duminică 27 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Alex Preda

2071 articole
Alex Preda

Internațional

Medvedev insistă că Rusia poate lovi nuclear chiar dacă nu a fost atacată cu acest tip de armă

Rusia poate lovi nuclear chiar neatacată. Moscova a pomenit din nou ideea utilizării armelor nucleare în războiul cu Ucraina, potrivit The Guardian. Rusia poate lovi nuclear chiar neatacată Dmitri Medvedev, fostul președinte rus care este acum vicepreședinte al Consiliului de Securitate al țării, a declarat că Moscova ar putea ataca astfel un inamic care ar folosi doar arme convenționale. Medvedev a spus că doctrina nucleară a Moscovei nu prevede ca statul inamic să fie cel care folosește mai întâi astfel de arme. Citește și: Medvedev spune că o Rusie slăbită și instabilă va viza nuclear ținte din Europa și SUA Declarațiile de sâmbătă l-au determinat pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, să avertizeze, în cadrul unei apariții video la Forumul Doha din Qatar, că Moscova reprezintă o amenințare directă pentru lume. Putin a sugerat pericolul nuclear dinainte de invazie "Rusia se laudă în mod deliberat că poate distruge cu arme nucleare, nu doar o anumită țară, ci întreaga planetă", a declarat Zelenski. Putin a introdus în discuție amenințarea nucleară la începutul războiului, avertizând că intervenția occidentală va culege "consecințe pe care nu le-ați văzut niciodată". Oficialii occidentali au apreciat că amenințările ar putea fi doar o încercare de a distrage atenția de la eșecul forțelor lui Putin de a asigura o ocupare rapidă a capitalei ucrainene, Kiev, și de a face progrese în alte zone cheie ale țării.

Medvedev insistă că Rusia poate lovi nuclear chiar dacă nu a fost atacată cu acest tip de armă
Biden în Polonia: Putin este un măcelar. Nu sunt sigur că rușii și-au schimbat strategia de atac în Ucraina. Articolul 5 este o obligație sacră, puteți conta pe asta
Internațional

Biden în Polonia: Putin este un măcelar. Nu sunt sigur că rușii și-au schimbat strategia de atac în Ucraina. Articolul 5 este o obligație sacră, puteți conta pe asta

Biden: Putin, măcelar. Contați pe NATO. Preşedintele american Joe Biden l-a numit "măcelar" pe omologul său rus Vladimir Putin, în cursul unei întâlniri, sâmbătă, la Varşovia, cu refugiaţii ucraineni, relatează AFP. Biden: Putin, măcelar. Contați pe NATO Întrebat despre "ce crede despre Vladimir Putin, având în vedere ce le face acestor oameni", Biden a răspuns cu o singură propoziţie: "Este un măcelar". Întrevederea era transmisă în direct de mai multe canale de televiziune de pe Stadionul naţional din Varşovia. Preşedintele polonez Andrzej Duda l-a primit sâmbătă pe omologul său american Joe Biden la palatul prezidenţial din Varşovia, pentru convorbiri consacrate invaziei ruse din Ucraina, notează dpa. Din delegaţia preşedintelui american fac parte de asemenea secretarul de stat Antony Blinken şi cel al apărării Lloyd Austin. Delegaţia poloneză îi cuprinde şi pe miniştrii de Externe, Zbigniew Rau, respectiv al Apărării, Mariusz Blaszczak. Joe Biden a participat înainte la o ceremonie de primire, la care a fost salutat de o fanfară militară care a intonat imnurile american şi polonez. Președintele SUA nu e sigur că rușii au schimbat strategia Președintele american a mai declarat sâmbătă, la Varşovia, că "nu este sigur" că anunţul Rusiei de a-şi concentra ofensiva asupra zonei Donbas înseamnă o schimbare a strategiei sale în Ucraina, relatează AFP. Întrebat de un jurnalist pe această temă, el a răspuns concis: "Nu sunt sigur că ei (ruşii - n.r.) au făcut acest lucru". Citește și: VIDEO Imagini cu Șoigu, ministrul rus al Apărării, au fost difuzate sâmbătă, după două săptămâni de absență publică a acestuia Comandamentul rus a declarat vineri că doreşte "să-şi concentreze eforturile pe obiectivul principal: eliberarea Donbasului", în contrast cu intenţia declarată a Kremlinului de a "demilitariza" şi "denazifica" întreaga Ucraină. Ministerul rus al Apărării a anunţat că prima fază a operaţiunii sale militare în Ucraina este aproape încheiată, iar de acum înainte trupele ruse se vor axa pe "eliberarea" completă a regiunii estice Donbas ce cuprinde provinciile separatiste proruse Doneţk şi Lugansk. Articolul 5 al Tratatului NATO nu se negociază Începută pe 24 februarie, invazia rusă a făcut progrese doar în primele zile, când a ajuns la porţile Kievului, dar rezistenţa puternică a trupelor ucrainene a oprit sau încetinit ulterior înaintarea pe toate fronturile. La o lună de la începerea invaziei, singurul mare oraş ucrainean care a căzut sub control rusesc este Herson, în sud. În prezent, însă, o contraofensivă ucraineană este în curs aici. Biden a reafirmat sâmbătă, la Varşovia, că articolul 5 din Tratatul NATO, care stipulează că un atac asupra unei ţări membre a Alianţei Nord-Atlantice este un atac asupra tuturor, constituie o "datorie sacră" pentru Statele Unite, relatează AFP. Preşedintele Biden a dat această asigurare în cursul întâlnirii cu omologul său polonez Andrzej Duda, a cărui ţară se teme de agresivitatea Moscovei după declanşarea invaziei ruse în Ucraina. Reafirmând că pentru americani articolul 5 este "o obligaţie sacră", el a adăugat: "Puteţi conta pe aceasta". Polonezii vor să producă Black Hawk Președintele SUA a citat și veche maximă poloneză "pentru libertatea noastră şi a voastră", care aminteşte de o insurecţie poloneză împotriva ocupaţiei de către Rusia ţaristă. Biden a declarat, de asemenea, că preşedintele rus Vladimir Putin "mizează pe o NATO divizată", dar că această divizare nu a avut loc. La rândul său, Andrzej Duda a afirmat că relaţiile polono-americane sunt "înfloritoare" şi vor fi "consolidate foarte mult" de vizita oaspetelui său şi, în final, că ţara sa este un aliat "serios" al Statelor Unite. Preşedintele Andrzej Duda a vorbit despre viitoarea cooperare cu companiile americane în proiecte de centrale nucleare în Polonia şi şi-a exprimat speranţa că companiile aeronautice poloneze vor putea participa la fabricarea de elicoptere americane Black Hawk.

BREAKING Explozii puternice la Lvov, în vestul Ucrainei, o zonă pașnică până acum
Internațional

BREAKING Explozii puternice la Lvov, în vestul Ucrainei, o zonă pașnică până acum

Explozii puternice la Lvov (vestul Ucrainei). O perdea neagră de fum se poate vedea la marginile orașului ucrainean Lvov după ce trei explozii puternice au putut fi auzite, relatează BBC. Explozii puternice la Lvov (vestul Ucrainei) Două rachete rusești au lovit orașul Liov, cel puțin cinci persoane fiind rănite, a anunțat guvernatorul regiunii "Au fost două lovituri cu rachete în interiorul orașului Liov”, a spus șeful administrației regionale, Maxim Kozitsky, într-o postare online. "Au fost trei explozii puternice în apropiere de Liov... Fiecare trebuie să își păstreze calmul și să rămână în interior", a scris Igor Zinkevych într-o postare pe Facebook. Martori au relatat pentru Reuters că au văzut un fum negru gros ridicându-se în partea de nord-est a orașului. Citește și: Putin, din ce în ce mai disperat: încă o lege care prevede 15 ani de închisoare pentru „informații false” privitoare la ce face Rusia în străinătate

VIDEO Imagini cu Șoigu, ministrul rus al Apărării, au fost difuzate sâmbătă, după două săptămâni de absență publică a acestuia
Internațional

VIDEO Imagini cu Șoigu, ministrul rus al Apărării, au fost difuzate sâmbătă, după două săptămâni de absență publică a acestuia

Șoigu pare să fie în viață. Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a apărut pentru prima dată în imagini sâmbătă după două săptămâni, absenţă care a generat zvonuri că Kremlinul ar dori să se dispenseze de el, relatează AFP şi Reuters. Șoigu pare să fie în viață Ministerul apărării a publicat un video în care Şoigu este văzut prezidând o reuniune consacrată bugetului militar al Rusiei. Imaginile nu sunt datate, dar ministrul apărării face referire la un moment dat la o întâlnire cu ministrul finanţelor şi care, conform agenţiilor de presă ruse, ar fi avut loc pe 25 martie, vineri. Şoigu spune în înregistrare că aprovizionarea cu arme se desfăşoară aşa cum este prevăzut, "în pofida dificultăţilor întâlnite astăzi" ca urmare a sancţiunilor internaţionale impuse în reacţie la ofensiva din Ucraina. La reuniune au mai luat parte o serie de înalţi responsabili ai armatei ruse, inclusiv şeful Statului Major, Valeri Gherasimov, care similar cu Şoigu nu mai fusese văzut în public de ceva vreme. Citește și: Kremlinul l-a scos pe Șoigu, ministrul Apărării, „în geam”, ca să demonstreze că există

Crește numărul cazurilor de COVID, dar şi al celor cu gripă
Justiție

Crește numărul cazurilor de COVID, dar şi al celor cu gripă

Cazurile de COVID, gripă, în creștere. De la încetarea stării de alertă şi până în prezent, numărul de îmbolnăviri de COVID-19 a crescut simţitor. Cazurile de COVID, gripă, în creștere "În ultimele două săptămâni, am internat peste 120 de pacienţi cu forme medii şi severe de COVID-19. Ieri, la Spitalul de Boli Infecţiooase şi la secţia externă de la Leţcani, erau internaţi un număr de 98 de pacienţi cu infecţia cu SARS CoV 2 din cauza bolilor asociate. Citește și: Putin, din ce în ce mai disperat: încă o lege care prevede 15 ani de închisoare pentru „informații false” privitoare la ce face Rusia în străinătate Nouă dintre aceştia se află internaţi la secţiile de ATI", a mai spus Florin Roşu, managerul Spitalului de Boli Infecţioase din Iași. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Rețeaua de heroină din Ferentari folosea copii ca să plaseze drogurile
Eveniment

Rețeaua de heroină din Ferentari folosea copii ca să plaseze drogurile

Rețeaua "Ferentari" de heroină folosea copii. Magistraţii ieşeni au trimis după gratii o reţea de traficanţi de droguri cu baza în Ferentari. Rețeaua "Ferentari" de heroină folosea copii Organizaţi aproape militarizat, aceştia au aprovizionat timp de un an cu heroină consumatorii din Capitală, dar şi pe cei din Iaşi. "Filiala" ieşeană îşi avea baza în cartierul Dallas, iar la început, procurorii au crezut că au de-a face cu simpli consumatori, care doar se aprovizionau direct de la sursă. Citește și: Putin, din ce în ce mai disperat: încă o lege care prevede 15 ani de închisoare pentru „informații false” privitoare la ce face Rusia în străinătate Ieşenii erau suficient de isteţi încât să facă drumuri mai dese în capitală, dar să aibă asupra lor doar cantităţi reduse de drog. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Putin își linge rănile în Kurile: trupele ruse fac exerciții militare în insulele disputate cu Japonia, țară care a condamnat ferm invazia din Ucraina
Internațional

Putin își linge rănile în Kurile: trupele ruse fac exerciții militare în insulele disputate cu Japonia, țară care a condamnat ferm invazia din Ucraina

Putin mârâie la Japonia: exerciții-n Kurile. Rusia desfăşoară exerciţii militare pe insulele Kurile, revendicate de Tokyo, au relatat sâmbătă media nipone, la câteva zile după ce Moscova a abandonat negocierile de pace cu Japonia din cauza sancţiunilor impuse de aceasta ca urmare a invaziei ruse din Ucraina, relatează Reuters. Putin mârâie la Japonia: exerciții-n Kurile Districtul militar de est al Rusiei a anunţat vineri, potrivit Interfax, că la aceste exerciţii iau parte peste 3.000 de trupe şi echipamente, fără a preciza unde anume în arhipelagul Kurilelor au loc. Media japoneze afirmă în schimb că este vorba chiar de un teritoriu care a revenit Uniunii Sovietice după încheierea celui de-al doilea război mondial şi care este revendicat de Japonia. Citește și: Putin, din ce în ce mai disperat: încă o lege care prevede 15 ani de închisoare pentru „informații false” privitoare la ce face Rusia în străinătate Arhipelagul Kurilelor, aflat în dispută de decenii, este situat între peninsula rusă Kamceatka şi principala insulă nordică a Japoniei, Hokkaido. Tokyo revendică următoarele insule: Etorofu (Iturup în rusă), Kunashiri (sau Kunashir), Shikotan şi grupul Habomai pe linia care desparte Marea Ohotsk şi Oceanul Indian. Rusia și Japonia, fără tratat de pace Japonia şi Rusia nu au semnat un tratat de pace după al doilea război mondial din cauza diferendului legat de aceste insule, iar luni Rusia a anunţat că abandonează negocierile de pace, argumentând cu "poziţia inamicală" a Tokyo în contextul conflictului în Ucraina. Marţi, Japonia a protestat "ferm" faţă de decizia Rusiei. Interfax a menţionat că la exerciţiile din Kurile iau parte şi "unităţi ale forţelor aeriene ce desfăşoară măsuri de detectare, identificare şi distrugere a aeronavelor unui presupus inamic care a lansat un atac aerian".

Refugiații ucraineni, "vânați" de traficanți de persoane. Interpol a trimis o echipă în Moldova
Internațional

Refugiații ucraineni, "vânați" de traficanți de persoane. Interpol a trimis o echipă în Moldova

Traficanții de persoane vânează refugiați ucraineni. Interpolul a anunţat vineri că a desfăşurat o echipă de sprijin operaţional în Republica Moldova, la cererea acestei ţări care se confruntă cu un aflux de refugiaţi de la ofensiva rusă în Ucraina, relatează AFP. Desfăşurată în capitala Chişinău şi în diverse tabere de refugiaţi, această misiune formată din experţi vizează "să ofere un sprijin pe teren forţelor de ordine şi agenţiilor umanitare care gestionează afluxul mare de refugiaţi din Ucraina", precizează organizaţia internaţională de cooperare poliţienească într-un comunicat. Traficanții de persoane vânează refugiați ucraineni Echipa trimisă "la solicitarea Biroului Central Naţional (BCN) al Moldovei" trebuie în special "să ajute la evaluarea situaţiei pe teren, identificând nevoile de a oferi instruire, analiză şi suport operaţional pertinente", potrivit aceleiaşi surse. Interpolul indică faptul că a primit deja "informaţii despre traficanţii de fiinţe umane şi cei care aşteaptă la diferite puncte de trecere a frontierei pentru a exploata persoane vulnerabile care sosesc din Ucraina". Citește și: Putin, din ce în ce mai disperat: încă o lege care prevede 15 ani de închisoare pentru „informații false” privitoare la ce face Rusia în străinătate "Copiii şi minorii neînsoţiţi sunt deosebit de vulnerabili" la acest trafic, avertizează organizaţia. "Infractorii profită de orice ocazie pentru a-şi creşte profiturile ilicite şi nu toţi cei care au ajuns la graniţa cu Ucraina în această lună au intenţii bune", avertizează secretarul general al Interpol, Jürgen Stock, potrivit comunicatului care nu a furnizat detalii cu privire la dimensiunea şi componenţa misiunii desfăşurate de Interpol în Republica Moldova.

Secretele rezistenței ucrainene: informatori în armata rusă, "vânători" de oameni, partizani
Eveniment

Secretele rezistenței ucrainene: informatori în armata rusă, "vânători" de oameni, partizani

Informatori și partizani penetrează trupele rusești. Şeful serviciului ucrainean de informaţii militare, generalul Kirilo Budanov, le-a promis ruşilor un "adevărat iad" în Ucraina, unde armata rusă, pe care o consideră "medievală", se va confrunta cu o gherilă constantă a partizanilor ucraineni, potrivit unui interviu publicat vineri, citat de AFP. Generalul Budanov are 36 de ani, educat de NATO "Comandamentul rus a făcut numeroase greşeli şi noi folosim aceste greşeli", a declarat generalul Budanov pentru săptămânalul american The Nation. "Armata ucraineană a arătat că armata rusă, a doua armată din lume, este doar un mit. Este doar o concentrare de putere medievală, vechi metode de luptă", a adăugat acest tânăr general de 36 de ani care s-a angajat în armată după căderea URSS şi a fost pregătit după metodele NATO. Citește și: Putin, din ce în ce mai disperat: încă o lege care prevede 15 ani de închisoare pentru „informații false” privitoare la ce face Rusia în străinătate Numit în 2020 la conducerea Direcţiei principale de informaţii a Ministerului ucrainean al Apărării de preşedintele Volodimir Zelenski, generalul Budanov a estimat că una dintre cheile succesului forţelor ucrainene pentru a rezista armatei ruse a fost capacitatea lor de a spiona adversarul. Informatori și partizani penetrează trupele rusești "Avem mulţi informatori în cadrul armatei ruse, nu doar în rândurile acesteia, ci şi în cercul ei politic şi în cadrul comandamentului său" a afirmat el în cadrul acestui interviu acordat "în ultimele zile", potrivit The Nation. Una din priorităţile sale în ultimele luni a fost organizarea unei forţe de partizani care vor rămâne în spatele liniilor ruseşti în cazul unei ocupaţii îndelungate pentru a desfăşura operaţiuni de gherilă. El nu a oferit detalii despre această forţă, dar a subliniat că este "un număr mare de persoane" şi a menţionat prezenţa vânătorilor. "Luptătorii noştri, soldaţii noştri şi chiar vânătorii noştri vor începe să urmărească agresorul, trupele ruseşti, cu armele în păduri", a spus el. "Primăvara va veni în curând, pădurile noastre vor înverzi din nou şi un adevărat iad se va dezlănţui înaintea agresorului", a continuat generalul. Situația rămâne dificilă El a ţinut să adauge că, deşi rezistenţa ucraineană ţine piept armatei ruse de o lună, situaţia rămâne "foarte dificilă". "Avem importante forţe ruseşti pe teritoriul nostru şi au înconjurat oraşele Ucrainei", a spus generalul Budanov. "În ceea ce priveşte perspectivele de pace, în pofida negocierilor, acestea rămân vagi şi imprevizibile", a adăugat el. Şeful serviciului de informaţii militare s-a arătat lipsit de consideraţie faţă de luptătorii ceceni care s-au alăturat forţelor ruse pe frontul ucrainean, menţionând că este uşor să-i urmăreşti ascultându-le conversaţiile pe telefonul mobil. "Avem o mulţime de informatori în rândurile cecenilor", a adăugat el. "De îndată ce pregătesc o operaţiune, ştim asta datorită informatorilor noştri", a mai spus generalul Budanov, citat de AFP.

VIDEO Primele imagini din teatrul bombardat de la Mariupol unde au murit peste 300 de oameni
Internațional

VIDEO Primele imagini din teatrul bombardat de la Mariupol unde au murit peste 300 de oameni

Video din teatrul bombardat din Mariupol. Primăria oraşului Mariupol estimează, pe baza unor relatări ale martorilor, că aproximativ 300 de persoane au murit în clădirea teatrului local, bombardată de aviaţia rusă la 16 martie în timp ce sute de persoane se adăposteau înăuntru. Video din teatrul bombardat din Mariupol "Unii martori au informaţii conform cărora circa 300 de persoane au murit în Teatrul Dramatic din Mariupol în urma unui bombardament al unui avion rus. Încă nu ne vine să credem. Încă vrem să credem că toată lumea a reuşit să scape. Însă mărturiile celor care se aflau înăuntrul clădirii în momentul acestui act terorist spun contrariul", a scris vineri primăria din Mariupol pe contul său de Telegram. https://www.youtube.com/watch?v=al8ytOOOC6Q Clădirea era folosită ca unul din principalele adăposturi din oraşul asediat Mariupol, dar a fost lovită de un atac aerian al Rusiei la 16 martie. Estimările privind numărul de persoane care se adăposteau în teatru variază între 800 şi 1.300. Rușii știau că bombardează copii Fotografii aeriene făcute înainte de atac au arătat că în faţa şi în spatele clădirii teatrului, pe pământ, era scris cu litere mari cuvântul "copii" în rusă. "Ocupantul ştia ce atacă. Ştia care ar putea fi consecinţele, dar cu toate acestea peste acest loc au căzut bombe", a mai precizat primăria. Citește și: Putin, din ce în ce mai disperat: încă o lege care prevede 15 ani de închisoare pentru „informații false” privitoare la ce face Rusia în străinătate Mariupol, oraş din sud-estul Ucrainei care înainte de război avea circa 450.000 de locuitori, se află sub un atac aproape permanent al forţelor ruse de la începutul lunii martie, imaginile din satelit arătând distrugeri semnificative în zonele rezidenţiale.

Putin, din ce în ce mai disperat: încă o lege care prevede 15 ani de închisoare pentru "informații false" privitoare la ce face Rusia în străinătate
Internațional

Putin, din ce în ce mai disperat: încă o lege care prevede 15 ani de închisoare pentru "informații false" privitoare la ce face Rusia în străinătate

Vorbești de Rusia, intri la închisoare. Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat vineri seară o lege care prevede pedepse cu închisoare de până la 15 ani pentru "informaţii false" privind acţiunea Moscovei în străinătate, o armă represivă suplimentară pentru controlul informaţiilor privind ofensiva sa în Ucraina, relatează AFP. Vorbești de Rusia, intri la închisoare Acest text, a cărui semnătură prezidenţială marchează intrarea în vigoare, pedepseşte "difuzarea publică de informaţii false cu bună ştiinţă sub pretextul unor informaţii fiabile" despre "activităţi ale organelor de stat ruse în afara teritoriului rus". Citește și: EXCLUSIV România nu vrea să iasă din Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, condusă de finanțistul lui Putin. Aurescu: Rusia nu deține acționariat majoritar Pedeapsa prevăzută creşte la 15 ani de închisoare dacă "informaţiile false" au "antrenat consecinţe grave". Această lege o completează pe cea adoptată la începutul lunii martie care prevede până la 15 ani de închisoare pentru publicarea de "informaţii false" despre armata rusă.

Centru de comandă al aviației ucrainene, lovit de rachete rusești
Internațional

Centru de comandă al aviației ucrainene, lovit de rachete rusești

Comandament aviatic ucrainean, lovit de rachete. Rachete ruse de croazieră au lovit vineri centrul de comandă al forţelor aeriene ucrainene de la Viniţa, în centrul Ucrainei, a anunţat comandamentul respectiv, citat de AFP. Comandament aviatic ucrainean, lovit de rachete "Ruşii au tras şase rachete de croazieră. Câteva au fost doborâte de apărarea antiaeriană. Celelalte au lovit mai multe clădiri, provocând pagube semnificative", a comunicat pe Telegram comandamentul aviaţiei militare a Ucrainei. "Consecinţele acestei lovituri cu rachete din partea ocupanţilor sunt în curs de evaluare", mai arată mesajul, care este însoţit şi de o fotografie în care se vede partea afectată a unei clădiri din cărămidă. Citește și: EXCLUSIV România nu vrea să iasă din Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, condusă de finanțistul lui Putin. Aurescu: Rusia nu deține acționariat majoritar Aviaţia şi apărarea antiaeriană ucrainene au rezistat până acum încercărilor ruşilor de a controla complet spaţiul aerian al Ucrainei. Luni, un înalt oficial din Departamentul Apărării SUA aprecia chiar că piloţii ucraineni dau dovadă de "o mare dexteritate". Confruntată cu rezistenţa forţelor ucrainene, Rusia şi-a intensificat operaţiunile aeriene şi navale, arăta acelaşi reprezentant al Pentagonului, precizând că nu este vorba de lupte aeriene şi că aviaţia militară rusă preferă să lanseze rachete aer-sol asupra ţintelor, în timpul unor evoluţii în spaţiul aerian rus sau belarus.

Kovesi a declanșat oficial o anchetă în Bulgaria. Parchetul European nu a menționat numele nici unui (fost) demnitar
Eveniment

Kovesi a declanșat oficial o anchetă în Bulgaria. Parchetul European nu a menționat numele nici unui (fost) demnitar

Kovesi, anchetă în Bulgaria: fonduri europene. Biroul procurorului public european (EPPO, Parchetul European) anchetează nouă companii bulgare care sunt suspectate de comiterea de fraude pentru a obţine fonduri europene, a anunţat vineri EPPO într-un comunicat. Kovesi, anchetă în Bulgaria: fonduri europene Manageri, proprietari şi reprezentanţi ai companiilor care au solicitat şi au obţinut fonduri europene în cadrul programului operaţional Inovaţii şi Competitivitate fac obiectul anchetelor. Ei sunt bănuiţi de participare la o grupare infracţională organizată şi de prezentare de documente şi declaraţii false pentru a obţine fondurile respective. Citește și: Kovesi reacționează la eliberarea fostului premier bulgar Boiko Borisov: Am primit rapoarte care conțin acuzaţii grave de fraudă cu fonduri UE La 25 martie, Directoratul general pentru combaterea criminalităţii organizate din Bulgaria a efectuat 25 de percheziţii la locuinţe, birouri, depozite şi vehicule deţinute de acest companii, în Sofia şi alte oraşe din regiunile Sofia, Pernik şi Montana. Au fost confiscate un număr mare de documente şi suporturi de stocare electronică, precum şi echipamente de construcţii, inclusiv excavatoare, care fuseseră cumpărate din suma de 6 milioane de euro primită în cadrul programului operaţional. Zece suspecţi au fost chestionaţi, potrivit comunicatului EPPO. Ce face Parchetul European Parchetul European ar fi trebuit să fie operaţional la sfârşitul lui 2020, dar şi-a început activitatea la 1 iunie 2021. EPPO, la care participă 22 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, inclusiv România, este o instituţie independentă însărcinată cu investigarea, urmărirea penală şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi corupţia sau frauda transfrontalieră cu TVA de peste 10 milioane de euro. Fiecare stat participant are un procuror european în cadrul Colegiului EPPO la Luxemburg, care este prezidat de procurorul-şef european, funcţie deţinută în prezent de procurorul român Laura Codruţa Kovesi. Fiecare ţară participantă are cel puţin doi procurori europeni delegaţi, care conduc investigaţii în ţara lor. Patru state membre ale UE - Polonia, Suedia, Ungaria şi Irlanda - au ales să nu participe la EPPO, iar Danemarca are un opt-out de la spaţiul de libertate, securitate şi justiţie.

Rusia dă semne de retragere din Ucraina: Principalele obiective ale primei faze, îndeplinite. Ne vom concentra pe eliberarea completă a Donbas
Internațional

Rusia dă semne de retragere din Ucraina: Principalele obiective ale primei faze, îndeplinite. Ne vom concentra pe eliberarea completă a Donbas

Rusia, semne de retragere din Ucraina. Ministerul rus al Apărării a transmis vineri că prima fază a operaţiunii sale militare în Ucraina este aproape încheiată, iar de acum înainte trupele ruse se vor axa pe "eliberarea" completă a regiunii estice Donbas ce cuprinde provinciile separatiste proruse Doneţk şi Lugansk, relatează Reuters. Rusia, semne de retragere din Ucraina "Principalele obiective ale primei faze a operaţiunii au fost în general îndeplinite. Potenţialul de luptă al Forţelor Armate ale Ucrainei a fost diminuat considerabil, ceea ce, subliniez încă o dată, face posibil să ne concentrăm pe principalele eforturi de îndeplinire a obiectivului de bază, eliberarea Donbasului", a declarat în faţa presei generalul Serghei Ruţkoi, adjunctul şefului Statului Major rus. Citește și: EXCLUSIV România nu vrea să iasă din Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, condusă de finanțistul lui Putin. Aurescu: Rusia nu deține acționariat majoritar Anunţul acestuia pare să indice că Rusia şi-ar putea diminua obiectivele invaziei asupra Ucrainei după ce în prima lună de război s-a lovit de rezistenţa acerbă a trupelor ucrainene. Generalul rus a mai spus că operaţiunea militară în Ucraina va continua până când forţele ruse îşi vor îndeplini misiunile încredinţate, fără a alte precizări. Cele "două faze" ale invaziei El a susţinut că separatiştii proruşi controlează în prezent 93% din provincia Lugansk şi 54% din Doneţk. Pe de altă parte, generalul rus a transmis că Rusia nu exclude posibilitatea luării cu asalt a oraşelor ucrainene blocate de trupele ruse şi că va reacţiona imediat oricărei încercări de impunere a unei zone de interdicţie aeriană deasupra Ucrainei, solicitată de Kiev, dar refuzată de NATO. Potrivit generalului citat, armata rusă a avut iniţial în vedere două scenarii operaţionale, primul fiind o operaţiune limitată la Donnas şi al doilea una care să cuprindă toată Ucraina, optând în final pentru cea din urmă şi astfel a declanşat ofensiva pe 24 februarie. De atunci, trupele ruse încă încearcă să realizeze o încercuire a Kievului, dar fără succes în faţa rezistenţei înverşunate a armatei ucrainene. Mai mult, potrivit oficialilor ucraineni şi occidentali, în urma contraatacurilor ucrainene în ultimele zile trupele ruse au fost nevoite să se replieze din unele sectoare din jurul capitalei şi să ia poziţii defensive. Câte decese admite Rusia în propria tabără "În timpul operaţiunii militare speciale, 1.351 de militari au fost ucişi şi 3.825 răniţi", a declarat de asemenea generalul Serghei Rudskoi. Potrivit ONU, circa 13 milioane de persoane sunt blocate în zonele din Ucraina unde se desfăşoară lupte, iar căile rutiere distruse sunt un alt obstacol în evacuarea lor. De asemenea, numărul ridicat al victimelor civile şi amploarea distrugerilor infrastructurii indică încălcări ale dreptului umanitar internaţional şi comiterea unor crime de război, a declarat, potrivit agenţiei EFE, reprezentanta ONU pentru drepturile omului în Ucraina, Matilda Bogner. Peste 3,5 milioane de persoane s-au refugiat în afara Ucrainei de când Rusia a atacat această ţară pe 24 februarie, alte peste 6,5 milioane de persoane fiind strămutate pe plan intern, conform organizaţiilor internaţionale.

Știrea că Băsescu ar fi suferit un atac vascular cerebral și ar fi internat la Paris, dezbătută intens. Nu există confirmări oficiale
Eveniment

Știrea că Băsescu ar fi suferit un atac vascular cerebral și ar fi internat la Paris, dezbătută intens. Nu există confirmări oficiale

Traian Băsescu, posibil atac vascular cerebral. Fostul președinte ar fi fost internat de urgență în această dimineață într-un spital din Paris, după ce ar fi suferit un AVC. Traian Băsescu, posibil atac vascular cerebral Fostul președinte a fost dus în capitala Franței cu un avion privat, în urma unui accident vascular cerebral, susțin surse apropiate familiei, citate de Antena 3. "Este posibil ca Băsescu să fi suferit un AVC pe fondul stresului provocat de decizia de ieri, când Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că fostul președinte a colaborat cu Securitatea. Politicianul și-ar fi pierdut brusc auzul, acesta fiind semnul care a alertat familia. Citește și: Băsescu rămâne cu toate drepturile unui fost președinte și nici nu va fi anchetat pentru fals în declarații, potrivit avocatei Elenina Nicuț, care a bătut CCR în instanță Întrucât au apărut complicații la plămâni, medicii români au decis transferarea lui urgentă în străinătate. Săptămânile trecute, fostul președinte ar fi fost internat într-un spital din România", a mai arătat Antena 3. Potrivit altor surse, informația este falsă. "Traian Băsescu era în această dimineață la Bruxelles. Nu e internat la Paris, iar Inpolitic e un site infect și atît. Aproape în fiecare an apărea o știre că T.B e bolnav, că e foarte grav, etc. Anul ăsta, jegul suprem, e internat la Paris și are AVC. Și da, nu e în spital, e sănătos!", a scris, pe Facebook, consultantul politic Cristian Hrițuc.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră