joi 01 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Mircea Marian

8437 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Politică

Vasile Dîncu, pe contrasens despre eșecul primirii în Schengen: „În portul Constanța, este funcțional un singur scanner, și acela se oprește câteodată”

Vasile Dîncu, fost ministru al Apărării și președinte al Consiliului Național al PSD, pare a fi pe contrasens când scrie despre eșecul primirii României în Schengen. El arată cu degetul spre deficiențe ale statului român și desființează propaganda României în legătură cu acest subiect. „Chiar și atunci când ne lovim violent cu fruntea de pragul de sus, noi căutăm explicații despre OZN-ul care ne-a lovit”, scrie, ironic, Vasile Dîncu. Dîncu, pe contrasens despre eșecul primirii în Schengen Iată câteva motive care ar putea explica eșecul României, potrivit unei lungi postări pe Facebook a lui Vasile Dîncu: „Toți arătăm cu degetul spre Austria, spre premierul ei sau spre legăturile cu Putin. Da, asta asa este. Dar nu știam până acum? Știam foarte bine toate aceste lucruri, dar nu am avut o strategie pentru a contracara aceste tendințe de extremă dreaptă sau influență a Rusiei. Cred că trebuie să acceptăm că nu este o întâmplare, ci un eșec politic neasumat, chiar dacă acceptăm că este de vină Austria și Rusia” „Am văzut în timpul desfășurării JAI o știre, pe surse, cum ne-au obișnuit în ultima vreme influencerii unei instituții importante, că Germania și Luxemburg condiționează Austria că nu vor vota Croația, dacă nu acceptă România și Bulgaria. Absolut jenantă această minciună, chiar dacă era semnată de un jurnalist viu, dar care nu era în sală. Pentru cei care am cunoscut vreodată relațiile Germaniei, pare ridicol să poți chiar minți că Germania alege România în detrimentul Croației. Votul a arătat desigur ca informația a fost o minciună, gândită, probabil, de un mic manipulator care a vrut să arate că Președintele României își folosește influența personală puternică pe care o are în Germania și Luxemburg” „Iar în portul Constanța, în prezent, este funcțional un singur scanner pentru mărfuri, dar chiar și acela se oprește câteodată. Țigările de contrabandă pentru pe piața neagră trec la noi, tiriștii noștri sunt condamnați pentru asfixierea unor emigranți ilegali” „Au trecut 11 ani de când știam că trebuie să ne pregătim, iar noi ne-am agitat doar în ultimele două luni” Spre finalul lungii sale postări, Dîncu cere: „Să lăsăm să treacă două-trei zile și să curgă discursul de autovictimizare și doinele de jale, dar apoi ar trebui să ne uităm cu realism la acest eșec politic major și să facem o analiză, să evaluăm obiectiv și să vedem unde greșim, iar apoi să ne facem un plan serios pe care să îl începem chiar de a doua zi. Nu de luni, nu după vacanța de Crăciun”. Citește și: Problemele ministrului austriac de Interne, Gerhard Karner, cel care ne-a trântit în nas ușa spre spațiul Schengen: acuzații consistente de plagiat și de antisemitism

Vasile Dîncu, pe contrasens despre eșecul primirii în Schengen: „În portul Constanța, este funcțional un singur scanner, și acela se oprește câteodată”
Problemele ministrului austriac de Interne, Gerhard Karner, cel care ne-a trântit în nas ușa spre spațiul Schengen: acuzații consistente de plagiat și de antisemitism
Eveniment

Problemele ministrului austriac de Interne, Gerhard Karner, cel care ne-a trântit în nas ușa spre spațiul Schengen: acuzații consistente de plagiat și de antisemitism

Problemele ministrului austriac de Interne, Gerhard Karner, cel care ne-a trântit în nas ușa spre spațiul Schengen: acesta este acuzat că și-a plagiat lucrarea de diplomă, elaborată la absolvirea facultății. În plus, în 2021, a fost acuzat de antisemitism. Mai multe organizații studențești evreiești, precum și scriitoarea Elfriede Jelinek, laureată a premiului Nobel, i-au cerut demisia. Problemele ministrului austriac de Interne La începutul lunii octombrie 2022, un celebru „vânător de plagiate” din Austria, Stefan Weber, a descoperit fragmente plagiate în lucrarea lui Karner de absolvire a cursurilor universitare. „Gerhard Karner a studiat Administrația Afacerilor la Universitatea de Economie și Afaceri din Viena în 1995. A scris o lucrare intitulată „Luarea deciziilor și comportamentul decizional atunci când se aleg cursurile speciale de administrare a afacerilor. Weber demonstrează că Karner a copiat textul din lucrarea lui Alfred Kiss, „Informații și decizie de cumpărare”. O mare parte din aceste fragmente din partea teoretică a lucrării nu aveau referințe la sursă. Weber observă, de asemenea, că o mare parte din imagini sunt, de asemenea, plagiate”, relata site-ul skandy.co. Karner a respins acuzațiile. Weber a susținut însă că Karner a plagiat „extensiv”. Citește și: Antena 3 a turnătorului „Felix” vrea ruperea de UE după eșecul Schengen: fostul pușcăriaș Adrian Năstase cere ieșirea României de pe „pilot automat Bruxelles sau Statele Unite” Opoziția lucra cu „domni din America și Israel” În decembrie 2021, actualul ministru de Interne al Austriei a fost acuzat de antisemitism. Potrivit unui articol din săptămânalul german Der Spiegel, conservatorul Karner i-a acuzat, în 2008, pe social-democrații de centru-stânga din Austria că lucrează „împotriva țării cu domni din America și Israel” și a spus că aceștia ar otrăvi atmosfera, relata, acum circa un an, The Times of Israel. Der Spiegel a citat un purtător de cuvânt al ministrului spunând că Karner se referea la suspecta „campanie murdară” a unui consilier politic israelian. O scrisoare deschisă a unui grup care includea studenți evrei, cadre universitare, dramaturgul Elfriede Jelinek, câștigător al Premiului Nobel, și alții și-a exprimat consternarea față de numirea lui Karner în funcția de ministru de Interne. Karner și-a exprimat regretul pentru declarație, dar a respins acuzațiile de antisemitism.

Moldova va avea propria lege Magnitsky, împotriva oligarhilor pro-Kremlin supuși sancțiunilor. Posturile TV care îi promovează pe Șor și Plahotniuc ar putea rămâne fără licență
Eveniment

Moldova va avea propria lege Magnitsky, împotriva oligarhilor pro-Kremlin supuși sancțiunilor. Posturile TV care îi promovează pe Șor și Plahotniuc ar putea rămâne fără licență

Moldova va avea propria lege Magnitsky, împotriva oligarhilor pro-Kremlin supuși sancțiunilor. Ministrul Justiției din Republica Moldova, Sergiu Litvinenko, a prezentat un proiect de lege prin care tuturor celor incluși în lista de sancțiuni Magnitsky sau pe liste similare li se vor îngheța toate bunurile deținute în Moldova. În SUA, legea autorizează guvernul american să sancționeze pe acei oficiali pe care îi consideră că au încălcat drepturile omului, înghețându-le bunurile și interzicându-le să intre în SUA. Inițial, ea viza pedepsirea oficialilor ruși responsabili de moartea contabilului fiscal rus Serghei Magnitski într-o închisoare din Moscova în 2009. Legi similare au mai fost adoptate de statele baltice, Marea Britanie și Canada. Citește și: Antena 3 a turnătorului „Felix” vrea ruperea de UE după eșecul Schengen: fostul pușcăriaș Adrian Năstase cere ieșirea României de pe „pilot automat Bruxelles sau Statele Unite” Moldova va avea propria lege Magnitsky Acum, Moldova transpune legea Magnitski în propria sa variantă. Iată ce va conține această lege, potrivit newsmaker.md: toți cei care vor fi incluși în lista de sancțiuni Magnitsky sau similare li se vor îngheța toate bunurile deținute în Moldova – nu le vor putea vinde, dona sau să le transfere către alte persoane. Gestionarea zilnică va putea fi realizată de către persoane desemnate de către stat. Statul va putea prelua administrarea bunurilor persoanelor incluse în lista sancțiunilor sau persoanelor afiliate acestora; va fi interzisă punerea la dispoziția persoanelor respective a oricăror bunuri, la fel ca și furnizarea unor servicii financiare către aceste persoane: deschiderea unor conturi bancare, transferuri bănești, oferirea creditelor; față de persoanele vizate de sancțiuni internaționale, cetățeni străini au apatrizi, vor putea fi aplicate interdicții privind accesul pe teritoriul R. Moldova și va servi drept temei pentru anularea vizei sau refuzul de acordare pe viitor; posibilitatea retragerea licenței și autorizațiilor companiilor care aparțin sau sunt afiliate peroanelor incluse în lista sancțiuni. Conform proiectului, Consiliul Audiovizualului va putea retrage licența companiilor care aparțin sau sunt afiliate persoanelor vizate de sancțiuni; Consiliului Audiovizualului va fi obligat să retragă licența dacă un post TV promovează imaginea persoanei fizice sau afiliate celor incluse în lista sancțiunilor Doi cetățeni moldoveni sunt sancționați atât de SUA, cât și de Marea Britanie: Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc.

Cum a trecut Croatia pe lângă noi, deși a intrat în UE șase ani mai târziu: de la 1 ianuarie 2023 intră în Schengen și adoptă euro
Politică

Cum a trecut Croatia pe lângă noi, deși a intrat în UE șase ani mai târziu: de la 1 ianuarie 2023 intră în Schengen și adoptă euro

Cum a trecut Croatia pe lângă noi, deși a intrat în UE șase ani mai târziu: de la 1 ianuarie 2023 intră în Schengen și adoptă euro. România a ratat, din nou, primirea în zona Schengen, iar despre adoptarea monedei euro abia se mai discută. Croatia a adoptat deja primul buget în euro, în timp ce-n România bugetul pe 2023 este în stadiul de proiect. Între 1991 și 1995, Croatia a trecut prin mai multe războaie, generic denumite „războiul de independență”, în care peste 15.000 de militari și civili croați au fost uciși sau au dispărut. Numărul răniților este estimat la circa 30.000, iar cel al persoanelor strămutate la 300.000. Starting today, it’s possible to buy Croatian Euro coins.The one Euro coin will have Nikola Tesla on it.100 Kuna buys you EUR 13.Croatia will adopt the Euro as its currency in 2023. pic.twitter.com/KGSl2gAFVy— Visegrád 24 (@visegrad24) December 1, 2022 Cum a trecut Croatia pe lângă noi România a intrat în UE la 1 ianuarie 2007. Croatia a fost primită abia în iulie 2013. Cu toate acestea, țara de la Adriatica a reușit să se integreze mult mai rapid în spațiul european. Și-n ceea ce privește derularea programului de redresare și reziliență, Croatia este cu un pas înainte. Guvernul de la Zagreb a încasat deja primele două tranșe de bani - inclusiv pre-finanțarea - iar cea de a treia tranșă este pe cale de a fi aprobată. România a primit primele două tranșe de bani, inclusiv pre-finanțarea, dar nici măcar n-a depus cererea pentru tranșa a treia - ceea ce Croatia a făcut din septembrie. Ca și România, Croatia a depus cerere de primire în OECD, iar presa de la Zagreb estimează că va fi primită în această structură în 3-5 ani. În ceea ce privește atitudinea față de invazia rusă în Ucraina, Croatia a susținut constant și public Kievul. Zagrebul ar urma, de exemplu, să antreneze militari ucraineni pe teritoriul ei. Citește și: Antena 3 a turnătorului „Felix” vrea ruperea de UE după eșecul Schengen: fostul pușcăriaș Adrian Năstase cere ieșirea României de pe „pilot automat Bruxelles sau Statele Unite” Din octombrie 2016, Croatia este condusă de un guvern de centru-dreapta, premier fiind Andrej Plenković, absolvent de drept și fost diplomat. Însă președinte al Croației este social-democratul Zoran Milanović, care, de exemplu, se opune antrenării forțelor ucrainene pe teritoriul Croației.

Putem înjura Austria, să ne răcorim, oricum îi doare la bască. Dar mai bine ne-am uita în oglindă, să vedem cum am dat-o în bară așa spectaculos și cum facem să nu repetăm greșelile
Opinii

Putem înjura Austria, să ne răcorim, oricum îi doare la bască. Dar mai bine ne-am uita în oglindă, să vedem cum am dat-o în bară așa spectaculos și cum facem să nu repetăm greșelile

Eu nu scriu acest comentariu pentru rinocerii nervoși de pe rețelele sociale, care ar vrea să declarăm război Austriei. Nu scriu nici pentru analfabeții auriști care cer să nu le dăm austriecilor „gazele”. Trebuie să fii complet habarnist să nu știi că OMV are licență de exploatare a gazelor în Marea Neagră și noi, România, ne rugăm de ei să dea drumul mai repede la exploatare. Romgaz nu are nici bani, nici expertiză, să exploateze o resursă aflată extrem de departe de țărm, la adâncime și pe o mare celebră pentru furtunile ei nervoase. Pe austrieci oricum îi doar în cot că niște politruci de Dâmbovița urlă acum la zisele televiziuni de știri și generează isterie doar pentru a ieși ei în față. Uitați-vă pe presa din Austria: subiectul abia apare. Deci, nu scriu cu gândul să opresc turma de rinoceri. O să uite în 2-3 zile, așa cum au uitat și să se răzbune pe uciderea ursului Arthur, altă poveste ridicolă care ne plasează în Belarus, nu în UE. Scriu pentru cei care înțeleg că, în astfel de momente, iei o mică pauză, respiri, te calmezi și, chiar dacă ești convins că Austria poartă principala vină, încerci totuși să identifici și propriile erori. De ce? Nu neapărat ca să tai capete, ci pentru ca data viitoare să nu mai repeți aceleași greșeli. Iar eu unul am o serie de întrebări: Există totuși un flux de migrație ilegală din Serbia prin România spre Ungaria și apoi Austria? Dacă da, care este răspunderea poliției de frontieră? Cine a gândit strategia de comunicare privind eforturile de aderare la Schengen? Fiindcă azi suntem în situația în care am generat frustrare în rândul cetățenilor români și am alimentat discursul AUR. Nu puteam anticipa din timp poziția Austriei? Chiar e așa cum ni s-a spus oficial, că nu aveam nici un semnal? Personal, nu cred asta. Cred că Austria a tăcut fiindcă se baza pe un veto al Olandei, dar când această țară a cedat, a intervenit public și și-a asumat blocarea extinderii spre România și Bulgaria. A existat un task-force inter-instituții care să coordoneze efortul de primire în Schengen? Cine l-a condus, dacă a existat? Eu știu că sunt naiv când aștept ca politicienii să-și pună întrebări, știind că răspunsurile s-ar putea să nu le convină. Este ieftin și sigur să înjurăm Austria, să nu regretăm nimic și să mergem mai departe cu aroganță, repetând aceleași gafe. Dar vom plăti acest eșec, dublat de isterie naționalistă. Vom plăti fiindcă alimentăm exact propaganda antri-europeană- „România e colonie” - a lui Putin și a agenților săi. Ar trebui să ne oprim înainte de a face un rău mai mare decât ratarea Schengenului.

România și Bulgaria nu au fost acceptate în spațiul Schengen. Au votat împotrivă Austria și Olanda, dar aceasta din urmă a precizat că se opune doar Bulgariei. Croația, primită
Eveniment

România și Bulgaria nu au fost acceptate în spațiul Schengen. Au votat împotrivă Austria și Olanda, dar aceasta din urmă a precizat că se opune doar Bulgariei. Croația, primită

România și Bulgaria nu au fost acceptate în spațiul Schengen: au votat împotrivă Austria și Olanda, dar aceasta din urmă a precizat că se opune doar Bulgariei. În cadrul unui vot separat, s-a decis primirea Croatiei în spațiul Schengen. Această țară, care a fost primită în UE în iulie 2013, va adopta din 2023 și moneda euro. România și Bulgaria nu au fost acceptate în spațiul Schengen "Voi vota astăzi împotriva extinderii spațiului Schengen cu România și Bulgaria. Cred că acest pas este greșit. Avem un sistem care, din multe puncte de vedere, nu funcționează și care s-ar înrăutăți și mai mult. În Austria avem peste 100 000 de treceri ilegale de frontieră în acest an, dintre care 75 000 nu sunt înregistrate. Acesta este un indiciu că sistemul nu funcționează în acest moment. În prezent, avem controale la granița cu multe țări europene - Austria spre Ungaria, Germania spre Austria, Republica Cehă spre Slovacia. Aceasta este o dovadă în plus că sistemul nu funcționează la multe capete. Cred că, din motive de securitate, ar fi greșit să extindem sistemul în acest moment", a explicat, în această dimineață, ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner. Citește și: Argumentele „tehnice” ale Austriei, prezentate miercuri noaptea de Internele de la Viena: date lipsite de claritate, mesaje politice împotriva Bulgariei și României Premierul Nicolae Ciucă a declarat joi în debutul ședinței de guvern că ”înțelegem cu toții că există o problemă cu migrația, dar trebuie să găsim împreună soluții. Avem nevoie ca și Austria să înțeleagă că e o nevoie de o soluție atât tehnică, dar mai ales politică”.

Discuțiile din JAI privind primirea României în Schengen s-au întrerupt. Se poartă discuții bilaterale, Germania și Luxemburg amenință că vor bloca Croația (surse)
Politică

Discuțiile din JAI privind primirea României în Schengen s-au întrerupt. Se poartă discuții bilaterale, Germania și Luxemburg amenință că vor bloca Croația (surse)

UPDATE 15.30: În JAI s-a votat pentru primirea Croației în spațiul Schengen. Ar urma votul pentru România și Bulgaria. BREAKING: EU countries have now voted in favour of Croatia’s bid to join the border-free Schengen area.That vote was separated from the ones for Bulgaria and Romania.I understand those votes will return a negative result.Croatia will enter Schengen starting from 1.1.2023.— Jack Parrock (@jackeparrock) December 8, 2022 Discuțiile din Consiliul JAI privind primirea României în Schengen s-au întrerupt. Se poartă discuții bilaterale, iar Germania și Luxemburg amenință că vor bloca Croația, care era sigură că va intra în spațiul Schengen, susțin surse de la Bruxelles. Germania și Luxemburg amenință că vor bloca Croația Germania și Luxemburg presează Austria să accepte România în spațiul Schengen. Se pare că varianta ca și Croația să fie blocată până la un acord cu România a venit de la Luxemburg. NEW: EU home affairs ministers are unable to find unanimity to agree on Schengen access for ??????.They’re now breaking up for separate negotiations.I’m hearing Germany and Lux are threatening to block Croatia’s access if vetos aren’t lifted against Bulgaria and Romania.— Jack Parrock (@jackeparrock) December 8, 2022 Austria a cerut la prima intervenție o amânare a votului pe extinderea Schengen pentru un alt Consiliu JAI, potrivit surselor G4Media. România vrea însă ca votul să aibă loc joi, potrivit surselor citate. Înaintea reuniunii Consiliului pentru Justiție și Afaceri Interne, vicepreședintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas, a confirmat substratul politic al opoziției manifestate de Austria față de intrarea Romîniei în Schengen. "Puținele îndoieli care rămân în privința intrării României şi Bulgariei în zona Schengen, din partea Austriei și Regatului Țărilor de Jos, sunt de ordin politic", a spus Schinas. Austria is vetoing Bulgaria’s and Romania’s Schengen accession at today’s EU Summit but they don’t object to Croatia joining though.The Austrians say they are vetoing due to illegal migration to AustriaApparently, they think the Western Balkans Migration Route looks like this pic.twitter.com/ySy6DNULbb— Visegrád 24 (@visegrad24) December 8, 2022 Tot înaintea ședinței Consiliului JAI, ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a reconfirmat tranșant că va vota împotriva primirii României și Bulgariei. Economia României pierde 200 de milioane de euro pe lună pentru că nu suntem în Spaţiul Schengen, susţine preşedintele Asociaţiei pentru Energie Curată şi Combaterea Schimbărilor Climatice, Răzvan Nicolescu. Acesta mai transmite Austriei "să plătească pierderile economice ale României, dacă exersează pe UE egouri politice". Citește și Cum și-a schimbat Austria poziția față de primirea în Schengen: de la zero obiecții la opoziție radicală. Plus: presa din Austria, ușor favorabilă României

Oamenii lui Putin s-au împroprietărit cu forța peste 400.000 de acri de teren agricol din Donbas. Achizițiile, făcute sub amenințarea armei
Eveniment

Oamenii lui Putin s-au împroprietărit cu forța peste 400.000 de acri de teren agricol din Donbas. Achizițiile, făcute sub amenințarea armei

Oamenii lui Putin s-au împroprietărit cu forța peste 400.000 de acri de teren agricol din Donbas, scrie site-ul Meduza. Aceste așa-zise achiziții s-au făcut cu forța, adesea sub amenințarea armei. Suprafața este de două ori mai mare decât a New York-ului arată Meduza. Analizele NASA publicate recent arată că Rusia a furat din Ucraina aflată sub ocupație cereale în valoare de circa un milird de dolari. Oamenii lui Putin s-au împroprietărit cu forța „Administratorii fermelor din regiunile Donețk și Lugansk din Ucraina susțin că compania familiei fostului ministru rus al Agriculturii Alexander Tkachev le-a luat terenurile agricole la scurt timp după ce Rusia a invadat Ucraina. Situația este relatată de The Wall Street Journal, citând companiile afectate, precum și date de la serviciile secrete și procurorii ucraineni.Trei companii agricole ucrainene - Agroton, HarvEast Holding și Nibulon - au pierdut 400.000 de acri de teren, în total, potrivit reprezentanților lor. Agroton a pierdut 250.000 de acri, HarvEast - la 100.000 de acri, Nibulon - la 50.000 de acri. Titlurile de proprietate asupra terenurilor lor au fost transferate companiei ruse Agrocomplex, deținut de familia lui Alexander Tkachev. Această companie, conform informațiilor ucrainene, asigură „controlul rusesc asupra producției agricole” în teritoriile ocupate”, arată Meduza. „Primii care și-au pierdut pământurile au fost cei care erau în serviciul militar sau civil al Ucrainei sau locuiau în afara regiunilor. Reprezentanții desemnați de ruși ai administrațiilor autoproclamatelor republici Donețk și Lugansk au început să viziteze fermele, însoțiți de bărbați înarmați. Ei le-au spus proprietarilor că de acum încolo terenul le aparține - și au cerut, uneori sub amenințarea armei, să rescrie drepturile de proprietate în conformitate cu legile ruse, nu ucrainene, spun sursele. Unor fermieri li s-a permis să-și păstreze pământul cu condiția ca 70% din recoltă să meargă către Rusia sau autoritățile din Donețk și Lugansk”, mai arată Meduza. Citește și: Rusia a recoltat cereale de peste un miliard de dolari din teritoriul ocupat în Ucraina, arată o analiză a NASA Rusia a recoltat cereale de peste un miliard de dolari din teritoriul ocupat în Ucraina , arăta o analiză a NASA, publicată la 2 decembrie. Analiza arată că recolta ucraineană de cereale a fost neașteptat de mare și a putut fi strânsă în foarte mare măsură, mai puțin din teritoriile din zona frontului.

Argumentele „tehnice” ale Austriei, prezentate miercuri noaptea de Internele de la Viena: date lipsite de claritate, mesaje politice împotriva Bulgariei și României
Eveniment

Argumentele „tehnice” ale Austriei, prezentate miercuri noaptea de Internele de la Viena: date lipsite de claritate, mesaje politice împotriva Bulgariei și României

Argumentele „tehnice” ale Austriei care ar susține veto-ul la primirea României în spațiul Schengen au fost prezentate miercuri noaptea într-un comunicat al ministerului austriac de Interne, citat de Der Kurier. Însă datele sunt lipsite de claritate, ele fiind dublate de afirmații politice. Documentul nu spune nimic despre situația din Croația sau Ungaria. Citește și Cum și-a schimbat Austria poziția față de primirea în Schengen: de la zero obiecții la opoziție radicală. Plus: presa din Austria, ușor favorabilă României Argumentele „tehnice” ale Austriei Iată datele, așa cum reies din comunicatul citat de Der Kurier: „Românii se află pe locul patru în topul celor 10 naționalități ale cărăușilor din Austria. În comparație cu Ungaria, România este considerată a fi o graniță destul de ușor de trecut și, prin urmare, este adesea aleasă ca rută din Serbia către Ungaria”. Nu se precizează ce alte naționalități sunt pe primele trei locuri și care este exact numărul cărăușilor români prinși de autoritățile austriece. Bulgaria și România au fost, de asemenea, menționate frecvent în sondajele printre refugiați, ca rute de tranzit. Potrivit acestora, 78% dintre afgani numesc Bulgaria drept prima țară din UE pe care au tranzitat-o, la fel și două treimi dintre marocani. Pe de altă parte, 50% dintre oamenii din Bangladesh declară că au călătorit prin România. Din nou, lipsesc cifrele brute care să arate câți din cei circa 100.000 de emigranți ilegali ajunși în Austria sunt din Bangladesh. Autoritățile din Austria spun că au verificat datele de pe 400 de telefoane mobile, dar nu oferă detalii despre informațiile acumultae, ci spun doar că ele demonstrează că Bulgaria și România sunt rute de tranzit. „Proporția migranților care intră în Austria prin Grecia din regiunea Balcanilor de Vest este de 20%. Aceștia sunt în principal oameni din Pakistan, Somalia și Bangladesh. 40% provin din Turcia prin Bulgaria, în principal oameni din Afganistan, Siria, Maroc, Egipt și Somalia. Alți 40 la sută intră în regiunea balcanică cu avionul, fără viză, în special indieni, turci și cetățeni din Bangladesh. Ruta ulterioară prin România este, de asemenea, importantă pentru zborurile care sosesc prin Belgrad. Acestea sunt cu greu înregistrate, dar 61 la sută din toate accesările din baza europeană de amprente Eurodac din țările India, Turcia și Bangladesh au fost înregistrate în România”, mai arată articolul din Der Kurier. Informațiile din articol apar doar în Der Kurier, care nu postează un link către comunicatul Internelor din Austria.

Cum și-a schimbat Austria poziția față de primirea în Schengen: de la zero obiecții la opoziție radicală. Plus: presa din Austria, ușor favorabilă României
Politică

Cum și-a schimbat Austria poziția față de primirea în Schengen: de la zero obiecții la opoziție radicală. Plus: presa din Austria, ușor favorabilă României

Cum și-a schimbat Austria poziția față de primirea în Schengen: declarațiile publice arată că oficialii acestei țări au trecut, brusc, de la zero obiecții la o opoziție radicală. Pe de altă parte, presa din Austria, precum și partidele de opoziție, sunt critice față de veto-ul guvernului Nehammer. Cum și-a schimbat Austria poziția Iată cum a evoluat relația cu Austria pe acest subiect: Februarie 2022: ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, se întâlnește cu omologul din România, Lucian Bode. Karner nu ridică obiecții. Dimpotrivă, potrivit lui Bode este favorabil primirii României în spațiul Schengen. România acceptă voluntar două misiuni de evaluare Schengen. Ambele rapoarte sunt pozitive, Austria nu ridică obiecții 16 noiembrie 2022: Austria și-a însușit oficial declarația statelor membre cu privire la oportunitatea extinderii spațiului Schengen cu ocazia Conferinței ministeriale a Forumului Salzburg de la București 18 noiembrie. Austria nu va fi de acord cu o extindere a spațiului Schengen, a anunțat ministrul de interne Gerhard Karner. Schimbarea radicală nu are o explicație clară și mai mulți politicieni români au acuzat legăturile subterane ale unor politicieni austrieci cu regimul Putin. Ei au amintit de vizita din aprilie a cancelarului Nehammer în Rusia, în plină invazie în Ucraina. Citește și: Compania austriacă Strabag, acuzată că a trucat un contract pentru aeroportul din Iași, arată Curtea de Conturi. O plângere la Parchet, posibilă Presa din Austria, ușor favorabilă României Presa austriacă nu pare a fi prea preocupată de problema extinerii Schengen și o tratează ca pe un subiect secundar. Câteva articole și titluri arată însă mai degrabă o atitudine favorabilă României. Der Standard: „Prin veto-ul ei, Austria este singură în UE”. Publicația prezintă pe larg poziția României și-l citează pe Eugen Tomac, care spune că Nehammer a respins „orice argument rațional”. Die Presse are un editorial în care îl acuză pe cancelarul Nehammer că este o copie palidă a lui Viktor Orban. Die Presse scrie că România și Bulgaria și-au făcut temele în chestiune Schengen. „Un vag aer de operetă a plutit asupra lui Karl Nehammer în urmă cu două săptămâni, când a pășit în fața microfonului pentru a-și justifica dreptul de veto împotriva aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen”, mai arată die Presse. Der Kurier îl citează într-un întreg articol pe fostul ministru ceh de Externe, Karel Schwarzenberg, care spune că veto-ul Austriei este „prostesc și egocentric”.

Austria îşi menţine veto-ul faţă de aderarea României şi Bulgariei la Schengen, anunţă ministrul austriac de interne
Eveniment

Austria îşi menţine veto-ul faţă de aderarea României şi Bulgariei la Schengen, anunţă ministrul austriac de interne

Austria îşi menţine veto-ul faţă de aderarea României şi Bulgariei la Schengen, anunţă ministrul austriac de interne, citat de Agerpres. Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a evitat să spună direct miercuri seară că țara sa va vota împotriva aderării României la Schengen la Consiliul JAI de joi. El a spus însă într-o conferință de presă că ministrul de Interne vrea un nou calendar pentru România și Bulgaria pentru următoarea primăvară, adăugând că ”Bulgaria și România vor avea votul împreună”, potrivit traducerii Digi24 a conferinței de presă de la Viena. Austria îşi menţine veto-ul faţă de aderarea României la Schengen Ministrul austriac de interne Gerhard Karner a reafirmat miercuri, la postul public de radio ORF, hotărârea ţării sale de a se opune prin veto aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, din cauza creşterii migraţiei ilegale anul acesta, transmite agenţia EFE. Potrivit ministrului austriac, veto-ul ţării sale este ''un apel de urgenţă'' către Comisia Europeană pentru a lua măsuri care să conducă la un control mai eficient al frontierelor externe ale UE în vederea frânării intrărilor ilegale ale migranţilor pe teritoriul blocului comunitar, în special pe ruta balcanică. Cele ''peste 100.000 de cereri de azil'' înregistrate anul acesta în Austria justifică decizia luată de guvernul de la Viena, a indicat ministrul Gerhard Karner. Potrivit acestuia, circa 40% dintre migranţii care sosesc în Austria ajung în această ţară după ce au sosit iniţial cu avionul în Serbia, iar alţi circa 40% traversează terestru România, Bulgaria, Serbia sau Ungaria. Ministrul Gerhard Karner a reafirmat că aproximativ trei sferturi dintre solicitanţii de azil ajunşi în Austria nu au fost înregistraţi anterior în vreo altă ţară membră a UE prin care au trecut. Citește și: Firea toacă 500.000 de euro/an pe chiria pentru imobilul care vă găzdui sinecura pe care o conduce, ministerul Familiei. Ministerul își va majora numărul de angajați Referindu-se la desfăşurarea reuniunii de joi a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), ministrul austriac a spus că mai întâi va fi votată aderarea Croaţiei la spaţiul Schengen, faţă de care Austria nu se opune, iar apoi va fi discutată aderarea României şi a Bulgariei.

Rusia își dezvoltă o flotă-fantomă de zeci de petroliere pentru a păcăli sancțiunile occidentale. Kremlinul a cumpărat peste 100 de nave în acest an, adesea în mod anonim
Eveniment

Rusia își dezvoltă o flotă-fantomă de zeci de petroliere pentru a păcăli sancțiunile occidentale. Kremlinul a cumpărat peste 100 de nave în acest an, adesea în mod anonim

Rusia își dezvoltă o flotă-fantomă de zeci de petroliere pentru a păcăli sancțiunile occidentale, scrie The Times. Țările vestice au impus, de la 5 decembrie, un embargou asupra livrărilor rusești de petrol pe cale maritimă. În plus, țările vestice au interzis companiilor lor să mai asigure vapoarele care transportă petrol rusesc. Rusia dezvoltă o flotă-fantomă pentru a păcăli sancțiunile Și Financial Times a scris, acum câteva zile, despre această flotă „din umbră”. FT remarcă faptul că Rusia a cumpărat vase învechite. „Am văzut un număr destul de mare de vânzări către cumpărători anonimi în ultimele luni și, la câteva săptămâni după vânzare, multe dintre aceste tancuri petroliere apar în Rusia pentru a lua prima lor încărcătură de țiței”, a arătat, pentru FT, Craig Kennedy, expert în probleme rusești la Davis Center din cadrul Universității Harvard, care a urmărit navele. FT preciează că sunt 103 tancuri petroliere cumpărate de Rusia în acest an. Russia has quietly amassed a fleet of over 100 ageing tankers to help circumvent western restrictions on Russian oil sales following its invasion of Ukraine — by ⁦@OilSheppard⁩ ⁦@xtophercook⁩ https://t.co/EAUZ3k08Mc— Polina Ivanova (@polinaivanovva) December 2, 2022 În condițiile embargoului din UE, Rusia trebuie să vândă petrol la un preț redus către Turcia, India și China. „Rusia a achiziționat peste 100 de petroliere noi în acest an, adesea în mod anonim, deoarece pare să se concentreze pe piața asiatică, arată analizele. Andrei Kostin, un înalt oficial al unei bănci ruse, a declarat recent că Moscova va trebui să cheltuiască un trilion de ruble (12,9 miliarde de lire sterline) pentru a-și extinde flota de petroliere. Piața europeană absorbea aproximativ patru milioane și jumătate de barili de petrol pe zi dinspre Moscova, a declarat Chris Weafer, director executiv și analist pe zona Rusiei la Macro-Advisory, o firmă de consultanță. «Va putea transfera aproximativ două milioane și jumătate de barili pe piețele asiatice», a adăugat el”, explică The Times. Citește și: Firea toacă 500.000 de euro/an pe chiria pentru imobilul care vă găzdui sinecura pe care o conduce, ministerul Familiei. Ministerul își va majora numărul de angajați „Unii analiști din Rusia au avertizat că țările asiatice dețin acum toate cărțile în relațiile lor energetice cu Kremlinul. «Nu este nevoie să ne facem iluzii despre China, India sau chiar Turcia. Ei își vor urmări interesele naționale. Limita de preț înseamnă că așa-numitele țări prietene vor cere din ce în ce mai multe reduceri», a declarat Konstantin Selyanin, economist rus, pentru site-ul Uralpolit. «Rusia este un vânzător disperat”, a spus Weafer. „Trebuie să-și vândă petrolul și aceștia sunt singurii cumpărători»”, mai arată publicația britanică.

Bani pentru campania electorală PSD în București: Guvernul crește de șase ori bugetul ministerului lui Firea, în 2023. Proiect: să pună hidroizolații la centrele de tineret
Eveniment

Bani pentru campania electorală PSD în București: Guvernul crește de șase ori bugetul ministerului lui Firea, în 2023. Proiect: să pună hidroizolații la centrele de tineret

Guvernul crește de șase ori bugetul ministerului lui Firea, în 2023: ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse va avea la dispoziție anul viitor nu mai puțin de 620 de milioane de lei - doar creditele bugetare. În 2022, acest minister a reușit să cheltuie 81 de milioane de lei, arată proiectul de buget pe 2023. „Știu cu certitudine un lucru - Gabriela Firea va fi candidatul PSD la Primăria Generală a Capitalei”, a anunţat președintele PSD, Marcel Ciolacu, la finalul lunii octombrie. În august, Firea sugera că și PNL ar putea să o susțină pentru un nou mandat de primar al Capitalei: „Este decizia domniilor lor, dacă vor veni cu un candidat redutabil pentru Primăria Capitalei sau vor dori să să avem o alianţă politică şi să îi reprezint şi pe ei, cu cinste aş spune eu” Guvernul crește de șase ori bugetul ministerului lui Firea În fișa din Anexa 3 a proiectului bugetului de stat se arată ce proiecte de investiții are ministerul Famileie: „Prioritățile progamului de investiții sunt: Efectuarea lucrărilor de reparații capitale la centrele de agreement și de tineret pentru hidroizolații, instalații, stații de epurare și incineratoare etc.; Consolidarea și modernizarea imobilelor aflate în administrare” La finalul lunii septembrie, ministerul Familiei avea 227 de angajați. Datele din proiectul de buget pentru 2023 arată că ei vor consuma 23 de milioane de lei, în 2022. Însă, în 2023, aceste cheltuieli vor crește cu aproape 50%. Citește și: Firea toacă 500.000 de euro/an pe chiria pentru imobilul care vă găzdui sinecura pe care o conduce, ministerul Familiei. Ministerul își va majora numărul de angajați Recent, Guvernul i-a dat Gabrielei Firea un hotel pe Litoral: ministerul Familiei a preluat controlul Biroului de Turism pentru Tineret, care însă mai deține un singur activ de valoare, hotelul Forum din Costinești. La scurt timp după ce BTT a fost trecut de la ministerul Tineretului și Sportului la ministerul Familiei, în fruntea consiliului de administrație a fost instalat Hazem Kansou, cel care a condus Societatea de Transport București (STB) pe vremea când Firea era primar.

Înfrângere majoră a guvernului Viktor Orban: Ungaria a eliminat plafonarea preţurilor la carburanţi. Cozi uriașe la benzinării și panică au marcat ultimele zile de plafonare
Eveniment

Înfrângere majoră a guvernului Viktor Orban: Ungaria a eliminat plafonarea preţurilor la carburanţi. Cozi uriașe la benzinării și panică au marcat ultimele zile de plafonare

Ungaria a eliminat plafonarea preţurilor la carburanţi, a anunțat, marți noapte, Gergely Gulyas, directorul de Cabinet al premierului Viktor Orban. „Nu mai putem aştepta…deoarece acesta este singurul mod de a asigura securitatea aprovizionării”, a afirmat Gergely Gulyas, într-o conferinţă comună cu preşedintele director general al Mol, Zsolt Hernadi. Ungaria a eliminat plafonarea preţurilor la carburanţi Oficialul ungar a subliniat că din cauza sancţiunilor de la Bruxelles nu mai poate fi asigurat preţul de 480 de forinţi pe litru pentru cetăţenii maghiari, scrie Hirado. Eliminarea plafonării preţurilor va duce la majorarea inflaţiei, a avertizat Gulyas, fără a da estimări. Deja rata anuală a inflaţiei în Ungaria depăşeşte 21%. Marţi, Mol avertizase că singura soluţie pentru a atenua deficitul sever de combustibili este crearea condiţiilor pentru creşterea importurilor, deoarece grupul nu poate importa şi mai multe produse. Din cauza lucrărilor de mentenanţă, rafinăria Mol de la Szazhalombatta opera la 50-55% din capacitate, ceea ce a afectat toate produsele companiei. Reuters și AP au relatat, la finalul săptămânii trecute, că sunt probleme cu aprovizionarea cu carburanți. A dispărut nu doar combustibilul care se vindea la un preț subvenționat, ci toți carburanții. Citește și: Amicii de la Budapesta ai lui Putin au rămas fără benzină. Cozi și panică la benzinăriile din Ungaria. În paralel, Ungaria blochează prin vot ajutorul UE către Ucraina „Marți dimineață, unul dintre cititorii noștri a filmat o benzinărie Mol situată pe autostrada 4, între Monor și Monorierdő, precum și blocajul imens de la benzinărie. Șoferii au încercat să se apropie de benzinărie în rânduri lungi din ambele sensuri. Se poate observa că pe o latură s-ar fi putut forma o coloană de mașini în lungime de aproximativ trei sute de metri. Atât de mulți oameni încercau să alimenteze încât banda de întoarcere care ducea la benzinărie a fost închisă de un vehicul marcat distinct, probabil o mașină de poliție, care direcționa traficul”, scrie 24.hu, care prezintă și o filmare a cozilor.

Negrescu (PSD): În pofida opoziţiei Austriei, România are încă patru posibile soluţii pentru a intra în Schengen
Politică

Negrescu (PSD): În pofida opoziţiei Austriei, România are încă patru posibile soluţii pentru a intra în Schengen

În pofida opoziţiei Austriei, România are încă patru posibile soluţii pentru a intra în Schengen, susține europarlamentarul PSD Victor Negrescu. El a fost ministru pentru afaceri europene între iunie 2017 și noiembrie 2018, în perioada în care PSD guverna sub conducerea lui Liviu Dragnea. România are încă patru soluţii pentru a intra în Schengen Potrivit acestuia, "varianta 1 este ca ţara noastră să solicite menţinerea subiectului pe ordinea de zi şi să insiste ca discuţia să aibă loc în cadrul Consiliului de Justiţie şi Afaceri Interne din 8 decembrie unde putem încerca, cum au făcut-o şi alte state în trecut, să presăm Austria să ne susţină". "Varianta 2 presupune ca România, cu suportul preşedintelui Consiliului European şi al preşedinţiei cehe la Consiliul UE, să pună tema pe ordinea de zi a reuniunii Consiliului European din 15 - 16 decembrie şi să insiste pentru un vot pozitiv. Preşedinţia cehă şi Bulgaria depun deja eforturi în acest sens", a scris Negrescu, miercuri, pe Facebook. El spune că "varianta 3 ar fi ca România să preseze pentru stabilirea unei date certe când acest subiect ar putea figura pe ordinea de zi a JAI sau pentru o intrare în spaţiul Schengen diferită de a Croaţiei, după eventuala parcurgere a unor etape suplimentare de evaluare, generate de posibila decuplare de Bulgaria". Citește și: A fi sau a nu fi în Schengen? Austria nu cedează, în ciuda asigurărilor Comisiei Europene că Bucureștiul îndeplinește condițiile, și refuză accesul României în clubul liberei circulații De asemenea, conform eurodeputatului, "varianta 4 este ca ţara noastră să apeleze la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, dar acest lucru ar putea fi făcut doar după un vot în cadrul JAI. Este o variantă care ar dura mai mult timp până la finalizare".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră