duminică 27 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Alex Preda

2071 articole
Alex Preda

Internațional

Macron mai bagă o copeică: va vorbi cu Putin despre energia nucleară civilă ucraineană, la trei luni de la ultima conversație

Macron, încă o încercare cu Putin. Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a anunţat sâmbătă, într-un interviu pentru cotidianul Le Parisien, că va vorbi "în curând" cu Vladimir Putin despre problemele de securitate legate de energia "nucleară civilă" a Ucrainei, după ce, duminică, va discuta cu directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA). Macron, încă o încercare cu Putin Reamintind că, săptămâna aceasta, în cursul vizitei sale în Statele Unite, a discutat "multe ore" cu preşedintele american Joe Biden despre războiul din Ucraina şi implicaţiile sale , "cu scopul a avea un mandat colectiv", şeful statului francez a indicat că, duminică, va sta "din nou de vorbă cu Rafael Grossi, şeful AIEA. "Pe aceste baze voi putea avea în curând o discuţie specifică cu preşedintele Putin pe tema energiei nucleare civile", a adăugat el, precizând că, în prealabil, va avea o conversaţie cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Citește și: Cum a reușit Republica Moldova în doar șase luni să implementeze reforme cerute de UE esențiale pentru începerea negocierilor de aderare Ultima discuţie oficială dintre Emmanuel Macron şi Vladimir Putin a avut loc la 11 septembrie. Preşedintele francez a declarat săptămâna trecută că intenţionează să aibă un contact direct cu preşedintele rus "pe tema energiei nucleare civile, în primul rând, şi a centralei atomoelectrice Zaporojie". Gemenii dialogului, Macron și Scholz Între timp, Putin a vorbit vineri la telefon cu cancelarul german Olaf Scholz, acesta din urmă îndemnând la retragerea trupelor ruse din Ucraina pentru a se ajunge la o "soluţie diplomatică". Cu cancelarul Scholz, "suntem în strânsă coordonare şi cred că este foarte bine că avem contact regulat şi unii şi alţii" cu Putin, a subliniat sâmbătă Macron la postul de televiziune TF1. Şeful statului francez a explicat cu acelaşi prilej că a a avut un schimb de idei cu preşedintele Biden despre "arhitectura de securitate în care dorim să trăim mâine". Pentru că "unul din punctele esenţiale" pentru Vladimir Putin "este teama că NATO va veni la uşa sa, este desfăşurarea de arme care poate ameninţa Rusia". "Acest subiect va face parte din subiectele pentru pace (...). Cum ne protejăm aliaţii şi statele membre (ale NATO) oferind Rusiei garanţii pentru propria sa securitate în ziua în care aceasta se întoarce la masa" negocierilor, a argumentat preşedintele francez.

Macron mai bagă o copeică: va vorbi cu Putin despre energia nucleară civilă ucraineană, la trei luni de la ultima conversație
Topul spitalelor din România în funcție de șpăgi și mizerie. Culmea cinismului, un spital de copii e fruntaș la ambele
Justiție

Topul spitalelor din România în funcție de șpăgi și mizerie. Culmea cinismului, un spital de copii e fruntaș la ambele

Șpăgi și mizerie: topul spitalelor românești. Mecanismul de feedback al pacientului a început să fie publicat încă din anul 2018. În lista de pe site-ul Guvernului apar 18 unităţi medicale din judeţul Iaşi, din care 13 sunt din municipiul Iaşi şi cinci din Paşcani, Tg. Frumos, Hârlău, Grajduri. Șpăgi și mizerie: topul spitalelor românești Lună de lună, pacienţii abia externaţi sunt invitaţi să răspundă la chestionare de satisfacţie privind calitatea serviciilor medicale şi la interacţiunea cu cadrele medicale, dar şi să spună cât de mulţumiţi sau nemulţumiţi sunt de curăţenia din spital, dacă s-au simţit mai bine după externare, dacă ar recomanda şi altora spitalul în care s-au tratat, dacă li s-a cerut şpagă şi dacă sunt dispuşi să raporteze şpaga cerută responsabilului anticorupţie din Ministerul Sănătăţii. Citește și: The Times: Armata germană are muniție pentru două zile de război. Toate statele NATO au probleme cu stocurile de proiectile, dar Berlinul este într-o situație specială Chestionarul constă din zece întrebări. Răspunsurile nu sunt obligatorii, astfel încât, pentru judeţul Iaşi, numărul celor care au răspuns a scăzut de la 17.376 la prima întrebare, la 16.724 de răspunsuri la ultima întrebare. Pornind de la acest date, am analizat situaţia spitalelor din judeţ în anul 2021, ultimul an întreg după care se poate face o anualizare a cifrelor. Astfel, am reuşit să vedem ce îi nemulţumeşte cel mai mult pe pacienţi şi care sunt problemele cele mai mari, pentru fiecare spital în parte. În final, pe baza răspunsurilor, am realizat un top al celor mai apreciate spitale din Iaşi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Care sunt restricțiile legale de sacrificare a porcilor și de cumpărare a cărnii. Cele mai mari riscuri de sănătate
Eveniment

Care sunt restricțiile legale de sacrificare a porcilor și de cumpărare a cărnii. Cele mai mari riscuri de sănătate

Restricțiile legale de sacrificare a porcilor. Directorul executiv DSVSA Iași îi îndeamnă pe ieșeni să cumpere carne de porc doar de la piețele agroalimentare, acolo unde nu există risc de îmbolnăvire. Restricțiile legale de sacrificare a porcilor Procucarea cărnii de porc de la persoane necunoscute reprezintă un risc major de îmbolnăvire a consumatorilor, neavând garanția că acestea au fost supuse controlului sanitar-veterinar. Trichineloza este o boală parazitară gravă care este transmisibilă la om. Citește și: The Times: Armata germană are muniție pentru două zile de război. Toate statele NATO au probleme cu stocurile de proiectile, dar Berlinul este într-o situație specială Pe lângă testarea în piețile ieșene, în laboratorul DSVSA se pot face recoltări ale probelor de la animale. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ucraina susține că ar fi pierdut 13.000 de militari de la începutul invaziei ruse. Cel mai probabil, numărul este de câteva ori mai mare
Internațional

Ucraina susține că ar fi pierdut 13.000 de militari de la începutul invaziei ruse. Cel mai probabil, numărul este de câteva ori mai mare

Câți militari ucraineni au fost uciși. Cel mult 13.000 de militari ucraineni au fost ucişi de la declanşarea invaziei de către Rusia, în februarie, a afirmat joi un consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Câți militari ucraineni au fost uciși "Avem estimări oficiale din partea Statului Major (...). Acestea se situează între 10.000 (...) şi 13.000 de morţi", a precizat Mihailo Podoliak, unul dintre consilierii lui Zelenski, la postul ucrainean 24 Kanal (Channel 24). Potrivit lui Podoliak, şeful statului ucrainean va face publice datele oficiale "atunci când va veni timpul". Atunci când forţele ruse luptau în iunie pentru a ocupa întreaga regiune Lugansk, în estul Ucrainei, Zelenski a declarat că ţara sa pierde "între 60 şi 100 de soldaţi pe zi, ucişi în acţiune, şi în jur de 500 de persoane rănite în acţiune". În tabăra adversă, ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a afirmat în septembrie că 5.937 de soldaţi ruşi fuseseră ucişi până la acea dată de la începutul conflictului pe 24 februarie. SUA: Ar fi vorba de 100.000 Cele două părţi adverse sunt suspectate să minimizează amploarea pierderilor de vieţi omeneşti, pentru a evita să afecteze moralul trupelor lor. Citește și: Rusia a ajuns într-un punct mort iar Putin nu mai are decât opțiunea nucleară sau înfrângerea pe toate planurile: Riscul unui război nuclear este enorm (MAE rus) Şeful Statului Major american, generalul Mark Milley, a estimat în noiembrie că peste 100.000 de militari ruşi au fost ucişi sau răniţi de la declanşarea invaziei şi că pierderile erau probabil de acelaşi ordin de partea ucraineană. Aceste cifre - care nu pot fi confirmate din surse independente - sunt cele mai precise furnizate până la ora actuală de guvernul american. Mai multe mii de civili au fost de asemenea ucişi în acest cel mai violent conflict armat din Europa din ultimele decenii.

Judecat pentru alcool la volan, invocă relații amoroase cu fiice de magistrați pentru strămutarea procesului
Eveniment

Judecat pentru alcool la volan, invocă relații amoroase cu fiice de magistrați pentru strămutarea procesului

Amor cu fiicele magistraților, cere strămutare. Judecat pentru conducerea unui autovehicul sub influența alcoolului, un ieșean cere strămutarea procesului, pentru că ar fi victima unei gigantice conspirații a magistraților. Amor cu fiicele magistraților, cere strămutare Fapta lui a fost cercetată de un procuror al Parchetului de pe lângă Judecătorie, coleg de breaslă cu un alt procuror, de la alt Parchet similar, a cărui fiică fusese iubita lui Radu Victor Norocea. Acesta avusese o relație încheiată în termeni prea puțini amiabili și cu fiica judecătorului căruia i se repartizase spre analiză contestația la măsura arestării preventive. Citește și: Rusia a ajuns într-un punct mort iar Putin nu mai are decât opțiunea nucleară sau înfrângerea pe toate planurile: Riscul unui război nuclear este enorm (MAE rus) Mediatizarea cazului său ar reprezenta alt motiv pentru care judecătorii ieșeni nu ar putea fi imparțiali. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Apropiat al Moscovei, numit șeful serviciilor secrete sârbești la dorința președintelui Aleksandar Vučić
Internațional

Apropiat al Moscovei, numit șeful serviciilor secrete sârbești la dorința președintelui Aleksandar Vučić

Apropiat al Moscovei, șeful serviciilor sârbești. Guvernul sârb l-a numit joi pe Aleksandar Vulin, un apropiat pro-rus al preşedintelui Aleksandar Vučić, în funcţia de şef al Serviciului de Informaţii (BIA), a anunţat televiziunea de stat (RTS). Apropiat al Moscovei, șeful serviciilor sârbești Aleksandar Vulin, în vârstă de 50 de ani, fost ministru al Apărării şi de Interne, este cunoscut pentru declaraţiile sale naţionaliste care au provocat adesea fricţiuni diplomatice cu vecinii Serbiei. El este, de asemenea, unul dintre puţinii oficiali europeni străini care au vizitat Moscova după începerea invaziei ruseşti în Ucraina. S-a întâlnit cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, în august, şi a repetat că Belgradul nu va introduce sancţiuni împotriva Rusiei. Înainte de călătoria sa la Moscova, el a declarat că Serbia "nu va face parte din isteria antirusească". Serbia a condamnat la Naţiunile Unite invazia Rusiei în Ucraina, dar a refuzat să se alăture sancţiunilor impuse Moscovei de Occident. "Lumea sârbească" Vulin, care îl susţine necondiţionat pe preşedintele Aleksandar Vučić, s-a remarcat în special pentru o idee care favoriza ceea ce el numea crearea unei "lumi sârbeşti" cuprinzând sârbi care trăiesc în diferite ţări. Criticii acestei idei subliniază că ea pare să fie în concordanţă cu ideea Moscovei de "lume rusă". Citește și: Putin, dezlănțuit prin vocea lui Lavrov: SUA amenință Rusia prin Ucraina, NATO pune presiune pe China, papa Francisc este necreștin când acuză Rusia de cruzime Serbia, ţară candidată la UE din 2012, întreţine relaţii strânse cu Moscova, de care depinde aproape în totalitate pentru aprovizionarea cu gaz. În plus, Belgradul poate conta pe sprijinul Rusiei în Consiliul de Securitate al ONU în ceea ce priveşte Kosovo, o fostă provincie a cărei independenţă nu a fost recunoscută de Serbia în 2008.

Putin, dezlănțuit prin vocea lui Lavrov: SUA amenință Rusia prin Ucraina, NATO pune presiune pe China, papa Francisc este necreștin când acuză Rusia de cruzime
Internațional

Putin, dezlănțuit prin vocea lui Lavrov: SUA amenință Rusia prin Ucraina, NATO pune presiune pe China, papa Francisc este necreștin când acuză Rusia de cruzime

Putin, dezlănțuit prin vocea lui Lavrov. Ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, s-a lansat joi într-o serie de atacuri asupra Occidentului, NATO, OSCE şi SUA, dar nu l-a uitat nici pe papa Francisc, după cum consemnează agenţiile internaţionale de ştiri. Putin, dezlănțuit prin vocea lui Lavrov Într-o conferinţă de presă desfăşurată joi la Moscova, Lavrov a susţinut că Statele Unite au creat din Ucraina o ameninţare existenţială la adresa Rusiei şi a acuzat totodată SUA şi NATO că sunt participante directe în războiul din Ucraina. Lavrov a insistat că SUA şi alianţa nord-atlantică sunt implicate în război pentru că furnizează arme Ucrainei şi oferă pregătire militară pe teritoriile lor. Lavrov a acuzat totodată SUA că, "aşa cum au distrus OSCE", încearcă acum să distrugă Asociaţia Naţiunilor din Sud-Estul Asiei (ASEAN). Lavrov a justificat atacurile ruse asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, despre care Kievul şi Occidentul afirmă că reprezintă o crimă de război menită să facă să sufere populaţia civilă. "Noi dezactivăm instalaţiile energetice (în Ucraina - n.r.) care vă permit (Occidentului - n.r.) să pompeze arme letale în Ucraina şi să ucidă ruşi. Aşa că nu mai spuneţi că SUA şi NATO nu sunt participanţi la acest război - participaţi în mod direct. Nu doar cu furnizarea de armament, ci şi cu pregătirea personalului - voi antrenaţi militari (ucraineni - n.r.) pe teritoriul vostru", a acuzat Lavrov. Occidentul vrea să preia OSCE El a insistat că Rusia nu a refuzat niciodată contacte cu SUA, dar că nu a auzit niciun fel de "idei de substanţă" din partea omologilor americani. Moscova este gata să asculte dacă cineva vrea să poarte negocieri cu privire la Ucraina, a spus Lavrov, care a calificat drept absurde acuzaţiile Ucrainei potrivit cărora Rusia doreşte negocieri pentru a câştiga timp să se regrupeze şi să-şi refacă forţele armate. El a mai spus că Rusia ar fi dispusă să revină la masa negocierilor cu Occidentul dacă acesta îşi schimbă punctul de vedere cu privire la oportunitatea discutării propunerilor de securitate prezentate de Moscova în decembrie anul trecut. Citește și: ANALIZĂ Păcăliți de ucraineni și de hărțile vechi și depășite, rușii au obiceiul să tragă după ținte false și să se omoare între ei – Royal United Services Institute Lavrov a mai declarat că în cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) s-au acumulat mari probleme şi a acuzat Occidentul că dă cu piciorul şansei de a face din organismul de securitate european o punte reală cu Rusia după încheierea războiului rece. "Profitând de superioritatea numerică în această organizaţie, Occidentul a încercat de mulţi ani să o privatizeze, ca să spunem aşa. Sau poate este mai corect să spunem că încearcă să pună la cale o preluare a OSCE, să subjuge ultima platformă de dialog regional", a acuzat Lavrov. NATO creează o situație explozivă lângă China Lavrov a mai acuzat NATO că intensifică tensiunile lângă China într-un mod care presupune un risc pentru Rusia. "Marea Chinei de Sud devine acum una dintre acele regiuni căreia NATO nu îi este potrivnică, aşa cum a făcut cândva în Ucraina, pentru a escalada tensiunile. (...). Ştim cât de serios ia China astfel de provocări, ca să nu mai vorbim de Taiwan şi strâmtoarea Taiwan, şi înţelegem că jocul NATO cu focul în aceste regiuni implică ameninţări şi riscuri pentru Federaţia Rusă. Este la fel de aproape de ţărmurile şi mările noastre pe cât de aproape este de teritoriul chinez", a spus el. Lavrov a susţinut că din acest motiv Rusia îşi dezvoltă cooperarea militară cu China şi realizează exerciţii comune. "Faptul că membrii NATO sub conducerea SUA încearcă să creeze o situaţie explozivă acolo, după Europa, este foarte bine înţeles de toată lumea", a afirmat şeful diplomaţiei ruse, care nu a adus nicio dovadă în sprijinul afirmaţiilor sale, dar a făcut aluzie la formarea alianţei AUKUS între SUA, Regatul Unit şi Australia. El a mai acuzat NATO că încearcă să târască India în ceea ce a numit o alianţă antirusă şi antichineză, într-un moment în care, în opinia sa, Occidentul încearcă să elimine influenţa rusă. Papa, declarații "necreştineşti" În fine, Lavrov a lansat un atac şi împotriva papei Francisc, calificând recentele comentarii ale suveranului pontif despre Ucraina ca fiind "necreştineşti" şi greu de înţeles. Într-un interviu cu revista iezuită America, papa Francisc a vorbit despre ceea ce el a numit cruzimea forţelor ruse în Ucraina. "În general, poate că cei mai cruzi sunt cei din Rusia, dar care nu sunt de tradiţie rusă, precum cecenii, buriaţii şi aşa mai departe. Cu siguranţă, cel care a invadat este statul rus. Acest lucru este foarte clar", a declarat papa Francisc. "El a împărţit două popoare ale Federaţiei Ruse într-o categorie de la care te poţi aştepta la cruzime", a acuzat Lavrov, a cărui ţară a invadat Ucraina la 24 februarie.

China își va tripla arsenalul nuclear până în 2035, până la 1.500 de focoase, estimează Pentagonul
Internațional

China își va tripla arsenalul nuclear până în 2035, până la 1.500 de focoase, estimează Pentagonul

China își va tripla arsenalul nuclear. Arsenalul nuclear chinez este pe cale să se tripleze până în 2035, ajungând la 1.500 de focoase nucleare, a indicat Pentagonul într-un raport difuzat marţi care a subliniat, de asemenea, perfecţionarea constantă a forţelor aeriene chineze. China își va tripla arsenalul nuclear Washingtonul a identificat Beijingul drept principala sa provocare militară, iar raportul militar asupra armatei chineze subliniază o creştere atât a forţelor nucleare, cât şi a celor convenţionale. "Departamentul Apărării estimează că stocul (chinez) de focoase nucleare operaţionale a depăşit 400", se arată în raport. "Dacă China continuă să-şi mărească stocul nuclear în acest ritm, va avea, după toate probabilităţile, un stoc de aproximativ 1.500 de focoase" până în 2035. Această mărire a arsenalului nuclear chinez ar putea fi o sursă de instabilitate, potrivit generalului Pat Ryder, purtător de cuvânt al Pentagonului. "Cu cât este mai multă proliferare, cu atât este mai îngrijorătoare, cu atât mai mult destabilizează regiunea", le-a spus el jurnaliştilor marţi. Locul al treilea, după SUA și Rusia Acest arsenal este, totuşi, cu mult în urma celui al Statelor Unite şi al Rusiei, care posedă fiecare câteva mii de focoase nucleare. Beijingul, care lucrează, de asemenea, la modernizarea rachetelor balistice care ar putea transporta aceste focoase nucleare, a testat 135 în 2021, "mai mult decât restul lumii", dacă nu sunt luate în calcul cele trase în conflicte militare, potrivit raportului. Citește și: ANALIZĂ Păcăliți de ucraineni și de hărțile vechi și depășite, rușii au obiceiul să tragă după ținte false și să se omoare între ei – Royal United Services Institute Şi armata aerului chineză progresează cu paşi mari, "ajungând rapid din urmă forţele aeriene occidentale". Un înalt responsabil militar a declarat înainte de publicarea raportului că forţele aeriene chineze încearcă să "progreseze rapid pe toate fronturile", în special echipamentele, piloţii şi restul personalului. Variabila Taiwan Raportul mai estimează că China desfăşoară "acţiuni mai coercitive şi mai agresive în regiunea Indo-Pacifică", un termen folosit de administraţia americană pentru a desemna o realitate în schimbare a alianţelor din Asia-Pacific. Acesta este mai ales cazul în jurul Taiwanului, o insulă revendicată de Beijing ca parte a teritoriului său. O vizită pe insulă a preşedintei Camerei Reprezentanţilor SUA, Nancy Pelosi, în august, a accentuat tensiunile, China efectuând ca răspuns cele mai agresive exerciţii militare în jurul insulei din anii 1990. Tensiunile s-au diminuat de atunci, dar înaltul responsabil militar a subliniat că activitatea chineză în jurul Taiwanului, deşi a scăzut, a rămas mai ridicată decât înainte şi constituie un motiv de îngrijorare.

SUA nu infirmă posibilitatea de a trimite sisteme antiaeriene Patriot Ucrainei, dar atrag atenția că este nevoie de instructaj complex pentru folosirea acestora
Internațional

SUA nu infirmă posibilitatea de a trimite sisteme antiaeriene Patriot Ucrainei, dar atrag atenția că este nevoie de instructaj complex pentru folosirea acestora

SUA pot trimite antiaeriene Patriot Ucrainei. Statele Unite sunt deschise trimiterii unor sisteme antiaeriene Patriot pentru armata ucraineană, dar nu au deocamdată în plan acest lucru, a anunţat marţi Pentagonul. SUA pot trimite antiaeriene Patriot Ucrainei Apărarea antiaeriană a Ucrainei continuă să fie "prioritatea majoră" pentru Washington şi restul comunităţii internaţionale, a declarat la o conferinţă de presă purtătorul de cuvânt al Pentagonului, generalul de brigadă Pat Ryder. Totuşi, "în acest moment nu avem planuri să oferim Ucrainei baterii Patriot", a adăugat el, explicând faptul că aceste sisteme necesită o întreţinere complexă, precum şi un antrenament anume pentru utilizarea lor, astfel că, chiar dacă ele ar fi trimise Ucrainei, această ţară nu le va putea folosi imediat. Mai devreme în aceeaşi zi, la reuniunea miniştrilor de Externe din statele NATO care se desfăşoară la Bucureşti, şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, a insistat asupra cererii Kievului de a primi rachete antiaeriene, printre care a menţionat şi sistemele Patriot, pentru ca ţara sa să se poată apăra în faţa atacurilor ruseşti care-i distrug infrastructura energetică. Medvedev, în delir din nou În acest timp, la Moscova, fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a scris pe Telegram că, "dacă aşa cum a sugerat (secretarul general al NATO, Jens) Stoltenberg, NATO le va furniza fanaticilor ucraineni sisteme Patriot împreună cu personalul NATO, acestea vor deveni imediat o ţintă legitimă pentru forţele noastre armate". Această postare a fostului preşedinte rus, în prezent vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, vine după o alta de asemenea cu referire la NATO, în prima zi a reuniunii ministeriale de la Bucureşti. "Lumea civilizată nu are nevoie de această organizaţie. Ea trebuie să se pocăiască în faţa umanităţii şi să fie dizolvată ca entitate criminală", a scris Medvedev.

Mare depozit petrolier rusesc la 150 km de granița cu Ucraina, complet distrus într-un incendiu. Este suspectat un sabotaj ucrainean
Internațional

Mare depozit petrolier rusesc la 150 km de granița cu Ucraina, complet distrus într-un incendiu. Este suspectat un sabotaj ucrainean

Depozit petrolier rusesc, distrus în incendiu. Un depozit petrolier din regiunea Rusiei Briansk, oraş la 150 km de graniţa cu Ucraina, era în flăcări miercuri, potrivit guvernatorului local. Depozit petrolier rusesc, distrus în incendiu "Ard rezervoare cu produse petroliere în cartierul Surajski", a declarat pe reţelele sociale guvernatorul, Aleksandr Bogomaz. "Echipe de pompieri şi salvatori sunt la faţa locului", a adăugat el. Guvernatorul nu a indicat ce ar fi putut provoca acest incendiu, dar a precizat că nu există informaţii în legătură cu victime. Potrivit lui Bogomaz, incendiul afectează o suprafaţă de 1.800 m2 şi peste 80 de persoane încearcă să-l stingă. Agenţia de presă de stat TASS a raportat apoi, citând serviciile de urgenţă, că incendiul s-a extins pe o suprafaţă de 4.000 m2. Citește și: Guvernul Viktor Orban face jocurile lui Putin la reuniunea NATO de la București: Ungaria a blocat participarea lui Kuleba în cadrul Comitetului NATO-Ucraina În octombrie, un depozit de petrol de lângă Belgorod, de asemenea la graniţa cu Ucraina, a fost bombardat de forţele ucrainene, precum şi o centrală electrică din aceeaşi localitate provocând o întrerupere majoră de curent. Mai devreme în timpul nopţii, guvernatorul regiunii Kursk din Rusia - la sud de Briansk şi de asemenea la graniţa cu Ucraina - a anunţat că forţele ucrainene au lovit o centrală electrică, provocând întreruperi de curent electric, adaugă Reuters.

Investițiile publice în construcții s-au scumpit cu aproape 50% în ultimii trei ani
Eveniment

Investițiile publice în construcții s-au scumpit cu aproape 50% în ultimii trei ani

Investițiile publice în construcții, plus 50%. Firma care a făcut documentaţia pentru Filarmonica Iași în 2019 şi care a fost plătită să o reactualizeze anul acesta a predat-o CJ. Investițiile publice în construcții, plus 50% Este principalul motiv pentru care consilierii s-au grăbit să o aprobe – deşi administraţia publică din România „îngheaţă” complet când vine vorba de zile libere. Altfel spus, nu se va urni niciun leu de la Bucureşti – unde stă speranţa de finanţare prin PNRR sau prin vreun alt program cu fonduri europene. Citește și: DOCUMENT Corpul de Control al Guvernului confirmă dezvăluirile Defapt.ro: securitatea cibernetică a Autorității Aeronautice, distrusă de protejatul lui Lucian Bode Valoarea investiţiei a crescut deja cu mai bine de 45%, până la 67,9 milioane, sumă la care se adaugă TVA. Continuarea, în Ziarul de Iași.

"Arca" lui Alexe "Tablă", șeful CJ Iași, ia apă: construită fără autorizație, riscă să se scufunde
Eveniment

"Arca" lui Alexe "Tablă", șeful CJ Iași, ia apă: construită fără autorizație, riscă să se scufunde

"Arca" lui Alexe "Tablă", fără autorizație. Familia șefului județului Iași are probleme cu obținerea avizelor necesare pentru a-și autoriza lucrări făcute în afara cadrului legal la Sculeni. "Arca" lui Alexe "Tablă", fără autorizație Complexul „Arcaland” de la Sculeni, construit de familia lui Costel Alexe, a fost amenajat fără autorizație. Între timp, firma Corporex SRL, deținută de fosta soție a președintelui Consilului Județean, a început demersurile pentru intrarea în legalitate. Citește și: Fratele luptătorului antitero SRI care a făcut KO un străin la sala de forță, condamnat pentru lovituri cauzatoare de moarte Dar primele solicitări depuse la instituții de resort nu au fost soldate cu succes: documentațiile au fost respinse. Continuarea, în Ziarul de Iași.

De ce SUA nu declară Rusia stat terorist: Decizia ar fi contraproductivă, ar putea încetini oferirea de asistență umanitară în Ucraina
Internațional

De ce SUA nu declară Rusia stat terorist: Decizia ar fi contraproductivă, ar putea încetini oferirea de asistență umanitară în Ucraina

SUA nu declară Rusia stat terorist. Statele Unite nu consideră necesar în acest moment să declare Rusia drept "stat terorist", iar o astfel de decizie s-ar putea dovedi chiar contraproductivă, pentru că ar risca să obstrucţioneze trimiterea de asistenţă umanitară în Ucraina şi exporturile de cereale din această ţară, a declarat luni, la Bucureşti, ambasadoarea americană la NATO, Julianne Smith (foto). SUA nu declară Rusia stat terorist "Washingtonul consideră că acest lucru nu este necesar în acest moment", a spus ea, reiterând poziţia exprimată de preşedintele american Joe Biden şi de alţi reprezentanţi ai administraţiei SUA. "De fapt, (o astfel de decizie) ar putea fi contraproductivă, în sensul că ar putea încetini sau obstrucţiona capacitatea noastră de a trimite asistenţă umanitară în Ucraina sau exporturile de cereale din Ucraina", a declarat Julianne Smith în cadrul unui briefing online cu presa internaţională, înaintea reuniunii miniştrilor de externe din cadrul NATO care va avea loc marţi şi miercuri la Bucureşti. "Din acest motiv, focusul SUA, în strânsă colaborare cu mulţi parteneri şi aliaţi din întreaga lume, este de a folosi sancţiuni şi de a identifica mijloace pentru a suplimenta sancţiunile, cu scopul de a spori presiunea asupra (preşedintelui rus Vladimir) Putin şi asupra regimului său, dar şi de a găsi mijloace pentru a aplica presiunea asupra economiei. De fapt, pentru a împiedica armata rusă (...) să construiască noi capabilităţi în contextul războiului (...) Aşadar, nu văd nicio mişcare, cu siguranţă nu în SUA, în direcţia" declarării Rusiei drept "stat terorist", a explicat ambasadoarea SUA, ca răspuns la o întrebare privind posibilitatea ca NATO să discute despre o astfel de decizie. PE: Rusia, "stat sponsor al terorismului" Parlamentul European a adoptat săptămâna trecută o rezoluţie care califică Rusia drept "stat sponsor al terorismului" şi care "utilizează mijloace teroriste" în conflictul din Ucraina, după atacurile recente asupra infrastructurii energetice ucrainene, invitând cele 27 de ţări membre ale UE să adopte o poziţie similară. Citește și: Republicanii, majoritari în Cameră, vor ca SUA să trimită Ucrainei rachete cu rază lungă: Pot ajunge rachete în Crimeea? Așa e cinstit, Crimeea nu e Rusia, potrivit legii internaționale Ministerul rus de Externe a denunţat rezoluţia Parlamentului European, afirmând că aceasta "nu are nicio legătură" cu lupta împotriva terorismului. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut în repetate rânduri comunităţii internaţionale să declare "terorist" regimul preşedintelui rus Vladimir Putin.

BREAKING Rusia refuză reluarea inspecțiilor americane la instalațiile sale nucleare, care ar fi putut fi stabilite prin discuții anunțate, dar anulate de Moscova
Internațional

BREAKING Rusia refuză reluarea inspecțiilor americane la instalațiile sale nucleare, care ar fi putut fi stabilite prin discuții anunțate, dar anulate de Moscova

Putin refuză inspecțiile la instalațiile nucleare. Discuţiile dintre Rusia şi SUA privind reluarea inspecţiilor în cadrul noului tratat de reducere a armelor nucleare START, care urmau să înceapă marţi la Cairo, au fost amânate, au anunţat Ministerul de Externe rus şi ambasada SUA la Moscova. Putin refuză inspecțiile la instalațiile nucleare Reprezentanţi ai SUA şi Rusiei urmau să se întâlnească la Cairo începând de marţi, 29 noiembrie, timp de o săptămână, pentru a analiza posibilitatea reluării inspecţiilor în cadrul noului tratat START, care au fost suspendate în martie 2020 din cauza pandemiei de COVID-19. "Sesiunea programată a Comisiei consultative bilaterale în cadrul noului tratat START între SUA şi Rusia la Cairo (29 noiembrie - 6 decembrie) nu va avea loc la aceste date. Evenimentul este amânat sine die", a menţionat diplomaţia rusă. MAE rus nu a oferit nicio altă explicaţie, dar ambasada SUA la Moscova a declarat că decizia respectivă a fost luată exclusiv de Rusia, potrivit Kommersant. Ultima reuniune a Comisiei consultative bilaterale în cadrul noului tratat START a avut loc în octombrie 2021. Suspendare în august La începutul lunii august, Rusia a anunţat suspendarea inspecţiilor americane la obiectivele sale militare în cadrul noului tratat START. Acest tratat este ultimul acord bilateral de acest tip între principalele două puteri nucleare din lume. Citește și: Republicanii, majoritari în Cameră, vor ca SUA să trimită Ucrainei rachete cu rază lungă: Pot ajunge rachete în Crimeea? Așa e cinstit, Crimeea nu e Rusia, potrivit legii internaționale Semnat în 2010, tratatul limitează arsenalele celor două ţări la cel mult 1.550 de ogive desfăşurate de o parte şi de cealaltă, în scădere cu aproape 30% comparativ cu limita precedentă fixată în 2002. Tratatul limitează, de asemenea, numărul de lansatoare şi bombardiere grele la 800. În ianuarie 2021, preşedintele rus Vladimir Putin a prelungit înţelegerea cu cinci ani, până în 2026.

Jurnalist al BBC, reținut și bătut de poliție la Shanghai unde relata despre protestele împotriva restricțiilor anti-COVID
Internațional

Jurnalist al BBC, reținut și bătut de poliție la Shanghai unde relata despre protestele împotriva restricțiilor anti-COVID

Jurnalist BBC, arestat, bătut la Shanghai. Guvernul britanic este "îngrijorat" de atacul asupra unui jurnalist BBC de către poliţia chineză în timpul protestelor anti-COVID-19 din China, a declarat luni ministrul pentru mediul de afaceri, Grant Shapps. Jurnalist BBC, arestat, bătut la Shanghai Potrivit televiziunii britanice, unul dintre jurnaliştii săi acreditaţi în China, cameramanul Ed Lawrence, care acoperea protestele de la Shanghai împotriva politicii draconice "zero COVID" a regimului, a fost arestat şi "bătut de poliţie". Unele imagini postate pe reţelele de socializare au arătat cum jurnalistul este târât la pământ în cătuşe, în timp ce într-o altă înregistrare video a fost văzut spunând: "Sunaţi la consulatul (britanic) acum". "El a fost reţinut timp de câteva ore înainte de a fi eliberat. În timpul detenţiei sale, a fost bătut şi lovit de poliţie. Acest lucru s-a întâmplat în timp ce lucra ca jurnalist acreditat. Este foarte îngrijorător că unul dintre jurnaliştii noştri a fost atacat în acest mod în timpul exercitării atribuţiilor sale", a comunicat BBC într-un comunicat de presă. Radiodifuzorul a precizat că nu are nicio explicaţie oficială sau scuze din partea autorităţilor chineze pentru acest incident, dar că acestea au spus că l-au arestat pe jurnalist "pentru binele său", pentru că "ar fi putut lua COVID din mulţime". Beijingul, arogant Grant Shapps a calificat violenţa denunţată de BBC drept "inacceptabilă" şi "preocupantă". "Orice s-ar întâmpla, libertatea presei trebuie să fie inviolabilă", a declarat ministrul la radioul privat LBC. Sute de persoane au manifestat în weekend în China în mai multe oraşe mari, printre care Shanghai şi Beijing, protestând împotriva izolării şi restricţiilor impuse de autorităţi pentru a lupta împotriva epidemiei de coronavirus. Citește și: Republicanii, majoritari în Cameră, vor ca SUA să trimită Ucrainei rachete cu rază lungă: Pot ajunge rachete în Crimeea? Așa e cinstit, Crimeea nu e Rusia, potrivit legii internaționale Lawrence s-a întors ulterior la locul protestelor, potrivit filmărilor postate pe contul său de Twitter. Beijingul a susţinut luni că Lawrence nu s-a identificat ca jurnalist. "Din ceea ce am aflat de la autorităţile competente din Shanghai, el nu s-a identificat ca jurnalist şi nu şi-a prezentat în mod voluntar acreditările de presă", a declarat Zhao Lijian, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, cerând presei străine "să respecte legile şi reglementările chineze (când se află) în China".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră