marți 29 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Mircea Marian

8437 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Politică

După dezastrul de la Ministerul Sănătății, Rafila vrea să se retragă la Parlamentul European, la un salariu de 7.500 de euro pe lună, plus pensie specială la final de mandat

După dezastrul de la ministerul Sănătății, senatorul PSD Alexandru Rafila vrea să se retragă la Parlamentul European, la un salariu de 7.500 de euro pe lună, plus pensie specială la final de mandat. Citește și: Cine este primul demnitar român care a semnat pentru afacerea Roșia Montana Gold Corporation: a rupt PNL ca să-l susțină pe Ponta. Contractele au dispărut din arhiva ANRM Rafila vrea să se retragă la Parlamentul European „Mi-am depus opţiunea pentru candidatură la organizaţia PSD Sector 2 pentru alegerile europarlamentare. Colegii au aprobat în unanimitate această candidatură şi mă bucur, le mulţumesc. Sigur, este un prim pas, urmează ca organizaţia PSD Bucureşti şi conducerea partidului să definitiveze o listă", a explicat, duminică, la Digi 24, Rafila. „Am suficient de multă experienţă şi un pic de interrelaţionare internaţională pentru că am avut ocazia să lucrez în diverse zone încât să pot ajuta România din Parlamentul European”, a adăugat ministrul. Întrebat dacă va renunța la mandatul de ministru, el a spus: „Eu am mai bine de doi ani de când sunt ministrul Sănătăţii şi e bine întotdeauna să poţi să predai ştafeta unor oameni care vin din spate", a declarat ministrul Alexandru Rafila. Realizările lui Rafila DeFapt.ro a scris despre ceea ce a reușit Rafila, în mandatul său la Sănătate: a numit un șofer fără studii medicale la șefia Direcției de Sănătate Publică Timiș, medicii din județ fiind revoltați, fiindcă acesta trebuia să implementeze PNRR a plasat în consiliul de administrație al celui mai mare spital din Gorj un muncitor „calificat”. Spitalul nu este capabil să ofere servicii de radiologie, la urgențe a menținut un hoț de conserve în fruntea spitalului județean Focșani, deși acestuia i-a expirat mandatul din ianuarie 2023 Raluca Puiu, șefa de cabinet a ministrului Alexandru Rafila, a fost pusă în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Institutului Oncologic București, cel mai mare spital de oncologie din România. La solicitarea DeFapt.ro, ministerul Sănătății a transmis că Raluca Puiu a fost recomandată pentru ocuparea acestei funcții de „experiența administrativă și studiile juridice absolvite la Universitatea din București”. Rafila a plecat cu șefa lui cabinet în cel puțin cinci delegații oficiale în străinătate. Blonda lui Rafila, excursii cu ministrul (sursa: Facebook/Raluca Puiu) DeFapt.ro a scris și despre consilierii lui Rafila: un general SRI, un fost șef al DGA și șeful Poliției Sector 5.

După dezastrul de la Ministerul Sănătății, Rafila vrea să se retragă la Parlamentul European, la un salariu de 7.500 de euro pe lună, plus pensie specială la final de mandat
Cine este primul demnitar român care a semnat pentru afacerea Roșia Montana Gold Corporation: a rupt PNL ca să-l susțină pe Ponta. Contractele au dispărut din arhiva ANRM
Politică

Cine este primul demnitar român care a semnat pentru afacerea Roșia Montana Gold Corporation: a rupt PNL ca să-l susțină pe Ponta. Contractele au dispărut din arhiva ANRM

Cine este primul demnitar român care a semnat pentru afacerea Roșia Montana Gold Corporation: Călin Popescu Tăriceanu, cel care, în 2014, a rupt PNL ca să-l susțină pe Victor Ponta. Citește și: Cât a plătit pe avocați statul român în arbitrajul de la Washington pentru minele de aur de la Roșia Montană. Ordinul de mărime: zeci de milioane Tăriceanu a fost ministru al Industriilor între 12 decembrie 1996 și 5 decembrie 1997, în guvernul Ciorbea. Citește și: România plătește cele mai mici pensii din UE, sub nivelul Bulgariei. Numai Letonia plătește mai puțin pentru pensia minimă, dar mai mult la cea medie. Unele state plătesc 13 pensii pe an În februarie 2014, fostul premier a demisionat din PNL, în momentul în care acest partid se desprindea de PSD. Primul demnitar care a semnat pentru afacerea Roșia Montana Semnătura sa apare pe un document din iunie 1997 prin care ministerul Industriilor avizează asocierea dintre Gabriel Resources și Regia Cuprului din Deva. Prin această semnătură, el își dădea acordul pentru asocierea între Gabriel Resources, companie fără experienţă în domeniul minier, înregistrată în Barbados şi Regia Autonomă a Cuprului Deva, asociere care va purta numele de SC Roşia Montană Gold Corporation SA. Documentul a fost publicat de Rise Project. Aceasta este prima semnătură a unui demnitar a statului român în favoarea unui astfel de acord. Însă asocierea regiei cu Gabriel Resources era pregătită din 1995, în guvernarea Nicolae Văcăroiu (PDSR), când regia din Deva publică un straniu anunț la mica publicitate din Adevărul, ascuns în josul paginii. În anunț se arată că regia intenționează să formeze o societate mixtă, cu capital străin, pentru prelucrarea sterilelor auro-argintifere de la Roșia Montana și Gurabarza. Anunț în Adevărul, 5 septembrie 1995, republicat de Rise Project Nu se știe câte alte companii străine, în afară de Gabriel Resources, au aflat de acest anunț și și-au manifestat interesul. Citește și: Cine este pesedistul care a prelungit, pe șest, licența Roșia Montana Gold Corporation, din 2019 în 2024: a fost numit în 2017 la șefia ANRM de Mihai Tudose, prietenul lui Ciolacu În 2019, Newsweek arăta că din arhiva ANRM au dispărut două seturi de documente - ambele cu afaceri dubioase în care era implicat Tăriceanu - referitoare la asocierea cu Gabriel Resources și la cea cu Sterling Resources. Documentele asocierii au dispărut, nici un vinovat „Pe un raft dintr-un birou de la etajul al treilea se aflau mai multe documente de la Roșia Montană. Erau documente emise de ANRM. Lângă ele se afla și un dosar care avea legătură cu concesiunea Sterling. Cine a luat documentele de la Roșia Montană a pus mâna și pe acel dosar cu documente de la Sterling. Toate aceste documente erau clasificate. Nu se știe cine le-a luat”, a spus una dintre surse jurnalistului Petru Zoltan, care la acel moment lucra pentru Newsweek România, iar acum este în echipa DeFapt.ro. Între documentele dispărute: dosarul licenței de exploatare a aurului de la Roșia Montana, circa 500 de documente. Documentele ar fi dispărut între 2015 și 2017. „La această dată există o verificare internă, care nu este finalizată, cu privire la circuitul documentelor, inclusiv documente clasificate, pentru mai multe licențe, inclusiv cea la care faceți referire”, a spus președintele ANRM de la acel moment, Gigi Dragomir. Revista a cerut un punct de vedere din partea Serviciului Român de Informații, care a transmis că datele solicitate nu sunt de interes public. Un alt caz cunoscut de documente dispărute este cel al autostrăzii „Bechtel”. Rezultatul: nimeni nu a plătit. Dosarul instrumentat de procurori a fost clasat pentru că faptele s-ar fi prescris. Cum a fost implicat Tăriceanu în scandalul Sterling, alt set de documente dispărute de la ANRM: printr-o Hotărâre de Guvern, emisă de Guvernul Tăriceanu (Hotărâre nr. 1446 din 12/11/2008), petrolul și gazele din jurul Insulei Șerpilor au fost concesionate unei firme, Midia Resources SRL, ce acea un capital social de doar 200 de lei. Bilanțul pe 2007 al acestei firme arăta că nu are angajați iar cifra de afaceri a fost zero lei. Midia Resources SRL nu are sucursale, nu are sedii secundare și nu are administratori cenzori persoane juridice

Nicuşor Dan: Alegerile pentru Primăria Capitalei - veşnica luptă între dreapta şi PSD
Eveniment

Nicuşor Dan: Alegerile pentru Primăria Capitalei - veşnica luptă între dreapta şi PSD

Alegerile pentru Primăria Capitalei sunt veşnica luptă între dreapta şi PSD, a afirmat, azi, primarul general al Bucureștiului, Nicușor Dan. Citește și: România plătește cele mai mici pensii din UE, sub nivelul Bulgariei. Numai Letonia plătește mai puțin pentru pensia minimă, dar mai mult la cea medie. Unele state plătesc 13 pensii pe an Alegerile pentru Primăria Capitalei - veşnica luptă între dreapta şi PSD „Sunt alegeri într-un tur. În alegerile dintr-un tur, tot timpul lucrurile se polarizează între doi candidaţi. Unul va fi de la PSD, al doilea... îl aveţi în faţă. Cred că există o majoritate în Bucureşti care s-a manifestat în 2020 şi care preferă lucrurile serioase, şi nu jaful şi spoiala marca PSD. E o decizie care le va aparţine oamenilor. Va fi veşnica luptă între dreapta şi PSD", a afirmat acesta, în cadrul unei conferinţe de presă. În opinia sa, atunci "când ai doi candidaţi care depăşesc, fiecare, 30%, e foarte greu să apară un al treilea candidat". Nicuşor Dan a vorbit şi de o problemă de gestionare, legată de vizele de flotant ale unor locuitori ai Capitalei. "Vreau să atrag din nou atenţia asupra faptului că, dacă alegerile vor fi devansate, mulţi oameni care locuiesc în Bucureşti, dar ştiau că trebuie să îşi facă viză de flotant cu şase luni înainte, nu vor putea vota. Deci, atrag atenţia asupra acestui fapt şi, dacă Parlamentul, care e legiuitor, va decide ca alegerile să fie devansate, eu solicit să se rezolve problema cu vizele de flotant, astfel încât oamenii care locuiesc de fapt în Bucureşti, plătesc taxe în Bucureşti, să poată să voteze în Bucureşti", a spus edilul.

ANALIZĂ Ciolacu îl confirmă, indirect, pe Putin: Rusia nu va ataca România. Diferență radicală între afirmațiile liderului PSD și îngrijorarea altor lideri politici și militari din NATO
Eveniment

ANALIZĂ Ciolacu îl confirmă, indirect, pe Putin: Rusia nu va ataca România. Diferență radicală între afirmațiile liderului PSD și îngrijorarea altor lideri politici și militari din NATO

Premierul PSD Marcel Ciolacu îl confirmă, indirect, pe Vladimir Putin, când afirmă că, „cu certitudine”, Rusia nu va ataca România. Se poate constata o diferență radicală între afirmațiile liderului PSD și îngrijorarea altor lideri politici și militari din NATO. Citește și: România plătește cele mai mici pensii din UE, sub nivelul Bulgariei. Numai Letonia plătește mai puțin pentru pensia minimă, dar mai mult la cea medie. Unele state plătesc 13 pensii pe an Ciolacu îl confirmă, indirect, pe Putin Iată cum a evoluat retorica lui Ciolacu, prin comparație cu cea a altor demnitari sau comandanți militari NATO. Vladimir Putin la 12 decembrie: „Rusia nu are motive, nu are interese - nici geopolitice, nici economice, politice ori militare - să lupte cu ţări NATO” Vladimir Putin la 9 februarie, pentru Tucker Carlson: „Nu avem niciun interes în Polonia, Letonia sau oriunde altundeva. De ce am face asta? Pur și simplu nu avem niciun interes. Este doar o amenințare neinspirată. Este absolut exclus”. Cum îl confirmă premierul PSD: Marcel Ciolacu, 10 februarie: „Federaţia Rusă nu a făcut niciun atac intenţionat asupra României şi vă spun cu certitudine că nici nu o va face. Nu se justifică acest lucru” Ce afirmații au făcut alți lideri politici și militari din NATO: Ministrul danez al Apărării, Troels Lund Poulsen, la 9 februarie: „Nu este exclus ca, într-o perioadă de trei până la cinci ani, Rusia să testeze articolul 5 și solidaritatea NATO. Nu aceasta a fost evaluarea NATO în 2023. Acestea sunt informații noi care ies acum în evidență” Boris Pistorius, ministrul german al Apărării, 19 ianuarie 2024: „Auzim amenințări de la Kremlin aproape în fiecare zi… așa că trebuie să luăm în considerare faptul că Vladimir Putin ar putea chiar să atace într-o zi o țară NATO (...) Experții noștri se așteaptă la o perioadă de cinci până la opt ani în care acest lucru ar putea fi posibil” Estimarea premierului eston, Kaja Kallas, la 15 ianuarie 2024, privind șansele unui atac al Rusiei asupra NATO: „Serviciile noastre de informații estimează că va dura între trei și cinci ani, iar acest lucru depinde în mare măsură de modul în care ne vom gestiona unitatea și ne vom menține poziția față de Ucraina” Comandantul militar al armatei Suediei, generalul Micael Bydén: „Războiul Rusiei împotriva Ucrainei este doar un pas, nu un joc final”. Ministrul polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz: „Rusia sfidează logica. Ceea ce s-a întâmplat în 2022 părea imposibil. Trebuie să fim pregătiți pentru orice scenariu”. Declarațiile lui Marcel Ciolacu sunt însă asemănătoare cu afirmațiile senatoarei Diana Șoșoacă. „Nu cred că vreodată, mai ales după cum a decurs războiul din Ucraina, ruşii nu ne vor ataca. Încă mai avem statut de ţară şi oameni care au menţinut relaţiile diplomatice cu Rusia. Am putea să fim atacaţi doar în condiţiile în care atacăm. De aceea Ucraina, la instigarea politicienilor de peste ocean, a încercat să instige menționând că Rusia a aruncat cu bombe în România. În decursul aşa zisului război, obuze româneşti au explodat pe teritoriul Rusiei. Dacă avea chef, ne făceau pulbere”, a spus Șoșoacă, la 18 decembrie 2023, potrivit unei transcrieri de pe site-ul RTV.

Restaurantele de fițe din Herăstrău, inclusiv Taverna Racilor, au 72 de ore să-și demoleze singure construcțiile ilegale. Clotilde Armand a sesizat Poliția Locală, care a chemat procurorii
Eveniment

Restaurantele de fițe din Herăstrău, inclusiv Taverna Racilor, au 72 de ore să-și demoleze singure construcțiile ilegale. Clotilde Armand a sesizat Poliția Locală, care a chemat procurorii

Restaurantele de fițe din Herăstrău, inclusiv Taverna Racilor, au 72 de ore să-și demoleze singure construcțiile ilegale, arată primarul Sectorului 1, Clotilde Armand. Ea a sesizat Poliția Locală a Capitalei, care a depistat numeroase construcții ridicate fără nici o autorizație și a chemat procurorii. Citește și: Nicuşor Dan anunţă finalizarea proiectului tehnic şi obţinerea avizelor pentru refacerea Podului Calicilor Armand a postat pe rețelele sociale o adresă a primăriei București către Poliția Locală a Sectorului 1 în care se arată că aceste restaurante au construit ilegal pe domeniul public din Parcul Regele Mihai I, care are regim de monument istoric. Foto: Facebook Taverna Racilor Restaurantele de fițe din Herăstrău au 72 de ore să-și demoleze construcțiile ilegale „Patronii teraselor Kayo, It Cucina, Nuba, HiroBay, Taverna Racilor, Stadio și Il Locale au ridicat construcții fără autorizație pe malul lacului Herăstrău. La solicitarea noastră, Poliția Locală a Municipiului București, singura instituție care are competența să facă astfel de verificări în zonele protejate (Parcul Herăstrău este monument istoric), a verificat aceste terase și a confirmat tot ce am spus public. Nu doar că fostele administrații PSD-PNL le-au dat afaceriștilor de partid lacul Herăstrău, i-au și protejat de controale și au închis ochii la toate neregulile. Tupeul unor patroni a fost atât de mare încât în goana după profit unii dintre ei au ridicat construcții direct pe domeniul public, pe spațiul verde, și pe pontoanele care sunt în proprietatea Municipiului București. Ilegalități peste ilegalități. În toate aceste cazuri, Poliția Locală a Capitalei a sesizat Parchetul Judecătoriei Sectorului 1 și s-au deschis dosare penale pentru executarea de lucrări fără autorizație de construire într-o zonă protejată (pentru încălcarea flagrantă a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii). În plus, polițiștii locali le-au dat termen de 72 de ore pentru desființarea lucrărilor ilegale construite pe domeniul public al Capitalei, urmând ca în caz de neconformare, aceste construcții să fie desființate pe cale administrativă, în baza Dispozițiilor Primarului General”, a scris Armand. Patronii teraselor Kayo, It Cucina, Nuba, HiroBay, Taverna Racilor, Stadio și Il Locale au ridicat construcții fără autorizație pe malul lacului Herăstrău. La solicitarea noastră, Poliția Locală a Municipiului București, singura instituție care are competența să facă astfel de… pic.twitter.com/cLL31f3woc— Clotilde Armand (@clotilde_armand) February 10, 2024 În septembrie 2023, Taverna Racilor a fost închisă de Protecția Consumatorilor pentru că a găsit alimente expirate sau depozitate în mod necorespunzător. Citește și: VIDEO Șeful PSD al Protecției Consumatorului, Horia Constantinescu, face reclamă la Pescobar: „Crevetele ne-a făcut semn că este fericit” În vara anului trecut, Taverna Racilor a fost închisă de trei ori.

Nicuşor Dan anunţă finalizarea proiectului tehnic şi obţinerea avizelor pentru refacerea Podului Calicilor
Eveniment

Nicuşor Dan anunţă finalizarea proiectului tehnic şi obţinerea avizelor pentru refacerea Podului Calicilor

Primarul General al Capitalei, Nicuşor Dan, anunţă finalizarea proiectului tehnic şi obţinerea avizelor pentru refacerea Podului Calicilor. Podul, redenumit Podul Rahova, a fost distrus în anii 30, când regele Carol al II-lea a sistematizat Piața Unirii. Citește și: Procurorul general acuză CSM că blochează secția de anchetare a magistraților: plenul CSM respinge fără explicații procurorii propuși, secția are trei posturi ocupate, din 14 Nicuşor Dan anunţă refacerea Podului Calicilor “După mai bine de 10 de ani de discuţii si tergiversări, am reusit să obţinem toate avizele şi să finalizăm proiectul tehnic pentru refacerea celebrului Pod al Calicilor”, a scris, sâmbătă, pe Facebook, primarul general. Acesta anunţă că se va lansa în curând procedura de achiziţie pentru execuţia lucrărilor. ”Noul pod pietonal va face legătura dintre străzile Şelari şi Sfinţii Apostoli, va avea o suprafaţă de peste 700 mp şi o structură metalică cu elemente din lemn de stejar”, a mai transmis Nicuşor Dan. Anterior, acesta a precizat că refacerea Podului Calicilor face parte din Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) pentru centrul Capitalei şi va include şi reamenajarea spaţiile pietonale din jurul Curţii de Apel. Cel mai sărac cartier din București a devenit unul din cele mai bogate Podul era denumit inițial al “calicilor“ fiindcă în acea zonă erau izolate persoanele cu dizabilități. “Pe cand Dambovita era inca neregularizata si provoca inundatii, drumul lega centrul Bucurestilor – Piata Mare de mahalaua Calicilor se numea Podul Calitei sau Calicilor. Acesta incepea din ce se numeste astazi Centrul Istoric, traversa raul si mergea, mai intai pe langa biserica Domnița Bălașa și Curtea Judecatoreasca, apoi printre case negustoresti si cocioabe, pana in afara orasului. Dupa Razboiul de Independenta (1877-1878), Podul Calicilor si-a schimbat denumirea in Calea Rahovei. In consecinta, podul adiacent a devenit podul Rahova“, arată site-ul București Vechi și Noi. “În urmă cu sute de ani, în actualul cartier Rahova se adăposteau oamenii cu handicap din oraş. Podul Calicilor, aşa cum se numea zona, era învecinat cu Ţigănia Mitropoliei, acolo unde omorurile erau un fapt obişnuit. Legea ţigănească se întindea peste locuitorii Podului Calicilor, iar după nenumăratele abuzuri, cartierul calicilor a fost şters de pe hartă de cei mai înstăriţi oameni ai vremii“, relatează și Adevărul. Pe vremea când cartierul Rahova se numea Podul Calicilor, zona găzduia oameni cu handicap, nicidecum persoane zgârcite, mai explică Adevărul.

Procurorul general acuză CSM că blochează secția de anchetare a magistraților: plenul CSM respinge fără explicații procurorii propuși, secția are trei posturi ocupate, din 14
Justiție

Procurorul general acuză CSM că blochează secția de anchetare a magistraților: plenul CSM respinge fără explicații procurorii propuși, secția are trei posturi ocupate, din 14

Procurorul general Alex Florența acuză CSM că blochează secția de anchetare a magistraților: plenul CSM respinge fără explicații procurorii propuși, așa că secția are trei posturi ocupate, din 14. Citește și: Cine este pesedistul care a prelungit, pe șest, licența Roșia Montana Gold Corporation, din 2019 în 2024: a fost numit în 2017 la șefia ANRM de Mihai Tudose, prietenul lui Ciolacu Procurorul general acuză CSM că blochează secția de anchetare a magistraților “Desemnarea acestor procurori se face de către plenul CSM şi pe baza unor solicitări cu caracter de voluntar din partea oricărui procuror. Plenul CSM face o analiză în for propriu şi decide în sensul admiterii sau respingerii unei astfel de propuneri. Problema principală pe care o identific eu este că legea actuală nu prevede şi obligativitatea motivării unei astfel de decizii astfel încât un procuror poate fi respins de către plenul CSM fără să i se aducă la cunoştinţă nici lui, nici colectivului de procurori din care face parte care sunt motivele pentru care nu este considerat potrivit să efectueze astfel de investigaţii”, a arătat Florența, citat de news.ro. El a adăugat că un singur procuror din mai multe propuneri a fost admis de către CSM. “Ce trebuie înţeles în schimb este că acest blocaj care a existat la nivelul Serviciului de Anchetă Specială cum este denumit în momentul de faţă se datorează unor criterii obiective şi oarecum extinse şi Ministerului Public. Problema aceasta există în principal la nivelul Parchetului General pentru dintr-un număr de 14 procurori care ar putea să fie desemnaţi pentru a desfăşura activitatea pe acest sector, în momentul de faţă avem doar trei”, a mai declarat procurorul general.

Primarul PSD din Caracal, al cărui fiu deținea firma responsabilă de explozia din Crevedia, candidează din nou, deși Ciolacu spunea că i-a retras susținerea. Primarul are o avere uriașă
Politică

Primarul PSD din Caracal, al cărui fiu deținea firma responsabilă de explozia din Crevedia, candidează din nou, deși Ciolacu spunea că i-a retras susținerea. Primarul are o avere uriașă

Primarul PSD din Caracal, Ion Doldurea, al cărui fiu deținea firma responsabilă de explozia din Crevedia, candidează din nou, deși Ciolacu spunea că i-a retras susținerea. Ionuț Doldurea, fiul său, este în arest la domiciliu. Citește și: Cine este pesedistul care a prelungit, pe șest, licența Roșia Montana Gold Corporation, din 2019 în 2024: a fost numit în 2017 la șefia ANRM de Mihai Tudose, prietenul lui Ciolacu „Ce pot să vă spun cu certitudine - că am vorbit cu ambii preşedinţi unde au activat până acum din interiorul Partidului Social Democrat, atât la Dâmboviţa cât şi la Olt. N-am văzut niciun preşedinte care ar mai dori să susţină candidatura lor", a declarat Ciolacu la 3 septembrie, referindu-se la primarii din Crevedia și Caracal. Primarul PSD din Caracal candidează din nou Azi, Doldurea a spus că va candida din nou, în 2024. „Nu mi-a fost ușor să iau decizia, nici când am candidat prima dată și nici acum, dar sunt foarte hotărât să candidez, pentru că proiectele pe care noi le avem în Caracal în momentul ăsta sunt 107 milioane euro lucrări pe bani europeni sau naționali, sunt contractele semnate și multe dintre ele sunt deja licitate și vor începe chiar acum, la 1 martie, aprilie, mai, vom începe lucrările și vom propune proiectele pentru ADR Oltenia de cel puțin 70 milioane euro. Adică dacă ne iese asta, vă dați seama că vom putea spune că ne-am făcut datoria față de cetățeni. Programul pe care-l aveți acolo și pe care l-am scris împreună cu echipa în 2020 îl urmărim cu foarte mare atenție. Sunt foarte multe lucruri care au fost cu mult, cu mult depășite. Deci, candidez”, a spus actualul primar PSD din Caracal. Ion Doldurea deține 11 apartamente și două case, plus obiecte de artă evaluate la 80.000 de euro. În conturile sale bancare se află peste 600.000 euro. „Clanul Doldurea" conduce o afacere de 1,2 miliarde de lei pe piaţa de GPL prin intermediul a şase companii, patru dintre acestea fiind înregistrate în Caracal, acolo unde primar e chiar tatăl fraţilor, relata, în august 2023, Ziarul Financiar. În decembrie, primarul din Crevedia, Florin Petre, a distribuit un pliant electoral alături de șeful PSD Dâmbovița, Ștefan Corneliu, deși Ciolacu anunțase excluderea sa din acest partid. „Voi propune excluderea primarului din Crevedia în următorul Consiliu Politic Naţional”, spunea președintele PSD.

Datoriile astronomice ale primarului Robert Negoiță către primăriile PSD și ANAF și cum au crescut acestea de la an la an. „Dăruiește Viața” a construit un spital cu mai puțini bani
Politică

Datoriile astronomice ale primarului Robert Negoiță către primăriile PSD și ANAF și cum au crescut acestea de la an la an. „Dăruiește Viața” a construit un spital cu mai puțini bani

Datoriile astronomice ale primarului Robert Negoiță către primăriile PSD și ANAF și cum au crescut acestea de la an la an: asociația „Dăruiește Viața” a construit un spital cu mai puțini bani decât sumele pe care prietenul lui Marcel Ciolacu le are de plătit către stat. Citește și: Cine este pesedistul care a prelungit, pe șest, licența Roșia Montana Gold Corporation, din 2019 în 2024: a fost numit în 2017 la șefia ANRM de Mihai Tudose, prietenul lui Ciolacu Datoriile primarului Negoiță către primăriile PSD În majoritatea declaraţiilor de avere depuse de Robert Negoiţă pe parcursul anilor, în dreptul datoriei către ANAF este menţionat faptul că „deciziile de impunere au fost contestate în instanţă, litigiul aflându-se în prezent suspendat în faza procedurilor administrative prealabile”. Declarația de avere din 2014 a primarului Negoiță Din 2022, din declarațiile de avere depuse de acesta în calitate de primar al Sectorului 3 lipsește această mențiune. Primarul Sectorului 3 are o datorie mică, de 5.814 lei (de la 1.111 lei în 2014) față de primăria Constanța - nu este clar de ce nici măcar această sumă nu este plătită. Însă cele mai mari datorii sunt față de ANAF, primăria Sector 4 - condusă de pesedistul Daniel Băluță - primăria Voluntari - condusă de pesedistul Florentin Pandele, care i-a fost și naș al unui copil - și primăria Popești Leordeni, condusă de Petre Iacob, de la Pro România, formațiunea condusă de Victor Ponta, cu care Negoiță a fost aliat în 2020. Cum au crescut datoriile lui Negoiță Cum au evoluat datoriile lui Negoiță către diverse instituții ale statului român: Datoria către ANAF era de 202 milioane de lei în anul fiscal 2011, potrivit declarației de avere din 2012. Ea a ajuns, în 2022 - potrivit declarației din 2023 - la 268,9 milioane de lei. Datorie către primăria Voluntari: 168.019 lei în 2011, 462.581 de lei în 2022 Datoria către primăria Sector 4: 21.105 lei în 2011, 651.965 lei în anul fiscal 2022 Datoria către primăria Popești Leordeni: de la peste două milioane de lei în 2011 la 3,6 milioane de lei în 2022 Datorie primăria Afumați, condusă acum de liberalul Ganriel Dumănică: de la 3.267 de lei în 2011 la 37.542 de lei în 2022 Datoria către primăria Constanța a evoluat de la 421 de lei în 2011 la 5.814 lei în 2023. Până în 2020, această primărie a aparținut PSD, iar din 2020 primar este liberalul Vergil Chițac Foto: Stiri pe surse Interesant este faptul că Negoiță pare să-și fi achitat datoriile către o singură primărie: cea a Sectorului 3. În 2021, era dator la instituția unde este primar cu suma de 125.500 de lei. În următorul an, datoria a dispărut. Primarul care vrea să credem că trăiește cu 46 lei/zi În iunie 2023, edilul-șef al Sectorului 3 declara pentru Europa Liberă, despre datoriile către ANAF: „Suntem în proces, pe civil, dar de un an şi ceva-doi nu se găseşte expert independent (care să expertizeze speţa, n.r.). Nu prea vor oamenii să se bage, pentru că le e frică. S-au angajat şi n-au făcut, se pare că s-ar găsi din nou cineva, dar să vedem, pentru că situaţia este destul de complicată”. DeFapt.ro a arătat, ieri, că primarul Robert Negoiță, care se laudă că trăiește cu 46 de lei pe zi, are salariu mai mare decât Ilie Bolojan, președinte al Consiliului Județean Bihor, Emil Boc, primar al Clujului, sau Ciprian Ciucu, primar al Sectorului 6. Citește și: EXCLUSIV FOTO Cum a distrus Dan Negru o clădire interbelică pentru a-și construi o cazemată de beton într-o zonă de patrimoniu Negoiță a declarat că el trăiește cu 46 de lei pe zi, cu care ar cumpăra două pâini, două sticle de lapte, o caserolă cu humus și una cu fasole bătută.

Cine este pesedistul care a prelungit, pe șest, licența Roșia Montana Gold Corporation, din 2019 în 2024: a fost numit în 2017 la șefia ANRM de Mihai Tudose, prietenul lui Ciolacu
Politică

Cine este pesedistul care a prelungit, pe șest, licența Roșia Montana Gold Corporation, din 2019 în 2024: a fost numit în 2017 la șefia ANRM de Mihai Tudose, prietenul lui Ciolacu

Cine este pesedistul care a prelungit, pe șest, licența Roșia Montana Gold Corporation (RMGC), din 2019 în 2024: Gigi Dragomir, un apropiat al fostului baron PSD de Neamț Ionel Arsene, a fost numit în 2017 la șefia ANRM de Mihai Tudose, prietenul lui Ciolacu. Marcel Ciolacu a fost vicepremier în cabinetul Tudose. Citește și: EXCLUSIV FOTO Cum a distrus Dan Negru o clădire interbelică pentru a-și construi o cazemată de beton într-o zonă de patrimoniu Cine este pesedistul care a prelungit, pe șest, licența Roșia Montana Gigi Dragomir era la șefia Agenției Naționale de Resurse Minerale (ANRM) în iunie 2019 când licența RMGC a fost prelungită printr-un simplu act al președintelui agenției, nu prin hotărâre de guvern. Fostul premier PSD Viorica Dăncilă a oferit, la Antena 3, propria versiune legată de această prelungire a licenței. „Conform Art.50 din Legea Minelor, Agenția Națională pentru Resurse Minerale poate emite avize și licențe de exploatare. Până aici, nu s-a încălcat în niciun fel legea. Dar Agenția Națională pentru Resurse Minerale știa de acest litigiu. În iunie 2019, a emis avizul pentru încă cinci ani, pentru că prima dată, conform Legii Minelor, se dă pe 20 de ani acest aviz, cu posibilitate de prelungire pentru cinci ani. A emis acest aviz, fără să informeze Guvernul. Normal era să avem o Hotărâre de Guvern. (...) Gândiți-vă că se dau licențe pentru foarte multe zăcăminte, dar având în vedere importanța zăcământului de la Roșia Montana, trebuia să vină o informare către primul ministru, iar această prelungire sau faptul că nu vom prelungi, iar eu vă spun că decizia era să nu prelungesc, trebuia făcută printr-o Hotărâre de Guvern. Nu a existat această Hotărâre de Guvern, s-a făcut această prelungire, a apărut în presă. Din presă am aflat acest lucru și am cerut demisia șefului ANRM. Nu și-a dat demisia. După știți că a fost problema cu miniștri, nu aveam șase miniștri în Guvern, au fost foarte multe probleme”, a susținut Dăncilă. Gigi Dragomir a fost numit la conducerea ANRM în octombrie 2017, prin decizie a premierului Mihai Tudose. Presa a scris că el nu avea nici o legătură cu domeniul, fiind „comerciant de carne”, însă era susținut politic de președintele Consiliului Județean Neamț, Ionel Arsene (PSD), acum fugar în Italia. Vindea cârnați și era prieten cu baronul Arsene „Anterior postului de la ANRM, Dragomir a fost inspector în cadrul Administrației Județeane a Finanțelor Publice Ilfov și lucrase pentru o serie de firme care se ocupă de comerțul și distribuția de produse alimentare. În ultimii ani a participat la concursuri ANAF pentru o serie de posturi, însă le-a picat”, arăta Hotnews. UN CV al lui Dragomir este de negăsit. În 29 decembrie 2017, Tudose l-a demis pe Gigi Dragomir. Câteva zile mai târziu, la 18 ianuarie 2018, premierul interimar Mihai Fifor l-a repus în funcție. El a fost demis de guvernul Ludovic Orban. Presa scria, în 2020, că un raport al Corpului de Control a apreciat că, în perioada în care acesta a condus ANRM, pierderile produse statului au fost de miliarde de lei. Haos în acordarea licențelor „La nivelul ANRM, nu a existat o preocupare evidentă cu privire la aprobarea licențelor de exploatare, prin hotărâre a Guvernului, în sensul că au fost inițiate procedurile prevăzute de cadrul legal în vigoare în vederea aprobării acestora doar pentru 16 licențe din numărul total de 446 licențe neaprobate, astfel, nefiind respectate prevederile din Legea minelor 85/2003. Titularii de licențe de exploatare neintrate în vigoare pot desfășura operațiuni miniere în baza programelor anuale de exploatare şi/sau cercetare, avizate de ANRM, existând riscul ca exploatarea zăcămintelor să fie finalizată fără ca aceste licențe să fi intrat în vigoare. Din numărul total de 446 licențe de concesiune pentru exploatare/dare în administrare pentru exploatare care nu erau intrate în vigoare, titularii a 97 de licențe desfășurau activitatea de exploatare a resurselor pe baza de permis de exploatare, pentru care datorau taxa aferentă activității miniere. Pentru celelalte 349 de licențe care nu au intrat în vigoare, titularii acestora nu aveau obligația legală de plată a taxei pentru activitatea de exploatare minieră, aceasta urmând a fi datorată ulterior aprobării licenței prin hotărâre de Guvern. Teoretic, titularii acestor licențe nu desfășoară activități de exploatare minieră și, în consecință, nu plătesc taxele și redevențele aferente licențelor”, se arăta în raportul Corpului de Control, citat de Digi 24.

În 2023, cheltuielile Guvernului cu dobânzile au fost de trei ori mai mari decât în 2014 - analiză ZF. În acest timp, PIB-ul s-a dublat
Economie

În 2023, cheltuielile Guvernului cu dobânzile au fost de trei ori mai mari decât în 2014 - analiză ZF. În acest timp, PIB-ul s-a dublat

În 2023, cheltuielile Guvernului cu dobânzile au fost de trei ori mai mari decât în 2014 arată o analiză a Ziarului Financiar. Datele ministerului de Finanțe arată că, în 2023, aceste cheltuieli au însemnat 1,9% din PIB, respectiv 30 de miliarde de lei. Citește și: EXCLUSIV FOTO Cum a distrus Dan Negru o clădire interbelică pentru a-și construi o cazemată de beton într-o zonă de patrimoniu Cheltuielile Guvernului cu dobânzile au fost de trei ori mai mari În 2014, cheltuielile cu dobânzile au fost de doar 10,2 miliarde de lei. Date executie bugetara 2014 Executia bugetara 2023 În schimb, PIB-ul României era de circa 700 miliarde de lei în 2014, iar în 2023 PIB-ul estimat a fost de circa 1.500 miliarde de lei. „Explicaţia principală vine de la faptul că a crescut datoria publică, acum fiind cam la 50% din PIB. Am avut după criza din 2009-2010 o perioadă în care am avut acord cu FMI şi am fost obligaţi să fim foarte riguroşi în ceea ce priveşte datoria. În ultimii ani, datoria a crescut de câteva ori“, a spus, pentru Ziarul Financiar, Aurelian Dochia, analist financiar. Grafic: Ziarul Financiar Datoria publică a României a ajuns la 770 miliarde de lei (154 mld. euro) în noiembrie 2023, cele mai recente date disponibile. Faţă de 2014, datoria s-a triplat. „Executivul va plăti aproape 200 de miliarde de lei, adică 37,5 miliarde de euro, în următorii 4 ani doar pe dobânzi. Dacă adăugăm și promisiunile de majorare a salariilor pentru bugetari și creșterea pensiilor, anul viitor, potrivit unor surse, datoria publică anuală o să depășească 50% din PIB”, arăta Digi 24 în noiembrie 2023.

Negocieri eșuate între PSD și PNL în ceea ce privește comasarea alegerilor - surse politice. Discuțiile vor fi reluate luni
Politică

Negocieri eșuate între PSD și PNL în ceea ce privește comasarea alegerilor - surse politice. Discuțiile vor fi reluate luni

Negocieri eșuate între PSD și PNL în ceea ce privește comasarea alegerilor, afirmă surse politice. Liderii coaliției majoritare s-au întâlnit în această după-amiază la Palatul Victoria, dar discuțiile s-au finalizat rapid, întrucât politicienii se grăbeau la Ziua Serviciului de Informații Externe. Citește și: Simona Halep, datorii enorme, de peste 12 milioane de euro, după ce a intrat în afaceri acum un an, la patru luni după ce a fost suspendată Discuţiile, care au vizat tot calendarul alegerilor programate pentru acest an, vor continua luni. Negocieri eșuate între PSD și PNL în ceea ce privește comasarea Liderii coaliției de guvernare nu au căzut de acord dacă să facă o înțelegere strict pentru comasarea localelor cu europarlamentarele, sau să facă o înțelegere mai largă care să cuprindă întregul an electoral. Opoziția critică intenția puterii de a comasa alegerile pe motiv că alegătorii vor fi derutați de suprapunerea temelor de campanie electorală și susțin că este o măsură anti-democratică. PSD și PNL par să fi decis să aibă liste separate la locale și europarlamentare, dar sunt discuții pentru o amplă înțelegere la parlamentare și prezidențiale. Într-o astfel de situație, cele două partide ar depune liste comune de candidați la alegerile parlamentare și ar avea un candidat comun la alegerile prezidențiale. La fel ca în 2004, când PNL și PD au format Alianța D.A., premierul ar fi dat de partidul care cedează Cotroceniul. În plus, liberalii șisocial-democrații arajunge la o înțelegere în ceea ce privește comisarul european susținut de România.

Primarul Robert Negoiță, care se laudă că trăiește cu 46 lei/zi, are salariu mai mare decât Bolojan, Boc sau Ciucu. Negoiță, prietenul lui Ciolacu, are datorii uriașe la ANAF și ele cresc de la an la an
Eveniment

Primarul Robert Negoiță, care se laudă că trăiește cu 46 lei/zi, are salariu mai mare decât Bolojan, Boc sau Ciucu. Negoiță, prietenul lui Ciolacu, are datorii uriașe la ANAF și ele cresc de la an la an

Primarul Robert Negoiță, care se laudă că trăiește cu 47 de lei pe zi, are salariu mai mare decât Ilie Bolojan, președinte al Consiliului Județean Bihor, Emil Boc, primar al Clujului, sau Ciprian Ciucu, primar al Sectorului 6. Citește și: Simona Halep, datorii enorme, de peste 12 milioane de euro, după ce a intrat în afaceri acum un an, la patru luni după ce a fost suspendată Recent, Robert Negoiță a declarat că el trăiește cu 46 de lei pe zi, cu care ar cumpăra două pâini, două sticle de lapte, o caserolă cu humus și una cu fasole bătută. „Mănânc puțin și foarte simplu. (…) Pare puțin credibil, dar cei care mă cunosc știu modul meu de viață”, a spus Negoiță. Robert Negoiță are salariu mai mare decât Bolojan, Boc sau Ciucu În declarația de avere din 2023, care se referă la anul fiscal 2022, primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, arată că a încasat un salariu net anual de 185.736 de lei. Sectorul pe care-l administrează are circa 550.000 de locuitori. Ilie Bolojan, președinte al Consiliului Județean Bihor, a încasat în 2022, doar 164.631 de lei. Județul Bihor are ușor peste 550.000 de locuitori. Emil Boc, primarul Clujului, a avut un salariu anual, în 2022, de 164.465 de lei. Orașul are circa 290.000 de locuitori. Ciprian Ciucu, primar al Sectorului 6, a încasat, în 2022, net, 164.268 de lei. Acest sector are circa 330.000 de locuitori. Spre deosebire de cei trei administratori locali din PNL, Robert Negoiță are o avere uriașă: el deține, printre altele, aproape 10 hectare de teren agricol în apropiere de București și patru case. Pe de altă parte, el are o datorie de 268 de milioane de lei la ANAF. Din declarațiile sale de avere se poate observa că datoriile lui Negoiță la ANAF au crescu de la an la an: în 2016 erau de 234 de milioane de lei, în 2020 ajunseseră la 250 de milioane, iar în anul fiscal 2022 erau la nivelul maxim de 268 de milioane de lei.

Preşedintele PNL Gorj: Solicităm conducerii centrale a partidului să iasă de la guvernare
Politică

Preşedintele PNL Gorj: Solicităm conducerii centrale a partidului să iasă de la guvernare

Solicităm conducerii centrale a partidului să iasă de la guvernare, a cerut, azi, președintele PNl Gorj, senatorul Ion Iordache. Citește și: Averea uriașă a familiei de bugetari Piedone Popescu, care acum vrea să ocupe și primăria Capitalei, și pe cea a Sectorului 5. Soția juniorului, economistă la „Kebap Shop” El este nemulțumit de modul în care Consiliul Judeţean (CJ) Gorj repartizează primăriilor sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor privind drumurile judeţene şi comunale, precum şi a cotei de 20% din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată. Solicităm partidului să iasă de la guvernare „Noi am luat decizia, astăzi, în urma acestor discuţii, să solicităm conducerii centrale a partidului să se iasă de la guvernare, că noi nu putem să purtăm doar povara acestei coaliţii, iar beneficiile să le primească PSD-ul, nu este corect faţă de oameni, faţă de comunităţi, faţă de primarii noştri să se întâmple acest lucru şi mesajul pe care noi astăzi îl transmitem conducerii centrale este că organizaţia PNL Gorj solicită ieşirea de la guvernare", a spus Ion Iordache, într-o declaraţie de presă susţinută în urma unei discuţii între majoritatea primarilor PNL din judeţ şi preşedintele CJ Gorj, Cosmin Popescu (PSD). Primarul oraşului Rovinari, Robert Filip, a precizat că, la Gorj, coaliţia de guvernare nu funcţionează. În Gorj, coaliția PSD-PNL nu funcționează „Din cei care urmează să primească bani, mai mult de jumătate din ei sau trei sferturi au excedente, fără să aibă angajamente în spate pentru proiecte, şi diferenţele dintre primarii PSD şi primarii PNL sunt extrem de mari la sumele primite. (...) Suntem astăzi într-o coaliţie de guvernare care la Gorj nu funcţionează, datorită acestui fapt primarii au venit aici, să purtăm un dialog civilizat, nu am reuşit să găsim niciun consens şi să ajungem la o concluzie şi pentru asta noi vrem să fim un semnal pentru cei de la Bucureşti, care ar trebui să intervină pentru acest lucru, pentru că noi am fi de acord să trimitem inclusiv o propunere de ieşire de la guvernare", a declarat Robert Filip. Primarul comunei Roşia de Amaradia, Liviu Cotojman, a afirmat că, şi anul acesta, primesc bani tot primăriile care au cel mai mare excedent. "Voiam astăzi să îl convingem pe preşedintele CJ să revină asupra proiectului de hotărâre privind repartizarea sumelor către UAT-uri, având în vedere că altfel se adresează anumitor comunităţi gestionate de primari PSD. Dacă ne uităm în excedentul de anul trecut, constatăm că şi anul ăsta au primit bani tot primarii care aveau cel mai mare excedent", a menţionat Cotojman. Prefectul PNL vorbește despre „guvernare ticăloasă” Prezent la discuţii, prefectul judeţului Gorj, Iulian Popescu(PNL), a declarat că a asistat „la un nou episod de guvernare ticăloasă, de administraţie ticăloasă" în Gorj. "Astăzi asistăm la un nou episod de guvernare ticăloasă, de administraţie ticăloasă aici, în judeţul Gorj, un episod dintr-un lung serial, ce durează de 34 de ani. Bugetul CJ, CJ ca instituţie şi întregul judeţ au fost luate, capturate pe persoană fizică. Astăzi, am asistat la discuţa dintre preşedintele CJ şi primarii aduşi aici, domnul senator, am asistat personal şi am văzut o atitudine sovietică pe care o credeam dispărută demult, este o atitudine a pumnului în gură, 'dacă nu vă place, n-aveţi ce face, noi suntem la guvernare, noi avem votul'. (...) Nu este nici etic, nici legal, nici moral", a precizat Iulian Popescu. PSD spune că PNL a intrat în campanie Preşedintele CJ Gorj, Cosmin Popescu (PSD), consideră că ceea ce s-a întâmplat joi este un prim pas al liberalilor pentru campania electorală. Citește și: Smiley, cel mai bogat artist român: încasează lunar peste un milion de lei. Numai partea sa de profit, aproape 130.000 de euro "Campania electorală bate la uşă, 9 iunie este foarte aproape, (...) era de fiecare dată contestată modalitatea de repartizare a cotei defalcate din TVA şi a sumei pentru întreţinerea drumurilor comunale. De fiecare dată am respectat legea şi respect legea, (...), sigur, sunt nemulţumiri, fiecare primar vrea sume cât mai mari. Oportunitatea o stabileşte CJ prin votul pe care îl va da astăzi. (...) Nu cred că de-a lungul timpului, şapte ani, aţi auzit vreun primar care să fie pus în dificultate pentru implementarea unui proiect din bugetul de stat, din fonduri europene, toţi care au avut proiecte au primit sprijinul CJ Gorj şi toţi au finalizat aceste proiecte. Aşa se va întâmpla şi în acest an, este doar o primă etapă, urmează rectificări bugetare, vorbim de excedente. (...) Ştiu foarte clar excedentul la fiecare primărie (...)", a spus Cosmin Popescu.

Ministerul de Finanțe recunoaște că, în 2023, a absorbit doar jumătate din fondurile PNRR estimate. Fluxul tuturor sumelor primite de la UE în 2023, cu 2,5 miliarde de euro sub așteptări
Economie

Ministerul de Finanțe recunoaște că, în 2023, a absorbit doar jumătate din fondurile PNRR estimate. Fluxul tuturor sumelor primite de la UE în 2023, cu 2,5 miliarde de euro sub așteptări

Ministerul de Finanțe recunoaște că, în 2023, a absorbit doar jumătate din fondurile PNRR estimate. Potrivit unui document denumit „Evoluția fluxurilor financiare dintre România și Uniunea Europeană la 31.12.2024”, Guvernul estimase că, în 2023, va primi 3,65 de miliarde de euro de la UE, strict în cadrul proiectelor PNRR. Citește și: Averea uriașă a familiei de bugetari Piedone Popescu, care acum vrea să ocupe și primăria Capitalei, și pe cea a Sectorului 5. Soția juniorului, economistă la „Kebap Shop” Însă, la final de an absorbise doar 1,86 miliarde de euro. Din 2007 până la finalul anului 2023, România a primit de la UE 92,1 miliarde de euro și a contribuit la bugetul Uniunii cu sub 22,6 miliarde de euro. Ministerul de Finanțe a absorbit doar jumătate din fondurile PNRR estimate Dar execuția bugetară la final de an arată că, din banii din PNRR, s-au cheltuit efectiv doar 700 de milioane de euro (3,49 miliarde de lei) în 2023. Anul trecut, România a trimis doar cererea de plată numărul 3 - deși avea dreptul să trimitădouă cereri de plată pe an - în valoare de 2,7 miliarde de euro, iar aceasta este încă la stadiul de analiză la Comisia Europeană. Cererea de plată numărul 4 ar urma să fie trimisă abia în trimestrul III din 2024. În ceea ce privește toate fluxurile de finanțări de la UE, estimarea era de 13,2 miliarde de euro, dar s-au atras numai 10,8 miliarde de euro. Citește și: Smiley, cel mai bogat artist român: încasează lunar peste un milion de lei. Numai partea sa de profit, aproape 130.000 de euro Totuși, din 2007 până acum România a beneficiat de un flux net de bani de la UE (sume primite din care s-a scăzut contribuția țării noastre la bugetul Uniunii) de 62,5 miliarde de euro.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră