luni 28 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Mircea Marian

8437 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Economie

Bilanț catastrofal al guvernării Ciolacu I: deficit bugetar de 152,7 miliarde lei, salariile bugetarilor au consumat 9,3% din PIB, dobânzile - 2,1% din PIB

Bilanț catastrofal al guvernării Ciolacu I: aceasta a lăsat un deficit bugetar de 152,7 miliarde lei, adică 8,65% din PIB, salariile bugetarilor au consumat 9,3% din PIB (față de 8,3% în 2023), iar dobânzile - 2,1% din PIB (față de 1,9% în 2023). Citește și: EXCLUSIV Opera Națională București, executată de angajați pentru restanțe de milioane la salarii: sechestru pe o pianină, pe niște autoturisme și chiar pe scaunul directorului Daniel Jinga Datele publicate în această seară de ministerul de Finanțe arată că cheltuielile de personal (salariile bugetarilor) s-au majorat cu 24%. Cheltuielile cu dobânzile, 36,2 miliarde de lei, s-au majorat cu 21,4% față de 2023. Bilanț catastrofal al guvernării Ciolacu I „Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 42,62 mld lei, în scădere cu 37,0% (an/an)”, arată nota explicativă a ministerului de Finanțe. „Cheltuielile cu asistența socială au fost de 223,93 mld lei în creștere cu 17,2% comparativ cu anul precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2024, cu 13,8% a punctului de pensie, respectiv de la 1.785 lei la 2.032 lei, a îndemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.125 lei la 1.281 lei, respectiv de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie a.c., în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe anul 2024, au fost în sumă de 3,46 mld lei”, mai arată Finanțele. Eximbank a încheiat anul cu un deficit de 2,6 miliarde de lei.

Bilanț catastrofal al guvernării Ciolacu I: deficit bugetar de 152,7 miliarde lei, salariile bugetarilor au consumat 9,3% din PIB, dobânzile - 2,1% din PIB
Un spital modular din Ploiești, care a cost circa trei milioane de euro, nefuncțional la doi ani de la așa-zisa finalizare
Eveniment

Un spital modular din Ploiești, care a cost circa trei milioane de euro, nefuncțional la doi ani de la așa-zisa finalizare

Un spital modular din Ploiești, care a cost circa trei milioane de euro, este nefuncțional la doi ani de la așa-zisa finalizare. La începutul lunii iunie 2023, președintele CJ Prahova, Iulian Dumitrescu (PNL), anunța recepționarea „primului spital public în Ploiești din ultimii 33 de ani”. În realitate, „spitalul” este o colecție de containere. Citește și: EXCLUSIV Opera Națională București, executată de angajați pentru restanțe de milioane la salarii: sechestru pe o pianină, pe niște autoturisme și chiar pe scaunul directorului Daniel Jinga Acum, noul președinte al Consiliului Județean Prahova, Virgil Nanu (PSD), spune că birocrația a blocat deschiderea. Spital modular, nefuncțional la doi ani de la finalizare „Deşi certificatul de urbanism a fost obţinut în septembrie 2023, autorizaţia de construire a fost emisă abia în iulie 2024; precipitaţiile abundente din iulie 2024 au afectat saloanele, infiltrându-se în interior; furnizorul echipamentelor a propus şi construit un acoperiş de protecţie, însă acesta nu a fost inclus în autorizaţia de construire, ceea ce a dus la refuzul semnării procesului-verbal de recepţie de către reprezentanţii Primăriei Ploieşti şi ai ISC; alimentarea provizorie cu energie electrică de la clădirea veche nu oferă suficientă putere pentru a susţine echipamentele medicale; trebuie achiziţionat un stocator de oxigen pentru a asigura fluxul continuu de oxigen necesar pacienţilor”, a explicat Nanu. În consecință va fi necesară realizarea unui nou branşament electric pentru ca toate echipamentele să funcţioneze la capacitate maximă; modificarea autorizaţiei de construire pentru a include lucrările necesare la acoperiş; organizarea unei întâlniri de lucru cu reprezentanţii ISU, ISC, DSP şi ai Primăriei Ploieşti pentru a soluţiona toate cerinţele necesare înainte de următoarea întrunire a comisiei de recepţie. Consiliul Județean Prahova se lăuda acum doi ani: "Acesta este dotat cu aparatură medicală şi echipamente de ultimă generaţie, cum ar fi: ventilatoare mobile (4) şi invazive (12), injectomate (46), monitoare pentru pacienţi (20), staţii de monitorizare (4), EKG (3), Holter TA (2), defibrilatoare (2), pulsoximetre (2), paturi de triaj (20), paturi ATI (12), rafturi de depozitare din inox (3), mese de lucru din inox (2), noptiere (20), dulapuri de depozitare (5) şi vestiar (10), precum şi scaune pentru transportul pacienţilor (3)"

Contribuţia bugetară a companiilor din parcurile industriale şi investiţiile atrase în Oradea, 70 milioane de euro în 2024
Eveniment

Contribuţia bugetară a companiilor din parcurile industriale şi investiţiile atrase în Oradea, 70 milioane de euro în 2024

Contribuţia bugetară a companiilor din parcurile industriale şi investiţiile atrase în Oradea a fost de 70 milioane de euro în 2024, a spus directorul interimar al Agenţiei de Dezvoltare Locală (ADL) Oradea S.A., Mihai Jurca. Citește și: EXCLUSIV Opera Națională București, executată de angajați pentru restanțe de milioane la salarii: sechestru pe o pianină, pe niște autoturisme și chiar pe scaunul directorului Daniel Jinga Contribuţia bugetară a companiilor din parcurile industriale „În acest moment, ne bucurăm de nişte performanţe destul de bune la nivelul parcurilor industriale din Oradea. Din cele patru parcuri din Oradea, parcul industrial 4 încă nu are reţeaua de utilităţi, motiv pentru care nici nu am organizat licitaţii acolo, trei sunt aproape 100% ocupate, cu excepţia parcului industrial 2 de pe Ogorului unde mai avem câteva parcele libere. Parcurile industriale 1, 2 şi 3 beneficiază de toate reţelele de utilităţi, sunt complet funcţionale. Aceste parcuri au contribuit, spunem noi, decisiv la dezvoltarea industriei şi economiei locale," a declarat directorul Mihai Jurca, în contextul prezentării raportului de activitate al ADLO pe anul 2024. Potrivit acestuia, ADLO mai gestionează, în judeţ, un parc industrial în comuna Tileagd, ocupat 70%, precum şi parcurile industriale de la Săcuieni şi Tămăşeu, care, în prezent, nu au niciun investitor. Pe lângă parcurile industriale clasice, ADLO administrează, de anul trecut, şi şase parcuri de specializare inteligentă, pentru dezvoltarea IMM-urilor, două în Oradea şi patru în judeţ, la: Aleşd, Marghita, Beiuş şi Ştei. În urma procedurilor de licitaţie, sunt deja ocupate câte două parcele în Aleşd, Marghita şi o parcelă la Beiuş. "Cele două autorităţi publice - municipiul Oradea şi Consiliul Judeţean - au aplicat pentru finanţări europene astfel încât toate reţelele din parcurile industriale din cele şase parcuri de specializare inteligentă vor fi realizate prin fonduri europene. Cel de la Ştei este în perioada de recepţie, putem spune că este funcţional 100%, la Aleşd se lucrează, posibil finalizat la început verii, la Beiuş s-au început lucrările. Anul acesta, sigur, vom avea reţelele de utilităţi finalizate. Şi există deja contracte de finanţare semnate şi pentru cele două din Oradea, în proximitatea Drumului expres care leagă oraşul de Autostrada Transilvania şi Punctul de trecere a frontierei Borş II", a spus directorul ADLO. Investitor major din Ucraina Foarte important, a subliniat Mihai Jurca, în viitorul apropiat se vor demara proceduri de licitaţie pentru aceste şase parcuri speciale, câte cinci firme din aceste parcuri urmând să beneficieze, fiecare, de fonduri de până la 1,7 milioane de euro, maxim 60% din investiţia asumată. Specificul acestor investiţii - şi un criteriu de finanţare - constă într-o componentă inovativă a proiectului, în plus-valoare adăugată. "Vedem deja un interes sporit pentru parcurile de specializare inteligentă, datorită şi acestei posibilităţi financiare, dar şi pentru că sunt destinate IMM-urilor, companii care poate nu sunt de anvergură, dar care pot crea o bază importantă economică la nivelul municipiului şi este un centru de atenţie pe care îl vom avea în acest an", a precizat Mihai Jurca. În 2024, au fost atrase investiţii de 85 de milioane de euro, urmând ca, până la finalul anului 2029, să fie create peste 10.000 de locuri de muncă. Cea mai mare investiţie este a companiei Biopharma Plasma SRL, din Ucraina, 37 milioane de euro asumate, care va construi la Oradea o fabrică de procesare a plasmei pentru produse medicale. Agenţia de Dezvoltare Locală Oradea S.A. a mai asigurat asistenţa în realizarea Parcului Ştiinţific şi Tehnologic Bihor (un centru de prototipare de mare viitor), inaugurat anul trecut şi predat în administrare către Consiliul Judeţean Bihor. De asemenea, ADLO asigură, din 2021, serviciul de iluminat public din Oradea şi a finalizat lucrările pentru construirea primului bloc de locuinţe de serviciu din Oradea. ADLO a semnat un contract de sponsorizare cu banca UniCredit Bank, în valoare totală de 53.000 euro, în vederea derulării activităţilor pentru dezvoltarea de programe educaţionale, promovare şi proiecte de antreprenoriat. Oferte pentru startup-uri Administrând clădirea Incubatorului de afaceri "Cresc Oradea Mare" din str. Louis Pasteur nr. 28, ADLO a organizat două etape privind procedura de selecţie pentru companiile de tip Start-up care doresc să beneficieze de serviciile de incubare oferite în cadrul incubatorului de afaceri, fiind semnate 11 contracte de incubare. Asociaţia "Make IT in Oradea" şi-a asumat misiunea de a accelera creşterea numărului de companii cu specific IT din Oradea, care dezvoltă produse de tehnologie proprii, fiind înregistrate 5 startup-uri noi înfiinţate în Oradea. Această asociaţie a fost selectată ca şi membru în consiliul director al RoStartup - iniţiativă menită să unească eforturile actorilor locali şi regionali pentru a accelera ecosistemul naţional de startup-uri prin diverse iniţiative legislative, de promovare internaţională şi de atragere de fonduri. "Selectarea Make IT in Oradea în consiliul director al RoStartup este recunoaşterea importanţei ecosistemului orădean de startup-uri la nivel naţional", a subliniat Mihai Jurca.

Ministrul Fechet, încă o dezvăluire despre Romsilva: primele în 2024, 178 de milioane de lei, adică 10% din toate cheltuielile cu salarizarea
Eveniment

Ministrul Fechet, încă o dezvăluire despre Romsilva: primele în 2024, 178 de milioane de lei, adică 10% din toate cheltuielile cu salarizarea

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, face încă o dezvăluire despre jaful de la Romsilva: primele acordate angajaților în 2024 au fost de178 de milioane de lei, adică 10% din toate cheltuielile cu salarizarea. Demnitarul a spus că va fi nevoie de modificarea legii privind statutul silvicultorilor şi a dispus renegocierea contractului colectiv de muncă. Citește și: Țapardel, ex-europarlamentar PSD, zisă și „isterica lui Dragnea”, a primit o sinecură bună la Autoritatea pentru Cetățenie Ministrul Fechet, încă o dezvăluire despre Romsilva „Dacă ne uităm la cifre, putem să observăm că primele ce au fost plătite în anul 2024, aproximativ 178 de milioane de lei, dacă citesc bine din memorie, înseamnă cel puţin 10% din valoarea totală a cheltuielilor cu salarizarea în Regie, respectiv 1,8 miliarde. Doar prin eliminarea acestor sporuri avem o economie de 10% la costurile cu salariile, ceea ce, în opinia mea, poate să însemne un procent semnificativ”, a spus Fechet. „Putem evalua fiecare astfel de spor şi cred că putem singuri să ne dăm seama, fără a fi silvicultori sau economişti, dacă un anumit spor e de bun simţ sau nu e. Pentru nişte condiţii periculoase de muncă, pentru nişte condiţii vătămătoare, sporurile nu le-a inventat Romsilva. Dacă îmi spuneţi că nu ştiu ce bucătar ia un spor pentru că e stresat la locul de muncă, eu cred că bucătarul se poate descurca foarte bine şi fără spor. Iar dacă nu-i convine, se poate angaja bucătar la restaurantul de peste drum”, a afirmat demnitarul. Media primei de pensionare la Romsilva este uriașă – echivalentul a peste 30 de pensii medii pe economie – arăta un comunicat Romsilva: 90.000 de lei, net, în medie, pentru o persoană, respectiv peste 18.000 de euro.

Ministrul Mediului, despre dezastrul de la Romsilva: „Jumătate din Direcţiile silvice - pe pierderi, lemn care putrezeşte pe marginea drumului”
Economie

Ministrul Mediului, despre dezastrul de la Romsilva: „Jumătate din Direcţiile silvice - pe pierderi, lemn care putrezeşte pe marginea drumului”

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a vorbit, într-un interviu pentru Agerpres despre dezastrul de la Romsilva: „Jumătate din Direcţiile silvice pe pierderi, lemn care putrezeşte pe marginea drumului”. Fechet a amintit și de bonusurile la pensionare: un director a primit 100.000 de euro, brut. Citește și: Țapardel, ex-europarlamentar PSD, zisă și „isterica lui Dragnea”, a primit o sinecură bună la Autoritatea pentru Cetățenie Media primei de pensionare la Romsilva este uriașă – echivalentul a peste 30 de pensii medii pe economie – arăta un comunicat Romsilva: 90.000 de lei, net, în medie, pentru o persoană, respectiv peste 18.000 de euro. Fechet a susținut, în acest interviu, că va reduce numărul directorilor din Romsilva. Direcţiile silvice pe pierderi, lemn care putrezeşte pe marginea drumului „Pur şi simplu nu cred că poate fi explicat scenariul în care la pensionare primeşti 100.000 de euro. Am mai auzit în tot felul de ramuri, în tot felul de industrii, în tot felul de companii, poate şi în privat, că la pensionare primeşti o mică atenţie, un cadou de rămas-bun poate, după o viaţă de muncă acolo. Însă acele sume absolut halucinante trebuie oprite şi trebuie restabilit un echilibru în Romsilva între munca prestată şi beneficiile primite (...) Avem o jumătate din Direcţiile silvice din ţară pe pierderi, avem lemn care putrezeşte pe marginea drumului, avem bonusurile acestea şi un profit pe care încă nu l-am primit oficial, dar înţeleg că e în jurul a 13 lei la hectar şi mi se pare extrem, extrem de puţin. El nu poate fi decât consecinţa unui management defectuos, motiv pentru care acum, în prima parte a acestui an, voi veni cu un pachet de reformă extrem de curajos, prin care vom diminua numărul Direcţiilor silvice neperformante, vom diminua numărul directorilor, vom diminua numărul cheltuielilor, numărul persoanelor cu funcţie de decizie şi, în consecinţă, vom subţia acest aparat extrem de consumator, birocratic, consumator de resurse importante, şi ne vom asigura că vom optimiza activitatea Regiei”, a spus Fechet.

Salariul nerușinat și averea uriașă a eternului lider sindical de la Romsilva, care acum se opune vehement oricărei restructurări a regiei
Eveniment

Salariul nerușinat și averea uriașă a eternului lider sindical de la Romsilva, care acum se opune vehement oricărei restructurări a regiei

Salariul nerușinat și averea uriașă a eternului lider sindical de la Romsilva, care acum se opune vehement oricărei restructurări a regiei: Silviu Geană a încasat, net, în anul fiscal 2023, un salariu anual de 308.997 de lei. În plus, a beneficiat de indemnizații de 11.707 lei de la Sindicatul Silvicultorul din Hemeiuș, Bacău, și încă 10.713 lei ca membru al Consiliului de Administrație al Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Citește și: Țapardel, ex-europarlamentar PSD, zisă și „isterica lui Dragnea”, a primit o sinecură bună la Autoritatea pentru Cetățenie Salariul nerușinat și averea uriașă a eternului lider sindical În medie, el a câștigat 27.500 de lei pe lună. Un CV al liderului sindical nu a putut fi găsit, deși ANOFM ar fi trebuit să publice biografiile membrilor CA. Pe pagina de Facebook a lui Geană scrie doar că acesta ar fi absolvit facultatea de silvicultură la Brașov, dar nu se știe când și ce vârstă are. Din declarațiile de avere depuse din 2010, se poate constata că el este președinte al sindicatului din 2016, iar din 2010 până în acel an fusese secretar general al Federației sindicatelor Silva. Recent, ministrul Mediului, Mircea Fechet, arăta că prima de pensionare a unui director Romsilva a fost de 100.000 de euro. Media primei de pensionare la Romsilva este uriașă – echivalentul a peste 30 de pensii medii pe economie – arăta un comunicat Romsilva: 90.000 de lei, net, în medie, pentru o persoană, respectiv peste 18.000 de euro. Soția lui Geană este judecător la Tribunalul București de unde a încasat: salariu de 176.000 lei și „diferențe salariale” (adică a dat statul în judecată pentru majorarea salariului și a câștigat) de circa 74.000 de lei. Familia Geană are nu mai puțin de șase apartamente împrăștiate prin țară, la Bacău, Constanța, Voluntari și București. Între 2019 și 2022 a achiziționat patru, din care unul are 117 mp, în București. În conturile bancare sunt circa 720.000 de lei. Sindicaliștii cheamă PSD să-i salveze Sindicatul Romsilva a anunțat că se opune restructurărilor anunțate de ministrul Mediului. Geana si Ciolacu, în octombrie 2024 „În cazul în care apelul nostru va fi ignorat de către conducerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, vom fi nevoiți să declanșăm acțiuni de protest și să solicităm intervenția de urgență a domnului Prim-Ministru Marcel Ciolacu pentru detensionarea situației și garantarea unui proces transparent și echitabil de reorganizare a Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, având ca obiectiv gestionarea durabilă a pădurilor de stat, prin asigurarea echilibrată a celor trei funcții fundamentale ale pădurii, funcția de mediu, economică și socială”, scria Geană, într-un comunicat din 28 ianuarie.

Țapardel, ex-europarlamentar PSD, zisă și „isterica lui Dragnea”, a primit o sinecură bună la Autoritatea pentru Cetățenie
Politică

Țapardel, ex-europarlamentar PSD, zisă și „isterica lui Dragnea”, a primit o sinecură bună la Autoritatea pentru Cetățenie

Claudia Țapardel, ex-europarlamentar PSD, zisă și „isterica lui Dragnea”, a primit o sinecură bună la Autoritatea pentru Cetățenie: din mai 2024 ea este vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Cetățenie. Citește și: EXCLUSIV Opera Națională București, executată de angajați pentru restanțe de milioane la salarii: sechestru pe o pianină, pe niște autoturisme și chiar pe scaunul directorului Daniel Jinga Țapardel a primit o sinecură bună CV-ul ei arată că nu are nici o legătură cu acest domeniu sensibil: ea a făcut studii de economie la Institutul Bancar Român, din 2008 în 2014 a fost consilier PSD în Consiliul General al Municipiului București, europarlamentar PSD din 2014 în 2019, iar apoi a ajuns realizatoare de emisiuni la site-ul lui Bogdan Chirieac, DCNews.ro. Claudia Tapardel, în 2023 În 2019, fostul consilier prezidențial Sebastian Lăzăroiu aprecia că fără comportamentul ei isteric Laura Codruța Kovesi n-ar fi avut atâtea șase să ajungă șefa procurorilor europeni. „„Nimic n-ar fi fost posibil dacă Dorneanu și Tudorel nu s-ar fi ambiționat s-o dea jos de la șefia DNA. Chapeau! Mulțumiri speciale istericelor Grapini, Zoaie și Tapardel, care au arătat parlamentarilor europeni cum Kovesi îi scoate de minți pe politicienii corupți”, a scris Lăzăroiu. „Este anormal ceea ce face candidata Laura Codruță Kovesi, care trimite scrisori Comisiei LIBE exact înainte de audierea sa. Kovesi, anchetată în România pentru fapte grave de corupție, precum luare de miță, abuz în serviciu și mărturie mincinoasă, are oportunitatea de a se prezenta pe 26 februarie în fața acestei comisii și își poate pleda atunci cauza, dar mai ales va trebui să răspundă întrebărilor colegilor din Comisia LIBE. Am convingerea că întrebările vor fi fundamentate pe eșecul managerial de care a dat dovadă în funcția de șef al DNA din care a fost revocată, dar și pe dosarele deschise pe numele său, aflate în lucru la Inspecția Judiciară și la noua Secție pentru investigarea infracțiunilor din justiție. Sper ca un prim semnal pozitiv că Laura Codruță Kovesi nu va câștiga competiția europeană a fost deja dat”, spunea Țapardel despre Kovesi, în februarie 2019. Foto: Facebook Apărătoarea jandarmilor care au bătut femei și au gazat copii După jandarmeriada din 10 august 2018, ea a apărat intervenția violentă a forțelor de ordine. „Dacă cei de la București au acționat greșit, înseamnă că în toată Uniunea Europeană acționează greșit. Este încă o dovadă că România este discriminată și așezată la colț, doar pentru că la București se află, în mod legitim, un Guvern care nu este pe placul unora de la Bruxelles sau Strasbourg”, a susținut Țapardel. Fostul europarlamentar are o avere consistentă: are un cont de 430.000 de euro într-o bancă din Belgia, un Mazda CX5, un apartament în București, ceasuri și bijuterii de 25.000 de euro și a încasat dividende de 197.183 de lei, net, în 2023, de la firma CT EU Communication and Management Affairs. Firma este înființată în 2022, are zero angajați și a făcut profit de 448.000 de lei în 2022 și 222.430 lei în 2023.

Tatăl europarlamentarului PSD Victor Negrescu lucra la Ambasada României din Paris, în 1988 - arată Cristian Preda
Politică

Tatăl europarlamentarului PSD Victor Negrescu lucra la Ambasada României din Paris, în 1988 - arată Cristian Preda

Tatăl europarlamentarului PSD Victor Negrescu lucra la Ambasada României din Paris, în 1988, arată Cristian Preda, care cercetează arhivele ministerului de Externe. Preda doar menționează acest fapt, fără a oferi alte informații despre munca lui Ion Negrescu. Citește și: Salariul uriaș al unui politician obscur, fost inginer la o stație tractoare, acum vicepreșdinte al agenției de reglementare în energie Tatăl europarlamentarului PSD Negrescu, la Paris, în 1988 „Biblioteca română din Paris - azi, filiala ICR din Capitala Franței - a fost deschisă în 1988, în ziua în care Ceaușescu împlinea 70 de ani. MAE a alocat 100 de dolari pentru bufet și a cerut să se folosească «băuturile existente în oficiu», care erau, de fapt, vinuri cărate în acea vreme cu mașina din țară. (Nu știu dacă practica s-a păstrat până azi, ea mai era încă în vigoare când am fost eu secretar de stat în MAE, în 2005-2007.) La deschiderea oficială a Bibliotecii din 26 ianuarie 1988, s-a făcut o expoziție cu cărțile dictatorului Ceaușescu și ale soției sale, «tovarășa academician doctor inginer», nelipsite de la vreun eveniment oficial al MAE în acei ani. Un inginer a fost trimis din țară, ca să «repare aparatele de proiecție» și să instruiască «lucrătorul de la ambasadă [...] pentru a asigura, în viitor, proiecția cinematografică în Bibliotecă». Prima bibliotecară a fost Maria Hulea, care primea 1698 de franci francezi pe lună. La ambasadă lucra în acea vreme Ion Negrescu, tatăl actualului deputat european Victor Negrescu, iar conferința de deschidere a Bibliotecii a fost ținută de Teodor Hristea, care era lector de română în acea perioadă, la Saint-Etienne”, a scris Preda. Presa a sugerat în repetate rânduri că adevăratul motiv al ascensiunii lui Victor Negrescu ar tatăl său, diplomatul Ion Negrescu, care din 1997 a lucrat la ambasada din Bruxelles.

Salariul uriaș al unui politician obscur, fost inginer la o stație de tractoare, acum vicepreședinte al Agenției de Reglementare în Energie (ANRE)
Eveniment

Salariul uriaș al unui politician obscur, fost inginer la o stație de tractoare, acum vicepreședinte al Agenției de Reglementare în Energie (ANRE)

Salariul uriaș al unui politician obscur, fost inginer la o stație tractoare, acum vicepreșdinte al agenției de reglementare în energie, ANRE: Mircea Man, vicepreședinte al ANRE, a câștigat în anul fiscal 2023 suma de 708.557 de lei. În medie, el a avut circa 58.000 de lei pe lună. Citește și: FOTO EXCLUSIV Arheolog român care a vizitat tezaurul dacic de la muzeul Drents acum zece zile: Am fost șocată de lipsa de personal de pază, nu am văzut așa ceva la nici un mare muzeu Salariul uriaș al unui politician obscur În anul fiscal 2021, el a câștigat 626.975 de lei, deci salariul său a crescut cu circa 14% în doi ani. În 1989, Man era inginer la o stație de mecanizare a agriculturii din Târgu Lăpuș. În 1990 a ajuns deputat, apoi a fost reales din 2000 în 2008 și din 2012 în 2016. Între 2008 și 2012 a fost președinte al Consiliului Județean Maramureș. Din 2020 este vicepreședinte al ANRE, supraviețuind tuturor scandalurilor în care a fost implicată instituția. În 2024, el deținea trei apartamente și două case, din care una de 260 mp. Penal PSD îl susține pe Man Printre puținele știri despre activitatea lui Man, una din 2024 îl arată alături de președintele CJ Călărași, penalul Vasile Iliuță. Printre altele, Iliuță a spus că Mircea Man este soluția PNL în acest județ, ba chiar ar fi sunat conducerea centrală a partidului, ca să le transmită această propunere. „Cunoscându-l pe Dan Motreanu, prim-vicepreședinte al Partidului Național Liberal, și pe Bode Lucian, secretarul general, am ținut să îi contactez și să le transmit că o variantă pentru a putea lua senatori la Călărași este Mircea Man. Mircea Man a ajutat și primarii PSD și primarii PNL, iar dumnealui este singurul om care ar putea câștiga mandatul de senator. Dacă nu se câștiga mandatul de senator, eu totuși mi-am făcut datoria de a aduce un partener cu experiență. Mircea Man este omul care ar putea salva Partidul Național Liberal la Călărași. Vreau să transmit un semnal: dacă Mircea Man nu va fi senator de Călărași, Partidul Național Liberal va avea un singur deputat”, a declarat Vasile Iliuță, președintele Organizației Județene a Partidului Social Democrat Călărași, citat de Canal Sud.

Șeful Poștei spune că toate companiile de stat și-ar putea reduce aparatul administrativ cu minimum 30%
Economie

Șeful Poștei spune că toate companiile de stat și-ar putea reduce aparatul administrativ cu minimum 30%

Șeful Poștei, Valentin Ștefan, spune că toate companiile de stat și-ar putea reduce aparatul administrativ cu minimum 30%. El a susținut că nici un minister sau primărie n-ar trebui să aibă mai mult de 4-5 angajați la direcția de resurse umane. Citește și: EXCLUSIV Păgubiții Nordis cer reînființarea comisiei parlamentare de anchetă și arată cum instituțiile statului au tolerat acest jaf Toate companiile de stat și-ar putea reduce aparatul administrativ „Nu există instituţie sau primărie care să aibă nevoie de un aparat de resurse umane mai mare de patru sau cinci oameni. Nu există. Dacă întrebaţi un director sau un primar sau cineva care conduce o instituţie, de ce are nevoie de mai mult de cinci persoane, vă garantez că răspunsul acela nu va fi sincer. Deci nimeni nu are nevoie de mai mult de atâţi oameni pentru a gestiona politica de personal în instituţii. Mai mult, pe partea de achiziţii nu ai nevoie de mai mult de cinci-şase persoane pentru a face politica de achiziţii. Pe partea juridică, nu ai nevoie de mai mult de un aparat de şase-şapte persoane. Este extrem de uşor să vedeţi şi dumneavoastră acele companii, acele instituţii, care îşi îşi păstrează cu chibzuinţă resursele şi păstrează doar profesionişti în aparatele lor. Faceţi o verificare, cereţi să vedeţi câte persoane la resurse umane are fiecare minister şi dacă un minister are mai mult de cinci-şase oameni, vă spun că acel minister are surplus de personal şi ar trebui să-şi ducă personalul şi acelaşi lucru se aplică şi de către companiile de stat, cu precădere", a afirmat Valentin Ştefan. El a spus că speră ca Ilie Bolojan „să creeze un trend, să dea un exemplu care să fie urmat şi de alte instituţii centrale, de alte companii naţionale”.

Într-un an al austerității, primarul Ciucu vrea să înfiinţeze o companie pentru organizarea de evenimente. El susține că aceasta se va autofinanța
Politică

Într-un an al austerității, primarul Ciucu vrea să înfiinţeze o companie pentru organizarea de evenimente. El susține că aceasta se va autofinanța

Într-un an al austerității, primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, vrea să înfiinţeze o companie pentru organizarea de evenimente, West Side Events, cu opt angajați. El susține că aceasta se va autofinanța în primul an și, ulterior, va aduce bani la bugetul sectorului. Citește și: EXCLUSIV Păgubiții Nordis cer reînființarea comisiei parlamentare de anchetă și arată cum instituțiile statului au tolerat acest jaf Ciucu vrea să înfiinţeze o companie pentru organizarea de evenimente „Am luat decizia de a înființa o mică companie a Sectorului 6, West Side Events, în care să consolidăm experiență aceasta de succes! Singura din București! Doar noi ne autofinanțăm!! Compania va fi mică, maxim 8 oameni, se va autofinanța integral în primul an, iar de anul viitor va aduce bani la buget! Restul primăriilor de sector sau Generală au tocat fiecare milioane de euro pe evenimente. Noi nu!”, a scris Ciucu pe Facebook. El s-a lăudat că Vodafone, Carrefour, Kinder, Catena sunt sponsori ai evenimentelor primăriei. „Si asa am ajuns sa atragem alaturi de noi Vodafone, Carrefour, Kinder, Catena etc, care vin sponsori/parteneri. Am organizat chiar si o intalnire de prezentare cu companiile, tocmai pentru a le prezenta ceea ce facem pentru comunitatea noastra, si nu doar. Si, da, ni s-au alaturat. Si, da, editia a treia a West Side Hallo Fest nu doar ca nu a generat costuri din bani publici, ci a adus bani, am acoperit cheltuiele si ne-au si ramas 60.000 de euro. Bani pusi deoarte pentru Flower Fest, editia cu numarul 4, pe care o pregatim deja”, a mai explicat Ciucu.

EXCLUSIV Păgubiții Nordis cer reînființarea comisiei parlamentare de anchetă și arată cum instituțiile statului au tolerat acest jaf
Politică

EXCLUSIV Păgubiții Nordis cer reînființarea comisiei parlamentare de anchetă și arată cum instituțiile statului au tolerat acest jaf

Păgubiții Nordis cer reînființarea comisiei parlamentare de anchetă „pentru investigarea mafiei imobiliare” și arată cum instituțiile statului au tolerat acest jaf. Câteva sute de păgubiți ai afacerii Nordis, controlată familia ex-deputatei PSD Laura Vicol, au trimis o petiție către președinții celor două camere ale Parlamentului, Ilie Bolojan și Ciprian Șerban, în care explică cum s-a făcut statul român că nu vede cum se derulează afacerea Nordis. Citește și: Pe șest și în mare grabă, guvernul Ciolacu vrea să majoreze cu 50% salariile unor funcționari din ministerele de Finanțe și SGG O astfel de comisie de anchetă a fost înființată la finalul legislaturii parlamentare 2020-2024, dar ea a fost desființată în mod automat la constituirea noului Legislativ. Păgubiții Nordis cer reînființarea comisiei parlamentare de anchetă Păgubiții cer ca această comisie să investigheze, printre altele, „inacțiunea autorităților naționale cu competențe în domeniu, de exemplu A.N.A.F., A.N.C.P.I., I.S.C., A.N.P.C.,autorități locale, dar fără a se limita la acestea”. Ce arată păgubiții: mai întâi, în 2019, Nordis a potopit presa cu publicitate la proiectele pe care le are Ulterior, „sute de familii au încheiat, în fața notarilor publici, promisiuni de vânzare-cumpărare pentru achiziția de unități loca:ve în ansamblurile dezvoltate de Grupul NORDIS, achitând sume importante de bani, dar cu toate acestea respectivele unitățile locative ce fuseseră promise, fie au fost vândute altor persoane decât celora a căror promisiune era în vigoare, fie nu au mai fost vreodată edificate” „O primă instituție care a fost sesizată de foarte multe persoane care au încheiat contracte cu Grupul NORDIS este reprezentată de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului care din păcate nu a luat nicio măsură reală pentru a stopa încheierea de contracte care conțineau clauze abuzive, în defavoarea persoanelor fizice de bună-credință”. ANPC este condusă de pesedistul Horia Constantinescu. Deși și instituții precum A.N.A.F., A.N.C.P.I., I.S.C. Primăria Năvodari, Instituția Prefectului Constanța aveau competențe clare în verificarea activității Grupului NORDIS acestea nu au înțeles să efectueze în mod real controale DIICOT nu a dat nici o soluție la sesizări, deși au trecut ani de la formularea lor Păgubiții Nordis arată că cer reînființarea comisiei parlamentare de anchetă întrucât au primit răspunsuri nesatisfăcătoare la sesizările către Guvernul României, Ministerul Justiției, Avocatul Poporului, Inspectoratul de Stat pentru Construcții si Agenției Naționale de Cadastru si Publicitate Imobiliară.

Pe șest și în mare grabă, guvernul Ciolacu vrea să majoreze cu 50% salariile unor funcționari din Ministerul de Finanțe și SGG
Politică

Pe șest și în mare grabă, guvernul Ciolacu vrea să majoreze cu 50% salariile unor funcționari din Ministerul de Finanțe și SGG

Pe șest și în mare grabă, guvernul Ciolacu vrea să majoreze cu 50% salariile unor funcționari din Ministerul de Finanțe și Secretariatul General al Guvernului (SGG). Prevederea a fost strecurată într-un proiect de ordonanță de urgență, promovat de ministerul de Finanțe. Proiectul este intitulat, generos, „pentru modificarea şi completarea unor acte normative”. Citește și: EXCLUSIV Opera Națională București, executată de angajați pentru restanțe de milioane la salarii: sechestru pe o pianină, pe niște autoturisme și chiar pe scaunul directorului Daniel Jinga „În acest an nu există resurse financiare pentru creșterea salariilor bugetarilor”, spunea premierul Ciolacu la 31 decembrie. Ciolacu vrea să majoreze salariile unor funcționari Nu este clar care este urgența acestei decizii. De această majorare vor beneficia funcționarii care gestionează litigii internaționale - deși, Guvernul plătește, pentru aceste procese, case de avocatură specializate. „Personalul de specialitate juridică din cadrul Direcţiei generale juridice a Ministerului Finanţelor, care are în fişa postului atribuţii în legătură cu asigurarea asistenţei şi reprezentării juridice în litigiile prevăzute la art. 1, precum și personalul din cadrul Secretariatului General al Guvernului cu atribuţii în asigurarea suportului documentar şi arhivistic, respectiv a asistenţei juridice de specialitate, beneficiază de o majorare salarială de 50% aplicată la salariul de bază brut. (...) Prevederile alin. (1) se aplică pentru un număr de maximum 20 de persoane de specialitate juridică din cadrul Direcţiei Generale Juridice a Ministerului Finanţelor și 7 persoane din cadrul Secretariatului General al Guvernului”, se arată în nota de fundamentare. Impactul bugetar al întregii ordonanțe ar fi de reducere a cheltuielilor cu 2,26 milioane de lei, dar ordonanța mai are și alte modificări ale altor acte legislative și nu e clar cum s-a ajuns la această sumă.

Tezaurul încaieră coaliția: Raluca Turcan, atac dur la premierul Ciolacu și la prietenul său, Lucian Romașcanu
Politică

Tezaurul încaieră coaliția: Raluca Turcan, atac dur la premierul Ciolacu și la prietenul său, Lucian Romașcanu

Tezaurul furat încaieră coaliția: fostul ministru al Culturii, Raluca Turcan, a lansat un atac dur la premierul Marcel Ciolacu și la prietenul său, Lucian Romașcanu. De fapt, ea a răspuns la atcurile acestora, care au acuzat-o că n-ai inițiat o hotărâre de guvern pentru aprobarea expoziției din Olanda. Citește și: Cel mai cunoscut expert olandez în furturi de artă explică de ce nu sunt paznici de noapte la muzeele din nordul Europei Tezaurul încaieră coaliția „Ca urmare a încercărilor PSD de politizare a furtului de la Muzeul Drents, fac următoarele precizări clare: Ca și în mandatul lui Lucian Romașcanu, ministrul nu se ocupă cu paza expozițiilor din străinătate. Contractul dintre Muzeul Național de Istorie a României și Muzeul Drents este foarte clar din acest punct de vedere, și el reglementează precis obligațiile juridice legate de asigurarea securității exponatelor. Noile reglementări, introduse chiar la propunerea mea, în 2023, se referă la necesitatea unei hotărâri de guvern dacă sunt implicate MAI MULTE autorități și instituții. Acest paragraf a fost introdus pentru a reglementa implicarea unor instituții militare, de exemplu, în transportul exponatelor, cum a fost cazul expoziției de la Roma. Singura instituție implicată în proiectul realizat cu Muzeul din Drents este MNIR aflat în subordinea Ministerului Culturii. Și în final aș vrea să mai fac o precizare. Este regretabil ca un prim ministru să dea informații manipulatoare despre un fost membru al cabinetului său, doar pentru a acoperi NIMICUL din mandatul unui prieten, Lucian Romașcanu. Suntem într-o coaliție de guvernare și este profund dăunător și imoral ca un partener, cu premier în funcție, să instrumenteze un linșaj la adresa unui fost ministru PNL”, a scris Turcan, pe Facebook. „Din ceea ce ştiu, pentru expoziţia de la Drents Museum nu a existat o asemenea HG conform OUG-ului promovat de chiar ministrul Turcan. D-na ministru Turcan TREBUIE să dea urgent câteva explicaţii...”, a scris Lucian Romașcanu.

Dizolvările sau radierile de companii au crescut cu 17%, în România, în 2024
Eveniment

Dizolvările sau radierile de companii au crescut cu 17%, în România, în 2024

Dizolvările sau radierile de companii au crescut cu 17%, în România, în 2024, arată datele centralizate de KeysFin, care citează Registrul Comerţului. Numărul de insolvenţe a crescut în România cu 9,4%, iar suspendările cu 15%. Citește și: Cel mai cunoscut expert olandez în furturi de artă explică de ce nu sunt paznici de noapte la muzeele din nordul Europei Înmatriculările de companii nou-înfiinţate au scăzut cu 15%, respectiv cu 22.000, la aproape 125.000, cu 18% sub nivelul-record atins în 2022. Dizolvările de companii au crescut cu 17% "În scenariul de bază estimarea noastră este că economia va creşte cu aproximativ 2% în 2025, după o cvasi-stagnare în 2024, principalele riscuri din acest an fiind: o eventuală deraiere de la direcţia pro-europeană, pro-NATO ca urmare a rezultatului alegerilor prezidenţiale, fapt care ar duce imediat la creşterea costurilor de împrumut ale României pe pieţele internaţionale, o posibilă nerespectare a jaloanelor din PNRR de care depinde evitarea recesiunii, dar şi corecţia deficitelor gemene şi modul în care vor fi gestionate presiunile inflaţioniste", a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin, într-un comunicat de presă. Analiza de specialitate relevă faptul că numărul de companii noi în Agricultură a scăzut cel mai mult, atât procentual, cât şi nominal, cu 76% respectiv de la 8.600, la doar 2.800, în 2024. De asemenea, în Comerţ, s-a consemnat o scădere cu 3.200 de companii nou-înfiinţate, în Construcţii cu 2.000, iar în IT&C cu 1.500. La polul opus, doar Transportul & depozitarea şi Altele au avut creşteri ale numărului de companii înfiinţate în 2024. Din punct de vedere geografic, cele mai mari scăderi nominale anuale de înmatriculări, cuprinse între 1.000 şi 1.900 de entităţi au fost înregistrate în Bihor, Cluj şi Bucureşti. În toate judeţele au fost înmatriculate mai multe puţine companii în 2024 faţă de 2023. În acelaşi timp, numărul companiilor care au intrat în insolvenţă a crescut cu 9,4% la 7.274 companii, anul trecut, cu 28% peste minimul istoric atins în 2020, de 5.694 companii. Totodată, numărul companiilor suspendate a crescut cu 14,6%, de la un an la altul, până la 18.716, în timp ce radierile şi dizolvările s-au majorat cu 17,2%, la 129.217 companii, cu 68% peste nivelul din 2020. În ceea ce priveşte numărul entităţilor active (PFA şi persoane juridice), tendinţa de creştere începută în 2011 a continuat şi a ajuns la cel mai ridicat nivel din istorie, de 1.695.943, la 31 decembrie 2024. Ultimele raportări ale companiilor nefinanciare arată un număr-record, de aproape 922.000 de organizaţii (+4%) care şi-au raportat rezultatele la 2023 şi au angajat pentru prima dată peste 4,2 milioane de persoane, cu aproape 1% mai multe decât în 2022. În context, cifra de afaceri a acestor companii, prezente în România, s-a majorat cu 3%, până la 2,604 de miliarde de lei în 2023, cu 69% mai mare decât cea din 2018 şi cu 144% peste nivelul din 2013. Rezultatul net al companiilor nefinanciare din România a scăzut cu aproape 11% faţă de anul 2022, la 187 miliarde de lei, în 2023, iar comparativ cu anul 2018 avansul este de 127%, respectiv cu 1.200% faţă de 2013. Conform KeysFin, în topul celor mai mari trei sectoare în funcţie de cifra de afaceri a rămas se află: Comerţ (39% din total), Industria prelucrătoare (22%) şi Construcţii (8,3%). Ca dinamică anuală, cel mai mult au crescut: Construcţiile - cu 25%, Educaţia (+20%) şi Serviciile administrative & suport (+19%). Pe de altă parte, scăderi procentuale anuale au fost înregistrate, în 2023 faţă de anil precedent, în: Agricultură - cu 5,6%, Energie & gaze (-17%) şi Industria extractivă (-38%).

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră