duminică 27 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Alex Preda

2071 articole
Alex Preda

Eveniment

Cum te mai hărțuiește statul: refuză să-ți plătească o factură trimisă pe e-mail

Primăria refuză plata facturii primite online. O primărie din judeţul Iași refuză cu încăpăţânare să intre în secolul al XXI-lea. Primăria refuză plata facturii primite online Adică nu a plătit o factură de peste 40.000 de lei, pentru că aceasta fusese trimisă pe e-mail, iar nu printr-o scrisoare recomandată. În faţa instanţei, reprezentanţii primăriei au afirmat că nici nu primiseră factura, deşi aceasta fusese trimisă pe adresa oficială de e-mail a instituţiei. Citește și: Cernihiv este supus unui „atac colosal”, în ciuda afirmațiilor Moscovei privind reducerea operațiunilor, spune primarul orașului Până la urmă, factura pierdută a fost găsită de judecători în dosar, semnată chiar de oficialii comunei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cum te mai hărțuiește statul: refuză să-ți plătească o factură trimisă pe e-mail
Spitalul mobil COVID declarat daună totală de 13 milioane de euro a aruncat în haos autoritățile
Eveniment

Spitalul mobil COVID declarat daună totală de 13 milioane de euro a aruncat în haos autoritățile

Spitalul mobil COVID ieșean, daună totală. Verdictul primei instanţe de judecată la contestaţia Asociaţiei Euronest contra unui raport al Curţii de Conturi pe subiectul achiziţiei spitalului mobil a reaprins conflictul preelectoral dintre PNL şi PSD. Spitalul mobil COVID ieșean, daună totală Tribunalul Iaşi a respins cererea Euronest de anulare a amenzii în cuantum de 60 de mii de lei şi a definirii întregii sume de achiziţie a complexului medical, 64,9 milioane de lei, drept prejudiciu. Citește și: Cernihiv este supus unui „atac colosal”, în ciuda afirmațiilor Moscovei privind reducerea operațiunilor, spune primarul orașului Controlul inspectorilor de conturi a fost efectuat la trei luni după achiziţia spitalului în cadrul unei proceduri rapide agreată de Comisia Europeană şi cu două luni înainte de alegerile locale. Așa au ieșit la iveală câteva deficienţe. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Pentagon: Forțele ruse din jurul Kievului se repoziționează, nu se retrag, ba chiar pot pregăti o ofensivă majoră în alte zone. Să fim lucizi. Nimeni să nu creadă minciunile Rusiei
Internațional

Pentagon: Forțele ruse din jurul Kievului se repoziționează, nu se retrag, ba chiar pot pregăti o ofensivă majoră în alte zone. Să fim lucizi. Nimeni să nu creadă minciunile Rusiei

Rușii se repoziționează, nu se retrag. Forţele ruse din jurul Kievului au început o "repoziţionare", "nu o retragere reală", şi ar putea pregăti o "ofensivă majoră" în altă parte în Ucraina, a afirmat marţi purtătorul de cuvânt al Departamentului american al Apărării, John Kirby, notează AFP. Rușii se repoziționează, nu se retrag "Putem confirma că am văzut un număr mic" de trupe "începând să se repoziţioneze" părăsind împrejurimile capitalei "în principal spre nord", a spus el în faţa presei. Dar "trebuie să fim pregătiţi să vedem o ofensivă majoră împotriva altor zone ale Ucrainei" şi "asta nu înseamnă că ameninţarea împotriva Kievului s-a încheiat", a avertizat purtătorul de cuvânt. https://www.youtube.com/watch?v=QMcCIQuSRNg "Marea majoritate a forţelor pe care le-au masat lângă Kiev sunt încă acolo", a precizat John Kirby. "Este o repoziţionare, şi nu o retragere reală", a continuat el. În opinia sa, "Rusia nu a reuşit să-şi îndeplinească obiectivul care era să cucerească Kievul, nu şi-a îndeplinit obiectivul care era să preia controlul Ucrainei, dar încă poate provoca violenţe masive în ţară, inclusiv la Kiev". Discuțiile "substanțiale" de la Istanbul, doar un pretext "Trebuie să fim lucizi cu privire la realitatea a ceea ce se întâmplă pe teren şi nimeni nu ar trebui să fie păcălit de anunţurile Rusiei", a declarat Kate Bedingfield, o purtătoare de cuvânt a Casei Albe. Moscova a promis marţi că îşi va reduce "radical" activitatea militară în direcţia Kiev şi Cernihov în Ucraina, după discuţii "substanţiale" ruso-ucrainene la Istanbul. Citește și: Rusia, negocieri de formă: promite să se retragă din zonele în care ucrainenii oricum contra-atacă cu succes Ruşii au spus în ultimele zile că vor să se concentreze pe "obiectivul lor principal: eliberarea Donbas", în estul Ucrainei. "Chiar înainte ca ruşii să spună că vor să se concentreze asupra Donbas şi estului, i-am văzut accelerând în aceste regiuni, cu operaţiuni mai agresive, campanii mai active împotriva oraşelor şi satelor din Donbas, şi asta continuă în prezent", a explicat purtătorul de cuvânt al Pentagonului.

Ambasada Rusiei la București ar putea avea sediul pe strada Ucraina, dacă o petiție pentru redenumirea unei părți a bd. Kiseleff ar avea succes
Eveniment

Ambasada Rusiei la București ar putea avea sediul pe strada Ucraina, dacă o petiție pentru redenumirea unei părți a bd. Kiseleff ar avea succes

Ambasada Rusiei (București), pe strada Ucraina. Cetăţenii României sunt îndemnaţi să semneze o petiţie pentru redenumirea unei părţi a şoselei Pavel D. Kiseleff, unde este situată Ambasada Rusiei în Bucureşti, în şoseaua Ucraina. Ambasada Rusiei (București), pe strada Ucraina "Aceasta ar fi o acţiune simbolică de sprijin al poporului ucrainean, care îşi apără independenţa în războiul declanşat de Rusia", arată misiunea diplomatică de la Bucureşti. Potrivit sursei citate, Ambasada Ucrainei şi Uniunea Ucrainenilor din România s-au adresat primarului general Nicuşor Dan şi Primăriei cu rugămintea de a se alătura altor capitale din Europa şi America şi de a examina posibilitatea redenumirii unei părţi a şoselei Pavel D. Kiseleff, unde se află Ambasada Federaţiei Ruse în România, în şoseaua Ucraina. Din Baltice până în Canada Campania "Strada Ucrainei" este adresată întregii lumi pentru a face Ucraina o parte a capitalelor sale. Organizatorii văd iniţiativa ca o modalitate foarte puternică de a răspunde încercărilor Rusiei şi ale lui Vladimir Putin de a distruge Ucraina şi cultura acestei ţări. Proiectul urmăreşte să construiască o coaliţie globală bazată pe efortul care a fost deja întreprins în mai multe ţări. De exemplu, Albania a redenumit o parte a străzii pe care se află Ambasada Rusiei în "Strada Ucrainei Libere", Lituania a redenumit strada respectivă "Strada Eroilor Ucraineni", Letonia a redenumit strada în "Strada Ucrainei Independente" şi Norvegia a redenumit piaţa din faţa Ambasadei Rusiei în "Piaţa Ucrainei". Citește și: Rusia, negocieri de formă: promite să se retragă din zonele în care ucrainenii oricum contra-atacă cu succes Săptămâna trecută, Toronto s-a alăturat partenerilor europeni prin instalarea semnelor "Ucraina Liberă" de-a lungul faţadei Consulatului Rusiei de pe St. Clair Avenue. Această zonă va fi numită acum "Piaţa Ucrainei Libere" cu titlu onorific. Între timp, locuitorii din Atena, Washington şi Lisabona s-au adresat consiliilor locale cu ideea de redenumire a străzilor. Site dedicat acestei campanii mondiale Reprezentanţii Ambasadei Ucrainei amintesc faptul că ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a afirmat: "Forţarea ambasadelor Rusiei în lume să fie situate pe străzile Ucraina face parte din efortul nostru mondial de a izola Rusia şi de a deputiniza lumea. Ruşii vor trebui să citească literalmente numele oriunde şi oricând. O reamintire zilnică a faptului că Ucraina este un stat suveran, care va prevala şi care va exista întotdeauna, indiferent cât de mult ar încerca Rusia să nege dreptul nostru de a exista". Site-ul campaniei https://www.uastreet.world/ conţine link-uri către petiţii de redenumire a străzilor pe care se află ambasadele şi consulatele statului agresor din 53 de oraşe din 34 de ţări din întreaga lume. Lista va fi extinsă în continuare pe măsură ce campania se dezvoltă.

Doctoriţa alpinistă de la Iaşi a plecat într-o nouă expediţie: vrea să cucerească Annapurna, cel mai periculos vârf din lume
Eveniment

Doctoriţa alpinistă de la Iaşi a plecat într-o nouă expediţie: vrea să cucerească Annapurna, cel mai periculos vârf din lume

Doctoriţa alpinistă din Iaşi, spre Annapurna. Laura Mareş este medic oftalmolog în Iaşi şi recent aleasă drept alpinista anului 2021 în România. Doctoriţa alpinistă din Iaşi, spre Annapurna Ea va urca pe cel mai periculos vârf din lume: Annapurna I (8.091 metri), din masivul Hymalaya, Nepal. Laura este însoţită în această nouă expediţie de Justin Ionescu, şi el ales, de Federaţia Română de Alpinism şi Escaladă, alpinistul anului 2021. Citește și: Marina Ovsiannikova, suspectată că a protestat împotriva invaziei Ucrainei cu voie de la regimul Putin. Acum, ea critică sancțiunile impuse Rusiei De altfel, la începutul lunii februarie, Laura Mareş a primit provocarea de la Justin. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Mina care plutea în derivă în largul litoralului românesc avea 20 kg de TNT, ar fi rupt un vas în două
Eveniment

Mina care plutea în derivă în largul litoralului românesc avea 20 kg de TNT, ar fi rupt un vas în două

Mina marină conținea 20 kg TNT. Comandantul puitorului de mine şi plase care a participat, luni, la neutralizarea minei marine observate în largul Mării Negre, căpitan comandor Daniel Gheorma, a declarat că mina era de provenienţă ucraineană iar misiunea efectuată a fost cu un grad ridicat de risc. Mina marină conținea 20 kg TNT "La ajungerea în raion, mina a fost identificată, clasificată ca fiind de provenienţă ucraineană, din stocul operativ al Forţelor Navale Ucrainene, revitalizată în anul 2020. Ea este o mină folosită în raioane cu adâncime de până la 50 de metri, cu o încărcătură TNT în jur de 20 de kilograme. (...) Misiunea a fost una cu grad ridicat de risc, având în vedere că este pentru prima oară când executăm o activitate de distrugere a unei mine reale. Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu S-a desfăşurat în siguranţă, tot timpul am avut în atenţie ca grupa scafandrilor deminori să fie în siguranţă şi să desfăşoare activităţi astfel încât să nu periclităm viaţa militarilor români", a declarat Gheorma la sosirea navei militare de la intervenţie în portul militar Constanţa. Un singur kilogram de TNT poate distruge complet un autoturism. Mina ucraineană a rămas fără cablul de ancorare Potrivit şefului detaşamentului de scafandri deminori de la bordul puitorului de mine, căpitan comandor Cătălin Gherghinescu, mina a ajuns în apele teritoriale româneşti ale Mării Negre "cel mai probabil prin dragaj sau pur şi simplu s-a retezat cablul de ancorare". "Detaşamentul l-am împărţit în două echipe, o echipă de asigurare, care asigura interdicţia altor nave sau ambarcaţiuni în zonă (...), iar cu alţi patru militari ne-am deplasat la această mină, am recunoscut-o, am confecţionat încărcătura pe care o avem, am poziţionat-o pe corpul minei, ne-am deplasat la distanţa de siguranţă, iniţiată la 750 metri - un kilometru", a spus Gherghinescu. O mină marină a fost observată luni în largul Mării Negre, la circa 70 de kilometri travers de Capu Midia, mina fiind distrusă de specialiştii de pe nava militară de intervenţie deplasată la faţa locului. Observată de un pescador Statul Major al Forţelor Navale a informat, printr-un comunicat de presă, că puitorul de mine şi plase "Viceamiral Constantin Bălescu", având la bord o grupă de scafandri deminori (EOD), execută o misiune de cercetare şi intervenţie într-un raion maritim situat la o distanţă de aproximativ 39 de mile marine (70-72 de kilometri), în largul Mării Negre, travers de Capu Midia, unde a fost semnalată o mină marină în derivă. "Mina a fost observată, în această dimineaţă, de pescadorul românesc , al cărui comandant a informat autorităţile române, pe canalele oficiale, în jurul orei 8.10. După primirea sesizării, şeful Statului Major al Forţelor Navale a ordonat executarea unei misiuni de cercetare şi intervenţie în raionul maritim în care a fost sesizată mina. Nava militară a ieşit, la ora 8.20, din portul militar Constanţa şi, după ce va ajunge în raion, va acţiona pentru neutralizarea acesteia", se menţiona în comunicat.

Putin a redus la tăcere ultima voce critică din Rusia: Novaia Gazeta își întrerupe apariția până la finalul invaziei rusești în Ucraina
Internațional

Putin a redus la tăcere ultima voce critică din Rusia: Novaia Gazeta își întrerupe apariția până la finalul invaziei rusești în Ucraina

Putin suprimă Novaia Gazeta, ultimul critic. Publicaţia independentă Novaia Gazeta a anunţat luni suspendarea apariţiei sale atât în format online, cât şi în versiunea tipărită, până la sfârşitul operaţiunii militare în Ucraina, într-un moment în care puterea rusă îşi intensifică presiunea împotriva vocilor critice la adresa sa, relatează France Presse. Putin suprimă Novaia Gazeta, ultimul critic Într-un comunicat, redactorul-şef al ziarului, Dmitri Muratov, laureat al premiului Nobel pentru Pace în 2021, a explicat că a luat această măsură după ce a primit al doilea avertisment din partea Roskomnadzor (Serviciul federal pentru control în domeniul comunicaţiilor, tehnologiilor informaţionale şi comunicaţiilor în masă) în mai puţin de o săptămână, pentru încălcarea unei controversate legi privind "agenţii străini". Citește și: Manipulare de manual a oligarhului Deripaska, care are afaceri și în România: „O mobilizare ideologică diabolică se desfăşoară din toate părţile”. Deripaska, prieten cu Putin, sancționat "Nu există altă soluţie. Pentru noi şi, ştiu, pentru voi, aceasta este o decizie teribilă şi dureroasă. Dar trebuie să ne protejăm unii pe alţii", le-a transmis într-o scrisoare Muratov cititorilor ziarului. Legea "agentului străin" face ravagii Concret, Novaia Gazeta este acuzată că nu a precizat că o organizaţie neguvernamentală menţionată într-unul din articolele sale este calificată drept "agent străin" de către autorităţile ruse, aşa cum cere legea. Ziarul a primit un prim avertisment pe 22 martie, apoi un al doilea luni. De la declanşarea invaziei din Ucraina la 24 februarie, site-urile multor mass-media ruse şi străine au fost blocate. Novaia Gazeta era ultimul bastion al presei libere rămase active în Rusia. Autorităţile au votat mai multe legi care reprimă cu pedepse grele cu închisoarea ceea ce ele consideră a fi "informaţii false" despre conflictul din Ucraina. Legea cu privire la "agenţii străini" este o altă armă utilizată de către autorităţile ruse împotriva organizaţiilor sau persoanelor care critică Kremlinul. Organizația "Memorial", interzisă deja Cei calificaţi drept "agenţi străini" sunt obligaţi să se prezinte ca atare în fiecare dintre publicaţiile lor, inclusiv pe reţelele de socializare. Şi mass-media care le menţionează trebuie, de asemenea, să precizeze acest aspect de fiecare dată. Urmăririle penale pentru pentru încălcarea acestei legi pot avea consecinţe grave. În decembrie, cea mai respectată organizaţie neguvernamentală din Rusia, Memorial, care a fost catalogată drept "agent străin", a fost interzisă pentru că nu a precizat acest statut în anumite publicaţii. Fondată în 1993, Novaia Gazeta se bucură de reputaţia de înalt profesionalism pentru investigaţiile sale privind corupţia şi încălcările drepturilor omului în Cecenia. Acest angajament a costat viaţa a şase angajaţi ai săi, între care jurnalista Anna Politkovskaia, asasinată în 2006.

Cum acționează executorii la recuperarea datoriilor. Nimeni nu scapă
Eveniment

Cum acționează executorii la recuperarea datoriilor. Nimeni nu scapă

Cum acționează executorii la recuperarea datoriilor. Magistraţii Judecătoriei Iaşi au dat mînă liberă unor executori judecătoreşti să intre în sediul Agro Trade Invest SRL. Cum acționează executorii la recuperarea datoriilor Scopul: ridicarea mai multor vehicule, achiziţionate de firmă în leasing, prin BT Leasing Transilvania IFN, dar neplătite în totalitate. Cinci camioane cu semi-remorcă, trei semiremorci basculante pentru transportul cerealelor şi un autovehicul marca Volkswagen Amarok urmează să fie ridicate de executori. Citește și: Manipulare de manual a oligarhului Deripaska, care are afaceri și în România: „O mobilizare ideologică diabolică se desfăşoară din toate părţile”. Deripaska, prieten cu Putin, sancționat Aceștia au motivat că debitoarea "refuză să-si îndeplinească de bunăvoie obligaţia de a achita creditoarei BT Leasing Transilvania IFN suma de 1.345.250,62 lei". Continuarea, în Ziarul de Iași.

Piața imobiliară din estul României, lovită dur de invazia Rusiei în Ucraina
Eveniment

Piața imobiliară din estul României, lovită dur de invazia Rusiei în Ucraina

Războiul lovește dur piața imobiliară românească. Teama de război şi proximitatea cu zona de conflict au pus efectiv pe chituci piaţa vânzărilor de locuinţe de la Iaşi. Războiul lovește dur piața imobiliară românească Fenomenul, resimţit în întreaga ţară, e confirmat de agenţiile imobiliare din Iaşi, unul din cele mai mari oraşe din proximitatea graniţei ucrainene. Specialiştii locali în vânzarea şi cumpărarea de imobile spun că, în acest moment, le este imposibil să îşi dea seama care vor fi tendinţele, că nu ştiu la ce să se aştepte, în condiţiile în care nu s-au mai confruntat până acum cu o pandemie, peste care să se suprapună frica de război. Citește și: Manipulare de manual a oligarhului Deripaska, care are afaceri și în România: „O mobilizare ideologică diabolică se desfăşoară din toate părţile”. Deripaska, prieten cu Putin, sancționat Nimeni nu mai vrea să vândă, toţi se abţin să cumpere: pe fondul acestei amânări, la Iaşi nu se mai tranzacţionează decât ceea ce nu suferă amânare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

FOTO Publicație antisemită, distribuită la TNB înainte de spectacolul lui Dan Puric, sub ochii directorului interimar, Mircea Rusu
Eveniment

FOTO Publicație antisemită, distribuită la TNB înainte de spectacolul lui Dan Puric, sub ochii directorului interimar, Mircea Rusu

TNB: publicație antisemită la Dan Puric. Conducerea teatrului Naţional Bucureşti (TNB) va dispune o anchetă internă şi va depune plângere pentru distribuirea neautorizată a unei publicaţii în incinta instituţiei, anunţă ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu. TNB: publicație antisemită la Dan Puric "În urma celor sesizate public privind distribuirea unui ziar la sala Studio a TNB, conducerea ne-a informat că mâine va dispune o anchetă internă şi va depune plângere la poliţie pentru distribuţie neautorizată de materiale în incinta TNB. Nimeni din conducere nu a fost informat despre acest demers extrem de grav", a scris Romaşcanu duminică, pe Facebook. Ministrul afirmă că în nicio instituţie din subordine nu trebuie să fie distribuite "materiale private". Romașcanu cere anchetă "Nu putem tolera ca o instituţie-simbol de cultură a României (şi nicio instituţie a Ministerului Culturii) să devină spaţiul de propagare a unor materiale private, indiferent de conţinutul lor, cu atât mai mult a unor materiale care ar putea face propagandă unor interese străine României", se mai arată în postare. Citește și: Rusia vrea divizarea Ucrainei pe modelul Coreea de Nord vs Coreea de Sud, spune șeful Informațiilor militare ucrainene Deputatul USR Iulian Bulai îi solicitat anterior ministrului Culturii demiterea directorului interimar al Teatrului Naţional Bucureşti, Mircea Rusu. Potrivit unui comunicat de presă al USR, preşedintele Comisiei pentru cultură a Camerei Deputaţilor, Iulian Bulai, îi cere ministrului Culturii, Lucian Romaşcanu, demiterea directorului interimar al Teatrului Naţional Bucureşti, în contextul în care există "tot mai multe dovezi" că reputata instituţie de cultură este implicată de actuala conducere interimară "în propagandă pro-rusă". Bulai (USR) cere demisia interimarului Rusu "Teatrul Naţional nu face politică, dar n-are nicio problemă cu propaganda. Cam 500 de spectatori ai Teatrului Naţional Bucureşti au găsit azi, la Sala Studio, câte un exemplar dintr-o publicaţie naţionalistă, revanşardă, rasistă şi antieuropeană, pe numele ei . Care să monologul lui Dan Puric, prezentat de Ziua Mondială a Teatrului. La intrarea în sală erau împărţite alte exemplare din aceeaşi fiţuică extremistă. Aştept de la administraţia Teatrului Naţional explicaţii privind distribuţia acelei publicaţii de propagandă într-o instituţie publică, sub ochii angajaţilor TNB, ai directorului interimar şi ai unui membru al Consiliului Artistic. Aştept de la ministrul Culturii, Lucian N. Romascanu, să-l demită pe directorul interimar al TNB. Cu aceeaşi viteză cu care a confirmat că la TNB nu se face politică, doar artă", a spus Bulai. Actorul Mihai Călin a postat pe Facebook o fotografie care-l înfățișează pe interimarul Mircea Rusu, la marginea scenei, înainte de spectacol, privind în sală, unde spectatorii răsfoiau "Certitudinea".

Forțele ruse ar pregăti o nouă ofensivă asupra Kievului, dinspre Belarus
Internațional

Forțele ruse ar pregăti o nouă ofensivă asupra Kievului, dinspre Belarus

Rușii se regrupează, atacă dinspre Belarus. Armata ucraineană are sub control situaţia în capitala Kiev şi în zona limitrofă acesteia, dar se teme că Rusia ar putea trece acolo din nou la ofensivă după o regrupare a trupelor acesteia aflată în desfăşurare pe teritoriul Belarusului şi în acelaşi timp să continue ofensiva pe fronturile de sud şi de est, mai ales în Donbas, conform unei evaluări a Statului Major ucrainean prezentată duminică, relatează agenţia EFE. Rușii se regrupează, atacă dinspre Belarus "Au fost dislocate mai multe unităţi în zona Cernobîl - în regiunea Kiev -, pentru deplasarea lor ulterioară în Belarus, cu obiectivul de restabili capacitatea de luptă. Este posibil ca după implementarea acestor măsuri, după regruparea şi consolidarea forţelor, ocupanţii să reia acţiunile pentru blocarea Kievului din direcţia sud-vest", estimează Statul Major ucrainean. Citește și: Rusia vrea divizarea Ucrainei pe modelul Coreea de Nord vs Coreea de Sud, spune șeful Informațiilor militare ucrainene Evaluarea acestuia este împărtăşită de Institutul american pentru Studiul Războiului, care consideră că "armata rusă continuă să concentreze unităţi de înlocuire şi întăriri în Belarus şi Rusia, la nord de Kiev, pentru a cuceri poziţii în împrejurimile capitalei şi să încerce să încheie încercuirea şi să cucerească (oraşul) Cernigov". Lupte grele pentru Kiev În ultimele 24 de ore au continuat bombardamentele ruseşti în regiunea capitalei Kiev, unde armata rusă are cea mai semnificativă concentrare de trupe după declanşarea invaziei asupra Ucrainei, dar evită să lanseze un asalt asupra oraşului, încercând în continuare o manevră de încercuire ce a fost zădărnicită de rezistenţa ucraineană care a forţat în anumite sectoare trupele ruse să se replieze pe poziţii defensive. Armata ucraineană desfăşoară mici acţiuni contraofensive, în timp ce trupele ruse încearcă să învăluie trupele ucrainene din estul ţării, a declarat consilierul prezidenţial ucrainean Oleksii Arestovici, potrivit Reuters şi AFP. Acesta a menţionat că autorităţile ucrainene se tem de o agravare a situaţiei oraşului asediat Mariupol şi în Donbas, după ce vineri Rusia a anunţat că de acum înainta va avea ca prioritate "eliberarea" acestei regiuni unde se regăsesc provinciile separatiste proruse Doneţk şi Lugansk. Rusia nu a exclus însă nici posibilitatea de a lua cu asalt oraşele ucrainene pe care le-a încercuit chiar şi parţial. Zelenski, din ce în ce mai iritat că nu primește avioane Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut din nou Occidentului să-i furnizeze mai multe arme, menţionând tancuri, transportoare blindate, rachete antiaeriene, rachete antinavă şi avioane. "Aşteptăm deja de 31 de zile. Cine ia decizii în comunitatea euro-atlantică? Încă le ia Moscova, prin intimidare?", a spus Zelenski iritat. El a avut o discuţie şi cu omologul său polonez Andrzej Duda, faţă de care şi-a manifestat nemulţumirea că avioanele MiG-29 aflate în dotarea armatei poloneze nu au fost transferate Ucrainei. Totuşi, de la începutul invaziei ruse statele occidentale au oferit armatei ucrainene un sprijin substanţial prin livrarea de echipamente militare, inclusiv circa 17.000 de rachete antitanc şi sisteme antiaeriene portabile ce au provocat pierderi considerabile armatei ruse. Potrivit ambasadorului american la NATO, două treimi dintre statele Alianţei au livrat Ucrainei arme sau muniţii.

Rusia vrea divizarea Ucrainei pe modelul Coreea de Nord vs Coreea de Sud, spune șeful Informațiilor militare ucrainene
Eveniment

Rusia vrea divizarea Ucrainei pe modelul Coreea de Nord vs Coreea de Sud, spune șeful Informațiilor militare ucrainene

Rusia încearcă modelul coreean: divizarea Ucrainei. Moscova vrea să împartă Ucraina în două părţi, pentru a crea în partea de est o zonă extinsă controlată de Moscova, după ce aceasta a eşuat în încercarea de a cuceri întreaga ţară, a susţinut duminică şeful serviciului de informaţii militare al Ucrainei (GURMO), Kirilo Budanov, relatează agenţiile Reuters şi EFE. Rusia încearcă modelul coreean: divizarea Ucrainei "De fapt, este o încercare de a crea Coreea de Nord şi Coreea de Sud în Ucraina", a estimat acesta într-o declaraţie, adăugând că ucrainenii vor lansa în curând un război de gherilă în acele zone ale ţării căzute sub control rusesc. De asemenea, potrivit ultimei evaluări a serviciilor de informaţii britanice, Rusia încearcă în prezent să încercuiască trupele ucrainene pe frontul estic din Donbas. Citește și: Secretele rezistenței ucrainene: informatori în armata rusă, „vânători” de oameni, partizani În acest scop, deplasează spre sud trupe de pe poziţiile din zona oraşului nordic Harkov şi spre nord din poziţiile din zona oraşului sudic Mariupol asediat în continuare. Astfel, o joncţiune a acestor forţe ar putea izola trupele ucrainene ce luptă în estul Ucrainei, ale căror efective sunt estimate de Rusia la circa 60.000 de soldaţi. Ministerul rus al Apărării anunță concentrarea pe Donbas Ministerul rus al Apărării a transmis de altfel vineri că, din punctul său de vedere, prima fază a operaţiunii sale militare în Ucraina este aproape încheiată, iar de acum înainte trupele ruse se vor axa pe "eliberarea" completă a regiunii estice Donbas ce cuprinde provinciile separatiste proruse Doneţk şi Lugansk. Începută pe 24 februarie, invazia rusă a făcut progrese doar în primele zile, când a ajuns la porţile Kievului, dar înaintarea trupelor ruse a fost oprită sau încetinită ulterior pe toate fronturile de rezistenţa puternică a trupelor ucrainene, susţinute cu armament occidental, în special rachete antitanc şi sisteme antiaeriene portabile. La o lună de la începerea invaziei, singurul mare oraş ucrainean care se află sub control rusesc este Herson, în sud, dar și acesta este acum disputat.

Macron refuză să-l numească pe Putin "măcelar" sau "criminal de război", cum a făcut Biden
Internațional

Macron refuză să-l numească pe Putin "măcelar" sau "criminal de război", cum a făcut Biden

Macron, politicos cu Putin: fără escaladare. Preşedintele francez Emmanuel Macron a afirmat, duminică, că el "nu va folosi" termenii preşedintelui american Joe Biden, care l-a calificat pe Vladimir Putin drept "măcelar", estimând că "nu trebuie să existe escaladare nici în cuvinte, nici în acţiuni" în războiul din Ucraina, informează AFP. Macron, politicos cu Putin: fără escaladare Emmanuel Macron a anunţat de asemenea că el va discuta cu preşedintele rus "mâine sau poimâine", pentru a organiza o operaţiune de evacuare din oraşul Mariupol, din estul Ucrainei, operaţiune ce trebuie făcută cât mai curând. Citește și: Macron întreține statul rus criminal cu investiții franceze, deși critică invazia din Ucraina: Arme explozive sunt utilizate în zone dens populate În timpul discursului său susţinut sâmbătă seara în faţa unei mulţimi la Varşovia, Biden a spus: "Pentru numele lui Dumnezeu, acest om nu poate rămâne la putere". În acelaşi discurs, Biden l-a calificat pe Putin drept "măcelar", "criminal de război" şi "dictator sângeros". Vineri, Macron a anunţat că Franţa, Turcia şi Grecia vor efectua "în următoarele zile" o "operaţiune umanitară" de evacuare a oraşului asediat Mariupol.

Oligarhii ruși, protejați de Turcia, care nu aplică sancțiunile impuse de UE și SUA. Primul beneficiar: Roman Abramovici
Eveniment

Oligarhii ruși, protejați de Turcia, care nu aplică sancțiunile impuse de UE și SUA. Primul beneficiar: Roman Abramovici

Oligarhii ruşi, fără sancțiuni în Turcia. Aceștia pot continua să vină şi să facă afaceri în Turcia atât timp cât respectă legea turcă şi dreptul internaţional, a afirmat sâmbătă ministrul turc de externe, Mevlüt Çavuşoğlu, citat de AFP. Oligarhii ruşi, fără sancțiuni în Turcia "Nu participăm la sancţiuni. Le aplicăm doar pe cele decise de Naţiunile Unite. Cu siguranţă, cetăţenii ruşi pot vizita ţara noastră", a răspuns Mevlüt Çavuşoğlu în cursul unui interviu în marja Forumului de la Doha, în Qatar, la o întrebare despre iahturile aparţinând miliardarului rus Roman Abramovici care au acostat în această săptămână în sud-vestul Turciei. Ţările occidentale, în frunte cu Statele Unite şi Uniunea Europeană, au impus sancţiuni fără precedent împotriva Rusiei după invadarea Ucrainei, plasând oligarhi, printre care Roman Abramovici, şi apropiaţi ai preşedintelui rus, Vladimir Putin, pe lista ţintelor acestor măsuri de retorsiune. Citește și: Mega-yacht-ul „Solaris” al lui Abramovici, protejat de Turcia în portul Bodrum în ciuda sancțiunilor internaționale Turcia, membră a NATO, care are legături strânse cu Rusia şi Ucraina, nu s-a alăturat sancţiunilor vizând Moscova. "Dacă întrebaţi dacă oligarhii pot face afaceri în Turcia, putem evalua (aceste solicitări) dacă sunt conforme cu legea şi cu dreptul internaţional", a adăugat şeful diplomaţiei de la Ankara. Turcia și-a asumat rolul de mediator Câteva ţări au confiscat iahturi aparţinând celor mai bogaţi ruşi. "În ţara noastră, permitem tot ce este legal şi nu se poate face nimic ilegal. Răspunsul meu este foarte clar", a replicat Mevlüt Çavuşoğlu în faţa întrebărilor insistente privind posibila participare a Turciei la sancţiunile care vizează oligarhii ruşi. "Dar dacă este o situaţie contrară dreptului internaţional, este altceva", a precizat el. Turcia a calificat invazia Ucrainei ca "inacceptabilă" şi s-a poziţionat ca un mediator pentru a pune capăt războiului. "Trebuie să prezentăm o soluţie care să permită ambelor părţi să găsească o ieşire onorabilă, astfel încât să-şi convingă opinia publică şi, în general, pe toată lumea", a spus ministrul de externe turc despre eforturile de a găsi un acord de încetare a focului.

Zelenski a cerut din nou Poloniei avioane, dar și tancuri: Există riscul ca Rusia să devină o amenințare și pentru vecinii noștri
Internațional

Zelenski a cerut din nou Poloniei avioane, dar și tancuri: Există riscul ca Rusia să devină o amenințare și pentru vecinii noștri

Zelenski cere Poloniei avioane și tancuri. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a îndemnat din nou Polonia să-i trimită tancuri şi avioane de luptă, pentru a ajuta Kievul să lupte împotriva invaziei ruse asupra ţării sale, informează duminică dpa. Zelenski cere Poloniei avioane și tancuri Într-o conferinţă de presă cu omologul său polonez Andrzej Duda, Zelenski a atenţionat că dacă forţele armate ucrainene nu vor fi susţinute cu avioane de luptă şi tancuri, armata rusă ar putea deveni mai târziu o ameninţare la adresa ţărilor vecine, membre ale NATO. Dacă partenerii Ucrainei nu vor ajuta Kievul în acest fel, "există un risc ridicat ca armata rusă să devină o ameninţare nu doar pentru teritoriile vecinilor noştri - Polonia, Slovacia, Ungaria, România şi statele baltice - cu şi o ameninţare militară directă generală", a spus Zelenski sâmbătă seara târziu, potrivit site-ului Preşedinţiei ucrainene. Citește și: Biden în Polonia: Putin este un măcelar. Nu sunt sigur că rușii și-au schimbat strategia de atac în Ucraina. Articolul 5 este o obligație sacră, puteți conta pe asta Şi atunci frontierele şi oraşele vecinilor noştri vor fi ameninţate de ruşi, a atenţionat Zelenski. Un plan al Poloniei de a trimite avioane de luptă în Ucraina via o bază americană din Germania pare să fi fost abandonat după obiecţii ale SUA, în pofida rugăminţilor ucrainene. Washingtonul are temerea că astfel de măsuri ar putea duce la o confruntare directă între forţele NATO şi armata rusă. Mariupol, aproape să fie ras de pe fața pământului Între timp, lupte violente continuau sâmbătă în oraşul-port disputat Mariupol, forţele ruse atacând de asemenea cel mai mare oraş din vestul Ucrainei, Lvov, pentru prima dată de la declanşarea invaziei. Armata rusă a bombardat ţinte civile şi militare în Mariupol din aer şi cu artilerie, în timp ce forţele terestre ruse au încercat să avanseze către centrul oraşului, a anunţat Statul Major al armatei ucrainene. Liderul cecen Ramzan Kadîrov, care luptă alături de forţele ruse, a postat înregistrări video care păreau să arate cum combatanţi ai săi luptă de asemenea în Mariupol. Primarul oraşului Mariupol, Vadim Boicenko, a acuzat Rusia că încearcă să şteargă de pe suprafaţa pământului oraşul-port. Într-un interviu acordat agenţiei de presă UNIAN, el a acuzat armata rusă că întreprinde o "acţiune nemiloasă" împotriva tuturor locuitorilor acestui oraş în prezent puternic bombardat, inclusiv împotriva etnicilor ruşi. Bombardarea Lvov, replică la vizita lui Biden în Polonia În nordul Ucrainei, trupele ruse au distrus oraşul Cernihiv (Cernigău). Potrivit primarului acestui oraş, Vladislav Atroşenko, circa 200 de locuitori ai oraşului au fost ucişi. Oraşul, situat lângă frontiera cu Rusia şi Belarus, are în prezent jumătate din populaţia sa obişnuită de 285.000 de locuitori, a adăugat Atroşenko. În vestul Ucrainei, forţele ruse au vizat Lvovul, ucigând cinci oameni în lovituri aeriene, potrivit primarului Andrii Sadovîi. Administraţia militară regională a raportat trei explozii puternice la periferia estică a oraşului. Un depozit de combustibil a fost lovit, a spus Sadovîi, însă nu a oferit mai multe detalii. Unii consideră aceste atacuri drept o atenţionare adresată preşedintelui american Joe Biden, care a întreprins o vizită în Polonia. Biden a susţinut un discurs puternic la Varşovia, asigurându-i pe ucraineni de sprijinul SUA şi atenţionându-l pe preşedintele rus Vladimir Putin împotriva unui atac asupra teritoriului NATO.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră