marți 29 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Mircea Marian

8437 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Eveniment

Ciolacu minte: „Nu a rămas niciun spital fără bani de salarii şi de medicamente”. Presa abundă de relatări despre spitale de stat unde pacienții își cumpără singuri medicamente

Premierul Marcel Ciolacu minte: „Am văzut şi probleme şi am şi intervenit şi nu a rămas până în acest moment niciun spital fără bani de salarii şi de medicamente”. Presa abundă de relatări despre spitale de stat unde pacienții își cumpără singuri medicamentele. „În acest moment nu este un blocaj, nu mai speriaţi oamenii, lăsaţi-i. Spuneţi-mi ce manager şi îl sun imediat, să văd ce sumă... dacă vorbim ceva generic... În ceea ce priveşte Casa de Sănătate, ştiţi foarte bine că am venit şi am schimbat toată conducerea. Mai ştiţi la fel de bine că am găsit 6 miliarde de lei acordate pe concediile medicale, ştiţi la fel de bine că am venit pe măsurile fiscale ca să plătească toată lumea CASS, 1,6 milioane de oameni nu plăteau CASS. Acele fonduri merg la Sănătate. Deci, cu alte cuvinte, am văzut şi probleme şi am şi intervenit şi nu a rămas până în acest moment niciun spital fără bani de salarii şi de medicamente. Cu certitudine, nu vor rămâne", a declarat Marcel Ciolacu, după ce a participat la inaugurarea unui nou amfiteatru al Universităţii de Medicină şi Farmacie "Carol Davila". Ciolacu și Rafila la Vălenii de Munte Foto: PSD Nu a rămas niciun spital fără bani de medicamente Însă presa relatează constant despre astfel de situații, care-l contrazic pe liderul PSD: Antena 3, mai 2023: „Medicii din Huși, județul Vaslui fac un apel disperat şi spun că pacienţii mor cu zile din cauza lipsei medicamentelor. Cadrele medicale se plâng pe grupurile de WhatsApp că lucrează într-un cimitir şi că nimeni nu face nimic pentru a rezolva situaţia”. Postul, favorabil PSD, arăta că, potrivit unui medic de la spitalul din Huși - controlat de administrația PSD locală - un pacient a murit fiindcă nu a beneficiat de un antibiotic de care avea nevoie. Programele naționale de sănătate au rămas de două zile fără finanțare, iar pacienții cronici sunt lăsați fără medicamente, fiind trimiși acasă de la spital „fără tratament și fără nicio altă soluție”, acuza, la 19 septembrie, Alianța Pacienților Cronici din România, Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune – APAA și Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, trei dintre cele mai mari asociații de pacienți din România. „De exemplu - lipsește un antiaditiv. Un pacient intră în fibrilație atrială. Daca aș avea Amiodarol, poate că ar ieși într-o oră, două și… nu am. Tratamentul de înlocuire s-ar putea să dureze una, două zile. Este o prelungire a perioadei de spitalizare, a perioadei de internare la ATI, care și ea este costisitoare”, spunea Genoveva Cadar, șef de secție ATI la acest spital. „Am avut o durere în capul pieptului și m-am dus la UPU. Am fost internat în spital și, timp de două zile, nu mi s-a administrat nicio pastilă, niciun calmant, niciun tratament pe motiv că spitalul nu are bani. Am zis ok, bine. Nu aveți bani, dați-mi rețeta cu tratamentul pe care trebuie să-l fac, că mă duc și-l cumpăr eu, doar ca să-mi faceți tratamentul respectiv”, relata un pensionar internat la Spitalul Județean Brăila, în septembrie 2023. Aprilie 2023, criză de medicamente la Spitalul Universitar București. „Asta e finanțarea primită pe trimestrul 2 de la CNAS, unde pe diferite programe finanțarea este zero, afecțiuni hemoragice – zero, nu vreau să discut de afecțiuni oncologice, unde mi-a dat Casa 1.400 de lei. Este penibil, cu toate că facem solicitări, Casa nu-ți spune nici măcar de ce nu îți dă”, a spus medicul Bogdan Dorobăț, la Digi 24. Pacienţii cu epilepsie nu au acces la medicamente, a arătat, în martie 2023, Ioana Mîndruţă, medic primar neurolog specializat în epileptologie generală şi evaluare prechirurgicală la Unitatea de Monitorizare a Epilepsiei şi Somnului, Laboratorul de Neurofiziologie Clinică din cadrul Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti. Martie 2023: Penurie șocantă de medicamente la un spital de provincie, la Huși, unde o fiolă de calmant a fost împărțită între doi pacienți ieșiți din operație, scria Vremea Nouă din Vaslui. Această publicație mai arată că, la acest spital, nu mai sunt bani de analize, așa că unii medici operează „în orb”. Acum trei zile, la Deva, premierul Ciolacu a fost interpelat pe stradă de o femeie: „Domnule premier, o rugăminte. Mergeți și la policlinica veche, la psihiatrie, nu avem medicamente în spital. Dacă nu mergem cu plasa cu medicamente, dacă nu ducem de acasă, noi nu putem fi tratați”. „Mă bucur că ce îmi semnalează cetățenii eu deja cunosc și am informația și deja am făcut acest lucru”, a declarat, la ieșirea din Spitalul Județean de Urgență Deva, primul ministru Marcel Ciolacu, citat de gddhd.ro.

Ciolacu minte: „Nu a rămas niciun spital fără bani de salarii şi de medicamente”. Presa abundă de relatări despre spitale de stat unde pacienții își cumpără singuri medicamente
Managerul unui spital privat face praf planurile lui Rafila de a înființa încă o instituție de stat: „O structură de control care să primească salarii grase și să nu facă nimic”
Eveniment

Managerul unui spital privat face praf planurile lui Rafila de a înființa încă o instituție de stat: „O structură de control care să primească salarii grase și să nu facă nimic”

Managerul unui spital privat, Alina Ion, face praf planurile lui Rafila de a înființa încă o instituție de stat, care să verifice cum sunt tratați pacienții: „O structură de control care să primească salarii grase și să nu facă nimic”, a scris ea, pe Facebook. Citește și: Cum sunt jefuiți pensionarii de statul român: un om care contribuie la pensie cu 652.000 de lei în 35 de ani de muncă primește înapoi doar jumătate din acești bani – date Ziarul Financiar Ministrul PSD al Sănătății, Alexandru Rafila, a explicat, duminică, de ce ar dori înființarea unei instituții noi care să verifice cum sunt tratați pacienții. „Această autoritate, din punctul meu de vedere, trebuie să cuprindă reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii. Pârghiile legale pe care eu le-am găsit şi pe care le cunoaşteţi la Ministerul Sănătăţii, în ceea ce priveşte activitatea medicală, se rezumă la Inspecţia Sanitară de Stat, care verifică respectarea condiţiilor igienico-sanitare din spitale ori aici discutăm despre cu totul şi cu totul altceva. Şi atunci trebuie să găsim mecanismul legislativ care să permită acţiunea Ministerului Sănătăţii, care este perceput public şi este corectă până la urmă să fie aşa ca responsabil pentru modul în care se acordă asistenţa medicală”, a susșinut Rafila. Managerul unui spital privat face praf planurile lui Rafila Însă managerul Alina Ion a explicat de ce Rafila minte prin omisiune. „Ministerul Sănătății n-are nevoie de un DNA propriu, deoarece: 1. Are corpuri de control în Casele de Sănătate Județene 2. Are corp de control și departament antifraudă în Casa Națională de Sănătate 3. Are propriul corp de control, în Ministerul Sănătății. Și tot degeaba! Spitalele tot n-au bani, deci pacienții sunt prost tratați, în timp ce «băieții deștepți» din Sănătate prosperă. Avem prea multe departamente de control care, fie nu știu să controleze, și atunci trebuie desființate, fie se fac că nu văd neregulile și corupția din sistem, și atunci trebuie chemat DNA-ul adevărat, nu simulacrul pe care vrea Ministerul să-l înființeze”, a scris ea. „A verificat Ministerul Sănătății cheltuielile fictive din azilele de bătrâni?” Alina Ion a explicat și cât de ușor pot fi verificate fraudele din Sănătate. Citește și: EXCLUSIV Statul român deține 1.310 companii, cu CA-uri cu peste șapte persoane, directori ce câștigă în medie 25.000 lei/lună și au câte doi consilieri. Cu cât se vor reduce aceste cheltuieli „Prin Sistemul Informatic Unic Integrat al Asigurărilor Sociale de Sănătate din România (S.I.U.I.), portalul Casei Naționale de Sănătate, cel cu cardurile de sănătate, care a costat românii zeci de milioane de euro și este în continuare un sac fără fund, s-ar putea rezolva simplu toate problemele de «risipire a banilor publici», cum spune actualul ministru, dar cum au spus-o și toți ceilalți miniștri dinaintea lui. Iată cum: 1. Pe baza codului de parafă al unui medic, sunt verificate câte concedii medicale, bilete de internare și rețete gratuite sau compensate a eliberat acesta. 2. Pe baza CNP-ului unui pacient dintre cei care figurează cu multe internări, cu multe rețete compensate sau gratuite și cu multe concedii medicale, se verifică câte sunt fictive. E simplu! Asemenea controale se pot face din birou, în fața unui calculator. Nu e nevoie de un DNA al Sănătății! Ministerul Sănătății nu trebuie să mai înființaeze încă o structură nefuncțională, ci trebuie să se preocupe ca spitalele să aibă echipamente inovative, pe care medicii să-și poată exercita profesia de secol XXl. Trebuie să finanțeze aducerea medicamentelor inovative, care,da, e adevărat, sunt scumpe, dar sunt și eficiente, iar nu să încurajeze tratamentele cu apă de ploaie, după care să afirme că medicii sunt corupți sau rău-voitori! Apropo, cu azilele de bătrâni ce se mai aude? A verificat Ministerul Sănătății cheltuielile fictive pe care le-a decontat? Dacă da, de ce nu a comunicat rezultatul? Dacă nu, de ce nu?”, a mai explicat managerul spitalului privat Sf. Sava, din Pantelimon. Alina Ion Foto: Facebook

Visele prezidențiale ale lui Ciolacu, spulberate de Geoană: sondajele și cotele la casele de pariuri îl consideră pe secretarul general adjunct al NATO mult peste premierul PSD
Eveniment

Visele prezidențiale ale lui Ciolacu, spulberate de Geoană: sondajele și cotele la casele de pariuri îl consideră pe secretarul general adjunct al NATO mult peste premierul PSD

Visele prezidențiale ale lui Marcel Ciolacu par a fi spulberate de ascensiunea lui Geoană: sondajele și cotele la casele de pariuri îl consideră pe secretarul general adjunct al NATO mult peste premierul PSD. Citește și: Cum sunt jefuiți pensionarii de statul român: un om care contribuie la pensie cu 652.000 de lei în 35 de ani de muncă primește înapoi doar jumătate din acești bani – date Ziarul Financiar Însă Geoană nu este acum membru PSD și nu se știe în ce măsură partidul ar accepta să-i susțină o candidatură la Cotroceni. Mircea Geoană, 2009, anunțând că l-a învins pe Băsescu, la prezidențiale Visele prezidențiale ale lui Ciolacu, spulberate de Geoană Un sondaj INSCOP, prezentat, azi, arată că Geoană este prima opţiune pentru alegerile prezidenţiale, din postura de candidat independent, având aproximativ un sfert din intenţiile de vot, urmat în ordine de Marcel Ciolacu, George Simion, Nicolae Ciucă, Diana Şoşoacă, Cătălin Drulă, Dacian Cioloş, Kelemen Hunor. Sondajul arată că, în turul II, Emil Boc l-ar învinge pe Marcel Ciolacu, dar nu pe Mircea Geoană. Dacă în turul ll ar ajunge Emil Boc vs Marcel Ciolacu, rezultatul ar fi foarte strâns în favoarea lui Boc, diferenţa fiind de sub un procent, 50,4% - 49,6%. Într-o confruntare Mircea Geoană - Emil Boc, fostul președinte al PSD ar câștiga la scor, cu 59,9% la 40,1%. Datele nu sunt însă o surpriză. În iunie, un sondaj comandat de USR arăta că personalitățile politice în care cetățenii români aveau cea mai mare încredere erau Emil Boc și Mircea Geoană. Boc era pe primul loc, cu 12%, Geoană - 11%, Ciolacu - 11%, Gabriela Firea - 10% (era înainte de scandalul „azilurilor groazei”), Cătălin Drulă - 10%, Klaus Iohannis - 8% si Alexandru Rafila - 8%. Și pariorii cred în Geoană În februarie 2023, directorul INSDCOP, Remus Ștefureac, declara, la PSNews, că Mircea Geoană este un potențial candidat la prezidențialele din 2024 mai bine clasat decât Marcel Ciolacu la capitolul încredere, în special datorită unei creșteri a încrederii românilor în NATO, odată cu începutul războiului din Ucraina. Tot Ștefureac afirma, în mai 2022, că Geoană are un nivel de încredere foarte ridicat și nu poate candida la alegerile prezidențiale din 2024 decât din partea PSD. Un sondaj Atlas, citat de Cluj 24, arăta, în februarie 2023: „Candidatul preferat la alegeri este Mircea Geoană, care strânge 14.5% din preferințe. Laura Codruța Kovesi apare pe locul doi, cu 9,6% și este urmată de George Simion cu 8,5%, de Cătălin Drulă 8% și Emil Boc – 8%”. Citește și: EXCLUSIV Statul român deține 1.310 companii, cu CA-uri cu peste șapte persoane, directori ce câștigă în medie 25.000 lei/lună și au câte doi consilieri. Cu cât se vor reduce aceste cheltuieli Azi, pariurile organizate pe un site specializat, arătau că secretarul general adjunct al NATO are cota cea mai bună, 2,50. Cu o cotă de 7, Ciolacu era pe locul IV. Aveau cote mai bune Nicolae Ciucă - 5 și George Simion - 6. Se putea paria și pe Laura Codruța Kovesi - cotă de 11 sau pe Emil Boc - cotă de 17.

Ciolacu: „Guvernul pe care îl conduc va continua să sprijine construirea și renovarea lăcașurilor de cult”
Politică

Ciolacu: „Guvernul pe care îl conduc va continua să sprijine construirea și renovarea lăcașurilor de cult”

„Guvernul pe care îl conduc va continua să sprijine construirea și renovarea lăcașurilor de cult”, a declarat, azi, premierul PSD Marcel Ciolacu, la întâlnirea cu reprezentanții cultelor religioase din România. Citește și: Cum sunt jefuiți pensionarii de statul român: un om care contribuie la pensie cu 652.000 de lei în 35 de ani de muncă primește înapoi doar jumătate din acești bani – date Ziarul Financiar El a mai spus că nu îi este „străină” problema salarizării personalului neclerical și că analizează „această solicitare”. Guvernul va continua să sprijine construirea lăcașurilor de cult „Vă asigur că nu îmi este străină situația privind salarizarea personalului neclerical, precum și solicitările de majorare la nivelul salariului minim pe economie. Vă asigur că, împreună cu colegii din Guvern, cu domnul președinte Nicolae Ciucă, analizăm această solicitare îndreptățită. Închei, asigurându-vă de faptul că Guvernul pe care îl conduc va continua să sprijine construirea și renovarea lăcașurilor de cult, precum și activitățile educative și proiectele culturale ale tuturor cultelor din România”, a afirmat premierul. În discursul său, Ciolacu a invocat și scandalul „azilurilor groazei”. „Aici aş vrea să vă mulţumesc pentru răspunsul dumneavoastră prompt, venit în urma apelului făcut în urmă cu câteva luni, atunci când ne confruntam cu ororile din Azilele Groazei. Şi pentru viitor, vă spun sincer că îmi doresc ca, împreună, să identificăm soluţii pentru a valorifica potenţialul pe care cultele religioase îl au din acest punct de vedere. Deţineţi capacităţi absolut necesare”, a afirmat el. În iulie, premierul PSD Marcel Ciolacu a participat la ziua patriarhului Daniel, care împlinise 72 de ani. La eveniment au participat și președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Alina Corbu, Mihai Busuioc (PSD), președintele Curții de Conturi, Dorin Recean – premierul Republicii Moldova sau Alin Simonis (PSD) – președintele Camerei Deputaților. Citește și: EXCLUSIV Statul român deține 1.310 companii, cu CA-uri cu peste șapte persoane, directori ce câștigă în medie 25.000 lei/lună și au câte doi consilieri. Cu cât se vor reduce aceste cheltuieli Nici un lider liberal nu pare să fi participat la acea reuniune.

Cum sunt jefuiți pensionarii de statul român: un om care contribuie la pensie cu 652.000 de lei în 35 de ani de muncă primește înapoi doar jumătate din acești bani
Politică

Cum sunt jefuiți pensionarii de statul român: un om care contribuie la pensie cu 652.000 de lei în 35 de ani de muncă primește înapoi doar jumătate din acești bani

Cum sunt jefuiți pensionarii de statul român: un om care contribuie la pensie cu 652.000 de lei în 35 de ani de muncă primește înapoi doar jumătate din acești bani, arată date publicate azi Ziarul Financiar. Datele apar pe fondul tentativelor repetate ale PSD de a desființa Pilonul II de pensii administrate privat, unde contribuabilii pot urmări evoluția fondurilor depuse și sunt informați periodic câți bani dețin. Citește și: EXCLUSIV Cheltuielile uriașe ale statului român cu telefonia mobilă. Ce economii se vor face prin impunerea unor plafoane la achiziția de telefoane și abonamente „Vrem ca pensia să reflecte corect contribuția de o viață a fiecărui român”, se lăuda, duminică, premierul Ciolacu. Cum sunt jefuiți pensionarii de statul român „Un angajat român cotizează la sistemul de pensii circa 652.000 de lei în cei 35 de ani de activitate profesională ceruţi de lege. La final, pensia medie este de 40% - 50% din salariul pe care-l câştiga. Statisticile Eurostat arată că speranţa de viaţă medie în România este de circa 75 de ani, adică cu zece ani peste vârsta de pensionare, iar în aceşti ani pensionarul nu primeşte înapoi nici măcar jumătate din cât a cotizat toată viaţa la sistemul de pensii. Că cele 25 de procente din salariu brut reţinute angajatului de Fisc pentru contul de pensii se duc într-o «găleată mare», care este bugetul consolidat al statului. De acolo, banii se împart – la bunuri şi servicii, la investiţii şi, desigur, la pensii”, explică Ziarul Financiar. Doar cei care trăiesc peste 88 de ani își recuperează banii luați de stat În martie 2023, economistul Adrian Codirlașu, de la Asociația Analiștilor Financiar Bancari, a prezentat un studiu care arată că angajații care lucrează și contribuie timp de 35 de ani cu 21,25% din salariul brut vor primi la pensie aproximativ 45% din salariu. Pentru a recupera contribuțiile plătite în timpul perioadei active este nevoie de o speranță de viață de 88 de ani, o vârstă care depășește cu 14 ani durata medie de viață în România. Citește și: EXCLUSIV Statul român deține 1.310 companii, cu CA-uri cu peste șapte persoane, directori ce câștigă în medie 25.000 lei/lună și au câte doi consilieri. Cu cât se vor reduce aceste cheltuieli În aceste condiții, pensionarii primesc doar între 55% și 60% din suma cu care au contribuit, iar dacă se ia în calcul și valoarea în timp, recuperarea banilor plătiți către buget este și mai mică. Mai mult, în cazul decesului contributorului banii cotizați rămân la stat, pentru că acesta nu are nicio obligație față de moștenitori. „Astfel, contribuțiile de asigurări sociale sunt de fapt o taxa pe muncă, nu un beneficiu pentru contributor”, arăta studiul Asociației Analiștilor Financiar Bancari. „Deşi Institutul Naţional de Statistică publică regulat veniturile obţinute la fondul public de pensii, realitatea este că acest fond nu este separat de bugetul consolidat, iar administraţia se poate înfrupta din el şi apoi pune la loc din bugetul de stat”, mai explică Ziarul Financiar.

Voineag, șeful procurorilor anticorupție: DNA „s-a abătut de la combaterea corupției de nivel înalt”. Impactul corupției, estimat la 15% din PIB: pierdem zeci de miliarde de euro anual
Justiție

Voineag, șeful procurorilor anticorupție: DNA „s-a abătut de la combaterea corupției de nivel înalt”. Impactul corupției, estimat la 15% din PIB: pierdem zeci de miliarde de euro anual

Marius Voineag, șeful procurorilor anticorupție, a declarat, într-un interviu pentru Pro TV, că DNA „s-a abătut de la combaterea corupției de nivel înalt”. El a afirmat că, potrivit unui studiu al Parlamentului European, „impactul corupției este colosal (...) ne ducem undeva la 15% din PIB. E vorba despre zeci de miliarde de euro anual, pe care noi îi pierdem”. Citește și: EXCLUSIV Cheltuielile uriașe ale statului român cu telefonia mobilă. Ce economii se vor face prin impunerea unor plafoane la achiziția de telefoane și abonamente DNA s-a abătut de la combaterea corupției de nivel înalt „S-a abătut de la combaterea corupției de nivel înalt. Asta e o chestiune care cred că este indisolubil legată de obiectul de activitate al DNA, combaterea marii corupții. Trebuie să trecem la un DNA 2.0, la o altă etapă a Direcției Naționale Anticorupție. Domnul Savu, ideea de bază rămâne ce vrem de la DNA. Dacă noi vrem de la DNA să se ocupe de cauze de corupție cu ofițeri de poliție judiciară cu 9 kile de pălincă sau 10 kile de cârnați, și să ne specializăm în zona asta, atunci asta vom avea. În momentul de față noi audităm activitatea DNA și vă spun că noi trebuie să ne întoarcem la o componentă esențială a activității, și asta înseamnă investigarea cazurilor de mare corupție”, a spus Voineag la Pro TV. El a apreciat că ar trebui ca fiecare procuror din DNA să ancheteze măcar un caz de mare corupție. Citește și: EXCLUSIV Statul român deține 1.310 companii, cu CA-uri cu peste șapte persoane, directori ce câștigă în medie 25.000 lei/lună și au câte doi consilieri. Cu cât se vor reduce aceste cheltuieli „Să ne asumăm ca măcar un dosar de calibru, per procuror, pe care noi trebuie să îl avem anual. Nu e o chestiune complicată (...) Un dosar de impact, cu ceea ce numim noi “marea corupție”. Dosare pe care DNA le-a instrumentat de-a lungul multor ani, și pe care s-a simțit o scădere de turație. Și procurorii trebuie să înțeleagă că în afară de statut, de beneficiile pe care le avem, și noi trebuie să livrăm ceva. E o chestiune foarte simplă. Trebuie să-și asume, să aibă curaj, suntem într-o altă paradigmă, nu suntem asediați de nimeni, toată lumea are așteptări de la noi”, a declarat șeful DNA.

Rafila, îngrijorat că medicii ar putea fi puși la plată: „Nu trebuie o lege a malpraxisului care să înrobească medicii din punct de vedere financiar”
Eveniment

Rafila, îngrijorat că medicii ar putea fi puși la plată: „Nu trebuie o lege a malpraxisului care să înrobească medicii din punct de vedere financiar”

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, este îngrijorat că medicii ar putea fi puși la plată: „Nu trebuie să avem o lege a malpraxisului care să pună în funcţiune un mecanism care să înrobească medicii din punct de vedere financiar”. Citește și: EXCLUSIV Cheltuielile uriașe ale statului român cu telefonia mobilă. Ce economii se vor face prin impunerea unor plafoane la achiziția de telefoane și abonamente În plus, Rafila a declarat că ar fi nevoie de o „dezincriminare în anumite limite” a activității medicale”. Rafila, îngrijorat că medicii ar putea fi puși la plată „În spaţiul public circulă tot felul de informaţii legate de malpraxis şi de faptul că se încearcă dezincriminarea activităţii medicale. Suntem perfect de acord. Ministerul Sănătăţii, din păcate, nu a primit din partea Colegiului Medicilor din România niciun fel de document oficial. Am avut o discuţie preliminară în urmă cu mult timp cu domnul profesor Coriu (prof. dr. Daniel Coriu, preşedintele Colegiului Medicilor din România - n.red.), sprijinim orice fel de iniţiativă legislativă, care însă trebuie să respecte două lucruri: trebuie să respecte independenţa profesională a medicilor, pe de o parte, şi să încurajeze activitatea medicală şi să descurajeze medicina defensivă, cu precizarea că această dezincriminare are anumite limite, pentru că o acţiune penală a unei persoane fizice nu poate fi împiedicată de nicio lege, pentru că este anticonstituţional, deci trebuie să înţelegem lucrul ăsta", a afirmat duminică ministrul Sănătății la o conferinţă de presă. El a menţionat că o lege a malpraxisului nu trebuie să ducă la "înrobirea" medicilor din punct de vedere financiar. Citește și: EXCLUSIV Statul român deține 1.310 companii, cu CA-uri cu peste șapte persoane, directori ce câștigă în medie 25.000 lei/lună și au câte doi consilieri. Cu cât se vor reduce aceste cheltuieli „Şi al doilea lucru care cred că este extrem de important şi aş vrea ca toată lumea, mai ales colegii medici, să îl reţină: nu trebuie să avem o lege a malpraxisului care să pună în funcţiune un mecanism care să înrobească medicii din punct de vedere financiar. Nu trebuie să ajungem în situaţia în care medicii să trebuiască să plătească sume mari de bani după un an, doi ani de funcţionare a unei astfel de legi, încât ei să îşi poată dobândi dreptul de liberă practică. Dreptul de liberă practică al unui medic este sfânt, nu trebuie condiţionat de plata unor sume mari către societăţile de asigurări", a adăugat ministrul.

EXCLUSIV Statul român deține 1.310 companii, cu CA-uri cu peste șapte persoane, directori ce câștigă în medie 25.000 lei/lună și au câte doi consilieri. Cu cât se vor reduce aceste cheltuieli
Economie

EXCLUSIV Statul român deține 1.310 companii, cu CA-uri cu peste șapte persoane, directori ce câștigă în medie 25.000 lei/lună și au câte doi consilieri. Cu cât se vor reduce aceste cheltuieli

Statul român deține 1.310 companii, cu CA-uri cu peste șapte persoane, directori care câștigă în medie 25.000 lei/lună și au câte doi consilieri, arată un document consultat de DeFapt.ro. Citește și: EXCLUSIV Cheltuielile uriașe ale statului român cu telefonia mobilă. Ce economii se vor face prin impunerea unor plafoane la achiziția de telefoane și abonamente Prin proiectul de lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României, pentru care Guvernul și-a asumat răspunederea, se estimează că cheltuielile acestor companii se vor reduce cu peste 1,3 miliarde de lei. Statul român deține 1.310 companii Documentul arată că statul deține 171 de companii la nivel central și 1.139 de companii locale. Directorii și directorii adjuncți au câte doi consilieri, care câștigă în medie, brut, lunar, 7.000 de lei. În CA-urile acestor companii sunt peste șapte persoane, care primesc circa 3.000 lei/lună. Directorii generali beneficiază de indemnizații de 25.000 lei/lună, brut - componenta fixă - dar au și o componentă variabilă, în funcție de rezultate. Prin proiectul de lege privind „unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României”, se va reduce numărul de membri ai consiliilor de administrație, se va înjumătăți numărul de consilieri ai directorilor și se vor plafona salariile tuturor celor cu funcții de conducere din aceste companii. Citește și: EXCLUSIV Acuzat de premier că-l șantajează pentru a nu scoate jocurile de noroc în afara localităților, consultantul Sorin Constantinescu răspunde: Ciolacu vrea bani pentru campania electorală De exemplu, prin limitarea salariilor de bază ale personalului cu funcții de conducere/execuție din companiile de stat/locale la nivelul a 80% din componenta fixă a indemnizației/salariului brut lunar a conducerii executive, Executivul estimează economii de puțin sub un miliard de lei, începând cu 2024.

Bucurie pentru George Simion: în Slovacia, alegerile au fost câștigate de un partid pro-rus, populist. Însă nu se știe cu cine se va alia ca să poată forma un guvern
Internațional

Bucurie pentru George Simion: în Slovacia, alegerile au fost câștigate de un partid pro-rus, populist. Însă nu se știe cu cine se va alia ca să poată forma un guvern

Bucurie pentru George Simion: în Slovacia, alegerile au fost câștigate de un partid pro-rus, populist, SMER-SD, al fostului premier Robert Fico. Formațiunea acestuia se opune susținerii Ucrainei. Până acum, Slovacia a fost un aliat loial al Kievului, furnizând rachete sol-aer și elicoptere și chiar donând întreaga sa flotă de avioane de luptă MiG-29 scoase din uz. Citește și: EXCLUSIV Cheltuielile uriașe ale statului român cu telefonia mobilă. Ce economii se vor face prin impunerea unor plafoane la achiziția de telefoane și abonamente SMER a depășit toate așteptările prefigurate de sondajele de opinie, precum și datele din exit poll-urile de sâmbătă seara. În Slovacia, alegerile au fost câștigate de un partid pro-rus „Fostul premier de stânga al Slovaciei, Robert Fico, l-a învins pe rivalul său progresist în alegerile parlamentare, după ce a făcut campanie pentru a pune capăt ajutorului militar acordat Ucrainei, dar va trebui să găsească aliați pentru a forma următorul guvern (...) Partidul SMER-SSD al lui Fico conducea cu 23,37% din voturi după numărarea a 98% din voturi. Partidul liberal Slovacia Progresistă (PS) îl urmează cu 16,86%, iar partidul HLAS (Vocea), care ar putea deveni placa turnantă pentru formarea următorului guvern, este al treilea, cu 15,03%”, arată Reuters. „Fico a profitat de nemulțumirea față de o coaliție de centru-dreapta divizată de certuri, al cărei guvern s-a prăbușit anul trecut, declanșând alegerile cu șase luni mai devreme. În campanie, el a subliniat îngrijorarea față de creșterea numărului de imigranți care trec prin Slovacia spre Europa de Vest. Punctele de vedere ale lui Fico reflectă sentimentele în mod tradițional calde față de Rusia în rândul multor slovaci, care s-au consolidat pe rețelele de socializare, de la începutul războiului din Ucraina. Citește și: EXCLUSIV Afacerea lui Pescobar, care a dat țeapă ANAF, a primit ajutor de stat: credite garantate 90% de Finanțe. Firma controlată de Pescobar plătește leasing la Ferrari, Lamborghini și BMW X6 De asemenea, el s-a angajat să pună capăt livrărilor militare către Ucraina și să se străduiască să poarte discuții de pace - o linie apropiată de cea a liderului Ungariei, Viktor Orban, dar respinsă de Ucraina și aliații săi, care spun că acest lucru nu ar face decât să încurajeze Rusia”, explică agenția de presă.

EXCLUSIV Cheltuielile uriașe ale statului român cu telefonia mobilă. Ce economii se vor face prin impunerea unor plafoane la achiziția de telefoane și abonamente
Eveniment

EXCLUSIV Cheltuielile uriașe ale statului român cu telefonia mobilă. Ce economii se vor face prin impunerea unor plafoane la achiziția de telefoane și abonamente

Cheltuielile uriașe ale statului român cu telefonia mobilă: potrivit unor informații oficiale, anual, în sectorul bugetar se cumpărau 50.000 de aparate, costul mediu fiind de 1.000 de lei. Valoarea medie a unui abonament este de 100 de lei. DeFapt.ro a scris, acum o săptămână, că Autoritatea Aeronautică Civilă s-a năpustit să-și cumpre telefoane iPhone 15 exact în ziua în care acest ultim model al companiei Apple apărea pe piață. Ulterior, autoritatea a renunțat la achiziție. Citește și: Performanță: prima instituție de stat care s-a năpustit să-și ia iPhone 15 în ziua în care a apărut pe piață este în subordinea lui Grindeanu Cheltuielile uriașe ale statului român cu telefonia mobilă Proiectul de lege privind „unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung”, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea, prevede că nu se vor putea cumpăra telefoane mai scumpe de 500 de lei. Plafonul pentru un abonament al unui bugetar va fi de 35 de lei. Potrivit unor surse politice, în varianta inițială a proiectului, PSD eliminase aproape complet prevederile privind reducerea cheltuielilor statului, iar creșterile de taxe și impozite avea un impact cu 50% mai mare decât cel din varianta finală. Măsura nu se aplică structurilor și unităților din instituţiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională care desfăşoară activităţi operative, pentru activitățile specifice instituțiilor cu atribuții în domeniul afacerilor externe, precum şi serviciilor de salvare şi situaţii de urgenţă. Documentul consultat de DeFapt.ro arată că sunt circa 160.000 de abonamente de telefonie mobilă în sectorul bugetar, unde se aplică prevederile privind plafonarea acestui tip de cheltuieli, iar economiile vor fi de circa 37 de milioane de lei pe an. Citește și: EXCLUSIV Afacerea lui Pescobar, care a dat țeapă ANAF, a primit ajutor de stat: credite garantate 90% de Finanțe. Firma controlată de Pescobar plătește leasing la Ferrari, Lamborghini și BMW X6 În 2022, Lumea politică relata că, în 2015, într-o deplasare în SUA, Sorin Grindeanu a vorbit la telefon de 300 de euro pe zi. Inspectorii Curții de Conturi sunt cei care au constatat că roamnig-ul a costat 11.961,08 lei (2600 euro). Deplasarea a durat nouă zile și nu se știe ce obiective a avut Grindeanu, pe atunci ministru al Comunicațiilor, în acea plimbare externă. El a achitat însă banii și penalitățile, ca să nu se ajungă la executare, pe data de 17 februarie 2020, după ce ministerul Transporturilor - care, la acel moment, gestiona și Comunicațiile - l-a dat în judecată.

Kelemen Hunor, întrebat dacă o vede pe Kovesi candidat la prezidenţiale: Da. Sunt foarte mulţi care o măsoară în sondajele de opinie şi nu stă rău
Eveniment

Kelemen Hunor, întrebat dacă o vede pe Kovesi candidat la prezidenţiale: Da. Sunt foarte mulţi care o măsoară în sondajele de opinie şi nu stă rău

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a fost întrebat, la Prima TV, dacă o vede pe Kovesi candidat la prezidenţiale și a spus că „sunt foarte mulţi care o măsoară în sondajele de opinie şi nu stă rău”. În ceea ce privește candidatura liderului PNL Nicolae Ciucă, președintele UDMR a părut mai degrabă sceptic: „Cu ce şanse asta este o altă discuţie”. Citește și: Judecătorii de la Cluj, deciși să nu-l lase pe Cherecheș să scape cu fuga: primarul din Baia Mare, pus sub control judiciar. Magistrații accelerează procesul, ca să evite prescrierea Kovesi nu stă rău „Da. Anul acesta poate să spună «Nu!», anul viitor în mai-iunie poate să spună «Da!». O cred pe Kovesi când spune «Nu!». În acel moment cred că a fost sinceră. Dar haideţi să vedem ce se va întâmpla anul viitor în mai-iunie, imediat după alegerile europarlamentare. În acest moment, eu nu văd în România nicio personalitate care să reziste un an de zile în funcţia de candidat. Nu suntem în America. Sunt foarte mulţi care o măsoară pe doamna Kovesi în sondajele de opinie şi nu stă rău”, a spus Kelemen Hunor, la Prima TV, citat de news.ro. Liderul UDMR susţine că USR poate ajunge în finala prezidenţială din 2024, cu două condiţii. „Da, dacă au un candidat foarte bun şi dacă scot un rezultat bun la europarlamentare şi la locale”, a spus Hunor. Întrebat dacă Elena Lasconi ar putea fi un candidat bun pentru USR la prezidenţiale, Kelemen Hunor a răspuns: ”Nu o cunosc pe doamna Lasconi. Am înţeles că este o persoană foarte performantă într-un municipiu, dar mai mult nu ştiu. Ar fi extrem de superficial să-mi dau cu părerea”. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, bogat pe credit: Ferrari Roma, Lamborghini Urus și BMW X6, în leasing pe firma la care e angajat pe salariul minim pe economie și care administrează „Taverna Racilor” Ciolacu „trebuie să fie candidatul PSD” Preşedintele UDMR a susţinut că Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO, nu prea are şanse la alegerile prezidenţiale fără un partid în spate şi nu crede că PSD l-ar putea susţine pe acesta. "De ce să-l susţină (n.r. PSD)? (...) Normal, el (n.r. Marcel Ciolacu) trebuie să fie candidatul PSD pentru că este preşedintele partidului. Nu ştiu dacă-şi doreşte. Nu sunt foarte convins că Marcel Ciolacu îşi doreşte să fie candidat la prezidenţiale", a afirmat preşedintele UDMR. Kelemen Hunor a spus şi că Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, poate să fie candidat la prezidenţiale. "Cu ce şanse asta este o altă discuţie. (...) E greu să vezi în acest moment pe pesedişti că se mobilizează pentru domnul Ciucă. Nimic nu exclud în politică, dar ei nu nu s-au mobilizat nici pentru Ponta, nici pentru Geoană", a adăugat el. Liderul UDMR a afirmat că matematic PSD va fi în turul doi al alegerilor prezidenţiale. "Este foarte devreme să spunem cine va intra (n.r. în finala alegerilor prezidenţiale). Nu ştim cine vor fi candidaţii. Până acum ştim de Simion (n.r George), în rest nu ştim. Nu a fost anunţat niciun candidat care ar avea într-adevăr şansa să intre în turul doi. Dacă mergem pe matematică PSD va fi în turul doi. Dacă merg cu un singur candidat cu PNL vor fi în turul doi. Cu cine? Asta este o întrebare bună", a spus spus Kelemen Hunor. Ce șanse ar avea USR El a susţinut şi că USR ar putea ajunge în finala prezidenţială din 2024 cu două condiţii. "Dacă au un candidat foarte bun şi dacă scot un rezultat bun la europarlamentare şi la locale", a spus Kelemen Hunor. Preşedintele UDMR se aşteaptă la candidaţi-surpriză care să intre pe ultima sută de metri în cursa pentru alegerile prezidenţiale. El a reiterat că nu mai are ambiţia de a fi candidat la prezidenţiale. Despre posibilitatea candidaturii pe liste comune a PSD şi PNL la alegerile de anul viitor, liderul UDMR consideră că "lista comună va da un rezultat mai slab decât liste separate şi adunate apoi într-o coaliţie".

Legea ar permite Consiliului Județean Bihor să aibă 626 de angajați. Bolojan a păstrat doar 340
Politică

Legea ar permite Consiliului Județean Bihor să aibă 626 de angajați. Bolojan a păstrat doar 340

Legea ar permite Consiliului Județean (CJ) Bihor să aibă 626 de angajați, dar președintele acestei insituții, Ilie Bolojan, a păstrat doar 340. Precizarea a venit chiar de la președintele CJ Bihor, care a explicat ce efecte va avea proiectul de lege pentru care guvernul Ciolacu și-a asumat răspunderea, dacă va trece de Curtea Constituțională. Citește și: Judecătorii de la Cluj, deciși să nu-l lase pe Cherecheș să scape cu fuga: primarul din Baia Mare, pus sub control judiciar. Magistrații accelerează procesul, ca să evite prescrierea Bolojan le-a spus, ieri, consilierilor județeni, că pachetul Ciolacu nu va impune multe schimbări în structura de personal a consiliului. Bolojan a păstrat doar 340 „În prezent Consiliul Județean Bihor are 87 posturi ocupate, cu tot cu conducere, din care patru funcții de șef de birou se vor desființa. Mai avem, de asemenea, 10 posturi de execuție vacante și cinci temporar vacante. Din cele patru funcții de șef de birou, două vor fi efectiv desființate, iar celelalte două, de la Direcția Tehnică, se vor transforma în funcții de șef de serviciu, având în vedere încărcarea foarte mare cu lucrul la Direcția Tehnică și necesitatea de a fi persoane care să răspundă și să gestioneze proiectele de sute de milioane de euro”, a explicat președintele CJ Bihor, citat de Bihoreanul. Pe de altă parte, Bolojan a mai precizat că, potrivit legii, CJ Bihor și instituțiile subordonate ar putea avea, raportat la numărul de locuitori ai județului, 626 posturi, însă în prezent sunt doar 340, „deci acest lucru (n.r. – noua legislație pentru reducerea posturilor) nu ne va afecta”. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, bogat pe credit: Ferrari Roma, Lamborghini Urus și BMW X6, în leasing pe firma la care e angajat pe salariul minim pe economie și care administrează „Taverna Racilor” „La Consiliul Județean Bihor am concediat la începutul mandatului 50% din colegi, pentru că nu avea de lucru, nu discut de calitatea oamenilor. Nu aveau de lucru. Ce s-a constatat? Noi ne derulăm proiectele fără probleme, chiar am crescut numărul lor, și nu s-a prăbușit CJ Bihor care are în acest moment 89 de angajați. Economiile au fost de 6 milioane de euro pe an. Gândiți-vă că astfel de ecnomii se pot face și în alte locuri”, relata, în aprilie, președintele CJ Bihor.

Judecătorii de la Cluj, deciși să nu-l lase pe Cherecheș să scape cu fuga: primarul din Baia Mare, pus sub control judiciar. Magistrații accelerează procesul, ca să evite prescrierea
Eveniment

Judecătorii de la Cluj, deciși să nu-l lase pe Cherecheș să scape cu fuga: primarul din Baia Mare, pus sub control judiciar. Magistrații accelerează procesul, ca să evite prescrierea

Judecătorii de la Curtea de Apel Cluj par a fi deciși să nu-l lase pe Cătălin Cherecheș să scape cu fuga: primarul din Baia Mare a fost pus, ieri, sub control judiciar, așa că va trebui să se prezinte periodic la poliție. El nu are nici dreptul de a părăsi țara. Citește și: Cum a reușit o mână de militari ucraineni pe jet ski-uri să lovească Crimeea, prima oară după 2014, și să se bată ore întregi cu forțele rusești, inclusiv aviația În plus, magistrații accelerează procesul, ca să evite prescrierea, care ar avea loc în 210 zile. Primarul din Baia Mare, pus sub control judiciar În acest dosar, Cherecheș a fost condamnat, în primă instanță, la cinci ani de închisoare cu executare. Citește și: Primarul Cherecheș din Baia Mare, disperat: internat la urgențe ca să amâne procesul, dar judecătorii nu-l cred. Miracolul fișei medicale care a ajuns de la Baia-Mare la Cluj în timp record „Curtea de Apel Cluj a amânat, vineri, procesul primarului din Baia Mare, Cătălin Cherecheș, pentru data de 19 octombrie, la ora 10.00, pentru a-i da posibilitatea avocatului din oficiu să studieze dosarul. Magistrații au mai decis plasarea lui Cherecheș sub control judiciar pe 60 de zile, pentru a preîntâmpina sustragerea acestuia de la judecată sau de la o eventuală pedeapsă cu închisoarea, care ar fi definitivă. Cherecheș s-a prezentat, vineri, la Curtea de Apel Cluj având un avocat din oficiu și un avocat ales, pe Stanca Gidro, fost decan al Baroului Cluj, care au solicitat acordarea unui termen pentru studierea dosarului. Procurorul de ședință l-a acuzat pe Cherecheș că urmărește prin diverse tertipuri amânarea cauzei și prelungirea procesului până în aprilie 2024 când fapta de luare de mită se prescrie”, relatează Cluj 24. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, țepar cu acte în regulă: o firmă de leasing i-a pus sechestru pe o mașină neplătită. Și ANAF a pus sechestru pe un autoturism al firmei de la „Taverna Racilor” Data de 19 octombrie a fost stabilită pentru următoarea înfățișare pentru că, pe 17 octombrie, la Înalta Curte de Casație și Justiție se va judeca cererea lui Cherecheș de strămutare a procesului. Primarul municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheș, s-a căsătorit la 3 septembrie cu creatoarea de modă Tabita Gliga. Ceremonia a fost organizată pe Câmpia Tineretului, un loc public emblematic pentru oraș, și transmisă LIVE pe pagina de Facebook a primăriei.

Cum a reușit o mână de militari ucraineni pe jet ski-uri să lovească Crimeea, prima oară după 2014, și să se bată ore întregi cu forțele rusești, inclusiv aviația
Internațional

Cum a reușit o mână de militari ucraineni pe jet ski-uri să lovească Crimeea, prima oară după 2014, și să se bată ore întregi cu forțele rusești, inclusiv aviația

The Times relatează, în ediția de azi, cum a reușit o mână de militari ucraineni pe jet ski-uri să lovească Crimeea, prima oară după 2014, și să se bată ore întregi cu forțele rusești, inclusiv aviația. Publicația britanică arată că ucrainenii au fost instruiți de trupele speciale britanice, dar chiar și acestea au fost mefiente că un atac pe jet ski-uri, la aproape 200 de kilometri distanță, va reuși. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, țepar cu acte în regulă: o firmă de leasing i-a pus sechestru pe o mașină neplătită. Și ANAF a pus sechestru pe un autoturism al firmei de la „Taverna Racilor” Însă, potrivit The Times, toți militarii s-au întors acasă, deși, după atac, au fost căutați ore întregi de aviația rusă. Atacul, relatat abia acum, a avut loc pe 24 august, ziua independenței Ucrainei. Foto: Twitter Cum a reușit o mână de militari ucraineni pe jet ski-uri să lovească Crimeea „Zece jet ski-uri se strecurau spre coastă în întuneric, motoarele lor abia se auzeau peste zgomotul valurilor. Fiecare dintre ele transporta câte doi oameni-broască ucraineni, invizibili pe cerul nopții. Rușii nu i-au văzut niciodată venind. Strecurându-se pe țărm în Crimeea, soldații și-au pregătit puștile, explozibilii și armele antitanc. Parcurseseră deja 125 de mile pe mare de la cel mai apropiat teritoriu controlat de ucraineni și trebuiau să se întoarcă încă 140 de mile în viteză. Ei au fost primele trupe ucrainene care au pus piciorul în peninsula Crimeea în aproape un deceniu. Cu două săptămâni înainte, planificatorii număraseră și cântăriseră fiecare gram de echipament, reducând încărcătura ori de câte ori era posibil (…) Douăzeci de oameni trebuiau să traverseze Marea Neagră fără a fi detectați, să se infiltreze într-o bază militară rusă, să lupte cu inamicul, apoi să facă o lungă călătorie de întoarcere, posibil urmăriți de avioane și de flota președintelui Putin din Marea Neagră. În timp ce Levan și oamenii săi se îndreptau spre interior, spre baza rusă, în liniște pentru a evita contactul cu inamicul, focuri de mitralieră grea au răsunat în noapte (...) Cinci nave de sprijin ucrainene se deplasau de-a lungul coastei, atacând pozițiile rusești cu gloanțe și rachete pentru a atrage atenția asupra lor”, relatează The Times. Citește și: STENOGRAME Planul mamei șoferului drogat ucigaș: „O să pleci vreun an de zile din România cu siguranță, oriunde”. Deocamdată, și mama a fost arestată, pentru șantaj Urmăriți de marina rusă Bătălia de pe coasta Crimeei a durat zeci de minute, până când, folosind armament antitanc, ucrainenii au reușit să distrugă o stație rusească de bruiaj, care făcea inoperabil GPS-ul marinei ucrainene. Însă, la plecare, au început să fie urmăriți de avioane și nave rapide rusești. "I really wanted to live": the story of a special forces officer of the Defense Intelligence of Ukraine who fell out of a boat and swam for 14 hours in the open sea. In mid-August, a fighter with the call sign "Konan" from the Artan battalion of the Defense Intelligence of… pic.twitter.com/Nw7l3E0Djn— Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) September 28, 2023 „În timp ce rușii pregăteau interceptarea, au dat peste nava de evacuare a ucrainenilor. Și-au schimbat obiectivul, vizând-o pe aceasta și ignorând jet ski-urile care se întorceau în largul mării. Nava de evacuare ucraineană, forțată să fugă, i-a lăsat pe militarii de pe jet ski-uri să-și croiască singuri drumul spre casă”, mai arată publicația britanică. Alte nave ucrainene de sprijin au început să tragă asupra avioanelor de căutare, pentru a permite trupelor de comando să se retragă. Foto: Twitter Ore întregi, aviația militară rusă s-a învârtit deasupra celor de pe jet ski-uri, dar, la final, întreaga echipă a ajuns acasă. La o oră după întoarcere, o furtună violentă a izbucnit în Marea Neagră.

Guvernul Ciolacu a dat, totuși, o lovitură Pilonului II: angajații din IT vor contribui doar dacă vor la fondurile de pensii private
Eveniment

Guvernul Ciolacu a dat, totuși, o lovitură Pilonului II: angajații din IT vor contribui doar dacă vor la fondurile de pensii private

Guvernul Ciolacu a dat, totuși, o lovitură Pilonului II: angajații din IT vor contribui doar dacă vor la fondurile de pensii private. Printr-o prevedere din proiectul de lege pentru care Executivul și-a asumat răspunderea, angajații din IT își vor putea păstra cota de 3,5% pe care alți salariați o dirijează către fondurile de pensii administrate privat. Citește și: Andrei Caramitru a ajuns vârful de lance al propagandei PSD, după ce l-a preamărit pe Ciolacu. Fostul consilier al lui Barna, azi, dușmanul cel mai dur al lui Nicușor Dan Guvernul Ciolacu a dat o lovitură Pilonului II O prevedere asemănătoare exista deja pentru salariații din construcții și agricultură. „Prin excepție de la prevederile alin. (1) și (2) persoanele fizice prevăzute la art. 60 pct. 2 pot opta pentru plata contribuției datorată la fondul de pensii administrat privat. (4) Opţiunea se depune în scris, la angajator, acesta reţinând contribuţia aferentă potrivit prevederilor legale, începând cu veniturile lunii următoare celei în care s-a înregistrat opțiunea”, se arată în proiectul Guvernului, la pagina 14, articolul 138. În IT sunt în acest moment circa 200.000 de angajaţi cu un salariu mediu brut pe lună de 16.500 de lei. Astfel, practic, dacă toţi angajaţii ar opta să nu mai contribuie la Pilonul II, 124 mil. lei nu s-ar mai duce lunar la Pilonul II de pensii, explică Ziarul Financiar. Citește și: EXCLUSIV În timp ce Guvernul crește taxele și taie cheltuieli, judecătorii își măresc salariile, retroactiv. Statul va fi pus să plătească și dobânzi penalizatoare „Un cadou otrăvit” Reacţia Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România(APAPR): „În prezent, aproape 750.000 de salariaţi sunt efectiv «scoşi» din Pilonul II cu contribuţiile până în 2028: construcţiile, agricultura, industria alimentară. Din păcate, lor li se vor alătura circa 200.000 de salariaţi din IT&C, însă ceea ce pare a fi o «facilitate fiscală» este, în realitate, un cadou otrăvit. De fapt, aceşti aproape un milion de salariaţi români pot fi siguri că vor avea pensii garantat mai mici decât restul salariaţilor, deoarece contribuţia de 3,75% din salariul brut aferentă Pilonului II nu se mai acumulează nici la Pilonul II sub formă de bani reali investiţi, nici în sistemul public de pensii, sub formă de puncte de pensie. În realitate, deci, Guvernul nu acordă «facilităţi fiscale» pentru aceşti aproape un milion de salariaţi, ci, de fapt, taie un milion de pensii viitoare, în schimbul unui câştig derizoriu la salariul net astăzi. Din fericire, însă, legislaţia prevede dreptul individual al fiecărui salariat din aceste domenii să depună o cerere la angajator pentru ca acesta să continue să îi reţină şi să vireze cota de contribuţie aferentă Pilonului II. Această cerere este suficientă pentru ca banii lor să continue să fie investiţi în Pilonul II, un sistem cu rezultate investiţionale excelente până acum.”

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră