joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Mircea Marian

7026 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Politică

O companie îngropată de clientela PSD cere o sumă uriașă din fondul de rezervă

O companie îngropată de clientela PSD, Eletrocentrale Craiova, cere o sumă uriașă din fondul de rezervă ca să nu lase Craiova în frig: ministerul Energiei vrea ca premierul Bolojan să scoată 350 de milioane de lei din acest fond „pentru asigurarea continuitatii serviciului public de alimentare cu energie termica a Municipiului Craiova”. Și Ford Otosan ar depinde de agentul termic furnizat de această companie.  Citește și: Simion, mitocănie pe Facebook, supărat că presa a relatat chiolhanul său, cu miei la proțap În august, presa relata că Electrocentrale Craiova a ratat un grant de 825 de milioane de lei din PNRR.  O companie îngropată de clientela PSD cere o sumă uriașă din fondul de rezervă Ministerul, condus de pesedistul Bogdan Ivan, nu explică cum a ajuns Electrocentrale Craiova în această situație disperată. Teoretic, compania - care în 2024 a avut pierderi de 433 de milioane de lei și a acumulat datorii de 969 de milioane de lei - este sub controlul ministerului Energiei. În fapt, ea a fost condusă de apropiați ai PSD.  Pe site-ul companiei nu se găsesc date privind conducerea. Însă pe site-ul ministerului Energiei, Aprindem Lumina, directoare este Lorena Voican, iar președinte al CA-ului - Gabriela Andreea Nica. Nica a absolvit, în 2005, facultatea de litere din cadrul Universității București. Între 2000 și 2003 - când nu avea studiile superioare finalizate, potrivit propriului CV - a predat engleza la o școală din București, după care a ajuns consilier parlamentar, iar cariera ei a explodat. Din 2022, a ajuns secretar general adjunct al ministerului Muncii - controlat de PSD. Ea nu declară nici un cont în bancă, dar deține trei autoturisme de lux: Mercedes, BMW și Volkswagen. Și soțul ei este bugetar, fiind angajat la ministerul Proiectelor Europene.  Directoarea Electrocentrale Craiova, Voica Lorena, este o absolventă de drept de la Spiru Haret, cu o carieră de consilier juridic. Ea și-a secretizat salariul pe care urmează să-l primească de la această companie. „Culmea nesimţirii ce se întâmplă la Termo Craiova: este pusă politic în funcţia de director general o juristă care habar nu are de domeniul energiei şi de modul în care funcţionează această termocentrală în locul unui profesionist cu experienţă de 30 de ani căruia i se dă un post la producţie-reparaţii”, scria, pe Facebook, la 14 februarie, Maria Mitrica. 

O companie îngropată de clientela PSD cere o sumă uriașă din fondul de rezervă Foto: Facebook
Simion, mitocănie pe Facebook, supărat că presa a relatat chiolahnul său, cu miei la proțap Foto: Captură video Antena 3
Politică

Simion, mitocănie pe Facebook, supărat că presa a relatat chiolhanul său, cu miei la proțap

Președintele AUR, George Simion, a lansat o mitocănie pe Facebook, supărat că presa a relatat chiolhanul său, cu miei la proțap: „Breaking News sau ordin pe unitate la televiziunile sistemului! Simion a avut trei miei la ziua de naștere: miei la proțap, miei la grătar și miei…”.  Citește și: Fabuloasa instituție de stat cu 12 șefi și 16 mașini cu șofer la 160 de angajați. Protocolul este 200.000 lei/lună, în medie Ultimul cuvânt se referă la o insultă celebră, aproape de nereprodus: „Miei nu avem, dar (î)mi(-)(i)ei ****”.  Simion, mitocănie pe Facebook, supărat că presa a relatat chiolhanul său, cu miei la proțap Postarea a strâns peste 2.900 de like-uri și a fost însoțită de încurajările fanilor săi: „Și bârzoi n-ai avut? Să ți-l giugiulească?”, i-a scris, în aceeași notă vulgară, avocata Ingrid Mocanu.  Presa a relatat azi că Simion și-a serbat duminică seară ziua de naștere într-un local de lux din centrul Bucureștiului deținut de Mohammad Murad, afacerist din Constanța și parlamentar AUR. „Întrebat de G4Media despre petrecerea de lux și fondurile cu care a plătit evenimentul, Simion a negat că și-a serbat ziua la Casa Lido și a susținut că a fost la sediul partidului, deși petrecerea a fost confirmată pentru G4Media de Mohammad Murad, iar doi parlamentari AUR a postat pe rețelele sociale fotografii cu Simion la Casa Lido”, a scris acest site. 

Regia Protocolului de Stat cumpără autoturisme 4X4, pentru transportul angajaților Guvernului Foto: Facebook Guvernul României
Eveniment

Regia Protocolului de Stat cumpără autoturisme 4X4 pentru transportul angajaților Guvernului

Regia Protocolului de Stat (RAAPPS) cumpără cinci autoturisme 4X4 pentru transportul angajaților Guvernului: vor fi autoturisme de teren, tracţiune 4x4, cu propulsie hibridă, alimentate pe benzină + electric, patru uşi, cinci locuri. Citește și: Fabuloasa instituție de stat cu 12 șefi și 16 mașini cu șofer la 160 de angajați. Protocolul este 200.000 lei/lună, în medie Doar la Cancelaria Guvernului, condusă de Miha Jurca, RAAPPS închiriază 16 mașini cu șofer. „Știți cât costă deplasarea unui demnitar la Guvern lună de lună? Între 21.000 de lei și 30.000 de lei. Aici intră mașină, șofer, combustibil, tot ce ține de mentenanța unei mașini”, a spus președintele sindicatului angajaților din Guvern, Noni Iordache.  Regia Protocolului de Stat cumpără autoturisme 4X4 pentru transportul angajaților Guvernului „Autoturismele ce se intenţionează a fi achiziţionate vor face parte din parcul auto al RA-APPS - Departamentul Bucureştii Noi şi vor contribui la prestarea serviciilor de transport pe care RA-APPS prin Departamentul Bucureştii Noi le asigură Secretariatului General al Guvernului, Cancelariei Primului Ministru, dar şi altor instituţii de stat cu care RA-APPS are încheiate contracte de prestări servicii de transport”, se arată într-un comunicat al Regiei, citat de Agerpres.  Valoarea totală estimată a acestora este de 566.500 lei. În caietul de sarcini sunt invocate prevederile Ordonanţei nr. 80/2001, conform cărora autorităţile şi instituţiile publice pot achiziţiona autoturisme cu propulsie hibridă (alimentare pe benzină + electric) al căror preţ nu poate depăşi contravaloarea în lei a sumei de 27.000 de euro inclusiv TVA. DeFapt.ro a scris în iulie că guvernul Ciolacu a plătit sume uriașe pentru a închiria, de la controversata regie a protocolului de stat (RAAPPS) mașini pentru transportul bugetărimii din Palatul Victoria. Potrivit unui centralizator al contractelor SGG, doar în februarie s-a încheiat un contract de 1,24 milioane de lei (circa 250.000 de euro) cu RAAPPS pentru „servicii de transport auto de persoane”. Nu este clar de ce valoarea contractului este atât de mare. O mașină medie poate fi închiriată în București cu 30-40 de euro. Un microbuz cu șofer se poate închisra cu prețuri între 150 și 200 de euro pe zi, de la firmele private.  Ulterior, s-a încheiat un alt contract, de 8,5 milioane de lei, tot pentru „servicii de transport auto de persoane” în perioada martie-august 2025. 

Fabuloasa instituție de stat cu 12 șefi și 16 mașini cu șofer la 160 de angajați Foto: Facebook Mihai Jurca
Politică

Fabuloasa instituție de stat cu 12 șefi și 16 mașini cu șofer la 160 de angajați

Fabuloasa instituție de stat cu 12 șefi și 16 mașini cu șofer la circa 160 de angajați: cancelaria primului-ministru, condusă de Mihai Jurca. În 18 iulie, acum peste două luni, însuși Jurca critica această structură și promitea că o va reorganiza, dar nu s-a petrecut nimic.  Citește și: Suma monstruoasă la care ajunge cea mai mare pensie specială achitată de contribuabilii români În iulie, potrivit lui Jurca, la cancelarie lucrau efectiv 161 de persoane. Dintre aceștia, 16 erau consilieri de stat și cinci secretari de stat. Potrivit datelor de azi, 22 septembrie, de pe site-ul Cancelariei, în conducerea instituției se află un demnitar cu rang de ministru - Jurca - patru secretari de stat și șapte consilieri de stat, care, de facto, au rang de ministru adjunct sau secretar de stat.  Unul din secretarii de stat este purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Nadina Dogioiu. Însă pe site-ul Guvernului nu se precizează cu ce se ocupă consilierii de stat și nici nu sunt publicate toate CV-urile lor, așa cum au procedat guvernele anterioare.  Fabuloasa instituție de stat cu 12 șefi și 16 mașini cu șofer la circa 160 de angajați Potrivit datelor transmise la solicitarea DeFapt, „la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului (...) pentru demnitarii și structurile din cadrul acesteia sunt alocate 16 autoturisme cu șofer, puse la dispoziție de către RA-APPS”. Aceste autoturisme sunt închirate de la RAAPPS la un cost de 12 milioane de lei pe an, plus combustibilul care - potrivit unei declarații a lui Jurca - costă 33.000 lei/lună. Potrivit execuției bugetare la primele șase luni, costurile de protocol și reprezentare au fost de peste 1,2 milioane de lei în primele șase luni ale anului.  Locuințele de serviciu folosite de angajații Cancelariei au costat, tot în primele șase luni din 2025, 173.595,81 lei.  Salariul brut al consilierilor de stat și al secretarilor de stat este 16.640 lei, lunar. 

Românii vor cu disperare un „partid nou” Foto: Facebook Camera Deputaților
Politică

Românii vor cu disperare un „partid nou”. Alegătorii AUR, nemulțumiți inclusiv de propriul partid

Românii vor cu disperare un „partid nou”: potrivit unui sondaj INSCOP publicat azi, peste 50% din cei chestionați ar vota un partid nou.  Citește și: Ministrul Agriculturii, „Busi” Barbu, clientul lui Paul Stănescu, mai înființează o agenție, cu salarii mari, IT scump și bani de „rapoarte” Alegătorii AUR sunt nemulțumiți inclusiv de propriul partid: 71% dintre aceștia sunt de acord cu afirmația ”Toate partidele existente acum în România ar trebui să dispară și să fie înlocuite cu unele noi”.  În total, 55.1% dintre români sunt de acord cu afirmația ”Toate partidele existente acum în România ar trebui să dispară și să fie înlocuite cu unele noi”, în timp ce 40.7% își exprimă dezacordul, iar 4.1% nu știu sau nu răspund. Sunt de acord cu afirmația ”Toate partidele existente acum în România ar trebui să dispară și să fie înlocuite cu unele noi”:   45% dintre votanții PSD, 34% dintre votanții PNL, 33% dintre votanții USR 71% dintre cei ai AUR Întrebați dacă la viitoarele alegeri ar fi dispuși să acorde votul lor unui partid nou înființat, 50.6% dintre participanții la sondaj spun că da (față de 29.8% în mai 2015), 28.8% că nu (față de 35.8% în mai 2015), iar 19.9% nu sunt hotărâți (față de 23.6% în mai 2015). Ar fi dispuși să acorde votul lor unui partid nou înființat: 38% dintre votanții PSD, 44% dintre votanții PNL, 50% dintre votanții USR 60% dintre cei ai AUR Sondajul a foat realizat în perioada 1 - 9 septembrie 2025, datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1103 de persoane, iar marjade eroare este 2,95%. 

Suma monstruoasă la care ajunge cea mai mare pensie specială Foto: CCR
Eveniment

Suma monstruoasă la care ajunge cea mai mare pensie specială achitată de contribuabilii români

Suma monstruoasă la care ajunge cea mai mare pensie specială achitată de contribuabilii români: 69.343 de lei/lună (pțin sub 14.000 de euro), scrie site-ul Antenei 3. Citește și: Ministrul Agriculturii, „Busi” Barbu, clientul lui Paul Stănescu, mai înființează o agenție, cu salarii mari, IT scump și bani de „rapoarte” Potrivit acestui post - care nu oferă alte detalii despre beneficiarul acestei pensii - 30% din sumă, respectiv 21.085 de lei, este bazată pe contributivitate, iar 70%, adică 48.258 de lei, este subvenția lunară de la buget.  Suma monstruoasă la care ajunge cea mai mare pensie specială  CCR discută în 24 septembrie sesizarea ICCJ privind legea prin care sunt modificate condiţiile de pensionare pentru magistraţi, pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament. Instanţa supremă consideră că legea care modifică pensiile judecătorilor şi procurorilor „încalcă nu mai puţin de 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi numeroase principii fundamentale ale statului de drept”. Pensia medie a magistraților a ajuns, în august 2025, potrivit datelor Casei Naționale de Pensii (CNPP), la 25.356 de lei pe lună. Față de ianuarie, când media era de 25.185 lei, această pensie a crescut ușor. Din pensia medie de 25.356 de lei de care beneficiază judecătorii și procurorii, 22.150 de lei este subvenția din bugetul de stat, iar 7.498 este, în medie, suma bazată pe contributivitate. Președinta Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Elena Costache, declara, în august, că o pensie de 11.000 de lei, atât cât ar lua un judecător dacă intră în vigoare legea pentru care guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea, este o pensie mică și că independența magistraților depinde de bani.

Ministrul „Busi” Barbu mai înființează o agenție, cu salarii mari, IT scump și bani de „rapoarte” Foto: Facebook
Politică

Ministrul „Busi” Barbu mai înființează o agenție, cu salarii mari, IT scump și bani de „rapoarte”

Ministrul Agriculturii, Florin „Busi” Barbu, clientul lui Paul Stănescu, mai înființează o agenție, cu salarii mari, IT scump și bani de „rapoarte” și analize: prin ordonanță de urgență se înființează o așa-numită rețea de date privind durabilitatea agricolă, RDDA, parțial finanțată prin Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA). Citește și: Cât a plătit ministrul Miruță pe coșul de produse pe care Ciolacu a dat 93,50 lei în octombrie 2023 Totuși, banii din FEGA tot din fondurile alocate agriculturii românești provin. Agenția de Legătură RDDA se înființează prin reorganizarea Agenției de Legătură RICA, respectiv a Serviciului RICA existent în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în Serviciul RDDA, în subordinea directă a ministrului, în cadrul aceluiași minister. Agenția va avea și un comitet național. Ministrul „Busi” Barbu înființează o agenție, cu salarii mari, IT scump și bani de „rapoarte” Ce costuri se estimează să aibă noua agenție: Vor fi angajați sau transferați trei IT-iști cu un buget de 305.316 euro pentru trei ani, deci o medie salarială brută de 2.800 euro pe lună. 11 laptopuri la 1.300 euro/bucată - un MacBook Air de 15 inchi costă circa 1.200 euro, en-detail - șii 11 desktopuri all-in-one la 2.200 euro/bucată.  programe de schimb de experiență în 2 state membre UE 21.560 euro construirea unei pagini web 10.000 euro; contractarea unor servicii de analiză economică a datelorși editarea de rapoarte 268.800 euro costuri indirecte 211.912 euro Bugetul maxim aprobat de CE pentru procesul de transformare a RICA în RDDA (perioada 2025-2027) este de 3.508.030 euro, din care 2.577.741 euro reprezintă contribuția CE, iar restul de 930.289 euro contribuția de la bugetul României. „Fermierii vor avea acces la informații valoroase care să-i ajute să îmbunătățească practicile agricole, să reducă impactul asupra mediului și să crească eficiența economică”, explică ministerul Agriculturii în preambulul ordonanței de urgență. 

Cât a plătit ministrul Miruță pe coșul de produse pe care Ciolacu a dat 93,50 lei în octombrie 2023 Foto: Facebook
Politică

Cât a plătit ministrul Miruță pe coșul de produse pe care Ciolacu a dat 93,50 lei în octombrie 2023

Cât a plătit ministrul Economiei, Radu Miruță, pe coșul de produse pe care fostul premier Marcel Ciolacu a dat 93,50 lei în octombrie 2023: 130 de lei. Miruță a oferit acest exemplu pentru a arăta că plafonarea prețurilor la unele produse de bază nu a avut efecte. Citește și: ANALIZĂ Efectele benefice ale desființării și reînființării Fiscului din Grecia, așa cum propune Ionuț Dumitru, consilierul onorific al lui Bolojan PSD se opune ridicării plafonării la o serie de produse alimentare, printre care și magiun.  Cât a plătit ministrul Miruță pe coșul de produse pe care Ciolacu a dat 93,50 lei „Eu am dat acum 130 de lei pentru exact aceleași produse. Quod erat demonstrandum”, a afirmat demnitarul USR.  Vorbind despre plafonarea prețurilor, Miruță a spus că „oamenii nu au avut un câștig raportat la ceea ce cumpără, adică vizavi de banii pe care au trebuit să-i plătească”.   La 15 octombrie 2023, premierul Ciolacu a publicat un bon de cumpărături de 93,50 de lei, afirmând că se poate cumpăra „consistent” cu această sumă.  „Am fost la cumpărături și am luat ce aveam nevoie: salată, castraveți, ceapă și niște cartofi, mere, pateu Ardealul, salam Săsesc, ulei și zahăr, ouă, iaurt, telemea de oaie și o bere Ursus – produsă la Buzău … total 93.50 de lei. E drept, am uitat să iau roșii, dar tot mă încadram în 100 de lei! Voi ce #cumpărațiromânește cu 100 de lei?”, a scris Marcel Ciolacu, pe Facebook.

Lasconi îl atacă pe Bolojan, la Antena 3: „A lovit în oameni, minte 100%” Foto: Inquam/George Calin
Politică

Lasconi îl atacă pe Bolojan, la Antena 3: „A lovit în oameni, minte 100%”

Elena Lasconi îl atacă pe Ilie Bolojan, la Antena 3: „A lovit în oameni, minte 100%”, a spss, printre altele, fosta președintă a USR. Ea i-a reproșat premierului PNL că nu a început procesul de desființare a primăriilor mici, precum și a insitutelor și agențiilor guvernamentale. Citește și: ANALIZĂ Efectele benefice ale desființării și reînființării Fiscului din Grecia, așa cum propune Ionuț Dumitru, consilierul onorific al lui Bolojan Lasconi a amintit și de faptul că fostul ministru de Finanțe Marcel Boloș a fost un apropiat al lui Bolojan. Ea l-a mai atacat pe Bolojan, acum 18 zile: „Suntem pe un butoi cu pulbere și premierul împreună cu miniștrii se joacă cu chibriturile. Domnule Bolojan, opriți-vă! Vorbiți cu noi, primarii. Organizați o dezbatere să venim toți, nu doar câțiva reprezentanți de la AMR și ACoR”   Lasconi îl atacă pe Bolojan, la Antena 3: „A lovit în oameni, minte 100%”   „A lovit în oameni. Dacă făcea reformă nu aveam nimic împotrivă”, a spus, azi, Elena Lasconi, la Antena 3.  Ea a comentatat firmația lui Ilie Bolojan, care a susținut că nu a știut situația bugetului până când nu a venit la Guvern: „Minte 100%. Să nu uităm ministrul de Finanțe era colegul lui. Eu știam că bugetul nu este real și am spus vreau să văd bugetul real, echipele alea de lucru între tote partidele politice, o vrăjeală. Eu nu am vrut să mint. Nu o să mint niciodată oamenii. Pentru ei, puterea e mai importantă decât caracterul și coloana vertebrală”. „Vedeți ceva diferit la mine? Mi-am luat puțin vârfurile. Economia pe care vrea să o facă este mi-am luat puțin vârfurile. Reforma în administrație trebuie făcută profund.  Ar fi economist o grămadă de bani. Avem peste 2000 de primării cu sub 5000 de locuitori. De acolo trebuie pornit. I-aș fi plătit pe primari să fie plante și să mai aibă încă un om pentru taxe și impozite până peste 3 ani când aceste primării dispar și redevin puncte de lucru.  Companiile de stat care sunt găuri negre ale economiei, cele 200 de institute, agenții, unde se taie frunze la câini. Nu să oprești proiecte”, a mai spus Lasconi.   

Actuala coaliție majoritară ar câștiga alegerile, în caz de anticipate, arată un sondaj CURS Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Actuala coaliție majoritară ar câștiga alegerile, în caz de anticipate, arată un sondaj CURS

Actuala coaliție majoritară ar câștiga alegerile, în caz de anticipate, arată un sondaj CURS publicat azi. Suveraniștii din AUR, SOS și POT la 15% în spatele grupării PSD, PNL, USR și UDMR.  Citește și: ANALIZĂ Efectele benefice ale desființării și reînființării Fiscului din Grecia, așa cum propune Ionuț Dumitru, consilierul onorific al lui Bolojan CURS este controlat de soțul unei deputate PSD, Diana Tușa.  Actuala coaliție majoritară ar câștiga alegerile, în caz de anticipate Potrivit acestui sondaj, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri, AUR ar obține 34% din voturi, SOS România - 5%, iar POT (formațiunea Anei Maria Gavrilă) doar 3%, deci nici nu ar trece pragul electoral. În schimb, PSD ar fi votat de 23% din alegători, PNL - 16%, USR - 12%, iar UDMR - 5%, adică un total de 56%.  Datele CURS arată că intenția de vot pentru partidele coaliției majoritare a rămas aproape staționară, din mai până acum.  Care a fost evoluția intenției de vot pentru primele patru partide: AUR: Mai - 35%, Iulie - 38%, Septembrie - 34% PSD: Mai - 24%, Iulie - 20%, Septembrie - 23% PNL: Mai - 14%, Iulie - 15%,  Septembrie - 16% USR: Mai - 14%, Iulie - 12%,  Septembrie - 12% UDMR și SOS au răms la 5%.  Sondajul a fost efectuat față-în-față, la domiciliul respondenților, pe un eșantion de 1.100 de persoane, în perioada 5– 19 septembrie, 2025, și are o marjă de eroare de 3%.  Un sondaj Avangarde prezentat sâmbătă susținea că AUR este pe primul loc cu 41%, urmat de PSD – 19% și PNL – 13%. USR ar obține 12%, UDMR – 6%, iar SOS România și Partidul Oamenilor Tineri câte 2%. Avangarde este controlat de Marius Pieleanu. 

Câte zeci de mii de bugetari ar putea fi dați afară, potrivit lui Kelemen Hunor Foto: Facebook Kelemen Hunor
Politică

Câte zeci de mii de bugetari ar putea fi dați afară, potrivit lui Kelemen Hunor

Câte zeci de mii de bugetari ar putea fi dați afară, potrivit lui Kelemen Hunor, președintele UDMR: 13.000 din administrația locală și circa 20% din cea centrală. Potrivit ultimelor date de la ministerul de Finanțe, din iulie 2025, în administrația centrală sunt 618.711 angajați - posturi efectiv ocupate - plătiți integral de la bugetul de stat. Citește și: ANALIZĂ Efectele benefice ale desființării și reînființării Fiscului din Grecia, așa cum propune Ionuț Dumitru, consilierul onorific al lui Bolojan Câte zeci de mii de bugetari ar putea fi dați afară, potrivit lui Kelemen Hunor În consecință, potrivit liderului UDMR, ar putea fi concediați circa 134.000 de bugetari. „Cu toții cu toții am ajuns la concluzia că trebuie să reducem aceste cheltuieli. Cum putem reduce? Putem reduce desființând posturile ocupate, 10% asta înseamnă la 130.000 aproape de posturi în administrația locală 13.000 de posturi sau reducând cheltuielile tot cu 10%, dar nici acolo nu poți să reduci uniform.  De aceea marea majoritate, cel puțin până la această oră din Coaliție, am agreat să reducem numărul de posturi ocupate, fiindcă are un efect mai rapid, imediat și nu cred că este o catastrofă pentru administrația locală (...) În administrația centrală trebuie să aplicăm 20% că și acolo au fost schemele umplute în anumite autorități, în anumite ministere. Nu trebuie să ne ascundem după degete. România ar funcționa și dacă noi la administrația locală, scoatem 13.000 de posturi și 20% din administrația centrală. Poate reușim să creștem eficiența. Important este statul să lucreze pentru cetățeni și poate lucra. Au demonstrat câteva autorități locale”, a spus Kelemen Hunor la Antena 3. Și premierul Ilie Bolojan a susținut concedierea a 13.000 de bugetari din administrația locală. Statul român ar trebui digitalizat și 150.000 de angajați ai statului ar putea fi trimiși în sectorul privat, a susținut, în mai 2025, și decanul FABIZ, Tănase Stamule. „Digitalizarea statului și trimiterea a 150k din angajații de la stat în privat (...) Reorganizarea teritorială și administrativă și scăderea implicită a costurilor de funcționare a statului.Toate aceste pot fi făcute de un tandem preşedinte-premier care poate lucra în echipă, înțelege economia și ar trebui să pună interesul național mai presus de orice”, propunea Stamule.   

Efectele desființării și reînființării Fiscului din Grecia, așa cum propune Ionuț Dumitru Foto: captură video
Eveniment

ANALIZĂ Efectele desființării și reînființării Fiscului din Grecia, așa cum propune Ionuț Dumitru

Efectele benefice ale desființării și reînființării Fiscului din Grecia, așa cum propune Ionuț Dumitru, consilierul onorific al lui Bolojan: reforma fiscală legiferată în 2016 și implementată din 2017 a dus la o mai bună colectare a veniturilor, reducerea evaziunii fiscale și o relație mai bună cu contribuabilii.  Consilierul onorific al lui Ilie Bolojan, Ionut Dumitru, a propus, sâmbătă, desființarea și reînființarea ANAF, dar ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a spus că nu este de acord. Ionuț Dumitru a oferit ca exemplu Grecia, care în 2017 a desființat Fiscul și l-a reînființat într-o structură complet nouă. Citește și: Consilierul onorific al lui Bolojan propune desființarea și reînființarea ANAF, Nazare se opune Efectele desființării și reînființării Fiscului din Grecia, așa cum propune Ionuț Dumitru Autoritatea Independentă pentru Venituri Publice (IAPR) din Grecia este o agenție independentă în ceea ce privește structura și funcționarea sa. Înființată prin Legea 4389/2016 și începând să funcționeze în 2017, IAPR se bucură de independență operațională, autonomie administrativă și financiară și nu este supusă controlului sau supravegherii din partea organismelor guvernamentale sau a altor autorități administrative.  IAPR este supusă controlului parlamentar și are circa 13.000 de angajați (la o populație de peste 10 milioane de persoane), în timp ce ANAF are peste 22.000 de angajați. Numirile în fruntea agenției sunt în continuare supuse influenței politice, dar politizarea este mult mai redusă, mai ales în aceea ce privește angajările în structurile IAPR. Comisia Europeană a supravegheat foarte atent atât legiferarea noii structuri, cât și activitatea ei, până în 2023.  Modelul grecesc este asemănător cu cel din Marea Britanie sau Suedia. Care sunt rezultatele IAPR: Modernizare și transformare digitală: IAPR a întreprins eforturi semnificative de modernizare digitală, înlocuind sistemele IT învechite și implementând instrumente digitale pentru îmbunătățirea conformării și a serviciilor oferite contribuabililor. IAPR a stabilit strategii sofisticate de evaluare a riscurilor și de conformitate, inclusiv un centru de audit pentru companii mari și unități de audit pentru persoane fizice cu venituri mari, axate pe audituri țintite, bazate pe date. Agenția a dat rezultate în creșterea colectării și recuperarea restanțelor fiscale, cu creșteri de peste 160% în colectarea restanțelor la scurt timp după înființare. A introdus noi servicii pentru soluționarea litigiilor în fața instanțelor, reducând nivelul litigiilor și promovând încrederea contribuabililor, o caracteristică întâlnită în agențiile fiscale avansate care promovează conformitatea cooperativă. Adaptarea la provocările locale: Spre deosebire de unele agenții fiscale din medii stabile, IAPR funcționează într-un context fiscal dificil, cu o istorie de evaziune și criză economică, dar a reușit să realizeze progrese în materie de reformă comparabile cu cele ale autorităților fiscale din alte țări din Europa de Sud care se află în proces de modernizare (reform-support.europa).  „În ansamblu, IAPR este considerată una dintre cele mai reușite reforme din istoria modernă a Greciei, îmbunătățind semnificativ eficacitatea administrației fiscale și veniturile publice ale țării”, scrie reform-support.europa.         

Consilierul onorific al lui Bolojan propune desființarea și reînființarea ANAF Foto: Facebook
Politică

Consilierul onorific al lui Bolojan propune desființarea și reînființarea ANAF, Nazare se opune

Consilierul onorific al lui Ilie Bolojan, Ionut Dumitru, propune desființarea și reînființarea ANAF, dr ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, se opune. Ionuț Dumitru a oferit ca exemplu Grecia, care în 2017 a desființat Fiscul și l-a reînființat într-o structură complet nouă. Citește și: Guvernul Bolojan l-a alungat pe Karoly Borbely de la Hidroelectrica, dar tot un client PSD ajunge CEO. Salariul său îl zdrobește pe Isărescu Consilierul onorific al lui Bolojan propune desființarea și reînființarea ANAF „După mine, aici nu știu dacă neapărat e și opinia Guvernului, ceea ce o să spun acum. După mine, structura după care funcționează ANAF astăzi este nefuncțională. Adică nu cred că cu aceeași abordare putem face schimbări majore (...) Eu personal, încă o dată, nu știu care este opinia Guvernului pe subiectul acesta și a ministrului de Finanțe, în primul rând, ca la dânsul este ANAF-ul, dar eu aș avea o abordare care ar trebui să fie mai radicală. Uitați-vă ce s-a întâmplat în Grecia, spre exemplu. Grecia, ca să poată să îmbunătățească colectarea, și apropo, Grecia a îmbunătăți colectarea cam cu vreo 10 puncte procentuale din PIB. Deci Grecia a reușit să colecteze mult mai mult ca procent din PIB.  Ce a făcut? Pur și simplu a desființat entitatea precedentă și a reînființat alta independentă, în afara guvernului, cu profesioniști numiți acolo, cu obiective foarte bine definite. Vă recomand tuturor să intrați pe site-ul autorității fiscale din Grecia să vedeți cum raportează lună de lună KPI-urile pe care le au, câte debite colectează, care este obiectivul pe care îl au, cât au îndeplinit lună de lună. Fac lucrul acesta într-un exercițiu de transparență pe care nu prea l-am văzut”, a spus Ionuț Dumitru. Însă ministrul de Finanțe Alexandru Nazare l-a contrazis, public. „Dacă ANAF s-ar desființa, într-o lume ideală, am putea desființa și reînființa doar că România are ținte importante, avem nevoie de venituri. ANAF în două luni a demonstrat că poate obține miliarde în plus față de planul de venituri făcut la nivel înalt. Semne bune, ANAF cu noua atitutine a arătat că poate aduce venituri în plus și instituția trebuie reformată. Vorbim de reformă instituțională, nu de desființarea ei, reforma instituției pe noi baze, inclusiv selecție riguroasă personal, reforma anumitor departamente cheie sau în mod în care se fac controale. Despre asta suntem aliniați, că ANAF trebuie să se schimbe”, a spus Nazare, la Digi 24. 

„Avem a doua cea mai mare subvenție pentru partide din UE” - Năsui Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

„Avem a doua cea mai mare subvenție pentru partide din UE”: doar în Germania este mai mare - Năsui

„Avem a doua cea mai mare subvenție pentru partide din UE”: doar în Germania este mai mare, susține deputatul USR Claudiu Năsui, pe Facebook. El arată că doar în acest an partidele au pri,it 388 de milioane de lei de la buget. Citește și: Guvernul Bolojan l-a alungat pe Karoly Borbely de la Hidroelectrica, dar tot un client PSD ajunge CEO. Salariul său îl zdrobește pe Isărescu „Avem a doua cea mai mare subvenție pentru partide din UE” „Avem a doua cea mai mare subvenție pentru partide din UE. Prima e în Germania (dar acolo e un sistem special în care banii se dau de fapt la fundațiile partidelor). Până la luna august a anului acesta, statul a dat deja 388 de milioane de lei la partide. Și nu s-a terminat anul.   Subvenția pentru partide a continuat și sub guvernul Bolojan. Ca să avem un ordin de mărime pentru ce înseamnă 388 de milioane de lei. Prin creșterea TVA-ului la cărți statul estimează că va lua ~20 de milioane de lei în plus. Acolo guvernul a spus că era musai să crească taxele.   Guvernul Bolojan nu se va atinge de subvenția partidelor dintr-un motiv foarte simplu. PNL are probleme financiare și le rezolvă prin banii aceștia.   Pentru unii sunt mereu bani. Nu orice bani, banii dumneavoastră. Iar clasa politică română funcționează după principiul „cine împarte, parte își face”. Ei decid câți bani vă rămân din munca voastră și cât iau ei și ce fac cu ei.   Ca să înțelegem de ce au preferat să crească taxele, de ce cresc prețurile, de ce scad veniturile și, în general, de ce sărăcesc românii care nu sunt conectați la stat”, a scris Năsui. 

Bolojan l-a alungat pe Karoly Borbely de la Hidroelectrica, dar tot un client PSD, Bogdan Nicolae Badea, ajunge CEO Foto: Linkedin/BGEN
Politică

Bolojan l-a alungat pe Karoly Borbely de la Hidroelectrica, dar tot un client PSD ajunge CEO

Guvernul Bolojan l-a alungat pe Karoly Borbely de la conducerea Hidroelectrica, dar tot un client PSD ajunge CEO: Bogdan Nicolae Badea a fost de două ori secretar de stat în guvernările Ponta, iar în iulie 2017, în regimul Dragnea, a ajuns președinte al directoratului Hidroelectrica. Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a anunțat încetarea mandatelor lui Karoly Borbely (CEO) și Marian Fetița (CFO), începând cu 19 septembrie 2025. România risca să piardă circa 15 milioane de euro din PNRR pentru că Karoly Borbely a trecut din Consiliul de Supraveghere în poziția de CEO a Hidroelectrica, Comisia Europeană considerând că aceasta reprezintă un conflict de interese.  Citește și: Suma uriașă pe care România o va pierde, din PNRR, fiindcă șeful Hidroelectrica, Karoly Borbely, nu vrea să plece Bolojan l-a alungat pe Karoly Borbely de la Hidroelectrica, dar tot un client PSD ajunge CEO Recent, directorul BCR Pensii, Radu Crăciun, a criticat managementul Hidroelectrica: „Din păcate, pentru prea multe companii din România eticheta de «strategică» a fost un paravan pentru o calitate slabă a guvernatei lor, fiind ținute la adăpost de vigilența investitorilor privați și departe de posibilitatea finanțării lor prin intermediul pieței de capital”, a scris Crăciun pe blogul său.  Noul CEO al Hidroelectrica, Bogdan Nicolae Badea, a absolvit facultatea de inginerie civilă la Universitatea de Construcții și are un masterat în „Globalizarea, integrarea europeană şi securitatea energetică a României” la universitatea Blaga din Sibiu.  Badea a fost secretar de stat la ministerul Economiei din iunie 2013 în februarie 2014 și la ministerul Energiei din decembrie 2014 în noiemnrie 2015. Portofoliile erau deținute de PNL/ALDE, iar premier era Victor Ponta. Ziarul Financiar scria că „el a revenit la Ministerul Economiei în 2013, odată cu liberalul Varujan Vosganian, coordonând companiile de stat din industria minieră şi de apărare”.   Salariul lui îl zdrobește pe cel al lui Mugur Isărescu: în anul fiscal 2023 a fost, net, de 1.373.942 lei. Isărescu a luat de la BNR doar 1.081.187 lei în 2023. Salariul lui Badea a crescut substanțial în ultimii ani: era 889.184 lei, net, în anul fiscal 2021 1.253.185 lei în 2022 În doi ani, salariul său a crescut cu 50%.     

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră