luni 28 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Mircea Marian

8437 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Politică

Premierul Belgiei spune, la Harvard, că Rusia a intervenit în alegerile din România

Premierul Belgiei, Alexander de Croo, spune, la Harvard, că Rusia a intervenit în alegerile din România: „Rusia a intervenit în România, denunțăm asta!”. Citește și: EXCLUSIV Creierul operațiunilor psihosociale derulate de Călin Georgescu este un absolvent al Academiei SRI și fost consilier în CSAT Rusia a intervenit în alegerile din România El a făcut aceste afirmații la Harvard Kennedy School of Government, la Harvard European Conference. CCR a anulat, la 6 decembrie, alegerile prezidențiale din România. „Când spunem că respectăm democrația, înseamnă că nu intervenim în alegerile care au loc în alte țări. (Înseamnă) că respectăm acest principiu; (înseamnă) că respectăm rezultatul alegerilor. Cred că țările UE au respectat întocmai rezultatele alegerilor. Dar vă rog nu interveniți în alegeri! Și Rusia a intervenit în (alegerile din) România, denunțăm asta! Cred că nu putem permite ca țările partenere să intervină una în alegerile celeilalte”, a spus de Croo, la 31 ianuarie. Comisia Europeană va lua în calcul chestiunea anulării alegerilor prezidenţiale din România atunci când va elabora raportul din 2025 privind statul de drept, a afirmat marţi comisarul european pentru democraţie, justiţie, statul de drept şi protecţia consumatorului, Michael McGrath, în conferinţa de presă de la finalul reuniunii Consiliului Afaceri Generale (CAG), la 28 ianuarie. Comisia Europeană dezvoltă „Scutul Democrației” „Am avut o discuţie legată de o serie de chestiuni privitoare la România ca una dintre cele patru ţări despre care s-a discutat astăzi la Consiliu. Discuţia s-a concentrat pe raportul din 2024 privind statul de drept şi la recomandări. România a folosit ocazia pentru a-şi prezenta perspectiva asupra activităţii pe care o face pentru a da curs acelor recomandări şi, desigur, Comisia va lua acest lucru în calcul atunci când va elabora raportul din 2025. Cred că este cu adevărat o ocazie ideală pentru noi de a examina toate evoluţiile de la începutul raportului din 2024. Aşadar, aşteptăm cu nerăbdare să facem acest lucru şi în paralel să dezvoltăm Scutul Democraţiei, care vizează ameliorarea şi adâncirea cooperării între statele membre prin Reţeaua de Cooperare Europeană privind Alegerile, recunoscând în acelaşi timp autonomia şi competenţa statelor membre de a gestiona desfăşurarea alegerilor în propriile ţări. Aşadar, cu siguranţă vom examina această chestiune în contextul raportului din 2025”, a declarat comisarul european Michael McGrath.

Premierul Belgiei spune, la Harvard, că Rusia a intervenit în alegerile din România
România riscă să piardă 660 milioane euro din PNRR fiindcă a modificat legea pensiilor speciale în favoarea specialilor, după ce primise OK-ul Bruxelles-ului
Politică

România riscă să piardă 660 milioane euro din PNRR fiindcă a modificat legea pensiilor speciale în favoarea specialilor, după ce primise OK-ul Bruxelles-ului

România riscă să piardă 660 de milioane de euro din PNRR fiindcă a modificat legea pensiilor speciale în favoarea specialilor, după ce primise OK-ul Bruxelles-ului, a arătat, azi, într-un interviu pentru Agerpres, ministrul fondurilor europene, Marcel Boloș. Într-un limbaj evaziv, Boloș a recunoscut că și guvernul Ciolacu, nu doar CCR și Parlamentul, sunt vinovate de această situație. Citește și: Guvernul taie un miliard din banii Capitalei. „Cer scuze bucureştenilor că le-am transmis că partidele la guvernare vor înţelege ceva” – Nicușor Dan România riscă să piardă 660 milioane euro din PNRR Mai întâi, demnitarul PNL a arătat, folosind același limbaj întortocheat, că legea pensiilor speciale a fost modificată după ce se primise acceptul Comisiei Europene. „Concluzia a fost că legea privind pensiile speciale a fost validată de către Comisia Europeană. Dar (există) toată această reactivare pe care noi o avem prin diversele decizii, fie ale Parlamentului, poate uneori chiar și ale Guvernului României, care nu țin cont de ireversibilitate, pentru că aici avem o regulă fundamentală care ține de implementarea PNRR-ului, și anume cea care privește ireversibilitatea jaloanelor. Dacă vom activa de fiecare dată jaloane închise, vom avea parte de același tratament, respectiv costul usturător al reformelor se va regăsi în pierderile pe care ni le asumăm. Dar este un cost mult prea mare față de oportunitatea pe care o avem, pentru că acești bani din PNRR stau la baza celor 113 obiective de investiții pe care le derulează România, cu o valoare de 28 de miliarde de euro”. Ulterior, el a arătat cât costă „reversibilitatea” acestui jalon: „Jalonul cu pensiile speciale, 660 de milioane de euro”. În același interviu pentru Agerpres, Marcel Boloș a arătat că menținerea unor conduceri politizate în companiile de stat costă 1,1 miliarde de euro.

Guvernul taie un miliard din banii Capitalei. „Cer scuze bucureştenilor că le-am transmis că partidele la guvernare vor înţelege ceva” - Nicușor Dan
Politică

Guvernul taie un miliard din banii Capitalei. „Cer scuze bucureştenilor că le-am transmis că partidele la guvernare vor înţelege ceva” - Nicușor Dan

Guvernul taie, prin legea bugetului de stat, un miliard de lei din banii Capitalei, care rămâne astfel fără posibilitatea de a face vreun fel de investiții. „Vreau să le cer scuze bucureştenilor că le-am transmis speranţa că partidele de la guvernare vor înţelege ceva din alegerile din 24 noiembrie. Proiectul de buget naţional pus în dezbatere publică aseară dovedeşte contrariul, dovedeşte că puşculiţa de partid are întâietate în faţa românilor”, a spus, azi, primarul general al Bucureștiului, Nicușor Dan. Citește și: EXCLUSIV Creierul operațiunilor psihosociale derulate de Călin Georgescu este un absolvent al Academiei SRI și fost consilier în CSAT Acesta a explicat cum au fost tăiați banii orașului și, ignorându-se referendumul din 2024, au fost împărțiți la primăriile de sector. Guvernul taie un miliard din banii Capitalei „Ce face proiectul ăsta de buget? Spune ca sectoarele să primească nu de trei ori mai mult decât Primăria Capitalei, să primească de cinci ori mai mult decât Primăria Capitalei, sfidând votul a 500.000 de bucureşteni de acum două luni (...) În 2024 am pierdut 1,2 miliarde lei şi am primit 5 miliarde şi conform proiectului de buget, în 2025 am rămas să primim 4 miliarde lei, în condiţiile în care anul trecut doar cele două subvenţii pe transport şi pe termie au fost 2,6 miliarde lei. Deci, în situaţia în care bugetul rămâne aşa cum a fost publicat aseară de Ministerul Finanţelor, Primăria Capitalei va plăti cele două subvenţii şi va face nişte plăţi curente pentru funcţionarea serviciilor, şi nicio investiţie”, a explicat edilul șef al Capitalei. Primarul a mai spus că în 2024 au fost 10 miliarde de lei din impozitul pe venit, colectat de la bucureşteni, care s-au dus 5 miliarde la primările de sector, 4,7 miliarde la Primăria Capitalei şi 300 de milioane la Consiliul Judeţean Ilfov, şi au mai fost cam 3 miliarde de lei taxe şi impozite locale care s-au dus la primările de sector. „Deci noi am avut 4,7 miliarde, primările de sector au avut 8 miliarde. Dacă veţi scădea din aceste 4,7 miliarde cele 2,6 pe care le-am dat pe cele două subvenţii, veţi vedea că raportul este cel pe care vi l-am spus. Primările de sector au avut 8 miliarde şi noi am avut mai puţin de 2,5 miliarde”, a arătat primarul. Primăriile de sector, PSD-PNL, favorizate Nicuşor Dan a mai declarat că, pe proiectul de buget pe 2025 împărţirea este: din cele 10 miliarde de la impozit pe venit de la bucureştieni, 3,8 miliarde merg la Primăria capitalei, 130 de milioane la Consiliul Judeţean Ilfov, 4,8 miliarde la primările de sector şi 1,4 miliarde la bugetul de stat. „Înseamnă că noi, din cele 4 miliarde, plătind 2,5 miliarde subvenţii, rămânem cu 1,5 miliarde. Iar primările de sector au aproximativ 5 miliarde de impozit pe venit şi 3 miliarde din taxe şi impozite locale. Adică raportul real este 1,5 la 8. De mai mult de 5 ori, bani la primăriile de sector decât la Primăria capitale, în condiţii în care, repet, noi avem mult mai multe atribuţii decât primările de sector”, a afirmat Nicuşor Dan.

Halucinant: fostul director Romsilva, care la pensionare a primit un bonus de 100.000 de euro, s-a reangajat în aceeași regie și are un salariu astronomic
Eveniment

Halucinant: fostul director Romsilva, care la pensionare a primit un bonus de 100.000 de euro, s-a reangajat în aceeași regie și are un salariu astronomic

Fostul director Romsilva, Teodor Țigan, care la pensionare a primit un bonus de 100.000 de euro, s-a reangajat în aceeași regie și are un salariu astronomic. Țigan este acum director la Direcția Silvică Arad. Direcția pe care o conduce a avut o pierdere de 14 milioane de lei la final de 2024, potrivit datelor publicate de ministrul Mediului, Mircea Fechet. Citește și: În fieful lui Bolojan, la Senat, și la Camera Deputaților, nu se taie nici un ban de la salarii, dimpotrivă, cresc ușor cheltuielile în 2025, arată bugetul de stat Fostul director Romsilva s-a reangajat și are salariu astronomic Declarația de avere depusă în 2024 arată că în anul fiscal 2023 Țigan a avut un salariu net, anual, de 473.488 de lei. În 2023 a încasat și pensii în valoare netă, anuală, de 62.757 de lei. Fostul director al regiei are o avere imensă: trei case în județul Arad, din care una de 320 mp, și patru apartamente în Arad, dar nu declara nici un venit din chirii. Doar în perioada 2021-2023 a acumulat bijuterii de 30.000 de euro. Primele acordate angajaților Romsilva în 2024 au fost de178 de milioane de lei, adică 10% din toate cheltuielile cu salarizarea. „Dacă ne uităm la cifre, putem să observăm că primele ce au fost plătite în anul 2024, aproximativ 178 de milioane de lei, dacă citesc bine din memorie, înseamnă cel puţin 10% din valoarea totală a cheltuielilor cu salarizarea în Regie, respectiv 1,8 miliarde. Doar prin eliminarea acestor sporuri avem o economie de 10% la costurile cu salariile, ceea ce, în opinia mea, poate să însemne un procent semnificativ”, a spus ministrul Mediului, Mircea Fechet.

Subvenția pentru partide în 2025, prevăzută la uriașa sumă de 284 milioane de lei, mai puțin ca în 2024, dar mai mult ca în 2023
Politică

Subvenția pentru partide în 2025, prevăzută la uriașa sumă de 284 milioane de lei, mai puțin ca în 2024, dar mai mult ca în 2023

Subvenția pentru partide în 2025, prevăzută la uriașa sumă de 284 milioane de lei, mai puțin ca în 2024, dar mai mult ca în 2023, arată proiectul de buget pentru 2025, publicat de ministerul de Finanțe. În 2024, când au avut loc alegeri pentru Parlamentul European, locale, parlamentare și prezidențiale (anulate), bugetul Autorității Electorale Permanente (AEP) a prevăzut o subvenție de 386 de milioane de lei. Citește și: În fieful lui Bolojan, la Senat, și la Camera Deputaților, nu se taie nici un ban de la salarii, dimpotrivă, cresc ușor cheltuielile în 2025, arată bugetul de stat Subvenția pentru partide, 284 milioane de lei În 2023, această subvenție a fost de doar 227 de milioane de lei, deci mai mică decât în 2025 cu 25%. La 6 ianuarie, ONG-ul Expert Forum cerea reducerea drastică a subvențiilor pentru partidele politice, apreciind că Ordonanţa „Trenuleţ” face doar schimbări cosmetice. Potrivit articolului XIV din OUG 156 din 30 decembrie 2024 (ordonanta trenulet), subvenția alocată partidelor politice se diminuează cu 25% față de nivelul acordat în anul 2024. „Actul normativ nu oferă nicio justificare cu privire la motivele pentru care s-a ajuns la această valoare. Nota de fundamentare, la rândul său este minimalistă și menționează doar că «Se propune ca subvenția acordată în anul 2025 partidelor politice să fie diminuată cu 25% față de anul 2024». Nu este clar de ce se propune 25% și nu 50%, de exemplu”, a arătat Expert Forum. În noiembrie 2024, PNL a votat un plan de reforme care presupunea „reducerea subvenției pentru partidele politice între anii electorali” și „limitarea cheltuielilor din campanie decontate și în costuri per vot și stabilirea unui plafon de costuri per vot”.

Surse Antena 3: Iohannis nu va demisiona și va rămâne la Cotroceni până la instalarea noului președinte
Politică

Surse Antena 3: Iohannis nu va demisiona și va rămâne la Cotroceni până la instalarea noului președinte

Președintele Klaus Iohannis nu va demisiona și va rămâne la Cotroceni până la instalarea noului președinte, afirmă surse politice citate de Antena 3. Postul susține că „semnalul va fi dat săptămâna viitoare, când Iohannis se întâlnește cu lideri europeni, cu președintele Parlamentului European, dar și cu secretarul general al NATO”. Citește și: În fieful lui Bolojan, la Senat, și la Camera Deputaților, nu se taie nici un ban de la salarii, dimpotrivă, cresc ușor cheltuielile în 2025, arată bugetul de stat Iohannis nu va demisiona și va rămâne la Cotroceni Antena 3 arată că decizia a fost luată urmare a situației internaționale, „care necesită câteva dialoguri cu persoane pe care Klaus Iohannis le cunoaște după 10 ani la Palatul Cotroceni”. „Aceste chestiuni implică prezența unui reprezentant oficial al României care cunoaște aceste dosare. Unui președinte interimar i-ar trebui destul de mult ca să înțeleagă și să pledeze pentru aceste chestiuni (...) Așadar, probabil și în urma consultării cu unii lideri europeni, Klaus Iohannis va mai rămâne până în luna mai la Cotroceni și va pleca în 18 sau 20 mai”, se arată pe site-ul acestui post de televiziune. „Eu nici nu pot să plec, cum să plec dacă Constiutuția îmi spune să stau? Ar trebui să plec prin demisie. Este posibil și acest lucru dar nu aș face-o fără o motivație exterm de solidă, nu pentru interesul unui politician care vrea să se profileze împotriva mea, în așa fel încât să pară că ei sunt salvatorii națiunii”, a spus Klaus Iohannis, înaintea Summit-ului UE-Balcanii de Vest, la 18 decembrie 2024.

În fieful lui Bolojan, la Senat, și la Camera Deputaților, nu se taie nici un ban de la salarii, dimpotrivă, cresc ușor cheltuielile în 2025, arată bugetul de stat
Politică

În fieful lui Bolojan, la Senat, și la Camera Deputaților, nu se taie nici un ban de la salarii, dimpotrivă, cresc ușor cheltuielile în 2025, arată bugetul de stat

În fieful lui Bolojan, la Senat, și la Camera Deputaților, nu se taie nici un ban de la salarii, dimpotrivă, cresc ușor cheltuielile în 2025, arată bugetul de stat. Citește și: Judecătoare de la Tribunalul București apără poziția „suveraniștilor” și cere demisia CCR Recent, președintele Senatului, Ilie Bolojan, a anunțat că noua organigramă de personal va reduce numărul de posturi de la Senat de la 796 la 618. Președintele Camerei Deputaților, Ciprian Șerban se lăuda că va concedia circa 200 de persoane: „Vorbim de un număr total de în jur de 1.500 de angajați (...) Aici estimez undeva, nu știu, oricum peste 200 de posturi la care vom renunța”. În fieful lui Bolojan, nu se taie nici un ban de la salarii Însă proiectul de buget pentru anul 2025, publicat noaptea trecută de ministerul de Finanțe, nu arată nici o reducere a cheltuielilor de personal (cu salariile angajaților) la Senat și la Camera Deputaților. La Senat, cheltuielile de personal se majorează de la 195,7 milioane lei, în 2024, la 196,4 milioane lei, în 2025, deci cu 0,36%. Însă, în 2026, aceste cheltuieli ar ajunge la 205 milioane de lei, deci s-ar termina cu austeritatea pentru funcționarii parlamentari. La Camera Deputaților, cheltuielile de personal sar de la 403,2 milioane de lei, anul trecut, la 411,1 milioane de lei în 2025. Majorarea este de 1,96%. Și aici, austeritatea s-ar încheia în 2026, când cheltuielile de personal se estimează că vor ajunge la 442 de milioane de lei. Și în 2027 și 2028, Finanțele estimează majorări substanțiale ale cheltuielilor de personal din cele două camere ale Parlamentului.

„Călin Georgescu prezintă planul de pace al Rusiei. Este un pericol real”, acuză un profesor universitar
Politică

„Călin Georgescu prezintă planul de pace al Rusiei. Este un pericol real”, acuză un profesor universitar

„Călin Georgescu prezintă planul de pace al Rusiei. Este un pericol real”, acuză un profesor universitar, Radu Carp, care demontează propunerile lui Georgescu ca România să ia de la Ucraina Maramureșul de Nord, Bucovina de Nord și Bugeacul. „Se vor schimba frontiere. Mai mult de atât – dacă se schimbă frontiere, unde suntem noi? Avem Bucovina de Nord – interes. Avem Bugeacul, avem Maramureșul de Nord – corect? Din fosta Transcarpatia mai rămâne și pe la unguri, Lvovul care o să rămână la polonezi, și Malorusia”, a spus, acum două zile, fostul candidat independent. Acum, Carp explică de ce Georgescu nu face decât să prezinte planul de pace al Rusiei și să-i dea credibilitate. Georgescu prezintă planul de pace al Rusiei „Am impresia ca nu luam in serios declaratiile domnului Calin Georgescu, ne rezumam sa il declaram "pro-rus" si gata, nu vrem sa intelegem cu ce ne confruntam. In realitate, domnul Georgescu este calculat pana la ultima consecinta posibila. Rece, calculat si pragmatic. Am enuntat la inceputul lunii ianuarIe teoria "oglinzilor paralele" pentru a descrie relatia dintre CG si propaganda rusa, am declarat ca este simultan emitator si receptor. Iata ca si in chestiunea legata de partajarea Ucrainei a aparut la suprafata acelasi mecanism. In Rusia problema istoriei este politica 100%. Putin actioneaza potrivit divide et impera: Ministerul Apararii controleaza Societatea de Istorie Militara (SIM), SVR Societatea de Istorie Rusa (SIR). Dupa ce Putin a afirmat ca negocieri de pace vor avea loc daca va mai exista Ucraina pana atunci, Nariskin, seful SVR dar si al SIR a tinut un discurs in fata istoricilor: sa invitam istorici unguri, polonezi si slovaci sa discutam despre impartirea Ucrainei. In noiembrie 2024 Ministerul Apararii rus elabora o viziune strategica pana in 2045: o Ucraina inclusa in Rusia, o Ucraina cu capitala la Kyiv, cu un regim pro-rus si "teritorii disputate" in Ucraina de Vest. Putin incurajeaza competitia intre SIM si SIR de multi ani. Acum miza este cine vine cu un plan mai bun de partajare a Ucrainei. Sa observam ca Nariskin nu a vorbit despre "invitarea istoricilor romani" la dezbaterile SIR. Motivul? A doua zi CG a prezentat propria varianta de divizare a vestului Ucrainei. Un dialog la distanta. Imediat, este preluat de propaganda rusa. Se insinueaza ideea: CG a prezentat pozitia OFICIALA a Romaniei. Corect, nu este el prezentat zilnic drept "presedintele ales al Romaniei"? Reactia la noi a dovedit ca nu s-a inteles nimic din acest joc de comunicare strategica. Singura reactie, sah-mat: CG nu vorbeste in numele Romaniei. Eventual, in plus, afirmat ca istoricii romani nu vor participa niciodata la vreo dezbatere SIR care este un instrument de propaganda, condusa de un sef al unui serviciu de spionaj. Ce am avut in schimb? Reactii de tipul "Romania recunoaste suveranitatea si integritatea teritoriala a Ucrainei"...etc, etc., etc. Am cazut in capcana Kremlinului. Intrebarea fundamentala este: ce i-a apucat pe Putin si pe Nariskin sa reancalzeasca supa eterna a partajarii Ucrainei? Putin mizeaza pe mentalitatea tranzactionala a lui Trump. Planul "de pace" rus este: lasati-ne noua teritoriile ocupate, Ucraina de azi devine una mai mica, cu un regim pro-rus 100%, iar partea de vest...aici incepe partea interesanta. Partea de vest a Ucrainei ar putea, in viziunea Moscovei sa intre in NATO dar intr-o singura ipoteza: alipirea ei la tari NATO, Polonia, Slovacia, Ungaria, Romania. Se va spune: ce plan simplu si idiot! Asta inseamna a recunoaste ca rapturile teritoriale in baza Pactului Ribbentrop - Molotov sunt nule! Nu, nu asta e planul Moscovei! Partea de sud a Ucrainei ar urma sa ramana in Ucraina pro-rusa, de exemplu. De ce sa renunte Rusia la obiectivul de a controla Gurile Dunarii?! Iar acum vine partea cea mai interesanta. CG a afirmat ca Romania ar trebui sa ia de la Ucraina si Maramuresul istoric, la nord de Tisa. O regiune care nu a apartinut niciodata Romaniei! De ce? Deoarece in planul "de pace" rus Ucraina de Vest urmeaza a fi scoasa la mezat dupa dorintele statelor NATO invecinate. Vreti Maramuresul de Nord? E al vostru. Vreti si Ivano-Frankivsk? E al vostru. CG ne prezinta exact, foarte exact planul "de pace" rus. Noi insa nu il auzim, nu il vedem, nu il luam in serios, aruncam dupa el un "buzdugan" verbal, doua - trei expresii din vocabularul limba de lemn. Nu vrem sa stim ca exista. Din pacate, CG exista si este un pericol real”, a scris Carp. Citește și: Judecătoare de la Tribunalul București apără poziția „suveraniștilor” și cere demisia CCR

SRI și SIE, acuzate că îl protejează pe Călin Georgescu: dosarul acestuia NU a fost transmis CNSAS, arată un cercetător, fostul disident Gabriel Andreescu
Politică

SRI și SIE, acuzate că îl protejează pe Călin Georgescu: dosarul acestuia NU a fost transmis CNSAS, arată un cercetător, fostul disident Gabriel Andreescu

SRI și SIE sunt acuzate îl protejează pe Călin Georgescu: dosarul acestuia NU a fost transmis CNSAS, arată un cercetător, fostul disident Gabriel Andreescu, într-un articol pentru contributors.ro. „Dosarele lui Călin Georgescu și al lui Mircea Malița nu au ajuns la noi”, i-ar fi transmis lui Andreescu Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). Citește și: Judecătoare de la Tribunalul București apără poziția „suveraniștilor” și cere demisia CCR Gabriel Andreescu, care între 1979 și 1989 a fost arestat și anchetat în repetate rânduri de Securitate, arată în articol că a făcut cerere la 20 decembrie 2024, la CNSAS, unde este acreditat ca cercetător, pentru dosarele a trei persoane: Călin Georgescu, Mircea Malița și Ilie Bădescu. SRI și SIE, acuzate că îl protejează pe Călin Georgescu „Pe 22 ianuarie am primit răspunsul. Apreciez intervalul de timp dintre cerere și reacția CNSAS drept unul rezonabil. Răspunsul CNSAS: dosarele lui Călin Georgescu și al lui Mircea Malița nu au ajuns la noi (…) Dosarul lui Mircea Malița (de la SRI ori SIE) nu a ajuns la CNSAS. Ceea ce înseamnă că Serviciile îl consideră de siguranță națională. (…) Să nu fi deschis Securitatea un dosar de urmărire informativă sau de colaborator pe numele lui Călin Georgescu? Cu datele pe care le avem despre el, o asemenea situație apare prea puțin probabilă (…) SRI și SIE au nu doar obligația să aducă la cunoștința opiniei publice informațiile despre trecutul lui Călin Georgescu de până în 1989. Ci, în actualul context limită, să clarifice traiectoria acestuia în ultimii 35 de ani”, a arătat Andreescu. În regimul Ceaușescu, Mircea Malița a fost membru al CC al PCR, ministru adjunct de Externe și ambasador în Elveția și SUA. „Dacă nu au transmis dosarul lui Călin Georgescu la CNSAS înainte de începutul procesului electoral, înseamnă că SRI și SIE s-au prevalat de rolul lor de veghetor asupra documentelor clasificate. Doar că pretenția Serviciilor de informații de a hotărî asupra accesului la dosarul lui Călin Georgescu se lovește de dreptul votanților și organizațiilor de acces la informaţiile de interes public. Informația despre scheleții din dulap ai unui potențial președinte este de un covârșitor interes public”, a apreciat Andreescu.

VIDEO Cum își bătea joc Călin Georgescu de Diaspora, în 2016: „Nici nu știu să citească! Semnează cu degetul. Toți, nu unul”
Politică

VIDEO Cum își bătea joc Călin Georgescu de Diaspora, în 2016: „Nici nu știu să citească! Semnează cu degetul. Toți, nu unul”

Cum își bătea joc Călin Georgescu de Diaspora, în 2016: „Nici nu știu să citească! Semnează cu degetul. Toți, nu unul”. Potrivit unui studiu publicat azi, peste o treime din urmăritorii de pe TikTok ai lui Georgescu sunt din Diaspora. În plus, el a obținut 345.091 de voturi în diaspora, echivalentul a 43,35%, urmat de Elena Lasconi, care a primit 213.568 de voturi (26,83%). Citește și: Judecătoare de la Tribunalul București apără poziția „suveraniștilor” și cere demisia CCR În diaspora, Călin Georgescu a luat de patru ori mai mult decât au luat, împreună, Ciucă, Ciolacu și Geoană Cum își bătea joc Călin Georgescu de Diaspora „Sclavi, asta am devenit. Nici nu știu să citească! Semnează cu degetul. Asta este realitatea. Toți, nu unul, toți tinerii care lucrează în Occident. Vă dau exemple din Germania, din Austria. Au probleme grave și foarte grave”, a spus Călin Georgescu. Înregistrarea este de youtube, „Proiect de tara Conferinta Dr Calin Georgescu 04 sept 2016”. Fanii săi au susținut că aceste afirmații sunt „scoase din context”. Archive footage of Călin Georgescu insulting Romanians in the Diaspora pic.twitter.com/YpPUbMdt0f— Ukraine Will Win ???????? (@Ukraine22Win) January 29, 2025 Marcel Ciolacu declara în noiembrie, anul trecut, că tinerii pleacă din România pentru că nu stăpânesc o meserie foarte bine. „Tinerii noştri, copiii noştri, nepoţii noştri, pleacă din România pentru că nu stăpânesc o meserie foarte bine," a declarat Ciolacu la Adunarea Generală a Reprezentanţilor Comunităţilor de Romi din România de la Sala Palatului.

Călin Georgescu, idolul femeilor: 62% dintre urmăritorii săi pe TikTok sunt de sex feminin. Fostul candidat are audiență mare și în rândul tinerilor
Politică

Călin Georgescu, idolul femeilor: 62% dintre urmăritorii săi pe TikTok sunt de sex feminin. Fostul candidat are audiență mare și în rândul tinerilor

Călin Georgescu pare a fi idolul femeilor: 62% din urmăritorii săi pe TikTok sunt de sex feminin, arată o analiză comparativă a profilului urmăritorilor de pe TiKTok ai lui Simion, Georgescu și Ciolacu, publicată pe newmind.ro și realizată de Luminița Kohalmi și Andreea Aurescu. Pentru analiză a fost folosit Exolyt.com, un instrument specializat în monitorizarea și evaluarea impactului conținutului digital. Citește și: Judecătoare de la Tribunalul București apără poziția „suveraniștilor” și cere demisia CCR Călin Georgescu, idolul femeilor Analiza a urmărit performanța pe TikTok a liderilor AUR și PSD, plus Călin Georgescu, după alegeri, în perioada 6 decembrie 2024 - 27 ianuarie 2025. „Nu există o verificare completă a autenticității urmăritorilor sau interacțiunilor, deși s-au folosit metode indirecte pentru identificarea activităților potențial automatizate”, atrag atenția autoarele studiului. Pe 7 decembrie 2024, Călin Georgescu și-a lansat un nou cont oficial pe TikTok, sub numele de utilizator @calin.georgescu.real. Potrivit acestei analize, 62% din urmăritorii contului lui Georgescu sunt femei, 38% bărbați. Simion este urmărit de 46% femei și 54% bărbați, iar în cazul lui Ciolacu distribuția este 38% femei și 62% bărbați. Candidatul independent are succes și în rîndul tinerilor, arată analiza intitulată „Peste 1.7 miliarde utilizări ale hashtagurilor lui Călin Georgescu după alegeri”: „Distribuția pe grupe de vârstă Marcel Ciolacu: 20-29 ani: 45%; 30-39 ani: 32%; 40-49 ani: 7%; 50-59 ani: 7%; 60-69 ani: sub 1% George Simion: 20-29 ani: 52%; 30-39 ani: 29%; 40-49 ani: 6%; 50-59 ani: 4%; 60-69 ani: sub1% Călin Georgescu: 20-29 ani: 57%; 30-39 ani: 25%; 40-49 ani: 5%; 50-59 ani: 6%; 60-69: 1%”. Diaspora, cu suveraniștii Și în cazul lui Georgescu, și al lui Simion, doar 64% din urmăritori sunt din România, restul din Diaspora. Studiul arată că, după lansarea la 7 decembrie 2024, a noului cont pe TikTok a lui Georgescu acesta „a înregistrat un succes remarcabil, cu un videoclip ce îl prezintă pe acesta adunând 4,5 milioane de vizualizări, 562,4 mii de aprecieri și peste 44.000 de comentarii”. Însă această explozie de aprecieri sugerează utilizarea boților. „Conform datelor furnizate de Exolyt.com, între 6 decembrie 2024 și 27 ianuarie 2025, numărul total de vizualizări a video-urilor care utilizează principalele hashtaguri asociate lui Călin Georgescu a crescut cu 1,733 miliarde de vizualizări (de la 10,351 miliarde la 12,045 miliarde)”, mai arată autoarele cercetării.

Ciolacu II pune capăt subvenționării prețului la energie: se vor acorda ajutoare doar pentru cei cu venituri mici
Eveniment

Ciolacu II pune capăt subvenționării prețului la energie: se vor acorda ajutoare doar pentru cei cu venituri mici

Guvernul Ciolacu II pune capăt subvenționării prețului la energie: se vor acorda ajutoare doar pentru cei cu venituri mici, au arătat, azi, un lider sindical și chiar și premierul PSD după discuții în ședința Consiliului Național Tripartit. Cu toate acestea, ministerul Energiei continuă să afirme că „scenariul de bază rămâne prelungirea actualei scheme pentru o perioadă determinată”. Citește și: Judecătoare de la Tribunalul București apără poziția „suveraniștilor” și cere demisia CCR Ciolacu II pune capăt subvenționării prețului la energie „O întrebare clarificatoare viza menținerea unor măsuri de sprijin pentru cetățeni după data de 31 martie, în ceea ce privește prețurile la energie. Dimensiunea măsurii în sine, dar și numărul de cetățeni care vor beneficia vor fi prevazute în clar. Deci măsura se menține, dar nu pentru toată lumea, doar pentru un numar mai mic de cetățeni, probabil ținând cont de veniturile pe familie. Modul în care se vor acorda aceste masuri de sprijin nu va fi către firme, pentru că au întrebat și cei din mediul de afaceri, ci vor fi făcute direct către cetățean ca niște instrumente de plată cu care acesta să acopere cheltuielile pentru plata facturilor”, a spus liderul BNS, Dumitru Costin. „Estimăm o creștere a salariului mediu cu 6,1%, un procent ce depășește rata prognozată a inflației, majorarea numărului de angajați, dar și menținerea unor forme de sprijin pentru pensionari și pentru plata facturilor la energie de către persoanele cu venituri mici”, a afirmat și premierul Ciolacu. Furnizorii de energie electrică au afirmat, acum două zile, că nu mai pot susține schema de prețuri plafonate la energie și cer autorităților să plătească din datoriile pe care le au de peste un an, și se ridică la circa 9 miliarde de lei.

Nou delir al lui Georgescu: în România se află metale rare care nu sunt în tabelul lui Mendeleev. Reacția lui Ion Cristoiu: „Interesant”
Politică

Nou delir al lui Georgescu: în România se află metale rare care nu sunt în tabelul lui Mendeleev. Reacția lui Ion Cristoiu: „Interesant”

Nou delir al lui Călin Georgescu: în România se află metale rare care nu sunt în tabelul lui Mendeleev, a spus el în cadrul unui interviu. Reacția lui Ion Cristoiu, care îl intervieva: „Interesant”. Citește și: Judecătoare de la Tribunalul București apără poziția „suveraniștilor” și cere demisia CCR Nou delir al lui Georgescu Cum a decurs dialogul Georgescu-Cristoiu, potrivit unei relatări a istoricului Mădălin Hodor: „Cristoiu: Cum rezovăm problema economică? Georgescu: Resursele naturale. Cristoiu: Care resurse? Georgescu: Sarea, petrolul, metalele rare. România are toate metalele rare din tabelul lui Mendeleev. Unele nici nu sunt în tabelul lui Mendeleev. Cristoiu: Interesant...”. În acest interviu, Georgescu a reluat tezele Rusiei potrivit cărora Ucraina ar trebui dezmembrată. „Se schimbă lumea. Se vor schimba frontiere. Mai mult de atât – dacă se schimbă frontiere, unde suntem noi? Avem Bucovina de Nord – interes. Avem Bugeacul, avem Maramureșul de Nord – corect? Din fosta Transcarpatia mai rămâne și pe la unguri, Lvovul care o să rămână la polonezi, și Malorusia”, a spus el, confirmând că „pariază” pe o împărțire a Ucrainei. Georgescu a preluat afirmațiile lui Putin că „Ucraina e un stat inventat, nu există” și a spus că teritoriile la care se referise anterior ”în primul rând sunt ale noastre, istoric”.

Datoria guvernării Ciolacu a crescut cu peste 150 de miliarde de lei în 11 luni din 2024. Datoria guvernamentală a ajuns la 54,3% din PIB
Economie

Datoria guvernării Ciolacu a crescut cu peste 150 de miliarde de lei în 11 luni din 2024. Datoria guvernamentală a ajuns la 54,3% din PIB

Datoria guvernării Ciolacu a crescut cu peste 150 de miliarde de lei în 11 luni din 2024, arată datele publicate de ministerul de Finanțe. Datoria guvernamentală a ajuns, la finalul lunii noiembrie, la 54,3% din PIB. În noiembrie 2023 a fost de 49,7%, iar în decembrie 2022 de 47,2% din PIB. Citește și: Judecătoare de la Tribunalul București apără poziția „suveraniștilor” și cere demisia CCR Datoria guvernamentală a ajuns la 54,3% din PIB Datoria administrației publice centrale a sărit, în termeni nominali, de la 762,5 miliarde de lei în decembrie 2023 la 914 miliarde de lei. În noiembrie 2024, datoria pe termen mediu şi lung a scăzut la 866,272 miliarde de lei, de la 869,216 miliarde de lei în octombrie, iar cea pe termen scurt a crescut la 70,723 miliarde lei, de la 61,97 miliarde de lei în luna anterioară. Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 772,92 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 143,423 miliarde de lei. Datoria în moneda naţională se ridica la valoarea de 446,828 miliarde lei, cea în euro la 391,016 miliarde de lei echivalent iar datoria în dolari americani la 96,938 miliarde echivalent lei. Datoria administraţiei publice locale a urcat la 22,94 miliarde de lei, de la 22,87 miliarde de lei, în luna anterioară, din care 22,89 miliarde de lei pe termen mediu şi lung.

Judecătoare de la Tribunalul București apără poziția „suveraniștilor” și cere  demisia CCR
Politică

Judecătoare de la Tribunalul București apără poziția „suveraniștilor” și cere demisia CCR

O judecătoare de la Tribunalul București, Mădălina Afrăsinie, apără poziția „suveraniștilor” și cere demisia tuturor judecătorilor de la CCR. Afrăsinie are un saalriu anual, net, de peste 220.000 de lei, are un apartament de 106 mp în București, dar a beneficiat de „contravaloare transport” de 1.500 de lei, în anul fiscal 2023. Citește și: Bilanț catastrofal al guvernării Ciolacu I: deficit bugetar de 152,7 miliarde lei, salariile bugetarilor au consumat 9,3% din PIB, dobânzile – 2,1% din PIB Acum, ea intervine dur în discuția privind anularea alegerilor și susține că anularea alegerilor a fost o lovitură de stat. Totuși, la finalul postării de pe Facebook ea afirmă că a scris „un pamflet amar din Sclavistan”. Judecătoare apără poziția „suveraniștilor” „Revenirea la normalitate 1. Dupa raportul Comisiei de la Venetia, curtea constitutionala ar trebui sa dea 'o erata' prin care sa repare ce a stricat...ne-a dovedit, nu de putine ori, ca ea, curtea, poate orice; 2. Post erata, TOTTI judecatorii curtii constituionale trebuie sa-si inainteze demisia; 3. Tovarasul profesor sa-si inainteze demisia; 4. Guvernul care 'a organizat' alegerile, sa-si dea demisia; 5. Sa fie initiata 'de indata' modificarea legii nr.47/1992 astfel incat sa nu se mai repete astfel de lovituri de stat; 6. Cititi aceasta postare ca pe un pamflet amar din Sclavistan; 7. Multumesc”, a scris Afrăsinie. Ulterior, ea a dat o declarație la Realitatea TV - postul care-l promovează cel mai puternic pe Călin Georgescu - în care și-a argumentat poziția.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră