duminică 27 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Mircea Marian

8437 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Politică

Șeful Hidroelectrica, politruc UDMR, nu pleacă, deși România va pierde 16 milioane euro din PNRR

Șeful Hidroelectrica, politruc UDMR, nu pleacă, deși România va pierde 16 milioane euro din PNRR: consiliul de supraveghere al companiei refuză să-l demită și cere un raport de evaluare al unei companii de audit din Big 4 (Deloitte, Ernst & Young, KPMG, și PricewaterhouseCoopers). Nu este clar cât ar costa un astfel de raport și în cât timp ar fi gata.  Citește și: Scoaterea din PNRR a unor segmente de autostradă, rezultatul fraudei, acuză un fost secretar de stat Șeful Hidroelectrica, politruc UDMR, nu pleacă, deși România va pierde din PNRR Comisia Europeană a explicat cum au fost păcălite regulile în cazul numirii lui Karoly Borbely în funcția de director general al Hidroelectrica: „În ceea ce privește selecția directorilor executivi, unul dintre membrii Consiliului de Supraveghere (CS) și ai Comitetului de Nominalizare și Remunerare a demisionat din Consiliul de Supraveghere după începerea procedurii de selecție, doar pentru a fi numit din nou în Directorat,  în calitate de director general, la recomandarea Comitetului de Nominalizare și Remunerare din care făcea parte”.  În caz că acesta nu va fi schimbat, România va pierde 16 milioane de euro din PNRR, arată un document consultat de site-ul Economica. Însă Consiliul de Supraveghere (CS) al companiei, cel care ar trebui să-l schimbe, refuză. Consiliul este sigur că un audit al unei companii din Big 4 va confirma „că funcționarea guvernanței respectă milestone-ul 121 și nu generează riscuri de integritate sau conflicte de interese”.  CS a transmis această propunere ministerului Energiei, care nu a răspuns. DeFapt.ro a scris că șeful Hidroelectrica este un politruc UDMR, cu studii dubioase, dar căsătorit cu fiica unui afacerist conexat la PSD, din Buzău.  Șeful Hidro, studii la o facultate privată, dar bine căsătorit Potrivit unui CV postat pe site-ul Hidroelectrica, Karoly Borbely a făcut o facultate la Universitatea Dimitrie Cantemir, pe care a absolvit-o în 1999. În CV el scrie că a urmat cursuri de „management”, dar, potrivit unor informații din presă, ar fi vorba de Facultatea de Management Turistic și Comercial. Însă acesta a avut o carieră constantă în UDMR, pornind de la funcția de șef al organizației de tineret din Hunedoara. În 2005, UDMR l-a plasat la conducerea Agenției Naționale pentru Tineret, iar în 2007 a devenit ministru al Comunicațiilor și Societății Informaționale. În 2010 a ajuns secretar de stat la ministerul economiei. În 2012 a ajuns președinte al consiliului de administrație la falimentara Oltchim, poziție pe care a ocupat-o doar câteva luni. Acesta a fost începutul plasării lui Karoly Borbely în diferite consilii de administrație ale unor companii de stat cu a căror activitate nu avea nici o legătură profesională: Electrica și Hidroelectrica. În 2017, a început să primească slujbe foarte bine plătite la companii de telecomunicații: Telekom și Orange. Peste tot a avut aceeași funcție: director de relații publice. Tata-socru, întâlnire de taină cu Ciolacu În 2011, Karoly Borbely s-a căsătorit cu fiica unui afacerist din Buzău - fieful lui Marcel Ciolacu - abonat la contracte cu statul. Soția sa, Ana Maria Gagu, a absolvit dreptul tot la o universitate privată, Româno-Americană, în 2003, iar în 2008 a ajuns secretar economic la ambasada României la Washington, unde a stat trei ani, până în 2011. În mai 2023, presa locală, din Buzău, scria că Marcel Ciolacu ar fi luat masa cu Ionel Gagu, socrul noului șef al Hidroelectrica. „Persoane din anturajul lui Ionel Gagu ne-au declarat că acesta are neînțelegeri doar cu primarul Constantin Toma, însă cu Marcel Ciolacu ar avea o legătură extrem de strânsă în privința afacerilor”, scria Știri din Surse Buzau. Cei doi au o avere uriașă: circa 120.000 de euro în conturi, două case și trei apartamente și aproape cinci hectare în intravilanul muncipiului Buzău. Socrul Ionel Gagu l-a împrumutat cu circa 140.000 de euro. În anul fiscal 2022, soția sa a încasat dividende de 2,2 milioane de lei de la companiile la care este acționară.  

Șeful Hidroelectrica, politruc UDMR, nu pleacă, deși România va pierde 16 milioane euro din PNRR
Romsilva, cuibușor ascuns în inima Bucureștiului: complexul Silva, cu pierderi substanțiale în 2024
Eveniment

Romsilva, cuibușor ascuns în inima Bucureștiului: complexul Silva, cu pierderi substanțiale în 2024

Romsilva deține un cuibușor ascuns în inima Bucureștiului: complexul Silva, cu pierderi substanațiale în 2024, a arătat ministrul Mediului, Diana Buzoianu (USR). Potrivit lui Buzoianu, hotelul a avut pierderi de un milion de lei anul trecut. Citește și: Scoaterea din PNRR a unor segmente de autostradă, rezultatul fraudei, acuză un fost secretar de stat Hotelul se află în zona Lacului Tei/Tei Toboc. O cameră costă, potrivit datelor de pe Booking, 416 lei pe noapte.  Romsilva, cuibușor ascuns în inima Bucureștiului Hotelul are 41 de camere, exact câte direcții silvice are Romsilva, a arătat Buzoianu într-un interviu la RFI.  „Noi vrem să schimbăm cu totul paradigma Romsilva. Eu nu mai vreau și cred că nici românii nu vor o Romsilva care nu are timp, bani, resurse să se ocupe de administrarea pădurilor, dar are timp, bani, resurse, de exemplu, să se ocupe de un hotel, că nu știu dacă știți, dar Romsilva are un hotel de patru stele în București, în Capitală. Acum, ca să dau așa și o mică glumiță, știți câte camere are acest hotel? 41 de camere. Știți câte direcții silvice sunt astăzi? Acest hotel ar putea să devină un centru de performanță, un centru de creare de competențe, nu doar pentru Romsilva, ci și pentru minister, pentru toate autoritățile acestea. Astăzi, el este pe pierdere. Deci astăzi, un hotel de patru stele în mijlocul Bucureștiului a avut în 2024 pierdere un milion de lei”, a spus ministrul.  Ea a anunțat că va reduce numărul direcțiilor silvice: „Eu îmi doresc să ducem oamenii pe teren, acolo unde este nevoie de ei, adică să mai tăiem din locurile în care astăzi sunt oameni care împing hârtii dintr-o zonă în alta și să-i ducem acolo unde este nevoie să fie verificări făcute, ca să fie protejate cu adevărat pădurile sau ca să fie făcute lucrările, pentru că avem niște lucrări esențiale, care trebuie făcute în pădurile din România”. 

Scoaterea din PNRR a unor segmente de autostradă, rezultatul fraudei, acuză un fost secretar de stat
Politică

Scoaterea din PNRR a unor segmente de autostradă, rezultatul fraudei, acuză un fost secretar de stat

Scoaterea din PNRR a unor segmente de autostradă, rezultatul fraudei, acuză un fost secretar de stat, Marius Vasiliu: „Licitația a încălcat legea. Atât de grav încât Comisia să nu mai dea niciun euro din miliardele prevăzute pentru contractele în cauză”, a scris acesta pe site-ul Comunitatea Liberală.  Citește și: Ce proiecte majore au fost eliminate din PNRR ca urmare a gafelor oamenilor lui Grindeanu: printr ele, toată autostrada Buzău-Focșani, construită de Umbrărescu Vasiliu, care a fost secretar de stat chiar în ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, a explicat detaliat cum s-a ajuns aici, contrazicând informațiile ministerului Transporturilor. Scoaterea din PNRR a unor segmente de autostradă, rezultatul fraudei „Procedurile de achiziție se publică în  – Sistemul Informatic Centralizat de Achiziții Publice – SICAP. Când ai o licitație care trece de pragul valoric (peste 5 milioane de euro la lucrări) procedura se publică automat și în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene – JOUE, să vadă toate firmele din Europa și nu numai. Dacă faci o modificare substanțială la procedura care s-a publicat inițial, aceasta trebuie pusă într-un anumit formular în aplicația electronică care se numește anunț de tip erată; care se duce tot automat în JOUE. Și atunci ce s-a întâmplat? A fost vorba de o eroare a softului? Nici vorbă. Deși ministrul transporturilor cam asta vrea să dea de înțeles. Și de ce nu s-a trimis automat? Pentru că asta se întâmplă doar dacă încarci informația acolo unde trebuie. Dacă nu o încarci acolo, atunci informația nu mai ajunge la toți ofertanții interesați sau ajunge prea târziu”, a explicat Vasiliu. El a arătat și de ce au fost manevrate licitațiile. „Adică ăia de la CNAIR au încărcat  în SICAP informația în formularul greșit – ca o simplă clarificare, nu ca un anunț de tip erată – astfel că nu avea cum să fie trimisă și în JOUE. Iar cei de la CE zic că nu putea fi doar o greșeală neintenționată, ci din contră, a fost cu intenție. În felul acesta, s-au asigurat că modificarea asta ajunge la cât mai puțină lume, iar șansele ca doar anume ofertant să liciteze au fost securizate într-o mare măsură”, scrie fostul demnitar. „Potrivit Regulamentului european al PNRR, Comisia taie banii doar în patru situații considerate foarte grave – este vorba despre fapte cu intenție (adică fraudă, corupție, conflict de interese sau dublă finanțare) și nu despre simple nereguli. Altfel, dacă era doar o «necorelare» cum zic Transporturile, atunci ar fi cerut  autorităților naționale să aplice regulile stabilite potrivit legislației naționale – o amendă între minimum 5000 de lei și maxim 30.000 lei”, a mai afirmat Marius Vasiliu. El a arătat că Parchetul European nu se putea sesiza, fiindcă banii n-au fost încă tranferați în conturile României, dar DNA ar putea cerceta această situație.   

Încă o reformă abandonată: Institutul Național de Administrație, neatins, deși trebuia desființat din aprilie 2025
Politică

Încă o reformă abandonată: Institutul Național de Administrație, neatins, deși trebuia desființat din aprilie 2025

Încă o reformă abandonată: Institutul Național de Administrație (INA), neatins, deși trebuia desființat din aprilie 2025. Acum circa trei luni, ministrul Dezvoltării, Cseke Atilla (UDMR), anunța desființarea acestui institut, odată cu desființarea ANL. Citește și: Ce proiecte majore au fost eliminate din PNRR ca urmare a gafelor oamenilor lui Grindeanu: printr ele, toată autostrada Buzău-Focșani, construită de Umbrărescu Institutul Național de Administrație, neatins, deși trebuia desființat din aprilie 2025 „În 2026, Ministerul Dezvoltării va veni cu un nou concept, o nouă ofertă în acest domeniu, INA fiind absorbit de MDLPA în urma reorganizării”, a susținut demnitarul.  INA are 91 de angajați și un buget, pentru 2025, de peste 17 milioane de lei, din care circa două treimi sunt cheltuielile de personal.  Cseke Atilla se lăuda, în aprilie 2025, că va reorganiza ministerul: „Din cele 6 instituții publice aflate în subordinea Ministerului Dezvoltării, 2 vor fi desființate și absorbite, atribuțiile acestora fiind în continuare asigurate de minister (...) Prin această măsură reducem personalul cu peste 16%, tăiem 512 posturi, dintre care 74 sunt ocupate, desființăm inclusiv 21 de posturi de conducere și reducem Consiliile de Administrație cu două treimi”.  În realitate, datele ministerului de Finanțe arată că ministerul Dezvoltării, condus de același Cseke Atilla, avea 808 angajați în ianuarie 2025 și 809 în mai 2025. Nici ANL, nici INA, nu au fost desființate.  La 15 iulie, el anunța că „în majoritatea unităților, inclusiv Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), Inspectoratul de Stat în Construcții, Agenția Națională pentru Locuințe (ANL), Institutul Național de Administrație și Agenția Națională a Funcționarilor Publici, nu există salarii mai mari decât cel al ministrului, respectiv 12.776 lei net pe lună”.  Nici ANL nu s-a desființat, deși chiar Cseke Atilla critica dur această agenție, acum trei luni: „Adevărul este că la Ministerul Dezvoltării, pe un program de construire de locuințe, un angajat produce de 11 ori mai mult decât un angajat la Agenția Națională de Locuințe. Numărul unităților locative pe care le implementează structura care se ocupă de implementarea acestui program, respectiv structura care se ocupă la Ministerul Dezvoltării, care cu oameni mai puțini produce mai mult (...) Și mai avem o problemă și anume, aceea că avem câteva proiecte care produc astăzi un prejudiciu bugetului de stat, și mă refer la implementarea proiectului cartierului Henri Coandă, unde până în prezent s-au plătit aproape 50 de milioane de lei din bani publici, despăgubiri, pe baza unor hotărâri judecătorești, care obligă ANL-ul la despăgubiri”. 

Ca să acopere dezastrul Grindeanu-PNRR, PSD îl atacă brutal pe ministrul Pîslaru
Politică

Ca să acopere dezastrul Grindeanu-PNRR, PSD îl atacă brutal pe ministrul Pîslaru

Ca să acopere dezastrul Grindeanu-PNRR, lideri din eșalonul doi al PSD îl atacă brutal pe ministrul Pîslaru: un deputat social-democrat sugerează că, de fapt, demnitarul susținut de PNL a scos autostrăzile din finanțarea PNRR. Citește și: Ce proiecte majore au fost eliminate din PNRR ca urmare a gafelor oamenilor lui Grindeanu: printr ele, toată autostrada Buzău-Focșani, construită de Umbrărescu Ca să acopere dezastrul Grindeanu-PNRR, PSD îl atacă brutal pe ministrul Pîslaru „Ieri, același ministru anunța că pierdem miliarde de euro, din cauza întârzierilor și a nerespectării procedurilor. Deci, ce să mai credem? În același timp, el vorbește despre reducerea fondurilor pentru autostrăzi, scoase din PNRR, și mutarea lor pe alte programe europene, de parcă autostrăzile nu ar fi o prioritate pentru noi. În loc să lupte pentru interesul țării, el pare mai interesat să justifice eșecurile și să arunce vina pe birocrație, în timp ce proiectele rămân în impas”, a scris, pe Facebook, Bogdan Cojocaru.    „Este clar: acest ministru nu reprezintă interesele românilor, ci doar pe ale unor grupuri de interese”, a concluzionat Cojocaru.    La atacul împotriva lui Pîslaru s-a alăturat și fostul ministru Marius Budăi, dat afară după scandalul azilelor groazei: „Domnul ministru Pîslaru a vorbit ca în bancurile cu Radio Erevan. În realitate nu se pierde nimic, ci câștigăm în plus”.    Ieri, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europeen, Dragoș Pîslaru a spus că mai multe autostrăzi deja finalizate pierd finanțarea prin PNRR pentru că „anumite erate la aceste achiziții nu au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene – JOUE”. „Sunt segmente de autostradă (care au fost scose din PNRR, n.r.), nu din progres fizic, ci din probleme de achiziții publice. Căutăm surse alternative de finanțare pentru proiectele prioritare, gen segmentele prioritare din A7 și A8 care nu mai sunt prinse din PNRR”, a declarat demnitarul. 

Ce proiecte majore au fost eliminate din PNRR ca urmare a gafelor oamenilor lui Grindeanu: printr ele, toată autostrada Buzău-Focșani, construită de Umbrărescu
Eveniment

Ce proiecte majore au fost eliminate din PNRR ca urmare a gafelor oamenilor lui Grindeanu: printr ele, toată autostrada Buzău-Focșani, construită de Umbrărescu

Ce proiecte majore au fost eliminate din PNRR urmare a gafelor oamenilor lui Grindeanu: printre ele, toată autostrada Buzău-Focșani, construită de firmele Umbrărescu. Citește și: Autostrăzile din Moldova pierd finanțarea PNRR fiindcă oamenii lui Grindeanu au manevrat licitațiile, arată ministrul Pîslaru Informațiile apar într-un comunicat al ministerului Transporturilor, care minimalizează impactul deciziei Comisiei Europene și nu precizează ce firme au câștiga licitațiile dubioase, care au generat scoaterea din PNRR a acestor proiecte.  Ce proiecte majore au fost eliminate din PNRR urmare a gafelor oamenilor lui Grindeanu Comunicatul încearcă să îl absolve de greșeli pe fostul ministru, Sorin Grindeanu, și susține că „modificările privind finanțarea prin PNRR nu sunt cauzate de erori administrative sau de slaba gestionare a proiectelor. Schimbările sunt cauzate de anumite necorelări tehnice între sistemul european de achiziții (JOUE) și cel național (SICAP), în special privind vizibilitatea publicării unor erate”.  Azi, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europeen, Dragoș Pîslaru a spus că mai multe autostrăzi deja finalizate pierd finanțarea prin PNRR pentru că „anumite erate la aceste achiziții nu au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene – JOUE”. „Sunt segmente de autostradă (care au fost scose din PNRR, n.r.), nu din progres fizic, ci din probleme de achiziții publice. Căutăm surse alternative de finanțare pentru proiectele prioritare, gen segmentele prioritare din A7 și A8 care nu mai sunt prinse din PNRR”, a declarat demnitarul.  În comunicat, Transporturile arată ce proiecte au fost scoase din PNRR: • Autostrada Buzău – Focșani (A7) – finalizată și deschisă circulației. Lotul costa circa 4,2 miliarde de lei (840 milioane euro) și aproape era integral construit de firmele lui Umbrărescu. • Lotul 1 al Autostrăzii Ploiești – Buzău (A7) – finalizat și dat în circulație. Acesta a fost construit de Asocierea Impressa Pizzarotti & C SPA - Pizzarotti SA - Retter Project Management SRL. Pret: 1.468.550.055,22 lei fara TVA, durata de executie 20 de luni• Secțiunile Leghin – Moșca și Târgu Mureș – Miercurea Nirajului (A8) - aceste loturi costau tot circa 800 de milioane de euro• Secțiunile Nădășelu – Poarta Sălajului (Autostrada Transilvania) - circa 700 milioane de euro, trei tronsoane construite de firmele lui Umbrărescu• Loturile 1, 3 și 4 din tronsonul CF Arad – Timișoara – Caransebeș. Ministerul Transporturilor susține că se va găsi finanțare europeană „prin Programul Transport 2021–2027 sau din alte surse europene, convenite împreună cu Comisia Europeană”. Însă Programul Transport 2021-2027 este deja suprasubscris cu alte proiecte.  În plus, ministerul susține că „România nu pierde niciun euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) destinat sectorului transporturilor”: „În urma discuțiilor tehnice purtate cu reprezentanții Comisiei Europene, s-a stabilit că proiectele care rămân în PNRR vor fi finanțate integral din fonduri europene, fără a mai necesita cofinanțare din bugetul de stat”. 

Autostrăzile din Moldova pierd finanțarea PNRR fiindcă oamenii lui Grindeanu au manevrat licitațiile, arată ministrul Pîslaru
Eveniment

Autostrăzile din Moldova pierd finanțarea PNRR fiindcă oamenii lui Grindeanu au manevrat licitațiile, arată ministrul Pîslaru

Autostrăzile din Moldova pierd finanțarea PNRR fiindcă oamenii lui Sorin Grindeanu au manevrat, în perioada în care acesta era ministru al Transporturilor, licitațiile, arată ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Acesta nu a precizat clar ce segmente de autostradă pierd această finanțare, ci s-a referit doar la autostrăzile A7, a Moldovei, și A8, a Unirii.  Citește și: O reformă majoră a dispărut în ceață: Ministerul Dezvoltării pare să fi abandonat desființarea ANL Autostrada A7 era finanțată integral prin PNRR. Autostrăzile pierd finanțarea PNRR fiindcă oamenii lui Grindeanu au manevrat licitațiile „Sunt segmente de autostradă (care au fost scose din PNRR, n.r.), nu din progres fizic, ci din probleme de achiziții publice. Căutăm surse alternative de finanțare pentru proiectele prioritare, gen segmentele prioritare din A7 și A8 care nu mai sunt prinse din PNRR”, a declarat demnitarul.  El a  explicat și șmecheria făcută de autoritățile române care a determinat UE să taie finanțarea: „Anumite erate la aceste achiziții nu au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene – JOUE”.  Și metroul din Cluj a pierdut finanțarea europeană datorită faptului că nu a publicat toate informațiile în Jurnalul Oficial al UE. Comisia Europeană a reclamat faptul că valoarea actualizată a investiției - aprobată de Guvern în octombrie 2022 și care a făcut posibilă relansarea licitației organizate de Primăria Cluj-Napoca - nu a fost publicată în Jurnalul Oficial al UE. Pîslaru a arătat că aceste fapte, legate de pierderea finanțării pentru segmente din A7 și A8, au fost menținute în secret. „În anumite cazuri au fost depuse chiar contestații. În momentul în care am preluat mandatul, nici măcar la nivel tehnic nu mai exista punere în discuție a acestor situații, se discută din august 2024, ele au fost mai mult sau mai puțin recunoscute public, rolul meu este doar să constat că au existat aceste comunicări din partea română pentru a convinge că lucrurile poate totuși au altă interpretare, dar concluziile din partea Comisiei și fără argumente adiționale din partea autorităților române pe care le-am găsit la preluarea mandatului sunt că aceste proiecte nu pot fi considerate că îndeplinesc toate condițiile regulamentelor europene”, a declarat Pîslaru.  Încă din octombrie 2024, un comunicat al Comisiei Europene arăta clar că jumătate din eșecurile care au blocat plata tranșei III din PNRR, în răspunderea directă a ministrului Grindeanu. Pintre altele, ministerul condus atunci de Grindeanu a ratat numirea transparentă a unor conduceri profesioniste la C.N.A.I.R., C.N.I.R, C.F.R., Metrorex și C.F.R. Călători.

O reformă majoră a dispărut în ceață: Ministerul Dezvoltării pare să fi abandonat desființarea ANL
Politică

O reformă majoră a dispărut în ceață: Ministerul Dezvoltării pare să fi abandonat desființarea ANL

O reformă majoră a dispărut în ceață: Ministerul Dezvoltării pare să fi abandonat desființarea ANL, agenția care construiește locuințe. În aprilie, ministrul UDMR al Dezvoltării, Cseke Atilla, anunța desființarea ANL. Citește și: Nicușor Dan, alături de fiica sa, la low cost spre Milano: „Tot drumul a vorbit cu cea mică” Acum, într-un comunicat al ministerului, se vorbește doar despre faptul că salariile din ANL nu sunt mai mari ale ministrului și că indemnizațiile celor șapte membri ai consiliului de administrație sunt de 1.683 lei, lunar, net.  Ministerul Dezvoltării pare să fi abandonat desființarea ANL „Propunem desființarea a două instituții subordinate Ministerului Dezvoltării, din cele șase pe care le avem, urmând ca ministerul să le absoarbă. Este vorba de Agenția Națională de Locuințe și de Institutul Național de Administrație. La Agenția Națională de Locuințe avem construcție de locuințe pentru tineri, pentru romi, pentru tinerii specialiști în educație și sănătate (...) Și chiar dacă nu ne place, chiar dacă doare, adevărul este că la Ministerul Dezvoltării, pe un program de construire de locuințe, un angajat produce de 11 ori mai mult decât un angajat la Agenția Națională de Locuințe. Numărul unităților locative pe care le implementează structura care se ocupă de implementarea acestui program, respectiv structura care se ocupă la Ministerul Dezvoltării, care cu oameni mai puțini produce mai mult (...) Și mai avem o problemă și anume, aceea că avem câteva proiecte care produc astăzi un prejudiciu bugetului de stat, și mă refer la implementarea proiectului cartierului Henri Coandă, unde până în prezent s-au plătit aproape 50 de milioane de lei din bani publici, despăgubiri, pe baza unor hotărâri judecătorești, care obligă ANL-ul la despăgubiri și avem, hotărâri judecătorești prin care, de exemplu, unui cetățean i se plătesc zilnic 1.000 de lei despăgubiri. Acest sistem nu mai poate să continue. Deci, dacă ANL-ul nu a reușit să facă măsuri în așa fel încât să predea la termen acele locuințe pe care le-a contractat și în fiecare zi plătim din bani publici despăgubiri, acest sistem trebuie să ia sfârșit”, spunea Cseke Atilla la 10 aprilie 2016. Însă, acum, proiectul de desființare al ANL pare să fi dispărut.  Cseke Atilla se laudă pentru că ar fi tăiat, puțin, salariile „Cseke Attila a subliniat că, exceptând două cazuri, în nicio instituție sau unitate din subordinea Ministerului Dezvoltării, cum ar fi Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, Inspectoratul de Stat în Construcții, Agenția Națională pentru Locuințe, Institutul Național de Administrație sau Agenția Națională a Funcționarilor Publici, nu au fost salarii mai mari ale conducătorilor acestor unități decât cel al ministrului, care este 12.776 lei net lunar (...) Conform legilor în vigoare, în Consiliul de administrație al ANCPI sunt 9 membri, cu o indemnizație lunară în valoare de 1.947 lei lunar, iar la ANL 7 membri, indemnizația lor lunară netă fiind de 1.683 lei”, se arată într-un comunicat difuzat azi de ministerul Dezvoltării, condus tot de Cseke Atilla. 

Nazare a decimat conducerea direcției antifraudă București, din cadrul ANAF: „Este inacceptabil ca semnalele evidente privind evaziunea să fie ignorate”
Politică

Nazare a decimat conducerea direcției antifraudă București, din cadrul ANAF: „Este inacceptabil ca semnalele evidente privind evaziunea să fie ignorate”

Ministrul PNL al Finanțelor, Alexandru Nazare, a decimat conducerea direcției antifraudă București, din cadrul ANAF: „Este inacceptabil ca semnalele evidente privind evaziunea să fie ignorate”, a scris el pe Facebook. Citește și: Nicușor Dan, alături de fiica sa, la low cost spre Milano: „Tot drumul a vorbit cu cea mică” Potrivit acestei postări, au fost schimbați din funcție nouă din cei 15 șefi ai acestei direcții. Nazare a decimat conducerea direcției antifraudă București „Reforma ANAF #Antifraudă Am discutat în detaliu cu noul Președinte ANAF despre necesitatea de a întări acțiunile instituției împotriva evaziunii fiscale. În urma discuțiilor, acesta a dispus ieri schimbări majore în conducerea Direcției Regionale Antifraudă Fiscală București, înlocuind 9 din cele 15 persoane cu funcții de conducere ale instituției.   Astfel, au fost schimbate din urmǎtoarele funcții publice de conducere specifice din cadrul DRAF București: Inspectorul General Adjunct antifraudă 2 Inspectori șefi de Direcție - Direcția de control Antifraudǎ 1 6 Inspectori șefi de Serviciu - din cadrul serviciilor de control antifraudă   Inacțiunea, tergiversarea și lipsa de reacție nu mai pot fi tolerate.   Este inacceptabil ca semnalele evidente privind evaziunea fiscală să fie ignorate de cei care sunt plătiți să le combată. ANAF trebuie să devină parte a soluției, nu parte a problemei”, a scris Nazare.    Ulterior el a precizat că inspectorul general Adjunct antifraudă este, de fapt, chiar șeful acestei direcții și a anunțat că schimbarea portalului ANAF este o prioritate. 

Primar PSD supărat că i s-a rupt colaborarea cu filorusul Ion Ceban, edilul Chișinăului, care nu mai poate intra în România
Politică

Primar PSD supărat că i s-a rupt colaborarea cu filorusul Ion Ceban, edilul Chișinăului, care nu mai poate intra în România

Un primar PSD s-a supărat pentru că i s-a rupt colaborarea cu filorusul Ion Ceban, edilul Chișinăului, care nu mai poate intra în România. Este vorba de primarul din Focșani, Cristian Misăilă, forțat să renunțe la înfrățirea cu capitala Republicii Moldova. Citește și: Nicușor Dan, alături de fiica sa, la low cost spre Milano: „Tot drumul a vorbit cu cea mică” Primar PSD supărat că i s-a rupt colaborarea cu filorusul Ceban „Vizita oficială a unei delegații din Chișinău, parte a unui demers instituțional de înfrățire – a fost transformată în armă de atac politic ca urmare a faptului că unul dintre membrii delegației, primarul Ion Ceban, a primit ulterior o interdicție de intrare în România, motivele invocate ale interdicției ținând de siguranța națională”, a arătat Misăilă, citat de agora.md. Însă, potrivit acestui site de știri, Misăilă a criticat decizia împotriva lui Ceban, apreciind că este urmea unor „reacții politice neinspirate, venite din partea unor reprezentanți locali ai partidului care a dat actualul ministru de externe” - o referire la USR, partid din care face parte ministrul de Externe Oana Țoiu.  „Reacțiile, lipsite de orice decență și expertiză în zona relațiilor internaționale, demonstrează și o ruptură completă între discursul de politică externă și realitatea din teren – aceea a colaborării între comunități”, a scris Cristi Valentin Misăilă pe Facebook. Primarul Chișinăului, Ion Ceban, a întărit cele susținute de Misăilă. „Am semnale că primari și președinți de consilii județene sunt influențați să iasă cu declarații împotriva mea și să retragă acele parteneriate de înfrățire. Această decizie nu are nimic cu securitatea. Este pur politică. Rezultatului unei înțelegeri obscure între Maia Sandu și Nicușor Dan”, a afirmat Ceban. 

Grindeanu sugerează că PSD ar putea concura AUR: „Pe vremea lui Dragnea, un curent puternic naționalist ne-a dus la 46%”
Politică

Grindeanu sugerează că PSD ar putea concura AUR: „Pe vremea lui Dragnea, un curent puternic naționalist ne-a dus la 46%”

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, sugerează că PSD ar putea concura AUR și vorbește cu admirație despre politica fostului său șef pe linie de partid: „Pe vremea lui Dragnea era un curent puternic naționalist, care ne-a dus la un scor de 46%”, a spus el într-un interviu la România TV. Citește și: Nicușor Dan, alături de fiica sa, la low cost spre Milano: „Tot drumul a vorbit cu cea mică” Grindeanu sugerează că PSD ar putea concura AUR Grindeanu, care este președinte interimar, l-a criticat pe Marcel Ciolacu pentru promovarea unor personaje precum Florin Jianu sau Elizabeta Lipă. „Până a ajunge Florin Jianu, europarlamentar, ne-am mai întâlnit. Eu am înțeles de ce a vrut Marcel să aducă acest curent nou în partid, reprezentat de domnul Jianu, poate și domnul Costoiu, deși el e mai vechi. Sunt decizii politice pe care noi le-am luat în acele luni, când Marcel a venit cu acești colegi noi, cum ar fi și doamna Elisabeta Lipă. Dovada că nu s-a judecat foarte bine stă în rezultatele alegerilor”, a afirmat liderul social-democrat. El a spus că PSD ar putea avea „specificul său”, chiar dacă este de stânga. „Pe vremea lui Dragnea era un curent puternic naționalist, care ne-a dus la un scor de 46%. Poate să existe un curent social-democrat, ca pe vremea lui Geoană. PSD trebuie să aibă specificul său în România, cum a avut în ultimii 30, chiar dacă am fost și suntem partid de stânga. Se vine cu o echipă, de la președinte, vicepreședinți etc”, a afirmat Grindeanu.   

Nicușor Dan, alături de fiica sa, la low cost spre Milano: „Tot drumul a vorbit cu cea mică”
Politică

Nicușor Dan, alături de fiica sa, la low cost spre Milano: „Tot drumul a vorbit cu cea mică”

Nicușor Dan a fost fotografiat în timp ce zbura, alături de fiica sa, la low cost, spre Milano: „Tot drumul a vorbit cu cea mică, i-a explicat chestii”, a scris pe Facebook Petruța Tașca. Ea a remarcat că șeful statului era însoțit de un sepepist, dar acesta nu era celebrul „Ionuț”. Citește și: Șeful Regiei Protocolului de Stat, criticat de Bolojan, indemnizații astronomice în 2025 Nicușor Dan, alături de fiica sa, la low cost spre Milano „La 3 locuri în fața mea e Nicușor 🙂. Avion low cost, a făcut o aroganță și și-a plătit locurile să fie lângă cea mică 🙂 ❤️ LE Mi-am dat seama că poate a primit automat loc lângă cea mică, dar deja decolasem și nu mai aveam acces la tel să scriu 🙂 PS Noul SPP-ist e drăguț, dar nu e Ionuț 🙂”, a relatat Petruța Tașca.  Într-un comentariu la propria postare, ea a precizat: „Băi, cred că omul nici nu s-ar simti bine intr-un avion privat . Tot drumul a vorbit cu cea mica, i-a tot explicat chestii”.  1,5 milioane de euro a costat avionul pentru vizita lui Klaus Iohannis în America Latină și 1,4 milioane de euro cel pentru turneul în Asia. Este vorba despre turnee care au durat mai multe zile, potrivit documentelor Administrației Prezidențiale. Cei mai mulți bani au fost cheltuiți în 2023, peste 7,3 milioane de euro, pentru avioane private. Este anul cu cele mai multe turnee prezidențiale.  

Tupeul sindicatului Metrorex, condus de un pesedist: sporurile, recompensă pentru că angajații se „sacrifică”
Eveniment

Tupeul sindicatului Metrorex, condus de un pesedist: sporurile, recompensă pentru că angajații se „sacrifică”

Tupeul sindicatului Metrorex, condus de un pesedist: sporurile sunt recompensă pentru că angajații companiei se „sacrifică”. Reacția acestui sindicat, condus de Marian Artimon, consilier PSD în Consiliul General al Municipiului București și apropiat al Gabrielei Firea, apare după ce presa a scris despre sporurile imense și nejustificate luate de angajații Metrorex. Citește și: Șeful Regiei Protocolului de Stat, criticat de Bolojan, indemnizații astronomice în 2025 Sindicatul Metrorex susține însă că „aceste sporuri nu sunt favoruri, ele sunt obligaţii ale angajatorului de a plăti pentru sacrificiul salariaţilor de a munci în condiţiile speciale de muncă din metrou". Însă presa a scris că sporuri se dau și celor care nu au nici o legătură cu munca în subteran, dimpotrivă, lucrează la etajul IX din sediul ministerului Transporturilor. Tupeul sindicatului Metrorex, condus de un pesedist „În ultima perioada de timp am văzut o serie de emisiuni, știri, articole, reportaje care prezentau într-o lumină total nefavorabilă Metrorexul pe baza unor idei total false. Aceste neadevăruri ne obligă la transmiterea acestui comunicat către presă și spre știință opiniei publice. Au apărut afirmații cum că la metroul bucureștean salariații ar trăi în <raiul> sporurilor, fiind prezentată o listă de <favoruri>. Aceste sporuri nu sunt favoruri, ele sunt obligații ale angajatorului de a plăti pentru sacrificiul salariaților de a munci în condițiile speciale de muncă din metrou. Sporul de vechime în muncă, sporul pentru conducerea unei formații de lucru, sporul pentu orele prestate în zilele de sâmbăta, duminica și sărbători legale, sporul pentru executarea unei funcții suplimentare, sporul pentru titlul științific de doctor, toate aceste sporuri se acordă la nivelul tuturor societăților de stat conform prevederilor Codului Muncii”. susțin sindicaliștii.  „Sporul de metrou este o altă cauză a luptei presei. În primul rând, acesta nu este un spor de subteran, acesta este un spor compus în baza atribuțiilor și responsabilităților de serviciu și a condițiilor de muncă. Cu cât lucrezi mai adânc în pământ, cu atât ai un spor de metrou mai mare, dar nu este doar pentru subteran”, mai precizează comunicatul.   

Atac fără precedent al tuturor președinților curților de apel împotriva lui Bolojan, în apărarea pensiilor speciale
Politică

Atac fără precedent al tuturor președinților curților de apel împotriva lui Bolojan, în apărarea pensiilor speciale

Atac fără precedent al tuturor președinților curților de apel împotriva lui Bolojan, în apărarea pensiilor speciale: toți cei 16 judecători cu funcții de conducere condamnă „un veritabil discurs al urii îndreptat asupra corpului magistraților”. Citește și: Șeful Regiei Protocolului de Stat, criticat de Bolojan, indemnizații astronomice în 2025 Printre semnatari se află și Dana Gîrbovan, care trebuia să fie ministru al Justiției în guvernarea PSD, iar acum este președintele Curții de Apel Cluj. Atac fără precedent al tuturor președinților curților de apel împotriva lui Bolojan Întreaga scrisoare se concentrează pe apărarea sistemului de pensii speciale de care beneficiază magistrații. Cei 16 președinți ai curților de apel „constată cu îngrijorare ca o dezbatere privind vârsta și condițiile de pensionare ale judecătorilor, ce ar fi trebuit să se poarte responsabil, obiectiv, cu respectarea standardelor europene atât de mult clamate, a fost înlocuită de un demers politicianist, populist și extrem de nociv, prin consecințe, asupra justiției, dublat de o campanie publică agresivă, bazată pe dezinformare, și de un veritabil discurs al urii îndreptat asupra corpului magistraților”.  Ce susțin șefii curților de apel: „Salarizarea magistraților NU este 'nesimțită', de sute de mii de euro anual, ci este similară altor categorii bugetare”. Ei afirmă că un judecător stagiar are un salariu de 7.200 lei și doar cei la Înalta Curte ajung la 27.252 de lei pe lună (probabil net, nefiind clar din comunicat). Din datele oferite nu este clar dacă aici sunt incluse sporurile și alte beneficii.  „Încărcătura medie pe judecător a fost, în 2024, de 1.519 dosare la nivel de judecătorie, 982 dosare la nivel de tribunal, 606 dosare la curțile de apel și 619 dosare la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție” „ În mod evident, un program normal de 8 ore pe zi, cinci zile pe săptămână este insuficient, motiv pentru care larga majoritate a judecătorilor efectuează în mod constant ore suplimentare. Acestea nu sunt nici salarizate suplimentar, nici compensate cu timp liber, pentru că munca unui judecător nu este normată și tot acest efort ar trebui să fie compensat prin nivelul indemnizațiilor și condițiilor de pensionare. Volumul de muncă al unui judecător roman depășește de până la zece ori volumul din alte state europene, cu care suntem comparați atunci când se discută chestiunea condițiilor de pensionare” „În perioada următoare, curțile de apel vor prezenta cetățenilor realitatea privind volumul de activitate specific al instanțelor, problemele legate de infrastructură, condiții de muncă și resurse umane cu care se confruntă, pentru o corectă informare”, promit cei 16. 

CSM îl ceartă pe Bolojan: „numai” cinci judecători pensionați în mandatul său aveau 48 de ani
Justiție

CSM îl ceartă pe Bolojan: „numai” cinci judecători pensionați în mandatul său aveau 48 de ani

CSM îl ceartă pe premierul Ilie Bolojan: „numai” cinci judecători pensionați în mandatul său de președinte interimar aveau 48 de ani. Media celor pensionați între 12 februarie 2025 – 26 mai 2025 a fost de 52 de ani și trei luni, afirmă CSM. Citește și: Șeful Regiei Protocolului de Stat, criticat de Bolojan, indemnizații astronomice în 2025 Însă această medie este mult ridicată de o judecătoare pensionată la 67 de ani.  CSM îl ceartă pe Bolojan „În perioada 12 februarie 2025 – 26 mai 2025, au fost înaintate pentru emiterea decretelor de pensionare 35 de hotărâri ale Secției pentru judecători. Potrivit datelor statistice, rezultă că vârsta medie de pensionare în perioada indicată a fost de aproximativ 52 de ani şi 3 luni, contrar informaţiilor eronate transmise în spaţiul public. Statistic rezultă că, din totalul judecătorilor pensionați în această perioadă, numai 5 judecători aveau vârsta de 48 de ani, peste 85% având o vârstă mai înaintată, cea mai mare fiind de peste 67 de ani. Prezentarea în continuare a informaţiei potrivit căreia, ca regulă, judecătorii se pensionează la 48 de ani, deşi Consiliul a precizat public de mai multe ori că aceasta nu este reală, are ca scop dezinformarea societăţii şi antagonizarea acesteia în continuare faţă de corpul judecătorilor”, se arată în comunicatul CSM. „„Avem o pensionare prea rapidă a magistraților și, așa cum v-am spus, se pensionează în general la 48 de ani. Din pensionările pe care le-am semnat când am ocupat funcția de președinte interimar, 90% erau la 48 de ani. Era o doamnă judecător care s-a pensionat la 60 de ani. Mi-am propus, n-am ajuns încă, dar o să o caut, să-i duc un buchet de flori, pentru că a lucrat până la 60 de ani. Tot respectul pentru dânsa”, a spus Bolojan, la 11 iulie. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră