marți 29 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Mircea Marian

8437 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Politică

Încă un lider PSD săltat de DNA: primarul din Mioveni, Ion Georgescu, cerea șpagă la angajare la spitalul local, unde manager este iubitul fiicei sale. Primarul, aliat al ministrului Muncii

Încă un lider PSD a fost săltat, în această seară, de DNA: primarul din Mioveni, Ion Georgescu, cerea șpagă la angajare la spitalul local, unde manager este iubitul fiicei sale. Însă DNA l-a prins într-un moment neobișnuit: Georgescu restituia 10.000 de euro, avansul primit, pentru că nu reușise să rezolve angajarea la spital. „Ion Georgescu a dovedit că este trup și suflet pentru orașul Mioveni și a dat dovadă de responsabilitate maximă”, spunea, în 2020, Simona Bucura Oprescu, actualul ministru PSD al Muncii. Ion Georgescu și Bucura Oprescu În aprilie 2021, Georgescu scria pe Facebook: „Astăzi este o zi specială pentru doamna deputat Simona Bucura Oprescu, unul dintre cei mai sinceri și activi susținători ai comunității noastre! Parlamentar la al treilea mandat, Simona Bucura Oprescu este un produs autentic al școlii PSD Argeș. A fost cel mai tânăr consilier județean din Argeș, prima femeie vicepreședinte al CJ Argeș și prima femeie deputat din județ”. Ministrul Bucura Oprescu alături de primarul șpăgar Georgescu într-o vizită externă Primarul din Mioveni, Ion Georgescu, cerea șpagă la angajare Miercuri seara au loc percheziții la domiciliul edilului, după ce procurorii DNA au organizat o operațiune de tip flagrant, după ce au primit informații potrivit cărora primarul se întâlnește cu o persoană căreia i-a promis angajarea în spitalul din localitate, contra sumei de 30.000 de euro, arată Digi 24. Operațiunea de tip flagrant a fost efectuată în timp ce edilul returna suma de 10.000 de euro pentru că nu a reușit să asigure angajarea. Primarul va fi dus la sediul DNA pentru audieri. Ion Georgescu este primar în Mioveni din 2006. Anterior a fost timp de 6 ani viceprimar. A mai lucrat în cadrul Dacia, unde a fost șef la depozitul cantinei. Ion Georgescu este membru PSD din 1998. Publicația Curentul, dar și alte site-uri de știri locale, au arătat, în 2020 că Georgescu „l-a pus pe tânărul concubin al fiicei manager la cel mai nou spital de stat din România”. „Numirea a fost făcută pe 14 iunie 2021 și, responsabil, proaspătul manager a plecat cu fiica primarului în concediu la mare de unde cititori indignați ne-au trimis fotografii (...) Ca și proaspătul său concubin, Mădălina a ajuns consilier parlamentar pe filiera lui tati, în ianuarie anul acesta”, scrie Curentul. „Evenimentul săptămânii la Mioveni, județul Argeș, a fost inaugurarea celei de-a 29-a filiale locale a Camerei de Comerț și Industrie România – China, instituție pe care primarul Ion Georgescu o girează chiar cu propria sa familie, fiind condusă de nimeni alta decât de fiica acestuia, Mădălina Georgescu”, arătya, în martie 2023, Gazeta de Stâlpeni.

Încă un lider PSD săltat de DNA: primarul din Mioveni, Ion Georgescu, cerea șpagă la angajare la spitalul local, unde manager este iubitul fiicei sale. Primarul, aliat al ministrului Muncii
Controversata pensionară specială Viorica Costiniu cere „organelor abilitate” să ancheteze de unde a obținut DeFapt.ro documentul privind pretențiile salariale uriașe ale magistraților
Justiție

Controversata pensionară specială Viorica Costiniu cere „organelor abilitate” să ancheteze de unde a obținut DeFapt.ro documentul privind pretențiile salariale uriașe ale magistraților

Controversata pensionară specială Viorica Costiniu, fostă judecătoare și președinte de onoare al Asociației Magistraților din România cere „organelor abilitate” să ancheteze de unde a obținut DeFapt.ro documentul privind pretențiile salariale uriașe ale magistraților. Citește și: DOCUMENT Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță și asistență medicală extinsă Ea nu invocă numele site-ului DeFapt.ro, dar scrie că „un document confidențial al Ministerului Finanțelor apare în public” - referirea fiind clară la informațiile publicate luni seara de acest site. Într-un lung articol transmis Știri pe Surse ea lansează o serie de acuzații și teorii conspiraționiste, apreciind că „evident documentul, cu permisiune de sus, acesta a fost scurs de minister”. Costiniu cere „organelor abilitate” să ancheteze DeFapt.ro Soțul Viorică Costiniu, judecătorul Florin Costiniu, de la Înalta Curte de Casație și Justiție, a fost condamnat la trei ani de închisoare, cu suspendare, pentru fapte de corupție. Însă el a continuat să beneficieze de pensie specială, reiese dintr-o declarație de avere depusă de Viorica Costiniu în 2017. Judecătoarea Costiniu Foto: România Liberă „De-a lungul carierei, Costiniu a dat mai multe decizii care au stârnit controverse, cum ar fi refuzul de a-l aresta pe Puiu Popoviciu (2009) - cercetat în dosarul Ferma Băneasa, eliberarea din arest a lui Sorin Ovidiu Vîntu (2010) - cercetat pentru favorizarea lui Nicolae Popa sau eliberarea fostului primar al Capitalei, Sorin Oprescu (2015) - cercetat pentru corupție”, scria Ziare.com în 2018. Acum, ea își exprimă revolta pentru discuția legată de uriașele pretenții salariale ale magistraților, care riscă să ducă statul român la incapacitate de plată. Costiniu răspunde „atacului nevolnicilor” „Nimeni nu-și pune întrebarea cum un document confidențial al Ministerului Finanțelor apare în public și nicio reacție din partea acestui minister, nicio cercetare, nicio măsură, deși documentul sparge ecranele și ascute spiritele critice ale parerologilor din studiourile radio și TV. Evident documentul, cu permisiune de sus, acesta a fost scurs de minister. Organele abilitate să acționeze! De ce? Pentru că dacă un document confidențial a ieșit public și nu este nicio reacție din partea autorităților inseamnă că pe aceași cale sau și alte cai și alte documente confidențiale sunt scurse către public sau doar către unii din public. Și situația este și mai gravă!”, scrie Viorica Costiniu. Citește și: Avere uriașă a obscurului judecător Grădinaru, șeful CSM tovarăș cu Savonea. Co-autor la sentințe halucinante, precum condamnarea cu suspendare a unui prădător sexual „CSM are datoria să răspundă ferm, tenace împotriva asaltului nevolnicilor care cu tupeu vor să elimine Justiția din Statutul sau de Putere în stat, care ațâță opinia publică manipulată împotriva celor fără de care România nu prea și-ar mai justifică clamatul statut de stat de drept, de stat democratic”, mai cere ea.

Cine supraveghează industria „păcănelelor”: un mason din Constanța, cu CV-ul foarte bine ascuns. În 2013, era inspector la primăria din Poarta Albă
Eveniment

Cine supraveghează industria „păcănelelor”: un mason din Constanța, cu CV-ul foarte bine ascuns. În 2013, era inspector la primăria din Poarta Albă

Cine supraveghează industria „păcănelelor”: un mason din Constanța, Mihai-Silviu Pocora, cu CV-ul foarte bine ascuns. Pocora este, oficial, vicepreședinte al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), dar exercită, din 2022, atribuțiile de președinte. În anul fiscal 2022, el câștigase un salariu anual de puțin peste 102.000 lei, de la ONRN, adică circa 8.500 de lei pe lună. Jocurile de noroc, o sursă de distracție, nu de venit Potrivit platformei termene.ro, la Oficiul Național al Registrului Comerțului în România sunt înregistrate aproape 700 de firme care au ca obiect de activitate jocurile de noroc, acestea înregistrând aproximativ 22.000 de angajați. În 2021, conform datelor raportate la Agenția Națională de Administrare Fiscală, cifra de afaceri a respectivelor companii a depășit 2 miliarde de euro. Potrivit Pro TV, În România, funcționează peste 11.000 de agenții de pariuri sportive și 73.000 de aparate mecanice. Pariurile sportive sunt cea mai populară formă de jocuri de noroc online în România, reprezentând aproximativ 58% din piață. Cazinourile online dețin o cotă de piață de 36%, în timp ce pokerul atrage aproximativ 2% din jucătorii online. Există, de asemenea, un număr mai mic de jucători implicați în bingo și loterie, arată roportal.ro. Potrivit studiului "Percepţia românilor cu privire la jocurile de noroc", realizat de IRES, în octombrie 2022, la comanda Asociaţiei Organizatorilor de Sloturi - Romslot, Asociaţiei Organizatorilor de Jocuri de Noroc - Rombet şi a Patronatului Organizatorilor de Pariuri din România - Romanian Bookmakers, 1 din 5 români cu vârsta peste 18 ani a jucat în ultimul an un tip de joc de noroc. Gamblerii privesc activitatea de jocuri de noroc preponderent ca pe o sursă de distracţie (61%) şi doar 9% dintre ei o consideră o sursă de venit, iar 20% o combinaţie între venit şi distracţie. Cine supraveghează industria „păcănelelor” O biografie a lui Pocora, șeful ONJN, este de negăsit pe site-ul instituției pe care o conduce. În schimb, secretarul general, Teodor Godeanu, are biografie postată pe site-ul onjn.gov.ro. Din declarațiile de avere ale conducătorului ONJN se poate urmări parțial traseul profesional al lui Pocora, începând cu anul 2013, când era inspector principal la primăria Poarta Albă. Averea sa era consistentă pentru acele vremuri: avea un Audi și colectase bijuterii de 25.000 de euro și ceeasuri de 30.000 de euro. În plus, acordase împrumuturi de 235.000 de euro către diferite persoane. În declarația de avere din 2014, bijuteriile și ceasurile se topesc la o valoare totală de 40.000 de euro. La acel moment, Pocora declară și un salariu de 6.000 de lei, anual, de la Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA). Din 2016, el apare ca salariat la ONJN, iar împrumuturile de 235.000 de euro dispar din declarația sa de avere. În declarația de interese din 2022, când a fost promovat la șefia ONJN, apare faptul că Pocora este membru al organizației Ex oriente Lux, despre care presa scrie că ar fi o organizație masonică. În declarația de avere din 2023, Pocora spune că s-a împrumutat de la omul de afaceri româno-american cu suma de 140.000 de dolari.

Noi ciocniri Rareș Bogdan contra lui Marcel Boloș: „Marcele, nu ne mai considera pe toţi prosti şi neinformați!” - stenograme Antena 3
Eveniment

Noi ciocniri Rareș Bogdan contra lui Marcel Boloș: „Marcele, nu ne mai considera pe toţi prosti şi neinformați!” - stenograme Antena 3

Noi ciocniri Rareș Bogdan contra lui Marcel Boloș: „Marcele, nu ne mai considera pe toţi prosti şi neinformați!”, i-ar fi spus prim-vicepreședintele PNl ministrului de Finanțe. Rareș Bogdan a contrazis astfel afirmația lui Boloș că, de la 1 decembrie, se vor tăia fondurile UE, dacă deficitul bugetar nu este limitat. Citește și: DOCUMENT Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță și asistență medicală extinsă De altfel, și fostul comisar european Corina Crețu, acum europarlamentar, a spus că nu există riscul tăierii fondurilor UE destinate României, această măsură implicând o procedură extrem de complexă. „Nu-l dăm afară pe domnul Boloş (...) I-am spus lui Marcel Boloş să nu se comporte ca un contabil, să se comporte ca un liberal responsabil. El este un liberal, este român, ştie interesul national al României, cunoaşte relaţiile noastre cu Comisia, ce se poate negocia sau nu şi nu cred că metoda elicopterul în care îi afectăm pe toi şi facem un talmeş-balmeş este una sănătoasă”, afirma, în iulie, Rareş Bogdan la Prima News. Noi ciocniri Rareș Bogdan contra lui Marcel Boloș „Marcel Boloș: De trei zile nu dorm, speram ca luna septembrie să nu o închid pe deficit! Am un minus de 7,5 miliarde de lei la încasare pe luna septembrie. O să opresc toate plăţile până la finalul anului, pentru că o să ni se suspende fondurile europene de la 1 decembrie! Rareș Bogdan: Marcele, te rog frumos, nu suntem la televizor aici. Nu ne mai considera pe toţi prosti şi neinformați! E o întreagă procedură aici, supravegherea ar începe peste 9 luni, nu ne taie nimeni fondurile! Nicidecum nu se suspendă pe loc! Marcel Boloș: Eu îmi dau demisia atunci, să vină Rareș Bogdan ministru de Finanțe, dacă poate să negocieze mai bine la Bruxelles! Marcel Ciolacu: Vă rog, domnule Rareș Bogdan, că-l blocați pe domnul ministru, găsim soluții aici”, relatează Antena 3 discuția. Citește și: Averea uriașă a obscurului judecător Grădinaru, tovarăș cu Savonea și aflat la șefia CSM. Co-autor la sentințe halucinante, precum condamnarea cu suspendare a unui prădător sexual La 25 septembrie, Libertatea a publicat discuții din coaliția de guvernare în care țina criticilor PNL era tot Boloș: „Nicolae Ciucă: Predica ta financiară nu este înțeleasă de toată lumea. Mai bine taci! Marcel Boloș: Eu am fost de bună-credință! Nicolae Ciucă: Marcelino, nu mai fi!”.

FMI critică pachetul Ciolacu de măsuri fiscale și estimează un deficit uriaș, de 6%
Economie

FMI critică pachetul Ciolacu de măsuri fiscale și estimează un deficit uriaș, de 6%

FMI critică pachetul Ciolacu de măsuri fiscale și estimează un deficit uriaș, de 6%, pentru acest an. Într-o conferinţă de presă susţinută miercuri la Bucureşti, la finalul consultărilor în baza Articolului IV, şeful misiunii FMI pentru România, Kees Martijn, a precizat că pachetul fiscal adoptat recent de Guvern este un pas în direcţia potrivită, arătând însă că este nevoie şi de alte reforme. Citește și: DOCUMENT Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță și asistență medicală extinsă FMI critică pachetul Ciolacu de măsuri fiscale „Alte reforme în ceea ce priveşte taxele sunt necesare pentru a creşte veniturile, eficienţa şi corectitudinea. O creştere a veniturilor de peste 2% din PIB în afara celor aduse de pachetul fiscal recent va fi necesară în următorii doi ani", a afirmat FMI. Potrivit FMI, rata inflaţiei va scădea de la 7% la 4% la finalul anului 2024, însă rămâne peste ţinta Băncii Naţionale a României. „Pragul pentru microîntreprinderi trebuie să fie redus și mai mult, dar impozitul pe cifra de afaceri pentru companii mari și bănci afectează inechitabil companiile cu marje reduse. Sunt necesare reforme fiscale suplimentare pentru a crește veniturile, eficiența și echitatea. În următorii doi ani, va fi necesară o creștere a veniturilor de peste 2% din PIB, în plus față de câștigurile obținute în urma recentului pachet fiscal. În acest scop, măsurile-cheie care trebuie avute în vedere sunt: eliminarea scutirilor, privilegiilor și lacunelor rămase; continuarea raționalizării TVA; reforma impozitului pe proprietate și utilizarea politicii fiscale pentru a promova utilizarea eficientă a energiei și, în sens mai larg, pentru a favoriza tranziția către o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon. Îmbunătățirile în curs de desfășurare în domeniul administrării veniturilor, deși sunt necesare, nu oferă rezultate rapide sau previzibile și nu se poate conta pe ele pentru a realiza ajustarea fiscală necesară pe termen scurt”, relatează Profit propunerile FMI.

Olguța Vasilescu se laudă că a aprins, la Craiova, luminițele de Crăciun. Compunere școlărească pe FB: „Chiar Crăiasa Zăpezii, care este Alice cu alte haine și baghetă magică”
Politică

Olguța Vasilescu se laudă că a aprins, la Craiova, luminițele de Crăciun. Compunere școlărească pe FB: „Chiar Crăiasa Zăpezii, care este Alice cu alte haine și baghetă magică”

Primarul PSD Lia Olguța Vasilescu se laudă, pe Facebook, că a aprins deja, la Craiova, luminițele de Crăciun. Ea spune că a făcut acest pas întrucât are de montat, până la 17 martie, două milioane de beculețe. Presa a scris, în august, că Craiova a intrat în febra pregătirilor pentru Târgul de Crăciun, la 40 de grade Celsius. Căsuța lui Moș Crăciun a fost pregătită încă din luna mai. „Avem deja căsuța lui Moș Crăciun, pregătită pentru târgul din iarnă. Are 6 metri înălțime, un ceas supradimensionat, e funcțională și urmează să i se atașeze instalațiile de iluminat. Vrem să ne păstrăm pe podium în topul european”, scria Lia Olguța Vasilescu, în luna mai a acestui an. Citește și: Averea uriașă a obscurului judecător Grădinaru, tovarăș cu Savonea și aflat la șefia CSM. Co-autor la sentințe halucinante, precum condamnarea cu suspendare a unui prădător sexual Pentru a-și prezenta realizarea, ea a postat, pe Facebook, o adevărată compunere de școlar entuziasmat. Olguța Vasilescu se laudă că a aprins luminițele de Crăciun „În Piața Mihai Viteazul totul va fi ca în povestea Crăiasa Zăpezii: lumină rece, boltă cu nori si păsări, castel de vis, oglinda imensă și cioburi, patinoar, căsuțe în culorile zăpezii și chiar Crăiasa Zăpezii, care este Alice cu alte haine și baghetă magică”, a scris ea. Nu este clar la ce se referă Olguța Vasilescu atunci când scrie despre Crăiasa Zăpezii, „care este Alice cu alte haine și baghetă magică”. Ea mai relatează că: „Moș Crăciun va veni în Piața Buzești unde va fi o explozie de lumină caldă și ornamente cum nu s-au mai văzut niciodată în România. În premieră, barurile , restaurantele și hotelurile din zona centrală vor fi împodobite tot cu ornamente de lumină caldă, reprezentanții societăților dorind să dea o mână de ajutor autorităților. La teatru vor fi alte ornamente și cea mai mare roată din România”. Postarea ei a colectat doar laude - nu este clar dacă criticile au fost șterse sau nu. „Abia aștept să fim din nou cel mai vizitat oraș din România și votat cel mai frumos târg de Crăciun din Europa !”, îi transmite Alex Sezione. „Felicitări! Numai o femeie poate sa amenajeze și să gândească orice detaliu așa de frumos. Felicitări dna primar!”, îi scrie o asistentă medicală din oraș. Citește și: DOCUMENT Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță și asistență medicală extinsă „Foarte frumos. Felicitări tuturor Locul unu mondial ptr România”, afirmă o doamnă din Caracal.

Avere uriașă a obscurului judecător Grădinaru, șeful CSM, tovarăș cu Savonea. Co-autor la sentințe halucinante, precum condamnarea cu suspendare a unui prădător sexual
Justiție

Avere uriașă a obscurului judecător Grădinaru, șeful CSM, tovarăș cu Savonea. Co-autor la sentințe halucinante, precum condamnarea cu suspendare a unui prădător sexual

Averea uriașă a obscurului judecător Daniel Grădinaru, aflat la șefia CSM, și co-autor la sentințe halucinante, precum condamnarea cu suspendare a unui prădător sexual. Grădinaru este prezentat în presă ca fiind un amic al Liei Savonea, judecătoarea care a susținut asaltul regimului Dragnea asupra statului de drept. Citește și: DOCUMENT Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță și asistență medicală extinsă De altfel, Grădinaru este co-autor, alături chiar de Savonea, al sentinței prin care un bărbat de 41 de ani, care a agresat sexual o minoră de 13 ani, nepoata prădătorului, a fost condamnat la doar opt luni de închisoare cu suspendare. În sentință, Savonea și Grădinaru sugerează că minora are partea ei de vină, întrucât „nu a înțeles să inițieze vreun demers împotriva comportamentului avut de inculpat” și nu le-a spus părinților. Averea uriașă a obscurului judecător Grădinaru Grădinaru deține un adevărat palat în Chiajna, de 537 de metri pătrați, pe un teren de 700 metri pătrați. El are și un apartament de 73 mp în București. Familia Grădinaru - soția sa este și ea judecătoare la Înalta Curte de Casație și Justiție - are trei mașini, inclusiv un BMW. Președintele CSM este printre numeroșii magistrați care au dat statul în judecată și, surprinzător, au și câștigat: în declarația de avere din 2023, el precizează suma de 28.398 de lei obținuți din „drepturi salariale restante stabilite prin hotărâri judecătorești”. Interesant este saltul salarial făcut de Grădinaru între anul fiscal 2021 (din declarația de avere din 2022) și anul fiscal 2022 (din declarația de avere din 2023): în 2021 câștiga din „activitate juridică” la Înalta Curte de Casație și Justiție și la Curtea de Apel, doar circa 330.000 de lei, iar în 2022 a ajuns la 420.345 de lei din „venituri salariale și alte drepturi de natură salarială” de la ICCJ. Însă, în anul 2022, obscurul judecător Grădinaru a câștigat, de la statul român, prin diferite activități pe care le-ar fi prestat, ușor peste 100.000 de euro. Grădinaru are un doctorat, dar este neclar, din CV-ul său, dacă l-a obținut la Academia de Poliție, celebră prin numărul uriaș de doctorate care au fost identificate ca fiind plagiate, sau la universitatea privată, Titu Maiorescu. G4Media a scris că doctoratul prezintă elemente clare ale unui plagiat intenționat. A secretizat dosarul în care șefa ICCJ, Alina Corbu, scăpa de acuzațiile DNA Printre sentințele celebre date de președintele CSM se află: secretizarea dosarului în care Alina Corbu, președintele ICCJ, a fost achitată de acuzațiile DNA. Practic, publicul nu poate ști de ce foștii colegi ai lui Corbu au salvat-o. Condamnarea cu suspendare a unui prădător sexual - sentință în co-autorat cu Lia Savonea În dosarul Vîntu-FNI, „Savonea și Grădinaru au fost acuzați de către judecătorii, care le-au urmat în dosar și care au și dat sentințele grele în acest dosar, că au acordat termene lungi de judecată, astfel încât cea mai gravă infracțiune de care era acuzat Sorin Ovidiu Vântu, instigare la delapidare cu consecințe deosebit de grave, s-a prescris” - scria Newsweek România în mai 2022, care oferea și detalii dspre numeroasele tergiversări. „Despre noul președinte al CSM s-a scris că a încercat să stabilească, în 2018, completul de judecată în dosarul lui Liviu Dragnea. ÎCCJ l-a condamnat în mai 2019 pe fostul lider PSD la trei ani și jumătate de închisoare pentru dosarul privind angajările fictive de la Direcția pentru Protecția Copilului Teleorman”, scria Europa Libera Romania, în ianuarie 2023 „Grădinaru a mai făcut parte din completurile de judecată care i-au achitat pe mai mulți politicieni români, printre care Călin Popescu Tăriceanu, Sebastian Ghiță sau Ludovic Orban”, mai arăta Europa Liberă. Document G4Media Grădinaru crede că magistrații nu-s vinovați de starea României Marți, șeful CSM s-a făcut că nu știe mai nimic despre nota ministerului de Finanțe în care se arăta că statul ar putea intra în incapacitate de plată urmare a avalanșei de procese câștigate de magistrații care cer majorarea salariilor retroactiv. Citește și: Salariile impresionante câștigate de Alina Corbu, șefa ICCJ, în ultimii cinci ani, după ce a dat statul în judecată. Corbu, fiică de primar PSD, suspectă de plagiat, a câștigat și daune morale uriașe „Există calcule și sigur că rectificarea bugetară este un act devenit normal în România și se așteaptă rectificarea bugetară de către toate instituțiile publice. Această stare în care se află acum țara și care a impus luarea acestor măsuri fiscale nu este generată în niciun caz de plata drepturilor magistraților. Am văzut și termenul total nepotrivit de «jupuire» a bugetului de către magistrați”, a afirmat Grădinaru.

În Portugalia se poate: guvernul socialist de la Lisabona estimează că va încheia anul cu excedent bugetar, a doua oară în ultimii 50 de ani
Internațional

În Portugalia se poate: guvernul socialist de la Lisabona estimează că va încheia anul cu excedent bugetar, a doua oară în ultimii 50 de ani

În Portugalia se poate: guvernul socialist de la Lisabona estimează că va încheia anul cu excedent bugetar, a doua oară în ultimii 50 de ani. Citește și: O pesedistă calificată ca reporter la Antene conduce compania de servicii medicale a Complexului Energetic Oltenia. CA-ul companiei, bidon de sinecuri pentru PSD În România, guvernul condus de pesedistul Marcel Ciolacu speră să nu încheie anul 2023 cu un deficit mai mare de 5,5% - cu circa 25% mai mult decât se angajase în fața Uniunii Europene. Guvernul de la Lisabona va încheia anul cu excedent bugetar Guvernul de la Lisabona va încheia anul cu excedent bugetar, al doilea în aproape cinci decenii, faţă de un deficit echivalent cu 0,4% din PIB, previzionat în urmă cu două săptămâni, a anunţat premierul Antonio Costa, transmite Reuters. Executivul lucrează la finalizarea proiectului de buget pe 2024, care va fi trimis Parlamentului în 10 octombrie. Proiectul include noile ţinte bugetare pentru 2023 şi 2024. Anul trecut, Portugalia a raportat un deficit de 0,4% din PIB. „Anul acesta vom avea din nou excedent bugetar, chiar dacă am obţinut cu un miliard de euro mai puţin din impozitarea veniturilor persoanelor fizice şi am adoptat TVA zero la alimentele de primă necesitate”, a declarat Costa într-un interviu acordat postului de televiziune TVI. Înaintea pandemiei, în 2019, Portugalia înregistrase un uşor excedent, de 0,1% din PIB, primul în cei 45 de ani de istorie democratică a ţării. Institutul Naţional de Statistică raportase la Bruxelles, în urmă cu două săptămâni, că Portugalia îşi menţine estimarea privind un deficit de 0,4% din PIB în 2023, chiar dacă a înregistrat excedent în primele şapte luni ale anului. Costa a explicat că veniturile suplimentare de pe urma inflaţiei au fost extraordinare dar Portugalia trebuie să menţină o politică bugetară „prudentă” şi să continue reducerea datoriei ridicate, mai ales în actualul context al dobânzilor ridicate. Citește și: DOCUMENT Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță și asistență medicală extinsă Guvernul Portugaliei estimează că ponderea datoriei ca procent din PIB va scădea la 106,1% în 2023, de la 112,4% în 2022

Haos și dezastru lăsat în urmă de Ionel Arsene la spitalul județean Neamț: nenumărate proiecte abandonate, pacienții internați în condiții dezastruoase
Eveniment

Haos și dezastru lăsat în urmă de Ionel Arsene la spitalul județean Neamț: nenumărate proiecte abandonate, pacienții internați în condiții dezastruoase

Haos și dezastru lăsat în urmă de Ionel Arsene, fostul președinte PSD al Consiliului Județean, la Spitalul Județean de Urgență Piatra Neamț: nenumărate proiecte abandonate, pacienții internați în condiții dezastruoase. Acesta este spitalul unde, în noiembrie 2022, s-a produs o explozie și un incendiu care a ucis 15 oameni, arși de vii. Dar, până acum, procuratura nu a trimis pe nimeni în judecată. Citește și: O pesedistă calificată ca reporter la Antene conduce compania de servicii medicale a Complexului Energetic Oltenia. CA-ul companiei, bidon de sinecuri pentru PSD Spitalul este subordonat Consiliului Județean Neamț și, de facto, a fost controlat de baronul PSD Ionel Arsene, care la 10 martie 2023 a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Brașov la 6 ani și 8 luni de închisoare, dar a reușit să fugă în Italia. Managerul spitalului, Alexandru Filimon, a fost numit în ianuarie 2021, de către Ionel Arsene. Haos lăsat de Arsene la spitalul județean Neamț Haosul și dezastrul de la SJU Neamț au devenit publice după o scrisoare deschisă a managerului spitalului și amenda aplicată azi, de 60.000 de lei, pentru mizeria uriașă și supraaglomerare. Managerul spitalului, Alexandru Filimon, i-a scris, luni, prefectului, arătând dezastrul de la secția de oncologie: În iunie 2022, secția de oncologie a fost mutată într-un paviolon vechi, fără lift, pentru a putea începe lucrările la o nouă secție „La maximum șase săptămâni de la începerea lucrărilor și descoperirea clădirii, constructorul, care nici măcar nu era cel care a câștigat licitația, și-a retras echipa și a oprit lucru. Practic, clădirea rămas în aceeași stare de atunci. După nenumărate demersuri făcute, am fost înștiințați că Compania Națională de investiții a reziliat în iunie 2023 contractul cu cei care au câștigat licitația. În acest moment este evident că trebuie un nou proiect tehnic, conform standardelor actuale și refăcută licitația pentru finalizarea proiectului”, a scris managerul. Nenumărate proiecte abandonate Acesta a făcut o lungă listă de proiecte începute și abandonate: Blocul operator unic – clădire Nefromed – nefinalizat din 2013 Secția Pediatrie – reabilitare – nefinalizată din 2015 Secția Oncologie – reabilitare – blocat în 2022 Ambulatoriu Integrat de Specialitate – reabilitare corp C – proiect început în 2022 și blocat în 2023 fără șanse de a fi restartat Reabilitare tehnică – secțiile Psihiatrie, SML, Boli infecțioase – trei clădiri în care s-a reziliat contractul de finanțare Proiecte extindere UPU – s-a reziliat contractul de finanțare ONG-ul „Dăruiește Viața” a salvat spitalul În vara lui 2021, ONG-ul „Dăruiește Viața” a construit, din donații, un spital modular ATI în cadrul SJU Neamț, în valoare de 2,7 milioane de euro. Managerul explică acum că acest spital modular este „critic”. „Spitalul Județean de Urgență Piatra Neamț funcționează după incendiul din noiembrie 2021, cu secția ATI în două locații. Din fericire, deși puțini înțeleg cat de critică este, secția ATI modulară construită de «Dăruiește Viață» este folosită în permanență împreună cu patru paturi situate pe secția OG”, mai arată Filimon. Secția ATI de la Piatra Neamț, construită de Dăruiește Viața Acesta explică și ce dezastru a fost planificarea noului spital, care trebuia finanțat prin PNRR. „Proiectului spitalului nou finanțat din fonduri PNRR (...) are o structura a secțiilor non-conformă și este proiectat numai pentru 432 de paturi, aproximativ jumătate din capacitatea actuală”, spune managerul. Bolnavii de cancer, îngrămădiți într-o secție fără aviz sanitar Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ a fost amendat cu 60.000 de lei nereguli constatate de inspectorii Direcţiei de Sănătate Publică în urma celui mai recent control. „Întrucât Pavilionul Oncologie şi Ambulatoriul Integrat - tronsonul C sunt în reabilitare, în Pavilionul Medicină Internă, cu risc seismic ridicat (RSII), funcţionează 4 secţii, 6 compartimente, Ambulatoriul integrat al Secţiei de Oncologie, sectorul internări zi al Secţiei Oncologie, Dispensarul TBC, birou de internări, magazie efecte pacienţi, birou administrativ. Spaţiile sunt supraaglomerate, nu pot fi respectate normele de amplasare a paturilor şi suprafaţa alocată fiecărui pat, nu este asigurat un microclimat corespunzător, nu se respectă normele legale privind numărul grupurilor sanitare şi dotarea saloanelor, nu se asigură spaţii conforme pentru vestiare personal, depozitare lenjerie curată, materiale sanitare, biocide, spaţii de igienizare şi păstrare a ustensilelor de curăţenie, altele decât în grupurile sanitare”, arată DSP. Citește și: DOCUMENT Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță și asistență medicală extinsă Secția de oncologie funcționează fără aviz sanitar.

Șeful Wizz Air recunoaște că 20% din pasagerii afectați de zborurile anulate sau amânate de această companie erau din România. Nici un zbor anulat în septembrie
Economie

Șeful Wizz Air recunoaște că 20% din pasagerii afectați de zborurile anulate sau amânate de această companie erau din România. Nici un zbor anulat în septembrie

Șeful Wizz Air, József Váradi, CEO-ul companie, recunoaște că 20% din pasagerii afectați de zborurile anulate sau amânate de această companie erau din România. Citește și: DOCUMENT Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță și asistență medicală extinsă Însă el a susținut că Wizz Air compensează pasagerii „în mod corespunzător”, că 70% din cererile de despăgubire se pot face automatizat și că în septembrie nu a mai fost nici un zbor anulat. Șeful Wizz: 20% din pasagerii afectați, din România „Vorbim despre câteva zeci de mii de pasageri afectaţi în vară. Eu vorbesc la nivel total, în reţeaua totală. Probabil că România reprezintă cam 20% din această cifră. În vară, compensaţiile au fost aproape de 100 de milioane de euro. Deci noi compensăm în mod corespunzător. Nu trebuie să vă îngrijoraţi de asta. Sigur că nu ne dorim să anulăm, de aceea suntem preocupaţi să efectuăm zborurile. Dar dacă totuşi trebuie să anulăm dintr-un motiv sau altul, noi respectăm regulamentele europene şi plătim pasagerilor orice drepturi au. Le apreciem şi le respectăm drepturile. În momentul de faţă avem cam 70% din cererile de despăgubire în mod automatizat. Deci chiar şi clienţii pot să-şi obţină rambursarea. Apasă pe un buton şi primesc banii fără nicio intervenţie din partea companiei. Şi practic facem foarte multe eforturi astfel încât acest proces să fie cât mai automatizat cu putinţă. Sigur că întotdeauna există şi cereri de despăgubire mai complicate, care necesită mai mult timp de procesare. Însă pentru a atenua toate aceste probleme, noi încercăm să nu anulăm şi să efectuăm zborurile. Pe asta ne concentrăm şi aţi văzut ce investiţii am făcut? Luna trecută nu am avut niciun zbor anulat în România”, a spus József Váradi. El a menţionat că în România au fost probleme în lunile iunie şi iulie şi a arătat că operatorul aerian o adoptat o serie de decizii pentru a evita asemenea situaţii. Aeronave de rezervă, două unități call-center suplimentare „Am luat o serie de decizii grele pentru că ne costă bani. Investim în aeronave de rezervă. O aeronavă de rezervă costă 100 de milioane de euro. Înainte aveam cinci aeronave de rezervă în sistem. La începutul verii am ajuns la opt aeronave, deci pentru toată reţeaua Wizz, pentru tot sistemul Wizz. Deci de la cinci la opt. Am investit 300 de milioane de euro pentru asta. Am creat mai multe echipaje şi piloţi de stand-by, astfel încât dacă e nevoie să introducem o nouă aeronavă pentru a recupera operaţiuni, să avem şi echipaje disponibile pentru aeronavele respective de rezervă. Şi aceasta este o investiţie semnificativă. Am investit foarte mult şi în logistică. Distribuiam piese de schimb pentru recuperare tehnică de la o serie de puncte şi am extins numărul de puncte. De exemplu, avem o bază logistică la Bucureşti, astfel încât să fim cât mai aproape de problemă. Dacă este o problemă în România, să nu aducem piesele din Polonia, pentru că avem o bază mare în Polonia, dar avem piese şi aici la Bucureşti. Vorbim despre depozite, hangare, despre piese de schimb. Deci este o investiţie. Şi apoi ne-am uitat şi la orarul de zbor. Am evaluat riscul ca personalul să iasă din programul de zbor sau să existe riscul de anulare de zbor. Deci am făcut optimizare din acest punct de vedere. Şi am investit foarte mult şi în call center. Înainte aveam trei, acum avem cinci unităţi de call center, deci mai multă capacitate, mai multă infrastructură astfel încât să satisfacem cerinţele oamenilor. Şi investim şi în resursele de la sol, din aeroporturi. Dacă există o problemă, oamenii să aibă la cine să apeleze, să nu se simtă sinistraţi”, a afirmat József Váradi. Citește și: DOCUMENT CONFIDENȚIAL Șocant: Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi câștigând. Pretențiile câștigate, încă neachitate: alte 3,2 miliarde euro El a precizat că problemele nu au dispărut cu totul, dar că în prezent compania nu se mai confruntă cu situaţia din iunie şi iulie.

Nicușor Dan critică decizia guvernului Ciolacu de a majora taxele: „Nu e bine. Statul poate să taie din alte locuri”. Primarul Capitalei spune că a concediat circa 4.000 de angajați până acum
Politică

Nicușor Dan critică decizia guvernului Ciolacu de a majora taxele: „Nu e bine. Statul poate să taie din alte locuri”. Primarul Capitalei spune că a concediat circa 4.000 de angajați până acum

Edilul-șef al Bucureștiului, Nicușor Dan, critică decizia guvernului Ciolacu de a majora taxele și impozitele: „Nu e bine că se măresc taxele. Eu cred că statul poate să taie din alte locuri și chiar de la investiții publice, poate chiar să amâne niște investiții publice care în mod clar sunt necesare decât să împovăreze și mai mult mediul de afaceri. Asta este opinia mea ca om de dreapta”. Citește și: DOCUMENT Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță și asistență medicală extinsă Nicușor Dan critică decizia guvernului Ciolacu de a majora taxele El a făcut această afirmație duminică, la emisiunea „În Fața Ta”, de la Digi 24. În emisiune, el a arătat că, în mandatul său, numărul angajaților Primăriei Municipiului București s-a redus cu circa 4.000, iar 15 companii municipale au fost desființate. De exemplu, la Societatea de Transport București (STB), numărul angajaților a scăzut de la „peste 11.000” la „sub 10.000”. Potrivit lui Nicușor Dan, alte șapte instituții din subordinea PMB urmează să fie desființate. În august 2023, edilul-șef al Capitalei spunea cum vede viitorul companiilor din subordine: „În momentul de faţă sunt zece şi din astea zece probabil că o să rămână vreo şase. Adică nu se pune problema să desfiinţezi STB, Termoenergetica, Trustul de Clădiri cu care faci nişte lucrări. Energetica, tot aşa, face lucrări. Compania de Parcări.. mai e o discuţie. Numai că au fost aşa de multe lucruri de făcut, încât cele care erau cât de cât echilibrate, am păstrat funcţionarea serviciului". Pe de altă parte, el a spus că până în prezent au plecat "cam 80%" dintre angajaţii pe care în timpul campaniei electorale i-a acuzat că fac parte din "caracatiţa" care conducea Primăria Capitalei, în timpul fostei administraţii. Citește și: DOCUMENT CONFIDENȚIAL Șocant: Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi câștigând. Pretențiile câștigate, încă neachitate: alte 3,2 miliarde euro "Ştiţi că am venit în campanie cu o caracatiţă. Cam 80% au plecat din oameni", a spus Nicuşor Dan, în august 2023.

O pesedistă calificată ca reporter la Antene conduce compania de servicii medicale a Complexului Energetic Oltenia. CA-ul companiei, bidon de sinecuri pentru PSD
Politică

O pesedistă calificată ca reporter la Antene conduce compania de servicii medicale a Complexului Energetic Oltenia. CA-ul companiei, bidon de sinecuri pentru PSD

O pesedistă calificată ca reporter la Antene, Constantina Anca Bordușanu, conduce compania de servicii medicale a Complexului Energetic Oltenia, MedServMin, structură cu aproape 100 de angajați și 18 cabinete medicale. Complexul Energetic Oltenia este controlat de stat, prin ministerul Economiei, care deține circa 77% din acțiuni. Ministru al Economiei este Radu Oprea, senator PSD. Citește și: DOCUMENT Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță și asistență medicală extinsă Consiliul de administrație al MedServMin este un bidon cu sinecuri pentru clientela PSD, arată presa locală. Pesedistă calificată la Antene conduce compania de servicii medicale Directorul executiv al MedServMin, Anca Bordușanu, este șefa organizației de femei din PSD și a preluat acest post în 2022. Ea a făcut filosofie-jurnalism la Spiru Haret - București și, în paralel, dreptul, la Universitatea Constantin Brâncuși Tg-Jiu. Potrivit CV-ului ei, a absolvit cele două facultăți la un an distanță, 2006 și, respectiv, 2007. Anca Bordușanu Foto: Facebook Din 2005 în 2012 a fost corespondentul local al Antenei 1/Antena 3. În 2014, a intrat în politică, a devenit purtătoare de cuvânt a PSD Gorj, iar cariera ei profesională s-a schimbat radical: a fost angajată la MedServMin, din 2017, a fost administrator public al orașului Tismana și a fost aleasă consilier județean. Declarația ei de avere arată că, în anul fiscal 2022, Bordușanu beneficia de mai multe sinecuri, pe lângă pozițiile de conducere de la MedServMin și locul de consilier județean PSD: consilier juridic la PSD făcea parte din Autoritatea teritorială de ordine publică (ATOP) Gorj În total, ea a câștigat circa 10.000 de lei pe lună, din diferite slujbe la stat. Familia Bordușanu are un VW Tiguan și un BMW seria 3, o casă de 223 mp și un apartament - ambele în Târgu Jiu, un apartament de 34 mp în București și mai multe terenuri agricole și în intravilan. PSD controlează CA-ul MedServMin Presa locală a relatat, ieri, despre cum și-a plasat PSD clientela în consiliul de administrație al MedServ. „Din noul Consiliu de Administrație fac parte, printre alții, doi membri ai PSD Gorj, mai exact Ioana Talău, fosta șefă a Casei Județene de Pensii Gorj și medicul Constantin Mădălin Dinu, șeful Secției Urologie a Spitalului Județean de Urgență Tg-Jiu. Acționarii le-au mărit, recent, noilor administratori limita maximă a indemnizației la 14.462 de lei/lună, așa că era de așteptat ca locurile să fie ocupate preferențial”, scria Gorj Express. Citește și: DOCUMENT CONFIDENȚIAL Șocant: Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi câștigând. Pretențiile câștigate, încă neachitate: alte 3,2 miliarde euro Selecția administratorilor a fost făcută de Directoratul Complexului Energetic Oltenia.

DOCUMENT Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță și asistență medicală extinsă
Justiție

DOCUMENT Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță și asistență medicală extinsă

Un document al ministerului de Finanțe prezintă lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță achitate de stat și asistență medicală extinsă. În document nu se precizează care este impactul bugetar al acestor beneficii fără precedent în rândul angajaților la stat. Citește și: Salariile impresionante câștigate de Alina Corbu, șefa ICCJ, în ultimii cinci ani, după ce a dat statul în judecată. Corbu, fiică de primar PSD, suspectă de plagiat, a câștigat și daune morale uriașe Nota ministerului de Finanțe a fost alcătuită pentru a avertiza că procesele deschise de magistrați pentru a-și majora retroactiv salariile - și, pe cale de consecință, și pensiile speciale - ar putea duce statul român în incapacitate de plată. Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat Ce avantaje au magistrații, potrivit documentului de la Finanțe, alcătuit în august 2023: Salariile variază între 32.207 lei pentru un președinte de curte de apel și puțin peste 17.000 lei, pe lună, brut, la o judecătorie, pentru un judecător cu 3-5 ani vechime. Aceste salarii includ trei sporuri: pentru condiții grele de muncă, suprasolicitare neuropsihică și păstrarea confidențialității. În total, aceste sporuri sunt de 5.500 - 6.000 de lei pe lună. Valoarea medie a pensiei încasate de magistrații români a fost la 1.01.2023 de 21.404 lei. Pentru comparație, valoare medie a pensiei în ianuarie 2023 a fost de 2.003 lei. Magistrații pot ieși la pensie până în 50 de ani. Un cetățean obișnuit, la 63 de ani - femei și 65 de ani - bărbați. Judecătorii şi procurorii beneficiază anual de şase călătorii în ţară dus-întors, gratuite, la transportul pe calea ferată clasa I, auto, naval şi aerian sau de decontarea a 7,5 litri combustibil la suta de kilometri pentru şase călătorii în ţară dus-întors, în cazul în care deplasarea se efectuează cu autoturismul. Aceste drepturi nu au caracter salarial şi nu se impozitează. În perioada concediului de odihnă, personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti beneficiază, o singură dată pe an, de transport gratuit dus-întors între localitatea de domiciliu şi localitatea din ţară în care îşi petrece concediul de odihnă. Compensarea diferenţei dintre chiria ce s-ar stabili pentru o locuinţă de serviciu, potrivit legii, şi chiria plătită pe baza unui contract de închiriere încheiat în condiţiile legii. Prin ordin anual se stabilește până la ce plafon poate fi compensată chiria. Judecătorii care nu beneficiază de locuință proprietate personală ori cărora nu li s-a acordat locuință de serviciu sau compensarea chiriei, în localitatea în care își desfășoară activitatea, au dreptul la decontarea cheltuielilor de transpor între localitatea în care își au domiciliul sau reședința și localitatea unde se află sediul unității Beneficiază în mod gratuit de asistenţă medical, medicamente şi proteze, în condiţiile respectării dispoziţiilor legale privind plata contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate Nota ministerului de Finanțe mai menționează o serie de alte beneficii obținute prin darea în judecată a statului: acordarea „sporului de permanenţă”, acordarea de despăgubiri morale pentru condiţii necorespunzătoare de muncă de până la 500 euro/lună/persoană, acordarea numărului de zile de concediu de odihnă suplimentar (câte 10 zile pentru fiecare an) şi plata indemnizaţiei de concediu aferente acestor zile - pentru condiții grele de lucru Magistrații au jupuit statul român de circa un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi dându-și dreptate între ei, arată o notă confidențială a ministerului de Finanțe. Această sumă a fost obținut doar prin cele circa 22.800 de chemări în instanță din perioada 2008-2022. Citește și: DOCUMENT CONFIDENȚIAL Șocant: Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi câștigând. Pretențiile câștigate, încă neachitate: alte 3,2 miliarde euro Ceea ce este mai greu urmează acum: potrivit notei ministerului de Finanțe, magistrații au obținut, prin hotărâri judecătorești, o majorare retroactivă a salariilor, iar suma totală care ar trebui plătită, cu tot cu penalități, este de circa 16,1 miliarde de lei, adică aprximativ 3,2 miliarde de euro.

DOCUMENT CONFIDENȚIAL Șocant: Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi câștigând. Pretențiile câștigate, încă neachitate: alte 3,2 miliarde euro
Justiție

DOCUMENT CONFIDENȚIAL Șocant: Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi câștigând. Pretențiile câștigate, încă neachitate: alte 3,2 miliarde euro

Magistrații au jupuit statul român de circa un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi dându-și dreptate între ei, arată o notă confidențială a ministerului de Finanțe. Însă această sumă a fost obținut doar prin cele circa 22.800 de chemări în instanță din perioada 2008-2022. Citește și: Salariile impresionante câștigate de Alina Corbu, șefa ICCJ, în ultimii cinci ani, după ce a dat statul în judecată. Corbu, fiică de primar PSD, suspectă de plagiat, a câștigat și daune morale uriașe Ceea ce este mai greu urmează acum: potrivit notei ministerului de Finanțe, magistrații au obținut, prin hotărâri judecătorești, o majorare retroactivă a salariilor, iar suma totală care ar trebui plătită, cu tot cu penalități, este de circa 16,1 miliarde de lei, adică aprximativ 3,2 miliarde de euro. În plus, magistrații aflați în pensie au declanșat și ei un val de procese, cerând pensii mai mari, prin recalculare. Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro „Procesul de acționare în judecată (de tragere la răspundere civilă) a ordonatorilor de credite din sistemul judiciar, în paralel cu a Ministerului Finanțelor a căpătat amploare şi a crescut exponențial (spre exemplu, la finalul anului 2022, existau pe rol peste 3.250 de dosare civile, iar ultima majorare a valorii de referinţă sectorială (VRS) prin ordine emise de ministrul justiţiei (în care a fost atras și Ministerul Finanțelor) a fost contestată prin alte circa 1.000 de contestaţii, formulate de cvasitotalitatea celor 4.144 de judecători şi 177 de asistenţi judiciari aflaţi în funcţie la nivelul lunii decembrie 2022, la care se adaugă judecătorii care s-au pensionat în ultimii ani. Astfel, pentru judecători, cheltuielile bugetare pentru achitarea de drepturi salariale restante (diferenţe salariale) efectuate doar în perioada 2010-2022 au totalizat 4.579.420 mii lei, respectiv circa 927.890.9081 euro, fără a lua în considerare sumele executate silit prin conturile Ministerului Finanțelor (care depășesc cu mult suma de 4.579.420 mii lei) şi nici creşterile salariale recunoscute de angajatorii din sistem şi incluse în drepturile salariale curente”, se arată în notă. Însă situația pare a fi mult mai gravă, urmare a creșterii retroactive a salariilor magistraților. Cer și dobânzi penalizatoare „Prin acte emise de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie a avut loc reîncadrarea beneficiarilor, începând cu anul 2018, drepturile salariale fiind stabilite prin utilizarea valorii de referinţă sectorială de 605,225 lei, fără aplicarea plafonării prevăzute de Legea-cadru nr.153/2017. Astfel, începând cu luna mai a.c., Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Public au solicitat majorarea limitelor de cheltuieli lunare aprobate la titlul ”Cheltuieli de personal”, pentru plata drepturilor salariale astfel majorate. Pe baza solicitărilor formulate de ordonatorii principali de credite, impactul suplimentar estimat pentru acordarea drepturilor salariale majorate, pentru perioada 2018-prezent, este estimat la cca. 10.688,0 milioane lei. La această sumă se adaugă dobânda legală penalizatoare (50% cumulat pe perioada 2018-2022) rezultând un total de plată de minim 16.091 milioane lei”, arată nota Finanțelor. Finanțele riscă să intre în incapacitate de plată Documentul subliniază că această ultimă majorare retroactivă a salariilor va duce la creșterea pensiilor speciale ale magistraților și se încheie anunțând un alt val de procese, declanșat de magistrații aflați în pensie, care cer sume tot mai mari, prin recalcularea pensiilor speciale. Citește și: EXCLUSIV În timp ce Guvernul crește taxele și taie cheltuieli, judecătorii își măresc salariile, retroactiv. Statul va fi pus să plătească și dobânzi penalizatoare „Prin urmare, fenomenul litigios continuă şi în prezent, iar dacă nu va fi stopat cât se poate de repede, prin măsuri legislative şi administrative, se va ajunge la acumularea unor sume de plată exorbitante, iar în final la imposibilitatea suportării cheltuielilor bugetare generate de procese”, arată nota, emisă la finalul lunii august 2023.

Cerere de arestare preventivă a medicului suspectat de moartea, la spitalul din Botoșani, a Alexandrei Ivanov
Justiție

Cerere de arestare preventivă a medicului suspectat de moartea, la spitalul din Botoșani, a Alexandrei Ivanov

Geanina Vera Poroşnicu, avocata familiei Alexandrei Ivanov, tânăra care a murit în Maternitatea Botoşani din cauza neglijenţei cadrelor medicale, a înaintat, luni, procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava o cerere de arestare preventivă a medicului suspectat de moartea Alexandrei Ivanov, Mariana Pitrop. Citește și: Ciolacu minte: „Nu a rămas niciun spital fără bani de salarii şi de medicamente”. Presa abundă de relatări despre spitale de stat unde pacienții își cumpără singuri medicamente Cerere de arestare a medicului suspectat de moartea Alexandrei Ivanov „În legătură cu existenţa probelor din care să rezulte că o persoană a săvârşit o infracţiune, în urma studierii amănunţite a dosarului de urmărire penală, activitate care a avut loc prin intermediul avocatului ales al părţilor civile prin la sediul organelor de cercetare penală din cadrul IPJ Botoşani, am ajuns la concluzia că la moment sunt suficiente probe pentru a se dispune punerea în mişcare a acţiunii penale de către procurorul de caz. Astfel, în urma audierii martorilor, în speţă a colegelor de salon ale defunctei Alexandra Ivanov, s-a stabilit fără dubiu că medicul de gardă din noaptea în care aceasta a decedat a dat dovadă de o neglijenţă crasă şi o nerespectare totală atât a normelor legale, cât şi a deontologiei profesionale pe care orice cadru medical este obligat s-o respecte", se arată în adresa transmisă procurorului general al Curţii de Apel Suceava de către avocata Geanina Vera Poroşnicu. Avocata familiei Ivanov consideră că arestarea este justificată deoarece "comportamentul său denotă în mod cert o încercare de a împiedica bunul mers al procesului penal şi sustragerea de la urmărirea penală", acest lucru fiind evident şi prin încheierea unui act de partaj al bunurilor între ea şi soţul său. Medicul acuzat începe să-și înstrăineze bunurile "În pofida rezonanţei publice a prezentei fapte de malpraxis medical, aceasta dă dovadă de un cinism de nedescris, încercând prin orice metode, indiferent cât de imorale ar fi, să se sustragă de la o procedură judiciară justă şi echitabilă. În legătură cu încercarea de a-şi diminua activul patrimonial, vom folosi toate pârghiile legale ca actul de partaj să fie declarat nul, deoarece se încearcă o fraudare a părţilor civile, care ar putea să nu obţină despăgubirile echitabile la care au deplin drept", a scris avocata familiei tinerei moarte în Maternitate. Citește și: Managerul unui spital privat face praf planurile lui Rafila de a înființa încă o instituție de stat: „O structură de control care să primească salarii grase și să nu facă nimic” Poroşnicu nu exclude posibilitatea ca medicul să părăsească ţara.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră