miercuri 30 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Mircea Marian

8437 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Eveniment

Ofensiva ucraineană pare să fi început: direcția de atac, spre Zaporojie. Rusia a aruncat în aer alte baraje din regiune, pentru a opri forțele Kievului

Ofensiva ucraineană pare să fi început pe direcția de atac spre Zaporojie, susține Washington Post, ceea ce explică de ce Rusia a aruncat în aer barajul de la Nova Khakovka. Potrivit unor surse ucrainene, în noaptea trecută, forțele Moscovei au mai distrus niște baraje din zonă, provocând inundații care ar urma să încetinească trupele ucrainene. #BREAKING: The russian army has started blowing up other dams in the #Zaporizhzhia oblast too, proving that destroying the #KakhovkaDam was part of a coordinated russian action meant to hinder the Ukrainian counteroffensive. Dams blown up at Chornozemne, Peremozhne & Viazivka. pic.twitter.com/MlonouWoLy— Ukraine Front Lines (@EuromaidanPR) June 8, 2023 Ofensiva ucraineană pare să fi început „Armata ucraineană a lansat contraatacul îndelung anticipat împotriva forțelor rusești de ocupație, deschizând o fază crucială în războiul menit să restabilească suveranitatea teritorială a Ucrainei și să mențină sprijinul occidental în lupta împotriva Moscovei. Trupele ucrainene și-au intensificat miercuri seară atacurile pe linia frontului din sud-estul țării, potrivit mai multor persoane din cadrul forțelor armate ale țării (...) Patru membri ai armatei, inclusiv ofițeri, au vorbit sub rezerva anonimatului, deoarece nu au fost autorizați să discute public despre evoluțiile de pe câmpul de luptă (...) Bloggerii militari ruși au raportat, de asemenea, lupte grele în regiunea Zaporijia, o parte a liniei frontului care este considerată de multă vreme ca fiind o locație probabilă a noii campanii ucrainene. (...) Forțele Kievului ar putea avea ca obiectiv să rupă așa-numita punte terestră dintre Rusia continentală și Peninsula Crimeea ocupată, tăind liniile de aprovizionare rusești cruciale”, scrie Washington Post. Însă unii influeceri ucraineni susțin că ar fi vorba doar de testarea dispozitivului ucrainean de apărare. Atacuri pentru testarea apărării rusești „Trupele rusești din multe părți ale frontului sunt lovite de artilerie și rachete, Storm Shadow, JDAM etc. Uneori, tancurile și mașinile blindate se alătură luptei. Loviturile cu rază lungă de acțiune, cum ar fi cele din Tokmak și Melitopol din ultimele ore, sunt și mai interesante. Cele mai multe, dacă nu toate atacurile «respinse», după cum pretind rușii, sunt de fapt atacuri la care ei supraviețuiesc baraj după baraj și au șansa de a le raporta. În cazuri limitate, forțele ucrainene lansează atacuri de sondare a apărării și chiar reușesc să treacă. Există deja zone eliberate permanent, dar nu acesta este scopul atacurilor de sondare. (...) Lovitura principală nu a sosit, încă. Poate sosi oriunde și oricând pe front, chiar și în zonele care nu au fost bombardate intensiv. (...) Rușii, însă, își ard în prezent rezervele limitate (mobile) pe care le au pentru a face față situației actuale. Colectarea de informații joacă un rol important și în această etapă, fără a intra în detalii”, a scris un influencer ucrainean cu peste 200.000 de urmăritori pe Twitter. I have kept quiet on the counteroffensive and this is by design. But I want to say this:The Russian troops at many parts of the frontline are getting pounded by tubed and rocket artillery, Storm Shadow, JDAMs etc. Sometimes tanks and IFVs join the fray. The long range strikes… pic.twitter.com/DX0GY0CDOI— (((Tendar))) (@Tendar) June 8, 2023 Voluntar suedez: Nu este încă ofensiva majoră Un voluntar suedez din Ucraina a arătat, pe Facebook, în această dimineață că frontul din Zaporojie este sub blocada informațională. „Turiștii pretind că au respins ofensiva noastră majoră aici și au distrus tancuri Leopard și alte echipamente occidentale. Da, am pierdut câteva vehicule occidentale, dar nici măcar nu se apropie de cantitățile despre care vorbesc turiștii. Nu este încă ofensiva noastră majoră, iar echipamentul pe care îl folosim în prezent este material vechi din epoca sovietică (...) La ora la care scriu aceste rânduri, îmi parvine vestea că în regiunea Donețk a început un duel intens de artilerie MLRS, nu se spune unde. Acest lucru indică faptul că marele atac este iminent”. Citește și: Adevărul despre salariile asistentelor medicale din spitalele de stat: salariile lor le depășesc frecvent pe cele ale unui conferențiar universitar și sunt mult peste cele ale profesorilor din școli

Ofensiva ucraineană pare să fi început: direcția de atac, spre Zaporojie. Rusia a aruncat în aer alte baraje din regiune, pentru a opri forțele Kievului
Dacian Cioloș la RFI: Guvernul gestionează lamentabil greva profesorilor
Politică

Dacian Cioloș la RFI: Guvernul gestionează lamentabil greva profesorilor

Fostul premier Dacian Cioloș a afirmat, la RFI că Guvernul gestionează lamentabil greva profesorilor. Azi, sindicatele din Educație protestează din nou în stradă, alături de cele din Sănătate și Poliție. Guvernul gestionează lamentabil greva profesorilor Oamenii nu mai sunt dispuși să tacă și să pupe inelul, a declarat, la acest post de radio, în contextul grevei profesorilor, Cioloș, eurodeputat Renew Europe și membru al partidului REPER. În opinia sa, problema de fond în România este tensiunea socială imensă, care nu se simte la Guvern și la Președinție. Guvernul a anunțat un memorandum privind majorarea salariilor din educație, în contextul grevei profesorilor. Citește și: Adevărul despre salariile asistentelor medicale din spitalele de stat: salariile lor le depășesc frecvent pe cele ale unui conferențiar universitar și sunt mult peste cele ale profesorilor din școli Documentul prevede că în noua lege a salarizării, venitul unui profesor debutant va fi la nivelul salariului mediu brut pe economie. Puteți citi aici tot interviul cu Dacian Cioloș la RFI

Managerii unor spitale de stat de mâna a II-a, unele fiind notorii pentru situația dezastruoasă, salarii impresionante, mai mari decât ale președintelui României
Eveniment

Managerii unor spitale de stat de mâna a II-a, unele fiind notorii pentru situația dezastruoasă, salarii impresionante, mai mari decât ale președintelui României

Managerii unor spitale de stat de mâna a II-a, unele fiind notorii pentru situația dezastruoasă, au salarii impresionante, mai mari decât ale președintelui României. Potrivit declarației de avere depusă de Klaus Iohannis în mai 2023, șeful statului a avut venituri salariale, în 2022, de 181.944 de lei. Însă managerul spitalului din Fălticeni, Vlad Morariu, a avut, în 2021, 204.000 lei. În 2019, acest manager își făcea selfie-uri, alături de primarul din Fălticeni, de la mitingul PSD organizat de Liviu Dragnea la Iași. Managerul spitalului din Fălticeni, în stânga imaginii, și primarul acestui oraș Foto: Facebook Managerii unor spitale de stat de mâna a II-a, salarii impresionante Iată câteva salarii ale managerilor celor circa 360 de spitale de stat, din care doar aproximativ 60 sunt subordonate ministerului Sănătății: Anca-Mihaela Hâncu, manager la Spitalul de Psihiatrie „Sf. Nicolae” din Roman: 242.530 de lei, în 2021, potrivit declarației de avere. Spitalul se află în subordinea Consiliului Județean Neamț. Maria Andrici, manager la Spitalului Municipal de Urgență Roman: 240.065 lei, tot în 2021, potrivit unei publicații locale. Rodica Rusu, economist, manager al Spitalului de Boli Infecțioase și Psihiatrie Baia Mare: 187.745 de lei - date pe anul fiscal 2021. Maria Anton, manager al Spitalului de Pneumoftiziologie Bisericani: 187.576 de lei - date tot din 2021. Cambrea Simona, manager la Spitalul Clinic De Boli Infectioase Constanta: 171.018 lei, puțin sub șeful statului, dar ea mai câștigă 147.750 de lei din activitatea didactică și 15.412 lei din activitatea de cercetare. În 1 octombrie 2021 Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Constanţa și-a suspendat activitatea în urma unui incendiu în care și-au pierdut viața 9 persoane (7 persoane în incendiu și alte 2 ulterior). Bordazi Eerdgin, manager la Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie Constanța: 227.000 lei, în 2021, tot potrivit presei locale. Vlad Vasile Cătălin, managerul Spitalului Căi Ferate din Cluj: 131.000 lei ca manager și 71.000 de lei- cadru universitar. Iurciuc Stela, manager la Spitalul Clinic CF Timișoara: 131.000 lei ca manager, 111.000 lei - cadru universitar. La spitale mai mari, precum Spitalul Universitar de Urgență București, managerul avea circa 26.000 de lei pe lună, cu tot cu sporuri, în octombrie 2022. La spitalul județean Cluj, tot potrivit datelor din toamna anului trecut, managerul primea sub 25.000 de lei pe lună, cu tot cu sporuri. Record: o absolventă de Spiru Haret Însă cazul cel mai scandalos este al managerului spitalului municipal din Mangalia: 42.736 de lei pe lună, potrivit situației veniturilor salariale din acest spital la data de 31 martie 2023. Salariul este aproape dublu față de managerii altor unități medicale, mult mai mari. Citește și: Adevărul despre salariile asistentelor medicale din spitalele de stat: salariile lor le depășesc frecvent pe cele ale unui conferențiar universitar și sunt mult peste cele ale profesorilor din școli „Alina Niţoi este licenţiată a Universităţii „Spiru Haret”, Facultatea de Drept şi Administraţie Publică din Constanţa, având şi diplomă de Masterat pe care l-a urmat la Universitatea „Spiru Haret”, Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Administrative Braşov. Înainte de a intra în administraţie publică, a mai lucrat în Turism, unde a fost recepţioner şi moderator evenimente de divertisment”, scria Editia de Sud, în 2017.

Șoșoacă, vizită sfidătoare la ambasada lui Putin și interviu în presa rusă, încărcat de xenofobie. Lista minciunilor spuse de Șoșoacă pentru propaganda Moscovei
Politică

Șoșoacă, vizită sfidătoare la ambasada lui Putin și interviu în presa rusă, încărcat de xenofobie. Lista minciunilor spuse de Șoșoacă pentru propaganda Moscovei

Senatoarea independentă Diana Șoșoacă a mai făcut o vizită sfidătoare la ambasada lui Putin la București și a dat un interviu în presa rusă, la Eurasia Daily, încărcat de xenofobie. Luna trecută, Șoșoacă s-a mai întâlnit cu ambasadorul rus la București, Valeri Kuzmin, la recepția organizată de Ambasada Rusiei cu ocazia aniversării a 78 de ani de la victoria Aliaților împotriva puterilor Axei în cel de-al Doilea Război. Șoșoacă, vizită sfidătoare la ambasada lui Putin Vizita la ambasada Rusiei a avut loc marți, cu ocazia Zilei Naționale, și a scris pe Facebook: „Hai cu acuzațiile (...) Opriți războiul, vesticilor! Vrem pace”. Ea a dat un interviu la publicația rusă Eurasia Daily în care a mințit în repetate rânduri. Iată o listă scurtă acestor minciuni, conform transcrierii interviului de pe pagina de Facebook a senatoarei: „În România nu se mai produce nimic”. Este fals: de exemplu, Dacia Sandero, produsă și la Pitești, era, luna trecută, cea mai vândută mașină din Europa. Încă din 2019, valoarea în dolari a producției industriale era de trei ori mai mare decât în 1989. „Suntem țara cu cea mai mare emigrare pe timp de pace”. Fals. Venezuela deține acest record. „Trăim numai din împrumuturi și în curând vom ajunge, ca și Ucraina, o țară cumpărată la bursă de organizațiile sorosiste care colcăie in România”. Fals. Împrumuturile sunt tot mai mari, dar România nu este nici măcar țara cea mai îndatorată din UE. Grecia, Italia și Portugalia au daorii guvernamentale care depășesc 100% din PIB. În afara acestor afirmații false, Șoșoacă a susținut că „Poporul român nu o dorește pe Maia Sandu. Cine și-ar dori o asemenea persoană care și-a vândut nația și țara lui Soros?”, fapt infirmat de toate sondajele, sau că „poporul român, în proporție de peste 98%, se opune intrării României în război și implicării în orice fel a țării noastre în acest conflict care nu ne aparține”. Citește și: Adevărul despre salariile asistentelor medicale din spitalele de stat: salariile lor le depășesc frecvent pe cele ale unui conferențiar universitar și sunt mult peste cele ale profesorilor din școli Într-o declarație încărcată de xenofobie, ea a spus: „Noi nici conducători români nu mai avem, ci tot felul de alogeni puși în funcții publice de Washington, Bruxelles și Tel Aviv”. Ulterior, a repetat-o: „ Noi avem alogeni permiși și puși în fruntea țării ca pe vremea fanarioților, și ca ei vor sfârși”.

Efectele perverse ale distrugerii, de către Rusia, a barajului Nova Khakovka: în maximum două săptămâni apele se retrag și o vară secetoasă ar putea permite Ucrainei să traverseze ușor Niprul
Eveniment

Efectele perverse ale distrugerii, de către Rusia, a barajului Nova Khakovka: în maximum două săptămâni apele se retrag și o vară secetoasă ar putea permite Ucrainei să traverseze ușor Niprul

Efectele perverse ale distrugerii, de către Rusia, a barajului Nova Khakovka: în maximum două săptămâni, apele se retrag și o vară secetoasă ar putea permite armatei Ucrainei să traverseze ușor Niprul, prin vad, arată experții militari. Însă, pe termen scurt, Ucraina se confruntă cu uriașe probleme umanitare și economice: suprafețe uriașe de teren agricol erau irigate cu apă din acest baraj. Efectele perverse ale distrugerii, de către Rusia, a barajului Însă, în acest moment, Rusia profită de pe urma distrugerii barajului: culturile de grâu de pe teritoriul ucrainean care erau irigate cu apă din baraj ar putea fi afectate de secetă, Kievul are de rezolvat o criză umanitară în zonele afectate de inundații - circa 17.000 de persoane trebuie evacuate - iar o ofensivă în zona Zaporojie, extrem de probabilă până acum două zile, este exclusă. This is what makes me proud of Ukrainians. Hours after Russia caused catastrophic disaster by blowing up the dam, hundreds of people began to collect aid, volunteering to help people and animals. Many risk their lives as Russia continues shelling the right bank of Dnipro. pic.twitter.com/rGXlzDgZfN— Maria Avdeeva (@maria_avdv) June 6, 2023 În plus, lovitura ar putea afecta moralul ucrainenilor, care se pregătesc de contraofensivă. „Potrivit unei persoane apropiate Ministerului Apărării de la Moscova, Rusia consideră că Ucraina are timp până în octombrie pentru a face ca ofensiva sa să conteze, cu un atac probabil din Zaporijie, în sud-estul Ucrainei, spre sud și, în cele din urmă, spre Crimeea. Presupunerea este că lovituri mai mici peste Nipru ar ajuta acest efort, a declarat persoana respectivă în răspunsurile scrise trimise chiar înainte de ruperea barajului”, scrie Bloomberg. Russian soldiers pictured attempting to leave flooded areas on the Russian controlled side of the Dnipro. It's probably safe to assume a significant amount of Russian equipment would have been lost in defensive positions that are now underwater. pic.twitter.com/MnjltiD7UX— Jimmy Rushton (@JimmySecUK) June 6, 2023 Un oficial NATO de rang înalt a avut o evaluare similară cu privire la utilizarea de către Ucraina a Nistrului ca front secundar. Oficialii de la Moscova estimează că Ucraina a pregătit până la 20 de noi brigăzi ale armatei și ale gărzii naționale pentru ofensivă, ceea ce ar duce efectivul total al forțelor sale armate la un număr cuprins între 700.000 și 1 milion de oameni. Dificultatea pentru Ucraina, a spus un oficial rus citat de Bloomberg, este că antrenamentele și livrările de arme occidentale au fost prea lente, provocând întârzieri. Foto: Twitter Visegrad 24 Producția de grâu și de oțel a Ucrainei, afectată Efectele economice ale distrugerii barajului sunt extrem de diverse. Citește și: EXCLUSIV La achiziția transportorului MApN „înecat” în Dunăre, Ciucă a cerut neflotabil. Este vorba de 31 de Piranha IIIC. Achiziția Piranha V, de un miliard de euro, suspectă de corupție De exemplu, ArcelorMittal Kryvyi Rih PJSC, unitatea ucraineană a producătorului de oțel ArcelorMittal, a anunțat că a întrerupt temporar producția de oțel și de metal laminat pentru a limita consumul de apă la uzina sa din Kryvyi Rih, situată la aproximativ 70 de kilometri nord-vest de rezervor. Ministrul ucrainean al agriculturii a declarat că 94% din sistemele de irigații agricole din regiunea Kherson, 74% din Zaporijie și 30% din Dnipropetrovsk vor rămâne fără sursă de apă.

Vaslui: 120 de fermieri cu vârsta de peste 90 de ani, înregistraţi în judeţ. Dintre ei, 70 au depus cerere pentru subvenția APIA
Eveniment

Vaslui: 120 de fermieri cu vârsta de peste 90 de ani, înregistraţi în judeţ. Dintre ei, 70 au depus cerere pentru subvenția APIA

Un număr de 120 de fermieri cu vârsta de peste 90 de ani sunt înregistraţi la nivelul judeţului Vaslui, au informat reprezentanţii Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Vaslui. Însă doar 11% dintre fermierii vasluieni care cer subvenție APIA pe persoană fizică au între 19 și 40 de ani. 120 de fermieri cu vârsta de peste 90 de ani Potrivit datelor prezentate de reprezentanţii instituţiei, este vorba despre fermieri care au între un hectar şi cinci hectare şi care nu vor să dea pământul în arendă, preferând să-l lucreze pe cont propriu. „Din cauza comasării terenurilor, numărul fermierilor care depun cereri la APIA scade anual, dar suprafaţa totală declarată rămâne constantă. Din totalul cererilor depuse, 15.659 sunt pentru persoane fizice, iar 1.404 cereri sunt depuse de fermieri persoane juridice. În ceea ce priveşte situaţia cererilor depuse de persoanele fizice, avem 1.703 persoane cu vârsta cuprinsă între 19 şi 40 de ani, 7.625 de cereri la categoria de vârstă 41 - 64 de ani, iar peste 65 de ani, 6.331 de persoane. Noi am mai făcut o interogare, să vedem câţi fermieri au vârsta de peste 90 de ani şi avem 120 de persoane", a declarat directorul executiv al APIA Vaslui, Răzvan Arteni. Dintre fermierii cu vârsta de peste 90 de ani, un număr de 70 au depus la APIA cereri unice pentru obţinerea subvenţiilor anuale pe suprafeţele de teren cultivate. Citește și: Adevărul despre salariile asistentelor medicale din spitalele de stat: salariile lor le depășesc frecvent pe cele ale unui conferențiar universitar și sunt mult peste cele ale profesorilor din școli „Pentru a putea beneficia de subvențiile oferite de APIA, fermierii vasluieni trebuie să se prezinte la centrele APIA. În cazul în care fermierii nu pot fi prezenți fizic la centrele APIA, ei pot depune cererea prin accesarea aplicației IPA-Online din versiunea internet, conform manualului de utilizare IPA-Online (accesibil în aplicație). Este, însă, important ca ei să ia legătura cu funcționarul APIA responsabil de dosar pentru a închide cererea”, a spus Răzvan Arteni, citat de Est News.

O judecătoare pe care PSD o dorea ministru al Justiției, o propagandistă Sputnik și o alta, care ataca dur DNA, ceartă UE pentru că susține tăierea pensiilor speciale
Politică

O judecătoare pe care PSD o dorea ministru al Justiției, o propagandistă Sputnik și o alta, care ataca dur DNA, ceartă UE pentru că susține tăierea pensiilor speciale

O judecătoare pe care PSD o dorea ministru al Justiției, Dana Gîrbovan, o propagandistă Sputnik, judecătoarea Andrea Ciucă, președintele Curții de Apel Târgu Mureș, și o alta, Florica Roman, care ataca dur DNA, ceartă UE pentru că susține tăierea pensiilor speciale. Ele susțin că vorbesc în numele unor asociații de magistrați, dar nu se știe câți membri au aceste ONG-uri. Patru asociații ale magistraților au transmis președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și comisarului european pentru justiție Didier Reynders, o scrisoare deschisă în care acuză Comisia Europeană de „ipocrizie și iresponsabilitate” pentru că a negociat reformarea sistemului de pensii cu Guvernul României, nu cu sistemul judiciar. Asociațiile semnatare sunt: Asociația Magistraților din România (AMR) condusă de Andreea Ciucă, Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) – Dana Gîrbovan, Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) – Florica Roman, Asociația Procurorilor din România (APR) – Elena Iordache. Acuză Comisia Europeană că sfidează magistrații români „Cerem Comisiei Europene să își asume întreaga responsabilitate pentru situația dezastruoasă în care se află în prezent sistemul judiciar, confruntat cu o criză gravă de resurse umane, și să oprească imediat această așa-zisă «reformă» (...) Modificările aduse la solicitarea Comisiei Europene nu numai că ignoră voința întregului corp de magistrați, dar o sfidează prin stabilirea unor reguli care încalcă grosolan cerințele impuse, inclusiv de jurisprudența CJUE, în ceea ce privește predictibilitatea (un judecător care ar fi îndeplinit condițiile de pensionare peste un an o va putea face acum abia peste zece ani, de exemplu), egalitatea de tratament (un judecător cu aceeași vechime în magistratură nu va putea ieși la pensie în aceleași condiții ca un coleg cu aceeași vechime, dar mai în vârstă), precum și standardele europene privind modul de calcul al condițiilor de pensionare. Mai grav, acțiunea Comisiei Europene pune sistemul în situația în care va trebui să funcționeze în următorii ani cu un corp decimat de magistrați epuizați și descurajați, fără nicio speranță că generațiile tinere de profesioniști ai dreptului vor fi tentate să se alăture sistemului”, se arată în scrisoare. Cine ceartă UE pentru că susține tăierea pensiilor speciale Iată însă cine sunt judecătoarele care conduc aceste ONG-uri, care critică UE și apără pensiile speciale: Judecătoarea Dana Gârbovan, șefa Curții de Apel Cluj, a avut, în anul fiscal 2021, venituri de circa 27.000 lei pe lună - deci, dacă s-ar pensiona, ar avea o pensie aproximativ egală. În august 2019, PSD, condus pe atunci de Viorica Dăncilă, a propus-o ministru al Justiției. Președintele Iohannis a respins însă propunerea. Gîrbovan a rămas judecător după ce CSM-ul condus de Lia Sovanea a votat retragerea cererii de demisie pe care aceasta o depusese în urma nominalizării la Ministerul Justiției. În 2017, ea a acceptat să participe la dezbaterile organizate de PSD pentru modificarea legilor Justiției și a susținut câteva din cele mai controversate propuneri. Andreea Ciucă, șefa Curții de Apel Târgu Mureș, a avut venituri salariale, în 2021, de peste 800.000 de lei pe an. În 2021, Asociația Magistraților Români (AMR), pe care o conduce, „a criticat-o pe Maia Sandu, președintele pro-european al Republicii Moldova, pentru campania anticorupție de peste Prut într-un comunicat emis în plină campanie electorală, comunicat preluat imediat de Sputnik, agenția de presă a propagandei ruse”, scrie Fanatik.ro. În 2003, a fost prinsă în flagrant când lua bani de la un politician local, dar a scăpat de dosarul de luare de mită, fiind achitată la Înalta Curte de casație și Justiție. Recent, a picat examenul de promovare la ICCJ. Florica Roman, judecătoare la Curtea de Apel Oradea, cunoscut critic al DNA. Asociația condusă de ea a fost alături de cea condusă de Andreea Ciucă, atunci când au atacat-o pe Maia Sandu. În 2014, judecătoarea Florica Roman de la Curtea de Apel Oradea a fost trimisă în judecată de DNA Oradea, alături de alţi 3 judecători, pentru că ar fi încercat să ajute un inculpat condamnat pentru tentativă de viol. Potrivit DNA, judecătoarea ar fi primit bani, păstrăvi și whisky și ar fi pretins un ceas vechi cu cuc ca să intervină pe lângă colegii ei, astfel încât inculpatul să nu execute pedeapsa de 2 ani şi 8 luni de închisoare. Dosarul a fost clasat în 2017. A câștigat circa 220.000 de lei, pe an, în 2021. În 2016, i-a denunțat pe deputatul PSD Valeriu Zgonea și pe Hans Klemm, ambasadorul SUA în România, pentru trafic de influență. Alături de cele trei judecătoare s-a aflat adesea și procurorul Elena Iordache, cea care conduce Asociația Procurorilor din România. De exemplu, și Iordache a participat la acțiunea împotriva Maiei Sandu. Citește și: Adevărul despre salariile asistentelor medicale din spitalele de stat: salariile lor le depășesc frecvent pe cele ale unui conferențiar universitar și sunt mult peste cele ale profesorilor din școli

Greva profesorilor s-a diluat, peste jumătate din dascăli sunt la ore, susține, la RFI, liderul deputaților PSD
Politică

Greva profesorilor s-a diluat, peste jumătate din dascăli sunt la ore, susține, la RFI, liderul deputaților PSD

Greva profesorilor s-a diluat, peste jumătate din dascăli sunt la ore, susține, la RFI, liderul deputaților PSD, Alfred Simonis. El spune că ordonanța de urgență privind majorarea salariilor din educație satisface primele solicitări ale sindicatelor. Greva profesorilor s-a diluat Sindicatele au anunțat anterior că aproape 87% dintre greviști continuă protestul. Citește și: Adevărul despre salariile asistentelor medicale din spitalele de stat: salariile lor le depășesc frecvent pe cele ale unui conferențiar universitar și sunt mult peste cele ale profesorilor din școli Alfred Simonis a explicat că ”87% din sindicaliști înseamnă undeva pe la 40% din totalul profesorilor, deci mai mult de jumătate din dascăli sunt la ore”. Întrebat cât mai e dispus PSD să aștepte pentru a face rocada premierilor cu PNL, liderul deputaților social-democrați a răspuns: ”Este o discuție care se va purta în coaliție, liderii coaliției vor lua această decizie”. Continuarea, pe site-ul RFI România.

Armata rusă își face propagandă pentru că a distrus un tractor, despre care a crezut că-i tanc Leopard. Până și Prigojin râde: „Baronul Munchhausen era depășit”
Eveniment

Armata rusă își face propagandă pentru că a distrus un tractor, despre care a crezut că-i tanc Leopard. Până și Prigojin râde: „Baronul Munchhausen era depășit”

Armata rusă își face propagandă pentru că a distrus un tractor, despre care a crezut că-i tanc Leopard, arată o filmare care a devenit virală pe rețelele sociale. În plus, potrivit unor relatări, filmarea este din 2022. Apparently Russia has destroyed some Leopard 2 tanks in #UkraineRussiaWar️. Amazing how similar they are to John Deer 4830 combines. pic.twitter.com/FHwJWiCroD— ?Ken Dally @C0wcakes@mastodon.au (@Cowcakes) June 7, 2023 Armata rusă își face propagandă pentru că a distrus un tractor „Acesta este probabil cel mai prostesc video din tot acest război și vorbesc serios. Acest echipaj al elicopterului de atac rusesc Ka-52 a crezut că a țintit și a distrus tancurile Leopard 2 (ați citit bine). Chiar și un semi-profesionist poate vedea clar că acestea sunt mașini agricole de recoltat. Și ca și cum nu ar fi destul de prostesc, bloggerii regimului rusesc, precum Kotsnews plus Ria Novosti, au publicat acest material video care susține exact acest lucru”, scrie un influencer pro-ucrainean, cu aproape 200.000 de urmăritori pe Twitter. This is possible the dumbest kill video of this whole war and I really mean it. This Russian Ka-52 attack chopper crew thought that they have targeted and destroyed Leopard 2 tanks (you read this correctly).Even a semi-professional can clearly see that this are agricultural… pic.twitter.com/cvfgqA9tfj— (((Tendar))) (@Tendar) June 6, 2023 Reclama falsă a armatei ruse a fost comentată și de Anton Gerașenko, consilier al ministrului ucrainean de Interne. Citește și: I-a căzut tavanul în cap, la duș, la câteva luni după ce a cumpărat un apartament în bloc nou. Instanța a acordat despăgubiri majore Prigojin: În curând vom lupta cu marțienii „Ieri, Ministerul rus al Apărării a făcut o declarație despre echipamentele ucrainene distruse, în special 8 tancuri Leopard. Teroristul Prigojin a comentat făcând haz de necaz. Iar astăzi a apărut un videoclip cu tancurile Leopard pe care Rusia susține că le-a distrus Cu toate acestea, vehiculele din imaginile publicate de Ministerul rus al Apărării nu seamănă deloc cu un tanc. Ele seamănă cu niște combine de recoltat. Site-ul de știri Solovey.Info l-a întrebat pe Prigojin despre recentul raport al lui Konashenkov despre pierderile ucrainene: «Dragă Evgheni Viktorovici, ieri Ministerul Apărării a afirmat că a distrus peste 1.500 de soldați ucraineni, 28 de tancuri, printre care 8 Leopards germane, 3 tancuri franceze cu roți AMX-10 și 109 vehicule blindate. Unii cred că aceste cifre sunt exagerate. Cum ați estima pierderile inamicului? Prigojin: Cred că baronul Von Munchausen este depășit [în minciunile sale]. Pe baza a ceea ce s-a scris despre pierderile pe care le-am provocat, în curând vom rămâne să ne luptăm cu marțienii. Pentru a distruge 1.500 de oameni ar trebui să fie o asemenea baie de sânge pe o porțiune de 150 km - nici nu se poate imagina. Având în vedere asta, cred că totul este nebănuit de fictiv. Per total, ar trebui să adunăm toate cifrele prezentate de Konashenkov - cred că până acum am distrus de cinci ori întreaga populație a Pământului»”, a relatat Gerașenko. Yesterday the Russian Defence Ministry made a statement about destroyed Ukrainian equipment, in particular 8 Leopard tanks.Terrorist Prigozhin commented by making fun of it.And today a video of allegedly destroyed Leopard tanks by Russia appeared.However, the vehicles in the… pic.twitter.com/SmQw1wC33Z— Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) June 6, 2023

Adevărul despre salariile asistentelor medicale din spitalele de stat: salariile lor le depășesc frecvent pe cele ale unui conferențiar universitar și sunt mult peste cele ale profesorilor din școli
Eveniment

Adevărul despre salariile asistentelor medicale din spitalele de stat: salariile lor le depășesc frecvent pe cele ale unui conferențiar universitar și sunt mult peste cele ale profesorilor din școli

Adevărul despre salariile asistentelor medicale din spitalele de stat: salariile lor depășesc frecvent pe cele ale unui conferențiar universitar, o arată datele publice, publicate de spitale. Zilele trecute, Federația Solidaritatea Sindicală a anunțat că se pregătește să declanșeze greva pentru că salariile asistentelor medicale sunt prea mici. Adevărul despre salariile asistentelor medicale din spitalele de stat Această federație susține că asistentele medicale debutante din Sănătate au salariu de bază mai mic decât debutanții din Educație. Potrivit unui studiu publicat de această structură sindicală la 23 mai, salariul mediu net al asistentelor medicale din sectorul public este de 4285 lei/lună. El este în acest moment cu 269 lei mai mic decât salariul mediu de la nivel național. Însă datele publice, de pe site-urile spitalelor de stat, contrazic situația dramatică creionată de Federația Solidaritatea Sindicală. De exemplu, la spitalul județean Gorj, datele din martie arată că, la unul din blocurile operatorii, asistenta șefă are un salariu net de 7.045 de lei. Absolut toate celelalte asistente de la acest bloc au între 5.400 de lei și 6.300 de lei. La compartimentul ATI-COVID, asistenta medicala șefă a luat, în martie, 8.219 lei. La unele secții sunt și salarii de 3.200-3.500 de lei, pentru o asistentă, dar acestea sunt relativ puține. Pe de altă parte, la acest spital un muncitor calificat a primit, în martie 2023, peste 11.000 de lei, ceea ce arată că salariile variază foarte mult în funcție de sporuri neprecizate în tabel. Sporuri peste sporuri La Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” din Timișoara veniturile salariale nu s-au mai actualizat din septembrie 2022. Tabelul publicat nu precizează dacă e vorba de venituri nete sau brute. Dar datele arată că aici erau asistente medicale care avea 4.300 de lei salariu de bază, 3.181 lei - „cuamtum spor condiții de muncă”, 784 de lei - sporuri de lucru în week-end, 415 lei - spor de ture și 347 de lei indemnizația de hrană. În unele cazuri, sporul pentru condiții de muncă depășea 3.000 de lei. Însă sunt și salarii de bază în jur de 2.000 de lei care, cu tot cu sporuri, nu de pășesc 3.000 de lei. Spitalul județean Tulcea publică salariile de bază și brute, fără să precizeze dacă includ sporurile. Salariile de bază variază între 4.800 de lei și 6.600 de lei. Brutul, între 12.259 de lei și 8.602. La ele se adaugă indemnizația de hrană. Spitalul universitar de urgență București a publicat ultimele liste de salarii în octombrie 2022. La Unitatea de Primiri Urgențe (UPU), o asistentă medicală a primit - cu tot cu sporuri - 11.600 de lei, dar altele, de la diferite secții, sunt la circa 5.500 de lei. Din nou, tabelul nu precizează dacă e vorba de salarii nete sau brute. Salariile cadrelor universitare la o universitate de prestigiu Ziarul de Iași arăta, în februarie anul trecut, cât câștiga cadrele universitare la universitatea Cuza, din Iași. „La UAIC, spre exemplu, din informaţiile obţinute de „Ziarul de Iaşi”, sunt asistenţi abia intraţi în sistem cu un salariu brut de circa 4.000 de lei, ceea ce înseamnă 2.300 de lei net (...) Sporul de doctorat are valoarea netă de 950 de lei. Prin urmare, cele mai mici salarii la nivelul cadrelor didactice, prima treaptă, asistent, sunt de măcar 3.250 de lei net. Lectorii, următoare treaptă didactică, care sunt mai tineri şi nu au vechime, au între 5.000 şi 5.500 de lei brut la UAIC. Asta înseamnă între 2.875 de lei şi şi 3.160 de lei net, la care se adaugă obligatoriu şi sporul de doctorat - 950 de lei net. Prin urmare, salariile tinerilor lectori pornesc de la circa 3.800 de lei net şi merg până la 4.100 net (...) La UAIC sunt conferenţiari cu salarii de bază de circa 4.800 de lei brut, ceea ce înseamnă un salariu net de 2.760 de lei, 3.710 lei net dacă adăugăm şi sporul de doctorat. Cum însă majoritatea conferenţiarilor au vechime mare, unii ies şi la pensie de la acest grad didactic, pot ajunge cu salariile brute până la 8.900 de lei, adică aproape 5.150 de lei net, 6.100 dacă adăugăm şi sporul de doctorat. În fine, profesorii universitari pot obţine peste 12.500 de lei brut cu toată vechimea aferentă, adică 7.200 de lei net, 8.150 cu tot cu sporul de doctorat”, arată această publicație. Citește și: I-a căzut tavanul în cap, la duș, la câteva luni după ce a cumpărat un apartament în bloc nou. Instanța a acordat despăgubiri majore

Dascălii de la o şcoală din Arad au refuzat greva pentru a nu-i priva pe copii de masa caldă: „Este singura de care se bucură”
Eveniment

Dascălii de la o şcoală din Arad au refuzat greva pentru a nu-i priva pe copii de masa caldă: „Este singura de care se bucură”

Dascălii de la o şcoală din Arad, „Ilarion Felea”, au refuzat greva pentru a nu-i priva pe copii de masa caldă: „Este singura de care se bucură”. Școală a fost inclusă în programul național "O masă caldă pe zi". Masă caldă este însă condiționată de prezența în sala de clasă. Dascălii au refuzat greva pentru a nu-i priva pe copii de masa caldă La Şcoala Gimnazială "Ilarion Felea" din Arad învață aproximativ 400 de copii, de la grădiniță și până la clasa a VIII-a. Cei mai mulți beneficiază de programul „O masă caldă”, iar acest prânz a redus substanțial absenteismul. Reprezentanţii şcolii au declarat marţi, 6 iunie, că masa caldă, introdusă în urmă cu câţiva ani, a condus la reducerea absenteismului la cel mai mic nivel din istoria unităţii de învăţământ, iar dacă elevii nu ar mai fi primit mâncare din cauza grevei „probabil mulţi ar fi renunţat la şcoală”. Din cele 42 de cadre didactice, doar 12 au intrat în grevă. Conducerea școlii a luat imediat măsuri și a reorganizat cursurile pe ture, astfel încât toți elevii să poată să vină la școală și să mănânce la prânz. "Am luat decizia de a nu face grevă împreună cu colegii mei pentru acești copii care provin din medii dezavantajate, copii pentru care aceasta masă este singura masă caldă din zi", a declarat Sofia Mladin, directoarea Şcolii Gimnaziale nr. 8 "Ilarion Felea" Arad. „Nu am dorit să îi privăm pe copii de această masă caldă, foarte importantă pentru ei. Am ales să venim în fiecare zi doar pentru ei”, a adăugat învăţătoarea Camelia Stoian. În 2018, Primăria Arad a cheltuit 350.000 de lei pentru amenajarea unei cantine mobile în curtea Şcolii Gimnaziale „Ilarion Felea”, situată într-o zonă cu mulţi locuitori nevoiaşi sau cu elevi proveniţi din familii destrămate. Citește și: În unul din cele mai sărace județe ale României, Teleorman, un magistrat are pensie specială de aproape 30.000 de lei, de 14 ori peste pensia medie pentru limită de vârstă Cantina este construită din containere, având 25 de mese cu 100 de scaune, astfel că elevii iau masa în patru ture.

România, exportator net de gaze, marți dimineață. Majoritatea producției interne, în depozite, pentru iarna care urmează
Eveniment

România, exportator net de gaze, marți dimineață. Majoritatea producției interne, în depozite, pentru iarna care urmează

România a fost exportator net de gaze, în aceasă dimineață, arată datele analizate de economica.net. Această situație se datorează consumului mic, explică publicația. România, exportator net de gaze „Datele Transgaz pentru ziua de astăzi arată că România este exportator net de gaze naturale, pe fondul consumului mic, asta deși se înmagazinează masiv gaze. Astfel, potrivit datelor din această dimineață, în rețeaua națională intră gaze din rețeaua bulgară prin punctul Kardam-Negru Vodă într-un volum de 2,3 milioane de metri cubi de gaze, dar, în același timp, ies gaze în rețeaua ungară, prin punctul Arad-Csanadpalota, într-un volum aproape dublu, de 4,5 milioane de metru cubi”, arată economica.net. Acest site arată că aproape jumătate din producția națională de gaze extrasă azi se întoarce în pământ, în depozite. La această dată, depzitele României sunt pline în procent de aproape 60%, adică aproape o șesime din consumul anual al României. Media europeană a umplerii depozitelor este deja la 70%. Însă România are avantajul că are propria producție de gaze. Citește și: În unul din cele mai sărace județe ale României, Teleorman, un magistrat are pensie specială de aproape 30.000 de lei, de 14 ori peste pensia medie pentru limită de vârstă Cei mai mari producători de gaze din România, care asigură aproape 100% din producția națională sunt Romgaz, Petrom și, de vara trecută, Black Sea Oil and Gas, după debutul extracției primelor gaze noi din Marea Neagră.

Ce nu s-a văzut la televiziunile sponsorizate de partide: luni, după ce poliția a deviat traficul pe sensul București-Constanța, la podul Giurgeni s-au format cozi uriașe. Taxa de pod, plătită cash
Eveniment

Ce nu s-a văzut la televiziunile sponsorizate de partide: luni, după ce poliția a deviat traficul pe sensul București-Constanța, la podul Giurgeni s-au format cozi uriașe. Taxa de pod, plătită cash

Ce nu s-a văzut la televiziunile sponsorizate de partide: luni, după ce poliția a deviat traficul pe sensul București-Constanța, la podul Giurgeni s-au format cozi uriașe. Motivul principal: taxa de pod era plătită cash, la ghișeu. Însă aceste informații au circulat doar pe rețelele de socializare, nu și în presa care primește subvenții consistente din banii alocați partidelor, pentru că ar fi afectat imagina ministrului PSD Sorin Grindeanu, pe care Marcel Ciolacu dorește să-l păstreze în acest post și după rotativă. Foto: Ziarul Amprenta Ce nu s-a văzut la televiziunile sponsorizate de partide „Autoritățile noastre «mințile luminate» au închis autostrada Soarelui de la Drajna spre Constanța ca să fluidizeze traficul...L-au deviat pe la Drajna - Giurgeni și, surpriză. Coada la trecerea podului era de 8 km, ....8 km având în vedere că la trecerea podului de la Fetești era, spun ei, de 5 km. Și după ce și-au bătut joc de noi, am așteptat o oră și 50 de minute să platim 11 lei. Păi asta nu-i nesimțire???? Daca tot ne-ai deviat de ce nu ai ridicat barierele si la Giurgeni????? Bătaie de joc”, a scris Costel Clanton, pe Facebook. „Este inadmisibil să devieze circulația rutieră de la Drajna spre Constanța, pe la Giurgeni, unde s-a format coada de mașini pe distanța de aprox. 15 km pe două benzi. Motivul - să se achite taxa de pod. Oare CNADR -ul această mare situație?”, a relatat și Dorina Ștefan. „Cine este în stare de asa decizii idioate? Deci cei care vin de la Constanța spre București nu plătesc trecerea la Fetesti... Dar stau la cozi imense. Iar cei care se reîntorc în Constanța trebuie sa ocolească pe la Giurgeni, sa plătească taxa și sa stea la aceleași cozi. Unde este echitatea? Fmm de politician idiot...”, constatat Alexandru Ioniță, tot pe Facebook. Citește și: În unul din cele mai sărace județe ale României, Teleorman, un magistrat are pensie specială de aproape 30.000 de lei, de 14 ori peste pensia medie pentru limită de vârstă Carmen Crăciun: „Intre Mihai Viteazul si Giurgeni pe E 60 ( Bucuresti-Constanta) e blocaj ptr ca autoritatile fac ceva pe cetateni si nu au scos si taxa de pod de pe partea asta”. „Fraierii merg cu 20 la oră” Raicu Elly Miti: „Praf pe șosele....de la 13.45 am ieșit din București, am fost deviați pe la Slobozia, iar acum este ora 17.15 și suntem pe podul de la Giurgeni. Proastă decizie au luat guvernanții noștri dragi. Pentru cei care vin de la mare le-au dat două benzi pe A 2, le-au eliminat taxa de la Fetești și circula ca boierii de București, iar fraierii merg prin sate cu 20 la oră și cu ambuteiaje de 22-40 de minute plus taxa de la Giurgeni pe care trebuie să o plătim”. Informația a fost comentată și de jurnalistul Lucian Mândruță: „Ce-mi zic oamenii la radio: Podul de la Cernavoda e in lucru. Ca atare, autoritatile (nu ma intrebati care) au decis sa suspende plata taxei, ca sa mearga mai repede sau poate pentru ca oamenii sa nu mai fie asa suparati ca stau la coada. Bun. Sa zicem. Ce s-a intamplat azi? A fost atata coada incat traficul a fost deviat spre Harsova, cu trecere pe podul de la Giurgeni. UNDE TAXA A RAMAS! Si nu se plateste cu SMS. Cu cash! La ghiseu! Si tin-te blocaj!” „Taxa de la Giurgeni nu se poate achita decat la fata locului. O banda/sens si max. 3 bariere. Ieri coada avea cam 15km spre Bucuresti, dupa-amiaza. Cea de pe A2 avea 29km. Pentru cei care ofera varianta BAC-urilor: - Galati s-a stat cam 2h la coada - Braila - tot cam asa - Calarasi - aprox 3h cozi Concret, e gatuita orice trecere din/spre Dobrogea , mai ales in perioadele cu aflux de turisti. Iar sezonul estival abia a inceput. Si inca ceva: traficul greu nu a circulat zilele acestea, un factor major de luat in calcul”, a explicat Thomas Ciprian, comentând la postarea lui Mândruță.

Ministrul Educației susține că peste 15.000 de persoane au renunţat la grevă, de la 1 iunie. Circa 52% continuă acțiunea de protest
Politică

Ministrul Educației susține că peste 15.000 de persoane au renunţat la grevă, de la 1 iunie. Circa 52% continuă acțiunea de protest

Ministrul Educației, Ligia Deca, susține că peste 15.000 de persoane au renunţat la grevă, de la 1 iunie și doar 52,2% din angajații din Educație continuă acțiunea de protest. Peste 15.000 de persoane au renunţat la grevă „Putem anunţa că, în acest moment, de la momentul adoptării ordonanţei şi până astăzi, avem circa 15.000 de persoane care lucrează în învăţământ care au renunţat la grevă, dintre care peste 10.000 sunt cadre didactice. În acest moment, avem peste 1.000 de unităţi de învăţământ în care nicio persoană nu face grevă”, a afirmat Deca, citată de news.ro. Potrivit acesteia, „este o dovadă de încredere a cadrelor didactice în măsurile luate de Guvern”. Ministrul a mai precizat că se va mai discuta cu sindicatele în cursul zilei de miercuri, în contextul negocierii contractului colectiv de muncă pe sectorul educaţiei. ”Vom relua aceste discuţii cu federaţiile sindicale mâine şi, în contextul altor măsuri pe care Guvernul le va lua, mă refer aici la negocierile pe legea salarizării, vom putea să vedem o reîntoarcere în sala de clasă a cadrelor didactice”, a adăugat ministrul Educaţiei. Deca a precizat că sunt judeţe unde procentul celor aflaţi în grevă este foarte mic, dar şi judeţe unde 80% dintre salariaţi protestează în continuare. Prahova, județul cu cei mai puțini greviști ”De exemplu, avem judeţe care au în jur de 25% participare din total personal - mă refer aici la Prahova şi avem şi judeţe în care încă participarea este destul de mare, de exemplu Hunedoara, unde este undeva la 80%”, a mai declarat ministrul. Deca a precizat că apreciază că trendul este descrescător. ”Ceea ce ne bucură este trendul descendent, este clar că încet, încet, cadrele didactice revin în clase, personalul revine în şcoli şi asta ne permite, aşa cum am discutat încă de ieri cu inspectorii şcolari, ca la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ să se poată organiza un program de recuperare, în aşa fel încât, până la finele cursurilor şi până la finele anului şcolar, să putem avea atât o recuperare din punct de vedere educaţional cât şi oamenii să poată recupera zilele pe care nu le vor avea plătite în salariul pe luna mai, ca urmare a acţiunilor de protest”, a mai spus Deca. Aproape 60% dintre cadrele didactice, încă în grevă Întrebată câte cadre didactice mai sunt în grevă, ministrul Educaţiei a arătat că, la data de 6 iunie, centralizarea de dimineaţă, până în ora 10.00, arăta că ”avem un procent total personal participant la grevă de 52,8%, 52,9% iar procentul de cadre didactice din aceştia, participante, 59,4%”. ”Situaţia faţă de 31 mai, procent total personal participant de grevă pe 31 mai era de 58%, iar procendul de cadre didactice participante la grevă 64%, înainte de ziua de 1 iunie când a fost adoptată Ordonanţa de Urgenţă”, a mai spus ministrul. Citește și: În unul din cele mai sărace județe ale României, Teleorman, un magistrat are pensie specială de aproape 30.000 de lei, de 14 ori peste pensia medie pentru limită de vârstă Ligia Deca a mai anunţat că numărul de şcoli care în integralitate au renunţat la grevă este de 170, între 31 mai şi 6 iunie.

FOTO+VIDEO Distrugerea barajului de la Nova Khakovka lasă Crimeea ocupată fără principala sursă de apă. O ofensivă ucraineană în zonă devine aproape imposibilă
Eveniment

FOTO+VIDEO Distrugerea barajului de la Nova Khakovka lasă Crimeea ocupată fără principala sursă de apă. O ofensivă ucraineană în zonă devine aproape imposibilă

Distrugerea barajului de la Nova Khakovka lasă Crimeea ocupată fără principala sursă de apă. Încă de anul trecut, presa arăta că acest baraj, acum ocupat de Rusia, este crucial pentru Ucraina, dacă vrea să recupereze Crimeea. ??Front sud Zaporizhzhia: Le barrage de Nova Khakova a été détruit et des inondations massives dans la région de Kherson sont en cours. https://t.co/jwGunlR86i pic.twitter.com/g4BiivEgwt— Fulgur advenit (@GrillardEric) June 6, 2023 Distrugerea barajului de la Nova Khakovka lasă Crimeea fără apă Barajul, cu o înălțime de 30 de metri și o lungime de 3,2 km, a fost construit în 1956 pe râul Dnipro, ca parte a centralei hidroelectrice Kakhovka. De asemenea, rezervorul alimentează cu apă peninsula Crimeea, pe care Rusia a anexat-o în 2014, și centrala nucleară Zaporizhzhia, care se află, de asemenea, sub control rusesc. Acesta deține un rezervor de 18 km cubi - un volum aproximativ egal cu cel al Marelui Lac Sărat din statul american Utah. Guvernatorul din Crimeea, susținut de Rusia, a declarat marți că există riscul ca nivelul apei în canalul Crimeei de Nord, care transportă apă dulce în peninsulă din râul Dnipro, să scadă după ruperea barajului. Orașul Nova Khakovka a ajuns sub ape Foto: Twitter Peninsula Crimeea este dependentă pentru apă dulce de canal. Ucraina a blocat anterior aprovizionarea cu apă a Crimeei după ce Rusia a anexat peninsula în 2014, provocând penurii de apă în regiune, arată Reuters. Foto: Twitter Unul dintre cele doar trei puncte de trecere majore de-a lungul râului Dnipro în regiunea Kherson, barajul a fost o linie de aprovizionare critică pentru forțele rusești care luptă pe malul drept al râului de la începutul invaziei din Ucraina, în februarie. Citește și: În unul din cele mai sărace județe ale României, Teleorman, un magistrat are pensie specială de aproape 30.000 de lei, de 14 ori peste pensia medie pentru limită de vârstă Swans are currently swimming around the administrative center in Nova Kakhovka. https://t.co/L6lIqiqjto pic.twitter.com/kRv0t34e9n— OSINTtechnical (@Osinttechnical) June 6, 2023 Inundațiile vor afecta mai mult zona ocupată de Rusia „Consecințele unui atac major asupra barajului Kakhovka ar depinde de cât de mult din structură ar fi distrusă, au declarat experții pentru The Moscow Times. Într-un scenariu catastrofal, distrugerea barajului ar putea trimite un val de inundații extrem de distructiv pe râul Dnipro, provocând inundații grave în zone mari din sudul Ucrainei. De asemenea, Backswell ar inunda probabil și râul Inhuleț, un afluent al Dnipro. Cu toate acestea, din cauza nivelului terenului, inundațiile ar fi probabil mai grave pe malul stâng al Niprului, controlat de ruși, ceea ce face ca o detonare de explozibili pe baraj să fie o mișcare puțin probabilă pentru Moscova. "[Distrugerea barajului] ar însemna ca Rusia să se împuște propriul picior", a declarat luna trecută analistul militar Michael Kofman în cadrul podcastului War on the Rocks. "[Aceasta] ar inunda partea controlată de Rusia din [regiunea] Kherson… mult mai mult decât partea vestică pe care ucrainenii probabil că o vor elibera". Iar efectele secundare ale aruncării în aer a barajului ar putea fi la fel de grave pentru Rusia. Scăderea nivelului râului din spatele barajului amenință atât aprovizionarea cu apă a Crimeii anexate de Moscova, cât și riscul de a întrerupe accesul la apa de răcire pentru centrala nucleară controlată de Rusia din regiunea ucraineană Zaporizhzhia”, explica Moscow Times, în noiembrie anul trecut. A projection from last year suggests the waters from Kherson’s destroyed Nova Khakova dam could end up causing more problems for Russian occupied areas than Ukrainian-held ones. https://t.co/8MsbDTFgV6— Liz Cookman (@liz_cookman) June 6, 2023 Însă, pe de altă parte, distrugerea barajului va ridica probleme pentru o posibilă ofensivă ucraineană în zonă. Nova Kakhovka. Look at the scale of the disaster. There are no words. This is a terrorist act against the civilian population. pic.twitter.com/YnAx3bcMWm— Oleksiy Goncharenko (@GoncharenkoUa) June 6, 2023

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră