nerespectarea statului de drept. Citește și: ANALIZĂ Relațiile prea strânse ale Austriei cu Rusia. Cancelarul Nehammer, vizită la Moscova în plină invazie a Ucrainei. Financial Times: Austria, „portavionul” agenților Moscovei

George Simion declară ferm că România importă uraniu de la talibani! Liderul AUR a încurcat Kazahstanul cu Afganistanul
Politică

George Simion declară ferm că România importă uraniu de la talibani! Liderul AUR a încurcat Kazahstanul cu Afganistanul

Președintele AUR, George Simion, declară ferm că România importă uraniu de la talibani, după ce a fost închisă mina de la Crucea. În realitate, România importă uraniu din Kazahstan, dar și din Canada. Simion a făcut această declarație, comparabilă cu celebrele gafe ale Vioricăi Dăncilă, la postul B1 TV. Mai mult, când moderatorul emisiunii i-a atras atenția că ar fi vorba de Kazahstan, președintele AUR nu s-a lăsat și a repetat „Afganistan”. Simion declară că România importă uraniu de la talibani Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Bună, România!”, moderată de Radu Buzăianu și Răzvan Zamfir pe B1 TV. Liderul AUR a susținut că guvernanți au „atentat la siguranța națională”, întrucât au închis mina de uraniu de la Crucea, din județul Suceava, iar acum am ajuns să depindem de importuri. Iată cum a decurs dialogul, potrivit transcrierii site-ului B1 (discuția pe acest subiect începe la minutul 1.10 din înregistrarea video de pe acest site): George Simion: Acuma cumpărăm (uraniu) din Afganistan și din Canada! Răzvan Zamfir: Stați o secundă… De unde cumpărăm??? Simion: Din Afganistan și Canada! Zamfir: Cumpărăm… de la talibani??? Simion: Da! La acest moment al discuției, a intervenit consilierul ministrului Energiei, Alexandru Macoveiciuc, care a explicat că, de fapt, importurile de uraniu provin din Kazahstan: „Cred că dl Simion vrea să spună «Kazahstan», dar știți cum e… toate «stan»-urile se confundă între ele la un moment dat”. Însă, deși în studio moderatorii erau evident amuzați, președintele AUR nu abandonează. Zamfir: Domnu Simion, Kazahstan sau Afganistan, că-i o diferență și între Coreea de Nord și Coreea de Sud... Simion: Și din Afganistan, și din Kazahstan, și din Canada. Zamfir: Din Afganistan? E importantă informația asta. Se importă uraniu de la talibani? Simion: Da, pentru că noi am închis mina de la Crucea. Citește și: ANALIZĂ Relațiile prea strânse ale Austriei cu Rusia. Cancelarul Nehammer, vizită la Moscova în plină invazie a Ucrainei. Financial Times: Austria, „portavionul” agenților Moscovei

ANALIZĂ Relațiile prea strânse ale Austriei cu Rusia. Cancelarul Nehammer, vizită la Moscova în plină invazie a Ucrainei. Financial Times: Austria, „portavionul” agenților Moscovei
Eveniment

ANALIZĂ Relațiile prea strânse ale Austriei cu Rusia. Cancelarul Nehammer, vizită la Moscova în plină invazie a Ucrainei. Financial Times: Austria, „portavionul” agenților Moscovei

Relațiile prea strânse ale Austriei cu Rusia: o analiză a informațiilor publice atât din ultimii ani, dar mai ales din ultimele luni, după invadarea Ucrainei de către regimul de la Kremlin, arată că guvernarea de la Viena a avut constant o atitudine mai favorabilă Moscovei. În plus, în martie 2022, Financial Times scria că Austria este considerată a fi „portavionul” spionajului rusesc. Un diplomat intervievat de Financial Times (FT) a apreciat că ministerul austriac al Apărării este practic un departament al GRU. Citește și: Marea miză a acestei ierni în Europa – testul de solidaritate al cetățenilor UE față de Ucraina: 40% vor sprijin nelimitat pentru țara invadată, 40% – limitat, 20% – nehotărâți Relațiile prea strânse ale Austriei cu Rusia Cotidianul britanic susține, citând un diplomat aflat în misiune la Viena, că serviciul austriac de contraspionaj este atât de compromis încât, pentru o vreme, nu mai primea informații de la omologii din Vest. Iată cum au evoluat mesajele Austriei către Rusia, pe fondul invaziei din Ucraina: 11 aprilie 20222: Cancelarul austriac Karl Nehammer a vizitat Rusia, la inițiativa sa, și s-a întâlnit cu Vladimir Putin. A fost primul lider occidental care a făcut acest pas, după atacul Rusiei asupra Ucrainei. 13 aprilie 2022: După vizita la Moscova, Nehammer anunță că „deocamdată” nu se poate renunța la gazul rusesc. 27 mai 2022: Nehammer vorbește la telefon cu Putin, din nou la inițiativa Austriei. Austria acceptă să plătească gazele rusești în ruble, Bulgaria și Polonia, nu. August 2022: Austria este împotriva suspendării vizelor pentru cetățenii ruși. Țările baltice și nordice vor ca cetățenii ruși să nu mai fie primiți în Schengen. Poziția Austriei este susținută de Ungaria, Germania și Franța. Septembrie 2022: Austria a lansat o anchetă cu privire la o tentativă a presupușilor oficiali guvernamentali pro-ruși de la Viena de a crea un serviciu de informații în 2018. Efortul nu a reușit. Unii susțin însă că, dacă ar fi devenit operațional, noul serviciu de spionaj din acest stat al Uniunii Europene s-ar fi aflat sub influența Rusiei. Există întrebări dacă ministrul de externe al Austriei de la acea vreme, Karin Kneissl, era conștientă de acest efort. Acestea sunt elementele doar de după invazia, dar, înainte, partidele de dreapta din Austrai erau extrem de bine conectate la Kremlin. În 2018, Putin a fost invitat la nunta lui Karin Kneissl, pe atunci ministru de Externe. Imaginile cu liderul Rusiei dansând cu Kneissl au devenit virale. Abia în mai 2022, ea a demisionat din consiliul de administrație al Rosneft. Foto: Kremlin.ru În 2021, cancelarul austriac de la acel moment, Sebastian Kurz, s-a declarat de acord ca vaccinurile rusesc, Sputnik V, sau cel chinezesc, Sinopharm, împotriva COVID-19 să fie produse în ţara sa, dacă obţin o autorizaţie de introducere pe piaţă în Uniunea Europeană. Fostul cancelar austriac Sebastian Kurz și Putin, în 2018 Foto: Kremlin.ru

FOTO+VIDEO Putin inspectează podul de peste strâmtoarea Kerci, care a fost lovit de Ucraina, la volanul unei mașini de lux produse în Occident
Eveniment

FOTO+VIDEO Putin inspectează podul de peste strâmtoarea Kerci, care a fost lovit de Ucraina, la volanul unei mașini de lux produse în Occident

Președintele Rusiei, Vladimir Putin,a sosit în Crimeea, unde inspectează lucrările de reparații la podul de peste strâmtoarea Kerci, care a fost lovit de Ucraina, la volanul unei mașini de lux produse în Occident. Din imaginile prezentate de Ria Novosti/ Kremlin, se vede că Putin conduce un Mercedes, însă pare a fi un model mai vechi, fără ecrane mari, tactile, și fără GPS. În plus, șeful statului rus ține volanul crispat și conduce vizibil stresat. Foto: Captură video Putin inspectează podul de peste strâmtoarea Kerci Vladimir Putin a traversat podul din Crimeea cu un Mercedes, pentru că doar o astfel de mașină se afla la fața locului, a explicat Dmitri Peskov, secretarul de presă al șefului statului rus. Автомобильную часть Крымского моста Путин протестировал на "Мерседесе". Учел критику и пристегнулся pic.twitter.com/OHAcpAxyUv— Кремлевский пул РИА (@Kremlinpool_RIA) December 5, 2022 O altă filmare îl arată pe președintele Rusiei mergând pe jos pe podul de peste strâmtoarea Kerci, crucial pentru aprovizionarea peninsulei Crimeea. Alături de Putin se află vicepremierul Marat Khusnullin. Вице-премьер в шапке, президент - в капюшоне. На Крымском мосту ветрено. Путин вышел пообщаться со строителями на месте взрыва. pic.twitter.com/0XMD551KNn— Кремлевский пул РИА (@Kremlinpool_RIA) December 5, 2022 „Conducem pe partea dreaptă. Partea stângă a podului, după cum am înțeles, este în stare funcțională, dar totuși trebuie finalizată. Ea a suferit puțin mai mult, trebuie să o aducem într-o stare ideală”, a comentat Putin despre călătorie într-un fragment difuzat pe postul de televiziune Rossiya-24 și citat de Kommersant, cel mai mare cotidian financiar din Rusia. La rândul său, Khusnullin a precizat că această parte a podului "este în stare de funcționare, am pus-o în ordine, am consolidat-o și am lansat traficul pe ea". "Dar, dacă o veți instrui, o vom aduce și noi în stare să fie la fel ca partea stângă", - a adăugat vicepremierul. Președintele rus a subliniat că "bineînțeles că trebuie să se facă acest lucru". Presa rusă, propagandă intensă a vizitei Publicațiile controlate de Krelin au mediatizat puternic această vizită. Ele arată că președintele Rusiei a trecut cu mașina peste podul distrus în urma atacului din 8 octombrie. Foto: Kremlin.ru La rândul său, purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a declarat că Khusnullin i-a oferit lui Putin o explicație despre cum decurg lucrările de reconstrucție, câte persoane sunt implicate și ce lucrări vor mai fi în desfășurare. De asemenea, a existat o scurtă discuție între Putin și muncitorii care efectuează lucrările la pod. La scurt timp după apariția acestei informații, partea ucraineană a lansat un baraj de glume și de meme-uri, întrebând, printre altele, dacă Putin chiar a avut curaj să meargă în Crimeea. Citește și: GRAFICĂ România, țara din UE cu cel mai mic procent al tinerilor care au o diplomă universitară. Capitala Lituaniei și Țara Bascilor, procentele cele mai mari

Începând de azi, România nu mai importă petrol din Rusia. Rafinăriile au deja surse alternative
Politică

Începând de azi, România nu mai importă petrol din Rusia. Rafinăriile au deja surse alternative

Începând de azi, România nu mai importă petrol din Rusia. Măsura este urmarea faptului că Uniunea Europeană a impus un embargou asupra importurilor de petrol din Rusia, importuri pe cale maritimă. De la 5 februarie 2023 va intra în vigoare și embargoul pentru alte produse petroliere rafinate provenind din Rusia. Ungaria și Slovacia, care nu au acces la mare, vor continua să primească petrol rusesc prin conducta Drujba. România nu mai importă petrol din Rusia Anul acesta, Rusia a încasat pe livrările de petrol către România peste 2,3 miliarde de euro, conform cifrelor Eurostat, citate de Euronews. Însă, scrie site-ul Panorama, valoarea petrolului exportat de România în UE a crescut, în primele opt luni din 2022, de cinci ori față de anul precedent, ajungând la circa 245 milioane de euro. Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a susținut că rafinăriile din România nu vor avea probleme. „Toți cei trei operatori ne-au informat că au deja contracte cu surse alternative. Deci nu vor mai importa petrol din Federația Rusă. Evident că în a doua parte a lunii decembrie vom vedea cum evoluează prețurile (...) Am avut discuții de-a lungul acestei perioade cu absolut toți operatorii cu privire la importurile de țiței, nu avem absolut nicio problemă, suntem pregătiți, sunt rute alternative, sunt furnizori alternativi, absolut toți producătorii, și asta s-a confirmat la începutul săptămânii trecute, au rută alternativă și aprovizionează în mod curent rafinăriile din România cu țiței non rusesc”, a spus Popescu, la Antena 3. Citește și: Ucraina a lovit două din cele trei baze aeriene rusești care adăpostesc bombardierele strategice

Ucraina a lovit două din cele trei baze aeriene rusești care adăpostesc bombardierele strategice
Eveniment

Ucraina a lovit două din cele trei baze aeriene rusești care adăpostesc bombardierele strategice

Ucraina a lovit, noaptea trecută, două din cele trei baze aeriene rusești care adăpostesc bombardierele strategice, Engeles-2 și Riazan. Surpriza este cu atât mai mare cu cât aceste baze se află relativ departe de Ucraina. Ucraina a lovit baze care adăpostesc bombardierele strategice Însă regimul de la Kiev pare să fi dezvoltat o dronă capabilă să străbată circa 1.000 de kilometri, scriu analiști pro-Ucraina pe rețelele sociale. Bombardierele erau folosite pentru lovituri asupra infrastructurii energetice a Ucrainei. Cel puțin o explozie de proporții a avut loc la o bază aeriană militară rusă din regiunea Saratov, la aproximativ 600 de kilometri est de Ucraina, în timp ce o altă explozie a fost raportată de presa de stat rusă la un aerodrom de lângă Riazan, la sud-est de Moscova. В Энгельсе на аэродроме стратегической авиации взрыв, пишут что повреждены два Ту-95. Предположительно — атака дрона. До ближайшего аэродрома Украины больше 700 км. Я думаю скорее ракету уронили просто. pic.twitter.com/QoSSqHxlDM— IanMatveev (@ian_matveev) December 5, 2022 Postările pe rețelele de socializare ale locuitorilor din orașele Engels și Saratov păreau să arate o explozie de mari dimensiuni la baza aeriană Engels-2 în jurul orei locale 6.00 a.m. pe 5 decembrie. Canalul independent rusesc de pe Telegram, Astra, a citat surse care vor să își păstreze anonimatul care au afirmat că o dronă neidentificată s-a prăbușit în bază avariind două bombardiere Tu-95 cu rază lungă de acțiune. Doi militari ar fi fost răniți. Conform unor informații, aerodromul militar Engels-2 era folosit ca bază de lansare pentru lovituri aeriene Tu-95 în interiorul Ucrainei. În plus, agenția de presă RIA Novosti, controlată de statul rus, a transmis că a avut loc o explozie la depozitul de carburanți de la un aerodrom din afara orașului Riazan, la aproximativ 200 de kilometri sud-est de Moscova. Potrivit informațiilor, trei persoane au fost ucise și șase rănite în incident, iar un avion a fost avariat. Explosions also reported at the Dyagilevo military airfield in Ryazan, Russia.Some of Russia’s strategic bombers are currently there. Looks like Ukraine struck 2 air bases deep in Russia today. Engels air base in Saratov was also hit. pic.twitter.com/4TcubEa0SO— Visegrád 24 (@visegrad24) December 5, 2022 Agenția de știri Visegrad 24 a relatat că explozia a avut loc la aerodromul militar Diaghilevo, care este, de asemenea, o bază de bombardiere strategice. Citește și: GRAFICĂ România, țara din UE cu cel mai mic procent al tinerilor care au o diplomă universitară. Capitala Lituaniei și Țara Bascilor, procentele cele mai mari

Financial Times l-a desemnat pe Zelenski personalitatea anului: întruchipează rezistența poporului său și a devenit un simbol al democrațiilor liberale
Eveniment

Financial Times l-a desemnat pe Zelenski personalitatea anului: întruchipează rezistența poporului său și a devenit un simbol al democrațiilor liberale

Publicația Financial Times l-a desemnat pe Volodimir Zelenski personalitatea anului 2022, apreciind că acesta întruchipează rezistența poporului său și a devenit un simbol al democrațiilor liberale. „Președintele Ucrainei a devenit nava amiral a lumii democratice într-o luptă globală împotriva autoritarismului care ar putea defini cursul acestui secol”, scrie FT. Financial Times l-a desemnat pe Zelenski personalitatea anului Cotidianul specializat în informații economice l-a comparat pe liderul Ucrainei cu Winston Churchill: „Așa cum Winston Churchill s-a dus la radio pentru a mobiliza țara în timpul Blitzkrieg-ului, așa s-a folosit Zelenski de rețelele sociale pentru a duce o campanie implacabilă pentru sprijin financiar și militar din Vest, transformând situația poporului său într-o presiune morală asupra liderilor din Europa și SUA”. FT a realizat un interviu cu Zelenski cu această ocazie și, întrebat ce și-ar dori să facă, dacă nu s-ar confrunta cu Rusia, acesta a arătat că și-ar dori să petreacă mai mult timp alături de fiul său: „Aș vrea doar să pescuiesc un crap la Nipru”. El a explicat că, dacă nu ar zâmbi, din când în când, s-ar prăbuși în depresie. „Sunt mai mult responsabil decât curajos. Urăsc să dezamăgesc oamenii”, a mai spus Zelenski, pentru FT. https://t.co/euVsTaMJdq— Tirana Post (@tirana_post) December 5, 2022 Inamicul iarnă Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a adresat, duminică seară, poporului ucrainean încurajând populația să fie rezistentă în fața frigului și a greutăților create de războiul cu Rusia. "Inamicul speră foarte mult să folosească iarna împotriva noastră: (urmăresc ca) frigul iernii şi greutăţile să facă parte din teroarea sa", a declarat şeful statului ucrainean în mesajul său video zilnic, potrivit Agerpres. El le-a transmis ucrainenilor că trebuie să facă tot ce le stă în putință pentru a depăși această perioadă dificilă și pentru a ieși cu bine din iarnă, oricât de dur ar fi frigul care îi așteaptă. "Pentru a supravieţui iernii, trebuie să fim mai rezistenţi şi mai uniţi ca niciodată", a subliniat Volodimir Zelenski. Citește și: GRAFICĂ România, țara din UE cu cel mai mic procent al tinerilor care au o diplomă universitară. Capitala Lituaniei și Țara Bascilor, procentele cele mai mari

GRAFIC România, țara din UE cu cel mai mic procent al tinerilor care au o diplomă universitară. Capitala Lituaniei și Țara Bascilor, procentele cele mai mari
Economie

GRAFIC România, țara din UE cu cel mai mic procent al tinerilor care au o diplomă universitară. Capitala Lituaniei și Țara Bascilor, procentele cele mai mari

România este țara din UE cu cel mai mic procent al tinerilor care au o diplomă universitară, arată datele compilate de site-ul landgeist.com, specializat în hărți care arată diferențele dintre regiuni, pe diferite subiecte. Landgeist a folosit datele Eurostat din 2021. Site-ul a luat în considerare și datele din Marea Britanie, din 2019. Informațiile din Muntenegru, Turcia și Macedonia de Nord sunt din 2020. România, cel mai mic procent al tinerilor care au o diplomă „Londra este zona cu cel mai mare procent de tineri cu studii universitare. Urmează regiunea Sostines din jurul capitalei Lituaniei, Vilnius (73,4%). Țara Bascilor Spaniei este, de asemenea, una dintre cele mai înalte din Europa, unde 66% dintre tineri au o diplomă universitară. În general, Irlanda, Luxemburg și Cipru au una dintre cele mai mari ponderi de tineri cu studii universitare Harta: Landgeist.com România are cea mai mică pondere a tinerilor cu studii universitare. Aproape fiecare zonă are un procent sub 25% și iar ultimele cinci locuri de jos ale clasamentului sunt ocupate de România. Bucureștiul are însă scoruri foarte bune, 50,5% dintre tinerii din București având o diplomă universitară”, scrie Langeist.com. Statele membre UE şi-au stabilit ca obiectiv creşterea la 45% a procentului populaţiei UE cu vârsta între 25 şi 34 de ani cu studii superioare complete până în 2030, scrie Agerpres. Cel mai scăzut procent al populaţiei care deţine diplome în învăţământul terţiar se înregistrează în România (23%), urmată de Italia (28%) şi Ungaria (33%). Grafică: Eurostat Aproape jumătate din statele membre UE au îndeplinit deja obiectivul pentru acest indicator: Luxemburg, Irlanda, Cipru, Lituania, Ţările de Jos, Belgia, Franţa, Suedia, Danemarca, Spania, Slovenia, Portugalia şi Letonia. Citește și: Doar unul din patru ruși mai susține „operațiunea specială” a lui Putin în Ucraina, față de trei din patru în aprilie

Guvernul iranian, decis să lichideze și să răpească disidenți, jurnaliști și oficiali din statele vestice - Washington Post. Teheranul angajează hoți și traficanți de droguri
Eveniment

Guvernul iranian, decis să lichideze și să răpească disidenți, jurnaliști și oficiali din statele vestice - Washington Post. Teheranul angajează hoți și traficanți de droguri

Guvernul iranian este tot mai decis să lichideze și să răpească disidenți, jurnaliști și oficiali din statele vestice, scrie Washngton Post, care a consultat documente oficiale și a discutat cu angajați ai unor servicii de securitate. Și în anii anteriori acest regim a recurs la astfel de acțiuni, desfășurate pe teritoriul unor state vestice, dar publicația din SUA apreciază că se conturează o campanie de o intensitate fără precedent. Guvernul iranian, decis să lichideze și să răpească „Guvernul iranian și-a intensificat eforturile de a răpi și ucide oficiali guvernamentali, activiști și jurnaliști din întreaga lume, inclusiv din Statele Unite, potrivit documentelor guvernamentale și interviurilor cu 15 oficiali din Washington, Europa și Orientul Mijlociu, care au vorbit sub condiția anonimatului. Teheranul vizează foști înalți oficiali guvernamentali americani; dizidenți care au fugit din țară către Statele Unite, Marea Britanie, Canada, Turcia și Europa; organizații media critice la adresa regimului, precum și civili evrei sau cu legături cu Israelul (…) Serviciile de informații și securitate ale Iranului se bazează în mare măsură pe proxy pentru a-și duce la îndeplinire planurile, oferind sute de mii de dolari hoților de bijuterii, traficanților de droguri și altor infractori dispuși să fie închiriați pentru crime”, scrie Washington Post. Însă, urmare a faptului că a recurs la asemenea mercenari, a dus la eșecul planurilor Teheranului. Totuși, oficialii care au discutat cu jurnaliștii Washington Post apreciază că iranienii sunt insistenți și, până la urmă, ar putea reuși o lovitură importantă. „Ritmul tentativelor a crescut dramatic în ultimii doi ani, iar acestea sunt printre cele mai ambițioase și de anvergură din istoria recentă, potrivit oficialilor și documentelor. Acțiunile Iranului au dus la expulzări și la avertizarea la potențialelor ținte”, mai arată Washington Post. Printre cei care ar fi trebuit lichidați, dar agențiile vestice de securitate au blocat aceste planuri, se aflau: John Bolton, fost consilier pe probleme de securitate națională al președintelui SUA, filosoful francez Bernard-Henri Lévy (care trebuia ucis de un traficant de droguri), Masih Alinejad - o jurnalistă de origine iraniană care trăiește în SUA sau oameni de afaceri israelieni din Cipru. Teheranul ar fi avut un plan de a folosi asasinii recrutați într-o închisoare din Dubai pentru a ucide oameni de afaceri israelieni în Columbia. ? L’Iran aurait planifié l’assassinat de Bernard-Henri Lévy ⤵️https://t.co/tyqh82IH2y— Valeurs actuelles ن (@Valeurs) December 2, 2022 Filosoful Levy, dat pe mâna unui traficant de droguri „Lévy a fost vizat de o unitate a Forțelor Quds, ramura de operațiuni speciale a Corpului Gărzii Revoluționare Islamice, probabil din cauza vizibilității sale internaționale, ca intelectual public care a criticat conducerea Iranului. Oficialii serviciilor de informații au spus că Forțele Quds au contactat un traficant de droguri iranian, care a recrutat alte persoane pentru a ajuta la asasinat, și i-au plătit 150.000 de dolari. Lévy a refuzat să comenteze”, mai arată Washington Post. Bernard Levy în Ucraina Foto: Twitter Levy În cazul jurnalistei Masih Alinejad, iranienii doreau să o răpească din Brooklyn și să o transporte în Venezuela. Creative and powerful! Today at @metmuseum in New York City. A performance by a group of the Iranian diaspora to amplify the voices of people in Iran, highlighting the brutality and hundreds of killings in the past 75 days. #IranRevolution #MahsaAmini #مهسا_امینی pic.twitter.com/BoKx4NdfDe— Omid Memarian (@Omid_M) December 4, 2022 Pe de altă parte, în loc să-și atace țintele în străinătate, Iranul a pus la cale operațiuni pentru a atrage dizidenții și criticii în țările prietene cu Teheranul, de unde sunt răpiți sau predați de autoritățile locale. Citește și: Rușii din Siberia fac un frig cumplit: Putin a recrutat instalatorii, i-a trimis pe front și nu mai sunt tehnicieni care să repare conductele care se defectează

Rușii din Siberia fac un frig cumplit: Putin a recrutat instalatorii, i-a trimis pe front și nu mai sunt tehnicieni care să repare conductele care se defectează
Eveniment

Rușii din Siberia fac un frig cumplit: Putin a recrutat instalatorii, i-a trimis pe front și nu mai sunt tehnicieni care să repare conductele care se defectează

Rușii din Siberia fac un frig cumplit, întrucât Putin a recrutat instalatorii, i-a trimis pe front și nu mai sunt tehnicieni care să repare conductele de apă caldă care se defectează, arată relatările de pe un canal rusesc de Telegram, preluate de un influencer pro-Ucraina. În Siberia s-au înregistrat deja temperaturi de minus 30 de grade Celsius. Rușii din Siberia fac un frig cumplit: Putin a recrutat instalatorii „Canalul de Telegram «Putem explica» relatează că mai multe regiuni și orașe din Rusia, inclusiv Astrakhan, Krasnodar și Rostov, au probleme cu sistemele lor de încălzire centralizată, deoarece inginerii responsabili cu întreținerea lor au fost mobilizați”, scrie Chris O., un istoric și influencer pro-ucrainean, pe Twitter. Chris O. are peste 100.000 de urmăritori pe această rețea socială. 1/ People across Russia are freezing in their homes in temperatures as low as -38°C because essential utility workers have been mobilised – even after the supposed end of mobilisation – and sent to Ukraine, hindering repair and maintenance work at home. ⬇️— ChrisO_wiki (@ChrisO_wiki) December 3, 2022 Când Putin a decis mobilizarea parțială, în septembrie, administrația din Astrahan a atras atenția asupra faptului că nu va avea ingineri și tehnicieni când vor fi probleme, iarna, în sistemul de încălzire centralizată. Dar autoritățile militare, însărcinate cu mobilizarea, nu au dat un răspuns clar. Several regions experienced disruptions in utility provision over the past week. In Khakassia, approximately 70,000 people were left without heating in below-freezing weather. Similar incidents happened in Krasnodar, Novosibirsk and the Maritime Territory.https://t.co/fhHdAWsbSJ— András Tóth-Czifra ?? (@NoYardstick) December 2, 2022 Cei mobilizați, lipsiți de pregătire militară, iar unii având peste 40 de ani, au fost deja trimiși pe front. Unii au ajuns deja prizonieri, fiind abandonați în regiunea Herson. „Lucrătorii esențiali” ar fi trebuit să fie exceptați de la mobilizare, dar autoritățile militare au ignorat această indicație. Citește și: Securitatea lui Xi: 540 de milioane de camere îi supraveghează pe cetățenii Chinei, îi identifica după mers și le analizează sentimentele. The Times: „Mao nu a visat așa ceva” Lipsa personalului de întreținere a făcut ca, la mijlocul lunii noiembrie, la Novosibirsk, unde temperatuile au coborât sub minus 30 de grade, locuitorii să înghețe în apartamente. La Abakan, 70.000 de locuitori din 270 de blocuri de apartamente au rămas fără căldură. La Artemvosky, încălzirea centralizată a fost întreruptă mai multe zile, deși temperaturile ajungeau la minus 38 de grade Celsius. Chirs O. indică și canalul de Telegram de pe care a luat această informație.

Securitatea lui Xi: 540 de milioane de camere îi supraveghează pe cetățenii Chinei, îi identifica după mers și le analizează sentimentele. The Times: „Mao nu a visat așa ceva”
Eveniment

Securitatea lui Xi: 540 de milioane de camere îi supraveghează pe cetățenii Chinei, îi identifica după mers și le analizează sentimentele. The Times: „Mao nu a visat așa ceva”

Circa 540 de milioane de camere îi supraveghează pe cetățenii Chinei comuniste, iar cu ajutorul unor programe sofisticate îi identifica după mers și le analizează sentimentele, scrie Sunday Times. Publicația britanică descrie un sistem de supraveghere electronică fără precedent în istoria omenirii. Potrivit The Times, securitatea Chinei comuniste are la dispoziție un buget mai mare decât armata. Milioane de camere îi supraveghează pe cetățenii Chinei Cum arată uriașul sistem de supraveghere dezvoltat de regimul Xi Jinping, potrivit The Times: 540 de milioane de camere de supraveghere, conform analizei Comparitech, o firmă de cercetare de securitate. Adică mai mult de o cameră la fiecare trei persoane. China este lider mondial în software-ul pentru recunoașterea facială și pentru identificarea oamenilor după modul în care merg. Partidul lui Xi lucrează la ceea ce se numește tehnologie de micro-expresie, care este capabilă să identifice 54 de expresii scurte, involuntare, pe care fața le creează înainte ca creierul să aibă șansa de a controla mișcările faciale. Circa două milioane de „polițiști ai Internetului” supraveghează și cenzurează spațiul virtual. Partidul Comunist angajează persoane a căror sarcină este să se alăture unui chat pentru a schimba sau a conduce conversația. Foto: Twitter Beijingul îți poate localiza mașina electrică China are cel mai mare număr de mașini electrice din lume, iar regimul de la Beijing le folosește pentru a-și supraveghea cetățenii, mai arată The Times. La fiecare 30 de secunde, mașinile electrice transmit date guvernului chinez, inclusiv poziția, direcția și viteza mașinii, permițând localizarea acesteia la mai puțin de un metru. O nouă monedă digitală planificată, poate instrumentul suprem de supraveghere, va oferi volume fără precedent de date despre mișcarea și comportamentul fiecărui cetățean. Sub pretextul combaterii pandemiei de coronavirus, fiecare cetățean chinez trebuie să aibă o aplicație cu un cod QR, care îi determină capacitatea de a se deplasa. Aplicația analizează informații despre contacte și multe altele - rețeta precisă nu este cunoscută - pentru a determina riscul de infecție. Verdele înseamnă libertate, roșu înseamnă carantină imediată. Aplicația trebuie prezentată la punctele de control care acoperă țara — chiar și în taxiuri și la intrările în magazine și blocuri de apartamente. Articolul din The Times sesizează faptul că, în pofida acestei supravegheri extinse, surprinzător de multe imagini de la protestele din ultimele săptămâni s-au răspândit pe rețelele sociale. Publicația apreciază că fie cetățean chinez are un telefon mobil, iar volumul filmărilor a fost atât de încât nu a putut fi controlat. Citește și: Cum a reușit Republica Moldova în doar șase luni să implementeze reforme cerute de UE esențiale pentru începerea negocierilor de aderare

România a început exportul de gaze către Republica Moldova. „Malul drept” al Moldovei, complet independent de livrările Gazprom
Eveniment

România a început exportul de gaze către Republica Moldova. „Malul drept” al Moldovei, complet independent de livrările Gazprom

România a început azi, 3 decembrie, exportul de gaze către Republica Moldova prin conducta Iaşi-Ungheni. Lucrările la acest gazoiduct au început în august 2013, fiind finalizat în 2014. România a început exportul de gaze către Republica Moldova „Astăzi, la ora 13:00, a început transportul de gaze pe direcţia România – Republica Moldova. Sunt nominalizaţi 1.023.266 de metri cubi. Compresorul funcţionează normal”, au precizat oficialii companiei transportatoare de gaze, citați de Rador. Potrivit acestora, este pentru prima dată când se transportă gaze din România în Republica Moldova prin conducta Iaşi-Ungheni. Un deputat PAS, Radu Marian, a salutat acest moment: „Pentru prima dată în istoria țării, malul drept al Republicii Moldova nu mai folosește gaze naturale de la Gazprom. Că să fie foarte clar, malul drept nu va plăti niciun leu pentru gazul livrat in regiunea transnistreană. Tot azi, am început să importăm gaze naturale prin conducta Iași-Ungheni!”. Pe 22 noiembrie, oficialii de la Chișinău au precizat că Gazprom va reduce din 1 decembrie cu 56,5% livrările de gaze naturale către Republica Moldova, acuzând că numai o parte din volumul de gaze pe care-l livrează acestei țări prin conductele care traversează Ucraina ajunge efectiv în Republica Moldova. Ieri, pentru a testa cum funcționează în revers interconectorul Grecia-Bulgaria, via România, SA Energocom din Republica Moldova a importat primele cantități de gaze naturale din zona Mediteraneană. Această testare are ca scop diversificarea surselor de achiziționare a gazelor naturale și asigurarea securității energetice a Republicii Moldova. Citește și: The Times: Armata germană are muniție pentru două zile de război. Toate statele NATO au probleme cu stocurile de proiectile, dar Berlinul este într-o situație specială Astfel, au fost importate 4,3 milioane metri cubi de gaze prin interconectorul Grecia-Bulgaria, via România, fiind transportate până în Ucraina. În trecut, coridorul transbalcanic a funcționat doar dinspre nord spre sud, acum fiind realizată o premieră de transport în sens invers, cu gaze care nu sunt rusești.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră