marți 14 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Mircea Marian

8437 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Politică

Angajatul lui Pieleanu, sociologul Vladimir Ionaș, ex-consilier al lui Grindeanu, posibil ministru al Dezvoltării în guvernul Tomac - presă

Vladimir Ionaș, un sociolog care a lucrat pentru Viorel Hrebenciuc și a fost consilierul fostului premier Sorin Grindeanu, ar putea fi ministru al Dezvoltării, arată Libertatea. Ionaș lucrează acum la institutul Avangarde, controlat de controversatul Marius Pieleanu.  Citește și: Bogdan Despescu, șeful Poliției, suspectat de plagiat, posibil ministru de Interne în guvernul Tomac - surse Bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) pe anul 2026 prevede credite bugetare de 22,83 miliarde de lei (o scădere de circa 21% față de anul trecut) și credite de angajament de 39,23 miliarde de lei. Acest minister controlează Compania Națională de Investiții (CNI) și gestionează criticatul program Anghel Saligny.  Omul lui Pieleanu și al PSD va controla banii pentru primari Ionaş este căsătorit cu Claudia-Elena Ionaş, fostă purtătoare de cuvânt a preşedintelui Traian Băsescu, numită în februarie 2012 după demisia lui Valeriu Turcan. Ionaş a lucrat din 2008 până în 2014 la Departamentul de Comunicare al Preşedinţiei. Naşul de cununie al celor doi este Marius Pieleanu. Vladimir Ionaș a fost consilier al premierului Sorin Grindeanu, fiind dat afară în octombrie 2017 de premierul Mihai Tudose. În mai 2026, sociologul spunea: „Uitându-mă la președintele Nicușor,va fi un guvern condus de un premier tehnocrat și, cred eu, și foarte mulți miniștri tehnocrați.Cel puțin la ministerele cheie”.  „Epentru prima dată în istorie când toate partidele parlamentare vor să fie în opoziție. Eu nu știu dacă mai există undeva în lumea asta partide care să nu urmărească principalul obiectiv al unui partid natural. Și anume de a ajunge la putere. Ăsta e obiectivul partidului, să ajungă la putere, să distribuie și să redistribuie resursele. În România toți vor în opoziție. De ce? Pentru că n-au știut să guverneze”,mai spunea Ionaș, într-un interviu pentru Gândul.   

Angajatul lui Pieleanu, sociologul Vladimir Ionaș, ex-consilier al lui Grindeanu, posibil ministru al Dezvoltării în guvernul Tomac - presă
Bogdan Despescu, șeful Poliției, suspectat de plagiat, posibil ministru de Interne în guvernul Tomac - surse
Politică

Bogdan Despescu, șeful Poliției, suspectat de plagiat, posibil ministru de Interne în guvernul Tomac - surse

Actualul secretar de stat în ministerul de Interne, Bogdan Despescu, ar putea fi ministru de Interne în guvernul Tomac, afirmă surse politice. Despescu, fost polițist din Buzău, este secretar de stat pentru ordine și siguranță publică din 2019. Din 2015 în 2018 a fost Inspector general al Poliției Române.  Citește și: Medicul Busnatu, posibil ministru al Sănătății, un apărător al plăților informale către medici: „Un gest uman, care reflectă aprecierea sinceră” În iunie 2020, presa l-a acuzat că și-a plagiat doctoratul. „În teza sa de doctorat, susținută acum un deceniu, Despescu a copiat din diverși autori - cuvânt cu cuvânt - peste 150 de pagini. Recordul cantitativ personal al chestorului șef de poliție Bogdan Despescu: peste o cincime din teză - 77 de pagini - sunt plagiate dintr-o singură carte. Despescu, protejat de Mihai Tudose în conflictul cu Carmen Dan Recordul calitativ personal al lui Despescu este cvadruplul plagiat: fostul șef al polițiștilor din România a stabilit performanța academică de a plagia de patru ori, în pagini diferite ale tezei sale, același segment de text dintr-un studiu al Societății Academice din România”, a scris pressone.  Aceeași publicație arăta că, în 2018, Despescu a dat în judecată statul român pe motiv că nu i-a acordat sporul de doctorat eliminat în 2010, în plină criză economică, prin lege. Despescu a negat acuzațiile de plagiat. În ianuarie 2018, premierul PSD Mihai Tudose a refuzat să-l demită pe Despescu de la conducerea Poliției Române, așa cum îi ceruse ministrul de Interne, Carmen Dan. Ministrul de Interne, Carmen Dan a anunţat că i-a propus premierului Mihai Tudose demiterea lui Bogdan Despescu, şeful Poliţiei Române, pe fondul scandalului poliţistului pedofil. „Considerând că Poliția are nevoie de o recâștigare a încrederii cetățenilor și de o rezolvare rapidă a acestor probleme, am transmis mai devreme premierului propunerea de schimbare din funcție a șefului Poliției Române, Bogdan Despescu. Am cerut împuternicirea pe șase lui a chestorului principal Cătălin Ioniță, șeful DGA, acesta având un mandat explicit de a finaliza diagnoza de sistem cerută ieri”, spunea Carmen Dan. 

Medicul Busnatu, posibil ministru al Sănătății, un apărător al plăților informale către medici: „Un gest uman, care reflectă aprecierea sinceră”
Politică

Medicul Busnatu, posibil ministru al Sănătății, un apărător al plăților informale către medici: „Un gest uman, care reflectă aprecierea sinceră”

În octombrie 2024, medicul cardiolog Ștefan Busnatu, l-a apărat public, pe Facebook, pe fostul ministru al Sănătății, Nelu Tătaru, după ce acesta a fost acuzat de DNA că ar fi luat mită (sume cuprinse între 100 și 500 de lei, dar și alimente) de la aproape 50 de pacienți pe parcursul a câteva luni. Busnatu a scris că Justiția și presa „îşi unesc forţele pentru a destabiliza corpul medical”. Citește și: EXCLUSIV DeFapt.ro a vorbit cu un martor prezent lângă drona ucraineană din Portul Constanța: „Reprezentanții MApN ne-au spus să stăm liniștiți, că e o dronă de bruiaj” Vineri, medicul Ștefan Busnatu a scris, pe Facebook, că este onorat pentru că „numele meu este menţionat în presă ca o posibilă opţiune pentru funcţia de Ministru la Ministerul Sănătăţii - România în guvernul dlui Prim-ministru Eugen Tomac”.  În octrombrie 2024, mai multe publicații au preluat declarația sa în favoarea lui Nelu Tătaru, apreciind că acesta justifică plățile informale către medici.  „Justiţia şi presa îşi unesc forţele pentru a destabiliza corpul medical” „Se întâmplă din nou! Justiţia şi presa îşi unesc forţele pentru a destabiliza corpul medical, de data asta cu un caz care atinge un punct sensibil: recunoştinţa pacienţilor. Dr. Nelu Tătaru, fost ministru al sănătăţii, este acuzat că a primit „şpagă” sub formă de ouă, găini şi mici sume de bani de la pacienţi care i-au mulţumit după ce le-a salvat vieţile. E revoltător cum un gest uman, care reflectă aprecierea sinceră a celor vindecaţi, ajunge să fie tratat drept o infracţiune şi mediatizat de toată media. Nu vorbim aici de pretenţii financiare pentru a avea acces la actul medical, ci de acea mulţumire profund umană, acele gesturi de recunoştinţă (...) Este o lovitură dură şi nedreaptă pentru toate cadrele medicale care încă îşi fac meseria cu conştiinţă, iar asta nu face decât să accelereze exodul tinerilor talentaţi din ţară. Însă până vom afla marele adevăr ii voi ruga pe sfinţii părinţi şi pacienţi pe care am avut placere şi emoţia să îi tratez, să vina şi să le înapoiez icoanele foarte valoroase si deosebite pe care mi le-au oferit cu lacrimi în ochi pentru a-mi oferi protecţie cereasca si putere de muncă. Nu de alta că altfel probabil ca mă voi trezi în curând cu DNA că va veni şi le va lua şi cine ştie, voi mai fi şi pus sub acuzare. Se pare că sunt puşi pe fapte mari justiţiarii! Şi e mai bine să prevenim decât să tratăm, cum zic eu întotdeauna! NU AVEM VIZIUNE, NU AVEM DIRECŢIE, NU SUNTEM OAMENI!”, a scris Busnatu. Ulterior el a scris că plățile informale sunt „inumane și de netolerat”.  „Consider că acest gest de recunoștință trebuie clarificat complet și delimitat de șpaga/plăți informale care sunt inumane și trebuie cu desăvârșire interzise din punctul meu de vedere. Orice profesionist din sistemul medical trebuie să știe dacă o felicitare, o cutie de bomboane, 1 buchet de Flori, un obiect de cult , un borcan de miere, o prăjitură pot fi acceptate ca semn de mulțumire al pacientului fără să fie considerate infracțiune.  Și trebuie să ținem cont de cultura noastră Balcanică când se stabilesc aceste lucruri pentru că noi din fericire avem mai mult umanism decât au Vesticii, dacă nu ați observat. Și pentru noi poate un ou, un borcan de miere, un borcă de bulion sunt echivalentul unei flori în Franța?”, a explicat el, la 24 octombrie.  Busnatu este prorector al Universității de Medicină și Farmacie Carol Davila din București. El este medic la spitalul de stat Bagdasar Arseni. 

Nicușor Dan spune că Portul Constanța trebuia să fie echipat să depisteze drona maritimă. Dar autoritatea portuară nici nu a participat la discuțiile de azi
Politică

Nicușor Dan spune că Portul Constanța trebuia să fie echipat să depisteze drona maritimă. Dar autoritatea portuară nici nu a participat la discuțiile de azi

Președintele Nicușor Dan a spus că „ar fi trebuit ca Portul Constanța să aibă un echipament să vadă orice obiect neidentificat care intră în raza sa de acțiune”. Dar la așa-numita „ședință de lucru dedicată analizării incidentului provocat de dronele marine care au explodat în Portul Constanța și în largul Mării Negre, precum și evaluării măsurilor necesare pentru consolidarea apărării și securității pe litoralul românesc al Mării Negre” nu a participat administrația portului. Citește și: EXCLUSIV DeFapt.ro a vorbit cu un martor prezent lângă drona ucraineană din Portul Constanța: „Reprezentanții MApN ne-au spus să stăm liniștiți, că e o dronă de bruiaj” Șeful statului a spus că administrația portului nu a fost invitată.  Portul ar fi trebuit să aibă plase anti-dronă „Q: Ce instituție ar fi trebuit să depisteze drona marină?  Nicușor Dan: Teoretic, pentru acest perimetru ar fi trebuit ca Portul Constanța să aibă un echipament să vadă orice obiect neidentificat care intră în raza sa de acțiune, dar fiind o tehnologie nouă trebuie să ne adaptăm”, a arătat șeful statului.  El a fost întrebat șii de ce nu au fost montate plase în port. „Q: Avem informaţii că acum trei ani a fost făcută o cerere pentru montarea de plase antidronă la intrarea în portul Constanţa şi la alte porturi din țară. Acestea nu s-au montat. De ce? Vă veţi uita cu atenţie la conducerea Portului Constanţa? APC are un singur profesionist, restul nu sunt de meserie, începe să ne coste asta? Nicușor Dan: Azi am avut o discuţie numai cu instituţiile din sistemul naţional de apărare. La discuţie nu au fost nici Autoritatea Navală, nici reprezentanţii portului. Întrebarea pe care o puneţi e absolut pertinentă şi o voi investiga”.  O plasă oferă o protecție limitată împotriva amenințărilor grele sau a dronelor maritime de suprafață (cum ar fi cele din seria Sea Baby sau Magura V5) care transportă încărcături explozive masive. Plasele pot bloca, încurca sau devia dronele aeriene și maritime de dimensiuni mici (cum ar fi quadcopterele FPV). Forțele navale, inclusiv cele rusești, se bazează pe ele pentru a împiedica dronele să lovească zone vitale ale navelor sau porturilor.   

Rectorul ASE, fost secretar de stat în guvernul Năstase, posibil ministru al Agriculturii - presa
Politică

Rectorul ASE, fost secretar de stat în guvernul Năstase, posibil ministru al Agriculturii - presa

Nicolae Istudor, rectorul ASE și secretar de stat în 2004, în guvernarea Adrian Năstase, ar putea fi viitorul ministru al Agriculturii în guvernul Tomac, anunță Agrointeligența. El este originar din Buzău. Citește și: EXCLUSIV DeFapt.ro a vorbit cu un martor prezent lângă drona ucraineană din Portul Constanța: „Reprezentanții MApN ne-au spus să stăm liniștiți, că e o dronă de bruiaj” Istudor este membru al controversatei Academii a Oamenilor de Știință din România: „Prof. univ. dr. Nicolae Istudor, Rectorul Academiei de Studii Economice din București, membru al Academiei Oamenilor de Știință din România, a primit demnitatea de Membru de Onoare, însoțită de privilegiile gradului de Comandor al Ordinului Militar de România, în cadrul unei ceremonii de aleasă apreciere academică și recunoaștere a contribuției sale remarcabile în domeniul științelor economice”.  Istudor scoate din CV funcția de manager la Tutunul românesc, în controversatul regim Adrian Năstase În ultima declarație de avere de pe site-ul ANI, Istudor consemna un salariu de aproape 410.000 de lei, anual, net, în 2023, de la ASE, alți 86.000 de lei de la Fondul de Garantare al Asiguratilor, dar și 3.641 de lei de la ceea ce el numește „Unitate Militara Bucuresti”, tot venituri salariale.  Într-un discurs consemnat pe site-ul AOSR el spunea: „Considerăm că noi, universitățile trebuie să pregătim oameni cu caracter, cu credință în Dumnezeu și iubitori de țară (...) Pe oameni sănătoși, cu caracter și iubitori de țară poți construi cei mai buni specialiști pentru economia țării noastre”.  „Totodată, Biserica, prin întreaga sa lucrare, încearcă să ofere un cadru cât mai propice pentru formarea spirituală și morală a tinerilor, prin următoarele acțiuni: a. Citirea, repetată, a rugăciunilor în Bisericile ortodoxe pentru luminarea minții și inimilor tinerilor studioși pentru a reuși în viață și pentru a nu pica în ispite”, mai afirma el.  „Nicolae Istudor a fost director general al SNTR în perioada aprilie 2001-31 martie 2002, perioada în care Tutunul Românesc a continuat să înregistreze datorii, dar și în care, pe de altă parte, Cabinetul Năstase a scutit SNTR de datorii de peste 3.000 miliarde de lei și i-a oferit pe tava accize cu 40% mai mici, decizie ce a stârnit nemulțumirea forurilor europene. Până la numirea în funcția de secretar de stat, Istudor a ocupat funcția de director general al Direcției Evaluare, Inspecție și Monitorizare din minister”, scria Adevărul, în 2004.  Din CV-ul lui Istudor lipsește vreo mențiune la conducerea Tutunului Românesc.  În CV-ul de pe site-ul ASE scrie doar că, din 2001 în 20023, a fost director general în ministerul Agriculturii și a „manageriat unităţi agroalimentare, evaluare, monitorizare şi control”. 

Portul Constanța, fief PSD, condus de un client al lui Firea, ex-șef al controlorilor STB
Politică

Portul Constanța, fief PSD, condus de un client al lui Firea, ex-șef al controlorilor STB

La începutul anului 2026, PSD și-a reconsolidat controlul asupra Portului Constanța, numind - prin ministerul Transporturilor, unde ministru era Ciprian Șerban. Conducerea portului nu și-a asumat nici o răspundere după ce o dronă ucraineană a cărei control fusese preluat, probabil, de Rusia, a ajuns adânc în interior, la Dana 78. Citește și: EXCLUSIV DeFapt.ro a vorbit cu un martor prezent lângă drona ucraineană din Portul Constanța: „Reprezentanții MApN ne-au spus să stăm liniștiți, că e o dronă de bruiaj” Portul și-a luat sistem anti-dronă. Dar doar pentru atacuri aeriene Președinte al Consiliului de Administrație al portului este ex-deputatul PSD Dumitru Lungoci, fost angajat la Protecția Consumatorului și la regia județeană de drumuri și poduri. El are un masterat la un institut anexat PSD, Ovidiu Șincai. El a fost comisar șef adjunct delegat la Oficiul Județean pentru Protecția Consumatorilor Constanța, consilier județean și administrator special la RAJDP Constanța.  Director al portului este Mihai Teodorescu. Soția sa lucrează la SRI. Înainte de a ajunge șef de port, Teodorescu a fost șeful biroului controlori la STB, iar apoi director sau membru în CA-ul mai multor companii ale primăriei București, pe vremea când Gabriela Firea era primar. El a făcut parte și din CA-urile Metrorex și CFR. Administrația Portuară are rolul de autoritate portuară și răspunde de securitatea administrativă și comercială a perimetrului terestru și acvatic: Monitorizează zilnic incinta portului și stabilește planurile de securitate în baza Codului ISPS (Codul internațional pentru securitatea navelor și a facilităților portuare). Controlează porțile de acces, fluxurile de persoane și de mărfuri. Operează tehnica de supraveghere, inclusiv noul sistem integrat anti-dronă instalat pentru monitorizarea infrastructurii critice. Poate propune sau aplica modificări ale nivelurilor de securitate (de la nivelul 1 normal, până la nivelul 3 de alertă maximă) în caz de incidente. Presa locală scria în mai, că portul are un sistem anti-dronă, dar era vorba de drone aeriene.  „Sistemul permite detecția omnidirecțională 360° a dronelor comerciale și de tip DIY pe baza amprentei RF; identificarea, clasificarea și localizarea aeronavei, precum și a poziției pilotului; preluarea controlată a dronei și redirecționarea către o zonă sigură, prin exploatarea protocolului propriu de comandă. Pentru componenta de jamming (bruiaj), procesul de autorizare la ANCOM este în desfășurare. Activarea acestei capabilități se va realiza ulterior obținerii avizelor pentru emisii intenționate de radiofrecvență, în conformitate cu cadrul legal aplicabil. Decizia de a opta pentru o tehnologie centrată pe preluarea controlului, și nu pe bruiaj ca mecanism primar, a fost determinată de specificul mediului portuar – zonă densă de comunicații operaționale (VTS, AIS, comunicații navale, telefonie GSM, link-uri radio), unde un bruiaj nediscriminat ar afecta activități legitime și siguranța navigației”, scria Dobrogea Live.  Sistemul este integrat în arhitectura de securitate a portului și este operat de echipele tehnice proprii, cu suport de mentenanță asigurat prin contract dedicat, urmând să fie extins în toate porturile administrate de CN APM SA Constanța.

Președintele PSD și partidul său, complet indiferenți la incidentul cu drona de la Constanța. George Simion reacționează cu glume în afara subiectului
Politică

Președintele PSD și partidul său, complet indiferenți la incidentul cu drona de la Constanța. George Simion reacționează cu glume în afara subiectului

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, nu a avut nici o reacție la incidentul de azi de la Constanța, unde a explodat, în port, o dronă. Acum câteva zile, după ce o dronă a lovit un bloc din Galați, Grindeanu a fost criticat pentru că nu a vorbit deloc despre vina Rusiei și, în schimb, a criticat guvernul Bolojan. Citește și: Comandant de navă arată că drona de la Constanța a fost atent dirijată spre zona cea mai sensibilă a portului Tăcere deplină la PSD, glume deplasate la Simion Azi, și Grindeanu, și PSD, au tăcut. Doar deputatul PSD Mihai Fifor, care nu deține funcții de conducere în partid, a scris pe Facebook că „important este să salutăm intervenţia profesionistă şi coordonată a autorităţilor române”.  Președintele AUR, George Simion, a postat, pe Facebook, o glumă în afara subiectului: „Azi nu am auzit un mesaj EVIDENT din partea guvernării (oricare ar fi ea): AUR E DE VINĂ!!😂”.  Pe pagina de Facebook a partidului este poostată intervenția lui Dan Dungaciu la Realitatea TV. „O dronă cade pe teritoriul României după patru ani de război la granițele țării și scoate la iveală adevărata problemă a statului român: lipsa de asumare la nivelul conducerii. Instituțiile pasează responsabilitatea de la una la alta, nimeni nu își asumă deciziile, iar statul funcționează fără direcție exact într-un moment în care ar trebui să fie pregătit să acționeze”, se susține pe pagina de Facebook a AUR.  PNL, de exemplu, a reacționat pe mai multe canale. Europarlamentarul Siegfried Mureșan, de exemplu, a scris pe Facebook: „Acum, Rusia continuă cu agresiunea. Încearcă să intimideze România. Vedem drone trimise de Rusia sau bruiate de Rusia tocmai pentru a alimenta presiunea de a vota rapid un guvern, chiar dacă acesta este unul slab, fără capacitatea de a implementa reformele. Scopul, la fel ca în cazul Republicii Moldova, este același: să ne facă să reacționăm pripit, să renunțăm la drumul reformator și să devenim mai slabi.   Nu trebuie să cedăm în fața agresiunii, a șantajului sau a intimidării. Trebuie să continuăm reformele, să ne consolidăm instituțiile și să investim în securitatea noastră.   Rusia nu este învinsă atunci când ne este frică. Rusia este învinsă atunci când devenim mai puternici”. 

Comandant de navă arată că drona de la Constanța a fost atent dirijată spre zona cea mai sensibilă a portului
Politică

Comandant de navă arată că drona de la Constanța a fost atent dirijată spre zona cea mai sensibilă a portului

„Am intrat în Oil Terminal Constanța de sute de ori. Vă spun din experiență directă: ce ni se servește astăzi ca «dronă scăpată de sub control care a derivat pe valuri și a nimerit din întâmplare lângă danele 77-78» nu rezistă unei analize tehnice serioase”, a scris Mihai Radu, pe Facebook. El explică traseul complicat pe care l-a urmat drona, care a acostat „la 50 de metri de cel mai sensibil obiectiv energetic al țării”.  Citește și: Cea mai gravă criză militară din ultimii 36 de ani: invazia dronelor pe litoralul românesc. Riscuri și întrebări Drona s-a oprit la Dana 78. Dana 77 este dana de motorină și benzină a Oil Terminalului, iar Dana 79 este o dană foarte mare, cu adâncime de 12 metri, unde se încarcă și se descarcă nave cu combustibil. Cât de apărat este Portul Constanța? „În primul rând, geografia. Oil Terminal nu este o plajă deschisă unde poate ajunge orice obiect plutitor. Intrarea în port este îngustă, protejată de digul de Nord, iar zona danelor 76-79 este una dintre cele mai supravegheate suprafețe de apă din Marea Neagră. O dronă «purtată de valuri» ar fi trebuit să străbată kilometri întregi de apă deschisă, să ocolească digurile de protecție, să treacă pe lângă zona Forțelor Navale Române și fix să acosteze la 50 de metri de cel mai sensibil obiectiv energetic al țării. Din toată deschiderea Mării Negre — sute de mii de kilometri pătrați — drona a nimerit, în derivă, exact în Oil Terminal. Coincidență. În al doilea rând, supravegherea.   După lovitura de săptămâna trecută de la Galați, întregul litoral este sub monitorizare maximă: radare ale Forțelor Navale, sateliți NATO, sisteme AIS, patrule maritime ale Gărzii de Coastă, supraveghere SRI. O dronă maritimă cu zeci de kilograme de explozibil ar fi trebuit detectată cu zeci de mile înainte de a ajunge în port. Faptul că a fost «descoperită» la doar câteva ore de la propria explozie, în port, ridică întrebări grave despre felul în care funcționează apărarea zonei.   În al treilea rând, detaliul care strică complet narativul oficial: G4Media și alte surse au menționat că drona avea atașat un timer. Un timer nu se pune pe ceva care derivează pasiv pe valuri. Un timer se pune pe ceva controlat, programat, lansat cu o țintă și un orar precis. Asta nu mai este o dronă "scăpată" — este o dronă coordonată.   În al patrulea rând, comportamentul aliaților. În cazuri de pierdere accidentală a unei drone, Ucraina avertizează imediat partenerii NATO. Este procedură standard, repetată de zeci de ori în ultimii doi ani. Tăcerea totală în acest caz, combinată cu graba presei și a unor «surse» de a sugera proveniență ucraineană, este suspectă în sine”, a scris Mihai Radu.   Ucraina a recunoscut însă că drona maritimă îi aparține, dar a explicat că semnalul GPS a fost bruiat de Rusia, așa că a pierdut controlul. 

Cea mai gravă criză militară din ultimii 36 de ani: invazia dronelor pe litoralul românesc. Riscuri și întrebări
Politică

Cea mai gravă criză militară din ultimii 36 de ani: invazia dronelor pe litoralul românesc. Riscuri și întrebări

România se confruntă, în plină criză politicăp, cu cea mai gravă criză militară din ultimii 36 de ani: o invazie a dronelor maritime. Una dintre ele s-a autodetonat în Portul Constanța. Alte trei sunt căutate în zona litoralului. Au fost evacuate stațiunile Costinești și Vama Veche, turiștii au fost alungați de pe plaje, rutele de acces au fost blocate de Politia Locală. Citește și: VIDEO Drona maritimă care a explodat în Portul Constanța s-a autodistrus. Reacția lui Nicușor Dan MApN a anunțat că drona este „de tipul celor folosite în războiul din Ucraina”, iar cazul este cercetat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța. Risc major: o lovitură asupra platformelor de la Marea Neagră Ce întrebări naște, la cald, acest incident:  Cum a fost posibil ca prima dintre drone, cea care s-a autodetonat, să pătrundă atât de adânc ân Portul Constanța. în zona unde se află agenția de salvare pe mare? „Daca dona ar fi virat cu 2-3 secunde mai tarziu drona cu incarcatura explozibila ar fi ajuns la depozitul de ingrasaminte azotate care pot genera o explozei de 1000 de ori mai puternica decat drona in sine”, scrie Octavian Berceanu, fost comisar general al Gărzii de Mediu.  Ce capacitate are România să detecteze aceste drone? Să le neutralizeze? Este Portul Constanța protejat în vreun fel de astfel de atacuri? În general, ce capacități anti-drone maritime are România? Dacă nu are, există vreun plan de înzestrare? Cel mai mare risc este un atac asupra platformelor de extragere a gazelor de la Marea Neagră. Ar fi o lovitură dură asupra independenței energetice a României. Dar o altă țintă poate fi Rafinăria Petromidia.  Cum se combat dronele maritime În ceea ce privește dronele maritime, principalele măsuri constau în detectarea pe mai multe niveluri, protecția pasivă și metode de neutralizare alese cu grijă, adaptate mediului. În porturi, pe nave și în instalațiile offshore, cea mai sigură abordare constă, de obicei, în combinarea senzorilor, a barierelor fizice și a măsurilor de neutralizare non-kinetice, în loc să se recurgă exclusiv la forță. În cazul unei ambarcațiuni-dronă aflate în apropierea unui port, „perturbarea non-kinetică” înseamnă oprirea sau afectarea funcționării ambarcațiunii fără a o distruge. În practică, aceasta înseamnă, de obicei, atacuri electronice sau cibernetice îndreptate împotriva sistemelor sale de comandă, de navigație sau de propulsie. Un sistem portuar sau instalat pe navă de combatere a ambarcațiunilor neidentificate (UxS) detectează și urmărește mai întâi ambarcațiunea, apoi stabilește dacă aceasta este într-adevăr ostilă. În cazul în care este, sistemul poate încerca să perturbe legăturile de comandă, sistemele de navigație sau echipamentele electronice de la bord, astfel încât ambarcațiunea să-și piardă controlul, să încetinească, să devieze de la curs sau să devină incapabilă să-și continue drumul. Ambarcațiunile-dronă sunt discrete, rapide și se pot confunda cu traficul obișnuit din port până în ultimul moment. De aceea, detectarea, clasificarea și deținerea unei autorități clare de a interveni sunt la fel de importante ca și instrumentul de perturbare în sine. Ce scrie Octavian Berceanu „Probabilitatea ca drona sa treaca printre digurile Portului Constanta, sa faca un viraj la 90 grade la stanga, iar un viraj la stanga si unul la dreapta iar apoi sa mearga direct spre Oil Terminal Constanta sau Chimpex, fara sa fie ghidata, este aproape zero. Drona s-a agatat practic de sistemul plutitor pentru retinerea scurgerilor petroliere generate de activitatea de la Oil Terminal dintr-o eroare de semnal gps asa cum genereaza orice sistem de pe telefon sau masina.   Drona aflata in deplasare cu viteza, din cauza erorilor de locatie satelitara GPS a virat stanga spre terminal cu 2-3 secunde mai devreme, cu 30 de metri inaintea terminarii digului, eroare posibila in comunicatiile satelitare. Atat, cu 2-3 secunde si ca urmare, accidental, s-a agatat de sistemul plutitor pentru poluareaflat la 3 m de mal.   Imediat in dana portului, daca dona ar fi virat cu 2-3 secunde mai tarziu drona cu incarcatura explozibila ar fi ajuns la depozitul de ingrasaminte azotate care pot genera o explozei de 1000 de ori mai puternica decat drona in sine.   Faptul ca in proximitate exista o nava de lupta sub pavilion roman arata cat de slaba sau inexistenta este apararea militara in fata unui conflict militar existent de 4 ani si jumatate”, a scris pe Facebook Octavian Berceanu, fost comisar general al Gărzii de Mediu, cu susținerea USR.      

VIDEO Drona maritimă care a explodat în Portul Constanța s-a autodistrus. Reacția lui Nicușor Dan
Eveniment

VIDEO Drona maritimă care a explodat în Portul Constanța s-a autodistrus. Reacția lui Nicușor Dan

Drona care a explodat azi, la ora 10.28, în Portul Constanța, avea zeci de kilograme de explozibil și s-a autodistrus. Nu au existat victime.  Citește și: Surse: doi consilieri ai lui Nicușor Dan și un ex-consilier prezidențial, în viitorul guvern Tomac Autoritățile aflate la fața locului asiguraseră perimetrul și evacuaseră zona, inclusiv sediul ARSVOM, angajații fiind trimiși acasă. „În drum spre Muntenegru, am fost informat despre explozia unei drone marine în Portul Constanța. Forțele de ordine și structurile de securitate au acționat prompt și au evacuat preventiv zona înainte de explozie, iar până în prezent nu sunt indicii că ar fi existat victime. Prioritatea a fost și rămâne protejarea vieților omenești și securitatea infrastructurii portuare.   Sunt în curs de analiză circumstanțele în care drona a ajuns în port și eventualele riscuri suplimentare, iar autoritățile direct responsabile vor comunica pe măsură ce ancheta avansează.   Acesta este al doilea incident de securitate semnificativ din această săptămână pe litoralul românesc, după descoperirea unei mine maritime între Vama Veche și 2 Mai, care se adaugă incidentului de la Galați”, a scris președintele Nicușor Dan pe Facebook.  Drona eșuată, descoperită la ora 5 dimineața Specialiștii SRI au intervenit pentru neutralizarea încărcăturii explozive, dar aceștia au văzut că era programată să se autodistrugă, potrivit unor informații Antena 3. Pirotehniștii SRI și-au dat seama din timp că dispozitivul avea un timer și era programată să explodeze. Din acest motiv, zona a fost imediat izolată. Un petrolier aflat în apropiere a fost mutat preventiv înainte ca explozia să aibă loc. Nu este clar cum a putut drona să pătrundă în port fără să fie detectată. Ea a fost descoperită în Portul Constanța, în Dana 78, aproape de mal, lângă o navă și lângă sediul ARSVOM.  Oamenii aflați în zonă au spus că au observat drona navală în jurul orei 5. Nu este clar cum a putut pătrunde în port fără să fie observată.  Autoritățile române au afirmat că drona este de tipul celor folosite în războiul din Ucraina, nu aparține Armatei României și nu a fost implicată în exercițiile recente din Marea Neagră. Ar fi vorrba de o drona de tip Magura V, o lungime de 5,5 metri, o lățime de 1,5 metri și un profil hidrodinamic cu amprentă radar redusă, fiind greu de detectat.  

Medicul Ștefan Busnatu, propus la Sănătate în guvernul Tomac: lucrează și la stat, și la privat
Politică

Medicul Ștefan Busnatu, propus la Sănătate în guvernul Tomac: lucrează și la stat, și la privat

Medicul cardiolog Ștefan Busnatu a confirmat, azi, că este una din variantele de ministru al Sănătății în guvernul Tomac. „Mă onorează faptul că numele meu este menţionat în presă ca o posibilă opţiune pentru funcţia de Ministru la Ministerul Sănătăţii - România în guvernul dlui Prim-ministru Eugen Tomac”, a scris el, pe Facebook. Citește și: Surse: doi consilieri ai lui Nicușor Dan și un ex-consilier prezidențial, în viitorul guvern Tomac Busnatu a arătat că o altă variantă este Cătălin Cârstoiu, fostul candidat la primăria Capitalei din partea PSD-PNL, în 2024. Busnatu, acționar la trei firme Busnatu este prorector al Universității de Medicină Și Farmacie Carol Davila din București. El este medic la spitalul de stat Bagdasar Arseni, dar are și propriul cabinet, Dr. Heart, unde mai lucrează alături de trei medici rezidenți. Pe site-ul stefan-busnatu.ro el scrie că poate fi găsit la Prevent Institute - unde „consultațiile se desfășoară în regim privat, fără decontare prin Casa de Asigurări de Sănătate” - și la spitalul Arseni. Dr Heart SRL a avut o cifră de afaceri de peste 500.000 de lei în 2025, doi angajați și un porofit de 116.000 de lei.  În ultima declarație de avere, din 2024, Busnatu arată că este acționar la trei firme. El deține un apartament de 76 mp în București și un Audi. Câștiga, în anul fiscal 2023, net, anual, 187.000 de la UMF Carol Davila și 117.000 de lei de la spitalul Arseni. El nu menționa nici un fel de dividende de la firmele sale, deși doar Dr. Heart a avut un profit de aproape 280.000 de lei.  „Sunt convins că viitorul medicinei în România trebuie construit prin investiţii în educaţie pentru sănătate, diagnostic precoce, acces echitabil la servicii medicale şi utilizarea inteligentă a tehnologiei pentru a creşte eficienţa şi calitatea îngrijirilor oferite pacienţilor. În acelaşi timp, consider că chiar dacă nu voi fi eu, alegerea domnului Prof. Univ. Dr. Cătălin Cârstoiu ar reprezenta, de asemenea, o opţiune extrem de valoroasă pentru sistemul medical românesc, având în vedere experienţa managerială şi profesională pe care o deţine. Dincolo de nume şi funcţii, cel mai important lucru este ca sănătatea să rămână o prioritate strategică, iar deciziile viitoare să contribuie la construirea unui sistem medical mai performant, mai modern şi mai aproape de nevoile românilor. Pentru că toţi suntem oameni şi toţi vom avea nevoie la un moment dat de îngrijiri de sănătate. Şi e bine să fie făcute cu umanitate în primul rând şi orientate către prevenţie”, a scris, el, azi, pe Facebook.   

Bolojan avertizează că PSD va abandona guvernul Tomac dacă va lua „măsuri care nu sună bine”
Politică

Bolojan avertizează că PSD va abandona guvernul Tomac dacă va lua „măsuri care nu sună bine”

Ilie Bolojan a spus că PNL va discuta cu premierul desemnat Eugen Tomac, dar a arătat că acesta, chiar dacă va fi compus din „oameni de bună calitate”, riscă să nu aibă „rezultate” pentru că va fi sabotat de PSD. Liderul liberal a dat ca exemplu inițiativa parlamentară prin care se reduce din nou norma profesorilor.  Citește și: Surse: doi consilieri ai lui Nicușor Dan și un ex-consilier prezidențial, în viitorul guvern Tomac „PSD fugea de responsabilitate” „Avem rezerve față de posibilitatea ca un guvern tehnocrat să aibă o guvernare cu rezultate în perioada următoare. Pe de o parte, pentru că nu este suficient ca un guvern să fie format din oameni de bună calitate, care să fie bine intenționați. E nevoie ca el să aibă o susținere fără echivoc în Parlament, pentru că, vrei, nu vrei, ajungi la o susținere parlamentară. Or ce se va întâmpla, așa cum am văzut că s-a întâmplat în ultimele 11 luni? ​Atunci când Guvernul va fi pus în situația inevitabilă de a lua măsuri care nu sună bine, nimeni nu va mai fi lângă Guvern pentru a-i susține aceste măsuri și proiecte de lege pe care le va iniția, ordonanțe care vor trebui aprobate vor risca să nu fie susținute, să fie măcelărite. Și, având o negociere cu Comisia Europeană pe o speță sau alta, să te trezești că vii cu o ordonanță care este total demontată în Parlament și să iasă la final un act normativ care, pe de o parte, nu respectă înțelegerile și care îți generează lucruri care îți creează probleme, costuri suplimentare, cheltuieli suplimentare pe buget, venituri mai mici etc. ​Am trăit această experiență cu PSD, care fugea de responsabilitate, deși era în guvern, deși se luau deciziile în prezența lor. Gândiți-vă că, în perioada următoare, când un guvern tehnocrat nu mai are o susținere explicită din partea unei coaliții, riscul să nu aibă susținere în Parlament este foarte mare. Vă rog să vă gândiți că vor fi propuneri în comisii care sună bine, ceva care acordă niște reduceri. Anul trecut, am fost puși în situația în care să creștem norma de predare la profesori, de la 16-18 ore la 20 de ore. În Germania este 24. Acum o săptămână-două, pe fondul nefuncționării coaliției, am avut o propunere prin care, la una din comisiile din Parlament, s-a redus din nou la 18 ore. În general, ceea ce sună bine parlamentarii trans-politic votează. Ne vom trezi deci cu niște voturi care vor suna bine, cu abordări de tip populist și lucrurile nu au cum să funcționeze. E o problemă de responsabilitate. Dar vom avea discuții, vom vedea care este agenda pe care o propune premierul desemnat și vom lua o decizie după aceste consultări”, a spus Bolojan, la Euronews Romania.   

Ce nu pare să înțeleagă Nicușor Dan: de ce nu putem trece peste atacul PSD asupra reformelor
Opinii

Ce nu pare să înțeleagă Nicușor Dan: de ce nu putem trece peste atacul PSD asupra reformelor

Dacă președintele Nicușor Dan se limita să ne spună, azi, că l-a desemnat premier pe Eugen Tomac, nu comentam. Ba chiar poate aș fi avut o ușoară încurajare, fiindcă sunt multe nume onorabile care par că ar putea face parte din acest viitor Guvern. Dar lecția de interes național pe care a ținut-o domnul președinte nu doar că este greșită moral, dar va face mult rău României.  De ce? Fiindcă încurajăm agresorul, PSD, să continue. Să continue să saboteze orice reformă fără teama vreunei sancțiuni.  Sunt studii comportamentale care arată că, scăpat nepedepsit, cele mai mari șanse sunt ca PSD să facă la fel pe viitor, ba chiar să devină mai agresiv, știind că beneficiază de impunitate.  Eu nu-i apăr aici nici pe Bolojan, nici PNL-ul. Nu sunt în fan clubul acestora. Sunt un libertarian, mi-aș fi dorit ca Bolojan măcar să vorbească, să încurajeze privatizările, nu acele blege listări la bursă. Iar Casa Națională de Asigurări de Sănătate, fief PNL, condusă de un reprezentant agresiv al umefistanului, medicul Horațiu Moldovan, este un exemplu de monopol artificial de stat, corupt și ineficient.  Dar nu despre PNL și Bolojan este vorba acum, ci de ceea ce domnul președinte numește „interesul național”.  Nu cred că acest interes național - „pe care românii l-au definit în număr așa de mare în mai 2025”, dixit Nicușor Dan - este să încurajăm PSD-ul să schimbe guvernul atunci când ajunge la concluzia că acesta îi deranjează interesele. Măcar atât să fi spus domnul președinte: guvernul Bolojan a fost dat jos exact când făcea reforme care ar fi deranjat clientela PSD. Sau ceva care să sugereze că am ajuns unde am ajuns fiindcă o grupare zis politică a acționat ca să-și apere interesul. Să arate că nu va permite PSD-ului să repete manevra din mai 2026.  În loc de asta, ne-a servit o supă călduță, care mai degrabă sugera că batem câmpii, cei deranjați de modul în care a acționat PSD: „E foarte bine că am avut această dezbatere amplă în societate, pentru că asta e democrația, oamenii evaluează, dezbat și își fac o opinie, o percepție despre ce au făcut partidele care le-au cerut sau cărora le-au dat votul. Și desigur că această dezbatere va continua. Însă eu cred că, în momentul acesta, e important să vedem viitorul mai mult decât ce s-a întâmplat până acum”.  „Asta e democrația”???? Sună un pic ca și cum am fi luați în balon.  Dacă vrem să vedem viitorul, domnule președinte, trebuie să avem o evaluare a ceea ce s-a petrecut în trecut. Această evaluare ne permite să anticipăm faptele celor pe care-i vrem la guvernare.  Avem nu doar situația din mai 2025, ci și exemplul 2021-2024: președintele Iohannis lichidează doi premieri PNL care nu erau agreați de PSD - nu spun că Orban și Cîțu erau eroi ai reformelor - și nășește cuplul Ciucă-Ciolacu. Cum s-au terminat trei ani de stabilitate: bugetul - devastat, reforme - zero, lupta cu corupția - R.I.P, . AUR se dublează, apare Călin Georgescu și CCR anulează alegerile. Nu doar că am încheiat anul 2024 în semi-faliment, dar ne-am și făcut de râs.  Acestea nu-s discuții sterile - „dezbatere amplă”... - ci fapte care ne ajută să înțelegem viitorul, domnule președinte. Cei care au gestionat catastrofal anii 2021-2024 sunt și azi în fruntea PSD, nu?  Și în loc de concluzii dramatice, mă uit la ce spune domnul președinte: „Românii doresc limitarea corupției”. Da, de acord. Dar cum vom atinge acest obiectiv cu Grindeanu-Nordis, cu Claudiu Manda - scăpat de un proces penal prin prescriere -, cu penalul Marian Neacșu și cu toată acea trupă?  P.S. Ni se flutură amenințarea cu AUR. Dar vine un moment în care te întrebi: cu ce este mai bun PSD-ul, corupt și aurificat? Iar sub presiunea pierderii electoratului, sunt convins că PSD va adopta mesajele AUR, nu va avea nici o reținere.     

Președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac pentru funcția de premier
Politică

Președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac pentru funcția de premier

Președintele Nicușor Dan a anunțat că l-a desemnat pe europarlamentarul Eugen Tomac pentru funcția de premier. Acesta are zece zile să formeze guvernul.  Citește și: Surse: doi consilieri ai lui Nicușor Dan și un ex-consilier prezidențial, în viitorul guvern Tomac Tomac a spus că va prezenta Parlamentului un guvern tehnic, nu politic.  Șeful statului, reproș către partidele din coaliție, care nu privesc spre viitor Ce a declarat președintele Nicușor Dan:  „Îl desemnez pe domnul Eugen Tomac pentru a forma Guvernul în poziția de prim-ministru. În mai 2025, românii au avut alegeri, au ieșit în număr mare la vot. În opinia mea au votat mai mult negativ decât pozitiv, pentru că aveau două frici, două temeri. Prima temere, că direcția pro-occidentală a României poate să fie pusă în discuție. A doua temere, una economică. În iunie 2025, înțelegând mesajul românilor și interesul național, patru partide și minoritățile naționale au format o coaliție și și-au asumat guvernarea. La un an după acest moment, pe cele două chestiuni menționate, imaginea externă a României și încrederea partenerilor sunt mult mai bune, iar situația financiară a României este mai bună. Numai că în timpul acestui proces au apărut tensiuni între partidele din coaliție, tensiuni care s-au amplificat, și am ajuns, din păcate, ca pentru mulți politicieni să prevaleze interesul de partid interesului național. S-a ajuns să pară că o parte din societate este mai interesată de cum se termină aceste răfuieli politice decât care sunt politicile României, ca stat. S-a ajuns inclusiv în punctul în care pare normal ca forțele politice împotriva cărora românii s-au mobilizat în urmă cu un an să fie invitate să facă parte din actul de guvernare. Eu cred că o astfel de atitudine este irațională și contravine acelui interes național pe care românii l-au definit în număr așa de mare în mai 2025. Cine e de vină că această coaliție a funcționat cum a funcționat? E foarte bine că am avut această dezbatere amplă în societate, asta e democrația, oamenii dezbat și își fac o opinie despre ce au făcut partidele care le-au cerut sau cărora le-au dat votul. Acum e mai important să vedem viitorul. Pentru că partidele nu se înțeleg între ele, singura soluție posibilă este un prim-ministru care să fie independent de partidele din Parlament. Direcția dorită de români este direcția pro-occidentală, păstrarea stabilității financiare, finalizarea cât mai bună a PNRR și definirea bugetului pe 2027. Românii își doresc reforma instituțiilor statului. Românii își doresc digitalizare și limitarea corupției. Am ales ca propunere de prim-ministru o persoană independentă de partidele din Parlament, dar o persoană care are experiența politică de a discuta cu fiecare din partidele din Parlament, pentru că e nevoie de consens de la multe partide pe multe probleme. E nevoie de experiență politică. E un act de responsabilitate din partea mea și aștept aceeași responsabilitate de la partide”. 

CCR a respins atacul suveraniștilor împotriva ordonanței SAFE
Politică

CCR a respins atacul suveraniștilor împotriva ordonanței SAFE

Curtea Constituţională a României a respins, joi, sesizarea referitoare la Legea de aprobare a modificărilor aduse Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului privind instituirea Instrumentului ''Acţiunea pentru securitatea Europei'' (SAFE) şi a stabilit că actul normativ este constituţional, anunță Agerpres.  Citește și: Surse: doi consilieri ai lui Nicușor Dan și un ex-consilier prezidențial, în viitorul guvern Tomac Potrivit surselor Agerpres, decizia din CCR a fost luată cu majoritate de voturi. Separat, la CCR există sesizarea lui Grindeanu privind un conflict între Parlament și Guvern Sesizarea a fost depusă pe 27 mai de un grup de 53 de deputați din AUR, SOS România, PACE și de parlamentari neafiliați și a vizat atât legea în ansamblul său, cât și mai multe dispoziții introduse prin ordonanță. Potrivit autorilor sesizării, actul normativ ar fi depășit cadrul de implementare a instrumentului european SAFE prin introducerea unor prevederi referitoare la Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), administrația publică locală, funcția publică, Codul administrativ și regimul achizițiilor publice. Pe 26 mai, Senatul a adoptat, cu amendamente, Legea privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă 21/2026 pentru modificarea şi completarea OUG 62/2025 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2025/1106 al Consiliului din 27 mai 2025 de instituire a Instrumentului ''Acţiunea pentru securitatea Europei'' (SAFE) prin consolidarea industriei europene de apărare.Amendamentele au fost propuse de şeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca, care a motivat că Guvernul are capacităţi limitate şi nu le poate adopta.Acestea vizează repartizarea fondurilor acordate României către instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi dreptul acestora de a încheia angajamente în cadrul SAFE în termen de 30 de zile de la data semnării acordului de împrumut, şi nu de la data aprobării acestui acord, cum este în prezent. Prin respingerea obiecției de neconstituționalitate, Curtea Constituțională a eliminat ultimul obstacol major din calea promulgării actului normativ. Decizia Curții este definitivă și general obligatorie. Separat de această sesizare, Curtea Constituțională urmează să analizeze pe 10 iunie cererea privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern, formulată de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, tot în legătură cu actele normative privind implementarea programului SAFE.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră