marți 14 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Politică

4787 articole
Politică

Sebastian Ghiță primea indicații de la un agent rus cum s-o compromită pe Maia Sandu - document Armenia

Un jurnalist de investigație din Republica Moldova, Valeriu Pașa, publică un mesaj al unui agent rus cu nume de cod „Edward Bernays” către Sofia Zaharova, șefă de departament în cadrul Direcției pentru ”dezvoltarea tehnologiilor informațional-comunicaționale” în cadrul Direcției Președintelui Federației Ruse pentru Dezvoltarea Tehnologiilor Informaționale și Comunicațiilor și a Infrastructurii de Comunicații. Această structură face parte integrantă din Administrația Prezidențială de la Kremlin. În acest mesaj, agentul rus propune „Idei pentru lucru cu Sebastian Ghiță”.  Citește și: ANAF a respins contestația unui contribuabil cu ajutorul AI, care a invocat legi inexistente Agentul îl menționează pe Ghiță cu prenumele Sebastian, ceea ce sugerează o relație apropiată. Aceste idei de lucru se referă strict la compromiterea Maiei Sandu. Ce trebuia să recite Ghiță „Idei pentru lucru cu Sebastian Ghiță 1) Sebastian poate să declare despre tentativele administrației Maiei Sandu să cumpere ”blocarea” negativului în privința conducătoarei actuale a Moldovei pe resursele sale, inclusiv RomâniaTV. Suma menționată de administrație – 150 mii euro. El a refuzat-o.   2) Maia Sandu a încercat să cumpere loialitatea România TV la alegerile prezidențiale din România. Ea a declarat că reprezintă interesele ”unui grup de oameni influenți din Europa” și a preîntâmpinat că în pofida tuturor tentativelor de a-l susține pe Călin Georgescu, decizia despre cine va conduce țara ”deja a fost aprobată”. Drept rezultat alegerile au fost anulate, iar împotriva lui Georgescu a fost pornit un dosar penal”, se arată în mesajul prezentat de Pașa.    „Dar formulările din această discuție nu sunt de tipul «putem încerca să îl abordăm pe Ghiță». Sunt tranșante, nu lasă loc de interpretare – patronul RomâniaTV era deja în contact cu agenții ruși și s-a arătat dispus să le execute ordinele”, mai scrie jurnalistul din Republica Moldova.    Despre destinatara mesajului, Sofia Zaharova, el arată: „Madama este sub toate sancțiunile posibile, până și în Republica Moldova”.   „Pentru context – același agent ”Edward Bernays” se află în spatele multor provocări în Paris, inclusiv vandalizarea cu capuri de porci a moscheilor musulmane, a lăcașelor și localurilor evreiești, acțiuni anti-imigranți etc.. Tot el a orchestrat numeroase campanii contra premierului Armeniei Pashinyan, a lui Zelensky”, mai arată Pașa. 

Sebastian Ghiță primea indicații de la un agent rus cum s-o compromită pe Maia Sandu - document Armenia
Șocant: reprezentanța României la UE nu a comunicat nimic public de un an. Bucureștiul, pur și simplu invizibil la Bruxelles
Politică

Șocant: reprezentanța României la UE nu a comunicat nimic public de un an. Bucureștiul, pur și simplu invizibil la Bruxelles

România, una dintre cele mai importante țări din Europa de Est și unul dintre principalii beneficiari ai fondurilor europene, este acuzată că joacă un rol aproape invizibil în diplomația de la Bruxelles. În ediția recentă a Playbook-ului publicat de Politico Europe, mai mulți diplomați și oficiali europeni au declarat că Bucureștiul evită constant să își promoveze public interesele sau să se implice în inițiative sensibile la nivelul Uniunii Europene. Analiza semnată de jurnalistul Gabriel Gavin descrie o Românie care, deși ocupă o poziție strategică în sud-estul Europei și are o importanță geopolitică majoră, preferă să rămână „cu capul plecat” în relația cu Bruxelles-ul. Diplomați europeni: România evită să „tulbure apele” la Bruxelles Potrivit sursei citate, cinci diplomați și oficiali europeni au susținut că România adoptă deliberat o strategie a discreției în instituțiile europene. Citește și: ANAF a respins contestația unui contribuabil cu ajutorul AI, care a invocat legi inexistente Aceștia afirmă că reprezentanții Bucureștiului evită să se alăture inițiativelor controversate și rareori fac lobby public pentru interesele naționale. Un oficial român, care a vorbit sub protecția anonimatului, a explicat că această „invizibilitate” nu este o consecință recentă a crizei politice interne, ci o strategie mai veche, menită să evite tensiunile cu partenerii europeni. „Delegația își ține capul plecat la Bruxelles pentru a evita să tulbure apele și să provoace reacții negative”, a declarat oficialul citat de Politico. Căderea guvernului pro-european ar fi agravat situația Articolul subliniază că situația s-a deteriorat și mai mult după prăbușirea recentă a guvernului pro-european de la București. Potrivit diplomaților europeni, lipsa unui centru politic stabil îngreunează transmiterea unor instrucțiuni clare către reprezentanții României din instituțiile UE. Această perioadă de incertitudine politică ar fi accentuat impresia că România este absentă din marile dezbateri europene, într-un moment în care Uniunea Europeană discută teme majore legate de securitate, extindere, apărare și finanțare regională. România, singura țară fără purtător de cuvânt la ambasada UE Una dintre cele mai dure observații din analiza Politico vizează comunicarea diplomatică a României. Potrivit publicației, dintre toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, România este singura care nu are un purtător de cuvânt sau un ofițer de presă desemnat pentru reprezentanța sa permanentă la UE. Mai mult, reprezentanța permanentă a României nu ar fi emis niciun comunicat de presă de aproape un an, iar site-ul ambasadei și cel al Ministerului Afacerilor Externe ar avea frecvent probleme de funcționare. Reprezentanța României la UE a refuzat să comenteze informațiile, iar Ministerul de Externe nu a transmis un răspuns imediat solicitării Politico. România rămâne activă la nivel tehnic și în NATO Totuși, articolul arată că România nu este complet absentă din mecanismele europene. Un diplomat citat de Politico susține că Bucureștiul este activ mai ales la nivel tehnic, în special în dosarele considerate esențiale pentru interesele naționale. Printre acestea se numără susținerea grupului „Prietenii Coeziunii”, care militează pentru menținerea finanțărilor regionale europene, dar și semnalarea problemelor de securitate generate de incursiunile dronelor în apropierea granițelor României. De asemenea, publicația notează că delegația română este mult mai activă în cadrul NATO decât în structurile politice ale Uniunii Europene, pe fondul contextului regional tensionat provocat de războiul din Ucraina. Criticile ridică întrebări despre rolul României în UE Textul publicat de Politico readuce în discuție o dezbatere mai veche despre modul în care România își exercită influența în Uniunea Europeană. În condițiile în care țara beneficiază de fonduri europene consistente și ocupă o poziție strategică la granița estică a UE și NATO, criticii consideră că Bucureștiul ar trebui să aibă o voce mai vizibilă și mai fermă în marile negocieri europene. În același timp, susținătorii abordării prudente spun că discreția diplomatică poate evita conflictele inutile și poate permite României să își urmărească obiectivele fără confruntări publice directe cu partenerii europeni.

Kelemen Hunor refuză ferm să se asocieze cu PSD, cere social-democraților să voteze guvern minoritar
Politică

Kelemen Hunor refuză ferm să se asocieze cu PSD, cere social-democraților să voteze guvern minoritar

Întrebat la Digi 24 dacă ia în calcul posibilitatea unui Guvern minoritar PSD din care să facă parte şi UDMR, Kelemen Hunor a răspuns: „Nu există. Nu se poate. Nu vrem, nu se poate”. El a spus că nu se poate „trezi” alături de AUR, care a dat jos actualul guvern.  Citește și: ANAF a respins contestația unui contribuabil cu ajutorul AI, care a invocat legi inexistente „Noi suntem acum în acea parte a fostei coaliţii care a fost dată jos de PSD şi de AUR. Logic, nu pot să mă trezesc pe partea cealaltă cu AUR. Nu PSD e problema cea mai mare. Deci nu există această posibilitate, că asta ar însemna că eu sunt alături de cei care au dărâmat Guvernul din care am făcut şi facem parte şi în acest moment. Plus, la noi există o linie roşie - AUR. Eu nu pot să trec peste asta. Nici măcar nu ajung să discut condiţiile PSD-ului sau să discut o formare a unei coaliţii minoritare. Plus, dacă ar fi o astfel de soluţie, asta ar însemna că eşti la mâna celor de la AUR. Nu se poate, nu pot accepta eu aşa ceva", a arătat Kelemen Hunor. Kelemen Hunor respinge și varianta ca Bolojan să rămână premier El a sugerat ca PSD să facă majoritate cu cei care au dărâmat guvernul. „PSD a arătat că există o majoritate când a dărâmat Guvernul, de 281 de voturi  (...) Ok, nu o să fie 281, să fie 240, 234, ca să fim la limită. Dar tot doar cu AUR se poate aduna această majoritate, nu se poate altfel. (...) Preşedintele, cel puţin, cum am înţeles eu din declaraţiile preşedintelui, a spus că nu doreşte o majoritate în spatele căreia e AUR. E o poziţionare corectă, din punctul meu de vedere. Sigur, eu accept că există şi alte abordări legitime sau corecte din punct de vedere matematic, politic eu nu pot să accept”, a arătat liderul UDMR. El a apreciat că un Guvern minoritar ar putea fi o soluţie pentru România, dar cu "o susţinere transparentă din Parlament şi acceptabilă".„Asta ce înseamnă? Ok, nu se poate altceva, atunci se poate merge şi pe Guvernul actual minoritar, dar PSD-ul atunci să dea voturile pentru a trece de această perioadă, până anul viitor. Fiindcă PSD-ul împreună cu noi, cu PNL, cu USR, am fost de acord cu proiectul de guvern, cu programul de guvern şi am muncit pentru a pune în aplicare acel program până acum două, trei săptămâni, când a fost dat jos Guvernul Bolojan. Deci pentru PSD nu este ceva nou. Eu înţeleg că nu se mai poate, nu mai vor, e de înţeles, nu vreau să comentez în niciun fel, dar atunci să dai o mână de ajutor nu pentru PNL, nu pentru UDMR, ci pentru a atinge jaloanele şi pentru a atrage fondurile şi pentru a ajuta societatea românească, până la urmă", a spus liderul UDMR. Kelemen Hunor speră la o „flexibilizare” când va apare amenințarea anticipatelor Întrebat dacă un astfel de Guvern ar putea să fie condus în continuare de Ilie Bolojan, el a răspuns: „Asta nu se va putea, cred eu, fiindcă a fost dat jos cu 281 de voturi. Şi nu poţi să pui PSD-ul în situaţia în care să voteze peste trei săptămâni ceea ce a dat jos. Aici trebuie să înţeleagă şi alţii că nu merge, indiferent cât de mult dorim, vrem, nu merge. Nu se poate. Cum nici PSD-ul nu poate dicta PNL-ului cine să fie premier. Nu se poate, că din afara PNL-ului nu poţi să spui tu cine să fie premierul propus de PNL. Nu se poate accepta aşa ceva. Asta înseamnă că tu ai distrus sau ai atacat autonomia unui partid cu care eşti la guvernare, ai fost în guvernare, deci nu se poate. Din ambele părţi trebuie o recalibrare a poziţiilor, o flexibilizare a poziţiilor". În opinia sa, cea mai bună soluţie este, "dacă la prima încercare nu reuşeşte un premier să obţină majoritate, la a doua încercare, fiecare mai flexibilizează poziţiile şi se caută un premier - o personalitate care are capacitatea de a aduna aceste voturi din PNL, USR, PSD, UDMR, minorităţi, aşa cum a fost"."Şi nu trebuie să ne gândim că mergem împreună până în 2028. Probabil că trebuie să ne gândim să mergem până în martie, aprilie anul viitor, să adoptăm bugetul undeva prin octombrie, noiembrie, înainte de decembrie şi să pornim ţara spre 2028 cu toate investiţiile şi cu toate proiectele puse pe masă. Şi dacă nu funcţionează coaliţia mai departe, ok, se poate regândi o variantă pentru următoarea perioadă. De aceea spuneam că s-ar putea să fim nevoiţi să mergem din etapă în etapă", a transmis preşedintele UDMR.

Omul lui Sebastian Ghiță, care conducea Digitalizarea, i-a făcut plângere penală Oanei Gheorghiu
Politică

Omul lui Sebastian Ghiță, care conducea Digitalizarea, i-a făcut plângere penală Oanei Gheorghiu

Dragoș-Cristian Vlad, pe care presa îl descrie drept un apropiat al grupării Sebastian Ghiță-Rovana Plumb și care a fost recent demis de la conducerea Autorității pentri Digitalizarea României, i-a făcut plângere penală Oanei Gheorghiu. Plângerea îl vizează și pe ministrul USR al Economiei, Irinel Darău. Citește și: PSD și AUR s-au aliat pentru a promova o lege care pedepsește societatea civilă „Dragoș Cristian Vlad este considerat un apropiat al grupării Sebastian Ghiță – Rovana Plumb. În 2017, când era un simplu funcționar în Ministerul Fondurilor Europene, el a fost numit de guvernul PSD în Consiliul de Administrație al Telekom Romania”, scria G4Media în 2022. Dragoș Vlad, supărat că Gheorghiu îi punea prea multe întrebări Acum, Dragoș Vlad îi „denunță” la DNA pe Gheorghiu și Darău.  „Prin prezentul denunt, doresc sa sesizez comitere umatoarelor fapte: demersuri care au condus la anularea unei proceduri de achiziție publică aferente unui pilon strategic al componentei de digitalizare în România, cu consecința prejudicierii grave a intereselor publice și cu riscul de pierdere a unor fonduri europene nerambursabile în valoare de aproximativ 471.182,97 lei; presiuni repetate asupra subsemnatului, în vederea încîlcării unor prevederi legale în domeniul achizițiilor publice; presiuni repetate în găsirea, cu celeritate, a unor soluții de colaborare cu grupul de societati SCHWARTZ (care cu siguranta urmarea dobandirea de foloase materiale de pe urma demersurilor – presinilor – respectiv incheierea de contracte preferentiale cu autotitatea al carei presedinte am fost si in final, am fost demis)”, se arată în denunțul publicat de Gândul.  Dragoș Vlad s-a plâns că solicitările care-i veneau de la Gheorghiu nu-l lăsau să lucreze: „Urmează apoi o cascadă de adrese și corespondențe pe diverse subiecte, în care se cereau, pe lângă situații și informații redundante privind stadiul implementării proiectelor europene și PNRR, date care erau deja raportate în sistemele informatice gestionate de Ministerul Fondurilor Europene. Ministerul menționat avea acces, prin funcționarii săi, la toate situațiile și la progresul proiectelor. Le puneam la dispoziție săptămânal și dădeam rapoarte”.  În 17 aprilie, lui Dragoș Vlad i s-a interzis să mai plece în călătorii peste hotare plătite de contribuabili pentru că rata jaloanele PNRR. 

Miruță acuză Finanțele lui Nazare că blochează programul SAFE, care are termen-limită la 31 mai - presă
Politică

Miruță acuză Finanțele lui Nazare că blochează programul SAFE, care are termen-limită la 31 mai - presă

Ministrul Apărării, Radu Miruță (USR), a acuzat ministerul de Finanțe, condus de Alexandru Nazare (PNL), că nu a semnat încă contractul de finanțare cu Comisia Europeană, pentru programul SAFE. Termenul limită până la care trebuie semnate contractele pentru achiziții de apărare în cadrul SAFE este 31 mai 2026. Citește și: Miruță vrea să deblocheze drumul pregătit de Bolojan, Arad-Oradea, dar CNAIR l-a turnat la Antena 3 și i-a făcut și plângere prealabilă Într-un interviu pentru Libertatea - care încă nu a fost postat integral de acest site, la ora redactării acestei știri - Miruță se plânge că Finanțele nu au aprobat nici creditele de angajament pentru ca Armata să poată avansa în procesul de încheiere a contractelor de dotare în valoare de peste 8 miliarde de euro. Risc de a rata aproape 17 miliarde de euro din SAFE „Ministrul Apărării Naționale admite în interviul acordat Libertatea că unele contracte prevăzute în programul SAFE s-ar putea pierde dacă piedicile birocratice nu se rezolvă până săptămâna viitoare”, mai scrie Libertatea.  SAFE (Security Action for Financial Empowerment / Acțiunea pentru Securitatea Europei) este un instrument financiar de urgență și temporar al Uniunii Europene, creat ca răspuns la deteriorarea mediului de securitate.Prin intermediul acestui program, UE oferă statelor membre împrumuturi extrem de avantajoase, pe termen lung, cu scopul de a accelera investițiile publice masive în industria de apărare și în infrastructura strategică. România beneficiază de a doua cea mai mare alocare financiară din UE, primind acces la 16,68 miliarde de euro.  Banii sunt acordați sub formă de împrumut cu o dobândă foarte mică (maximum 3%), o maturitate de până la 45 de ani și o perioadă de grație de 10 ani (rambursarea începe din 2035). Planul de investiții al României include 21 de proiecte majore aprobate de Comisia Europeană: Militare (Aproximativ 12,5 miliarde €): Achiziții și producție de tehnică militară modernă, precum tancuri, nave, drone, sisteme de artilerie, rachete și muniție. Infrastructură civilă-strategicã (Aproximativ 4,2 miliarde €): Finanțarea a peste 200 de kilometri de autostradă (în special autostrăzi din regiunea Moldovei, esențiale pentru mobilitatea militară rapidă pe Flancul Estic al NATO). Banii sunt acordați sub formă de împrumut cu o dobândă foarte mică (maximum 3%), o maturitate de până la 45 de ani și o perioadă de grație de 10 ani (rambursarea începe din 2035).

România, tot mai aproape de Rusia și Georgia: proiectul AUR-PSD privind finanțarea ONG-urilor
Politică

România, tot mai aproape de Rusia și Georgia: proiectul AUR-PSD privind finanțarea ONG-urilor

România riscă să intre într-un conflict juridic cu instituțiile europene odată cu adoptarea, în Senat, a unui proiect de lege inițiat de partidul AUR privind finanțarea și transparența ONG-urilor. Textul legislativ, susținut prin vot și de senatorii PSD, a stârnit reacții dure din partea opoziției, a organizațiilor civice și a experților în drept european, care avertizează că măsurile propuse seamănă periculos de mult cu legislațiile adoptate anterior în Ungaria, Rusia sau Georgia împotriva societății civile. Ce prevede proiectul adoptat de Senat Deși inițiatorii susțin că proiectul urmărește exclusiv creșterea transparenței financiare în sectorul neguvernamental, criticii avertizează că efectele sale reale ar putea fi intimidarea donatorilor, paralizarea administrativă a ONG-urilor și restrângerea indirectă a libertății de asociere. Citește și: PSD și AUR s-au aliat pentru a promova o lege care pedepsește societatea civilă Textul legislativ impune asociațiilor și fundațiilor obligații extinse de raportare financiară. ONG-urile ar urma să declare toate sursele de venit, indiferent de proveniență, precum și identitatea completă a persoanelor sau entităților care le susțin financiar. Mai mult decât atât, aceste informații ar urma să fie publicate pe site-ul ANAF, devenind accesibile publicului larg. Inițiatorii proiectului afirmă că măsura este necesară pentru a crește gradul de responsabilitate și transparență al organizațiilor neguvernamentale și pentru a permite cetățenilor să identifice eventuale nereguli sau conflicte de interese. În schimb, opoziția parlamentară, reprezentată de USR, PNL și UDMR, susține că proiectul depășește cu mult limitele transparenței rezonabile și creează un mecanism de presiune asupra societății civile. O lege care divide scena politică Adoptarea proiectului în Senat a evidențiat și o schimbare interesantă în dinamica politică românească. Deși AUR și PSD se află oficial în zone ideologice diferite, votul comun pentru această inițiativă a alimentat speculațiile privind o convergență punctuală în raport cu limitarea influenței ONG-urilor critice. De cealaltă parte, opoziția susține că proiectul creează o prezumție implicită de suspiciune asupra organizațiilor civice. Argumentul central al contestatarilor este că ONG-urile sunt deja obligate să depună situații financiare, rapoarte și documente fiscale conform legislației în vigoare, iar noile cerințe nu adaugă transparență reală, ci introduc mecanisme suplimentare de control și expunere publică. Faptul că atât Consiliul Legislativ, cât și Consiliul Economic și Social au emis avize negative împotriva proiectului a amplificat criticile privind oportunitatea și constituționalitatea măsurilor propuse. Precedentul Ungariei și reacția Uniunii Europene Una dintre cele mai frecvente comparații făcute de juriști și organizațiile civice este cea cu legislația adoptată în Ungaria în perioada guvernării lui Viktor Orbán. În 2017, guvernul de la Budapesta a introdus o lege care obliga ONG-urile ce primeau finanțări externe peste un anumit prag să se înregistreze drept „organizații sprijinite din străinătate” și să publice listele donatorilor. Măsura a fost criticată dur de Comisia Europeană și contestată în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene. În 2020, CJUE a decis că legea ungară încalcă legislația europeană din mai multe motive fundamentale. Instanța europeană a considerat că stigmatizarea donațiilor externe afectează libera circulație a capitalului în interiorul Uniunii Europene, dar și drepturi fundamentale precum libertatea de asociere, viața privată și protecția datelor personale. Curtea a mai remarcat și existența unui efect de intimidare asupra societății civile, arătând că astfel de măsuri pot crea un climat de neîncredere și ostilitate față de organizațiile independente. În urma presiunilor europene și a riscului unor sancțiuni financiare majore, Ungaria a fost nevoită să abroge legea în 2021. Precedentul Ungariei este relevant nu doar din punct de vedere juridic, ci și financiar. În ultimii ani, Bruxellesul a condiționat accesul Ungariei la anumite fonduri europene de respectarea statului de drept și a independenței societății civile. În cazul în care România ar adopta o legislație considerată incompatibilă cu normele europene, există riscul declanșării unor proceduri similare. Legea „agentului străin” Deși proiectul românesc nu folosește explicit sintagma „agent străin”, numeroși experți afirmă că logica din spatele inițiativei este similară cu cea folosită în Rusia și, mai recent, în Georgia. În Rusia, legea „agentului străin”, adoptată inițial în 2012, obliga ONG-urile care primeau finanțare externă și desfășurau activități considerate „politice” să se înregistreze sub această etichetă. În timp, termenul a devenit un instrument de delegitimare și marginalizare publică a organizațiilor independente. În Georgia, o lege similară a declanșat în 2024 proteste masive de stradă și reacții dure din partea Uniunii Europene și a Statelor Unite. Criticii proiectului adoptat în Senat susțin că și în România se încearcă inducerea ideii că finanțarea externă sau donațiile private reprezintă, implicit, un motiv de suspiciune. Chiar dacă limbajul folosit este mai tehnic și aparent neutru, efectele pot fi asemănătoare. „Chilling effect” – efectul de descurajare Una dintre cele mai invocate temeri este apariția așa-numitului „chilling effect” – fenomen prin care cetățenii sau companiile evită să mai sprijine anumite organizații de teamă să nu devină ținta unor controale, atacuri publice sau presiuni politice. În state precum Rusia sau Georgia, publicarea registrelor donatorilor a avut efecte directe asupra capacității ONG-urilor de a funcționa. Mulți susținători financiari au preferat să se retragă pentru a evita asocierea publică cu organizații percepute drept incomode pentru putere. În România, criticii proiectului avertizează că publicarea listelor de donatori pe site-ul ANAF poate produce exact același rezultat. Problema este cu atât mai sensibilă cu cât multe organizații activează în domenii precum anticorupția, drepturile omului, protecția mediului sau monitorizarea instituțiilor statului. Pentru donatori, simpla apariție pe o listă publică poate deveni o sursă de anxietate sau vulnerabilitate. Birocrația ca instrument de presiune O altă critică majoră vizează sarcina administrativă suplimentară impusă ONG-urilor. Organizațiile mici, care funcționează deja cu resurse limitate și personal redus, ar putea fi obligate să investească timp și bani considerabili în raportări detaliate și proceduri birocratice complexe. Reprezentanții societății civile susțin că astfel de măsuri nu afectează doar ONG-urile mari și vizibile, ci mai ales organizațiile locale, mici, care oferă servicii sociale, educaționale sau medicale în comunități vulnerabile. Mai mult, proiectul prevede sancțiuni severe pentru nerespectarea obligațiilor, inclusiv posibilitatea desființării organizațiilor care nu declară complet identitatea donatorilor. Criticii consideră această sancțiune disproporționată și incompatibilă cu principiile unui stat democratic. Reacția societății civile Peste 430 de organizații neguvernamentale au semnat deja o scrisoare deschisă prin care cer respingerea proiectului. Semnatarii susțin că legea transformă raportarea financiară într-un instrument de control politic și creează premisele unei presiuni constante asupra organizațiilor independente. ONG-urile avertizează și asupra problemelor legate de protecția datelor personale. Publicarea identității donatorilor pe site-ul unei instituții fiscale ridică întrebări serioase privind compatibilitatea cu normele europene privind protecția datelor și viața privată. Pentru multe organizații, secretul donației reprezintă un principiu fundamental într-o societate democratică, tocmai pentru a proteja libertatea cetățenilor de a susține cauze civice fără teama unor consecințe sociale sau politice. România și riscul unei coliziuni cu legislația europeană Spre deosebire de Rusia sau Georgia, România este stat membru al Uniunii Europene, iar acest statut implică obligații juridice clare privind respectarea drepturilor fundamentale și a legislației comunitare. Din acest motiv, numeroși juriști consideră că adoptarea definitivă a proiectului în actuala formă ar putea genera rapid litigii la nivel european. În perioada următoare, Camera Deputaților va deveni spațiul central al acestei confruntări politice și juridice.

VIDEO Ludovic Orban spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, care ar fi șansa de reabilitare a lui Nicușor Dan
Politică

VIDEO Ludovic Orban spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, care ar fi șansa de reabilitare a lui Nicușor Dan

Deși este un critic extrem de dur a președintelui Nicușor Dan, Ludovic Orban îi dă o șansă: să-l pună premier pe Ilie Bolojan, din nou. La podcastul „Cum e, de fapt?”, fostul premier și lider PNL a apreciat că actualul președinte riscă să nu-și ducă mandatul la final pentru că și-ar fi dezamăgit susținătorii. Citește și: Miruță vrea să deblocheze drumul pregătit de Bolojan, Arad-Oradea, dar CNAIR l-a turnat la Antena 3 și i-a făcut și plângere prealabilă Orban a fost consilier al președintelui Nicușor Dan, care însă l-a eliberat din funcție după doar o lună și jumătate, în noiembrie 2025. Acum, Ludovic Orban se opune unui premier tehnocrat.  Orban exclude susținerea PNL pentru un premier tehnocrat Transcrierea începe la minutul 19.21:  „Q: Cum vedeți rezultatul rezultatul continuarea crizei politice? Premier tehnocrat sau Sorin Grindeanu?  Ludovic Orban: Asta e o gogomănie, premier tehnocrat. Nu există premier tehnocrat. Răspunderea politică va fi răspunderea politică a partidelor care sprijină un guvern, chiar dacă el este condus de unul care nu e membru de partid. Dar îmi pun întrebarea: cum să sprijine Partidul Național Liberal și Uniunea Salvați România un premier tehnocrat asupra căruia n-au absolut niciun fel de posibilitate de a-l cunoaște și care în mod evident va cere sprijinul PSD? Înseamnă să continui guvernarea cu PSD, numai că n-o continui cu Ilie Bolojan, președintele PNL, premier, care era cel care era îndrituit conform protocolului și conform unui lucru elementar, unei continuități... După părerea mea, singura șansă, am mai spus o dată și o mai spun...Singura șansă a lui Nicușor Dan de a se reabilita în fața oamenilor care astăzi sunt profund dezamăgiți, care au avut încredere în el, l-au susținut fără dezinteresat, fără niciun fel că dorință de a fi ambasador, de a fi șef la servicii, oameni obișnuiți, oameni simpli care l-au susținut pentru că au crezut în el... Singura lui șansă este să reinstaleze guvernul PNL, USR, UDMR cu Bolojan premier, altfel va continua prăbușirea. Și, după părerea mea, sincer, eu nu știu dacă își duce...El se gândește la al doilea mandat, după părerea mea, nu știu dacă își duce mandatul la bun sfârșit. Pentru că nu există niciun alt președinte care să fi dezamăgit într o măsură mai profundă, mai ales oamenii care l-au susținut, decât Nicușor Dan”. 

Miruță vrea să deblocheze drumul pregătit de Bolojan, Arad-Oradea, dar CNAIR l-a turnat la Antena 3 și i-a făcut și plângere prealabilă
Politică

Miruță vrea să deblocheze drumul pregătit de Bolojan, Arad-Oradea, dar CNAIR l-a turnat la Antena 3 și i-a făcut și plângere prealabilă

Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță (USR), a vrut să deblocheze proiectul inițiat și pregătit de Ilie Bolojan, drumul expres Arad-Oradea, care era blocat la CNAIR, care invoca lipsa de bani. Miruță a transferat acest proiect - împreună cu alte patru proiecte majore de infrastructură, Autostrada București–Alexandria, secțiunea Făgăraș–Brașov a Autostrăzii Sibiu–Brașov, Alternativa Techirghiol și Podul Giurgiu–Ruse II - la o altă companie de stat, CNIR, tot subordonată ministerului Transporturilor. Citește și: PSD și AUR s-au aliat pentru a promova o lege care pedepsește societatea civilă CNAIR susține că nu are bani pentru proiectul lui Bolojan, CNIR susține că acesta poate demara CNIR ar fi susținut că poate demara lucrările la drumul expres Arad-Oradea în această vară, nu în primăvara anului viitor, cum dorea CNAIR, Însă CNAIR a atacat dur decizia lui Miruță: a făcut plângere administrativă prealabilă, iar directorul acestei companii, Cristian Pistol (care a fost numit în funcție, în 2022, cu susținerea PNL) s-a plâns la Antena 3.  „Eu cred că domnul ministru Miruță nu a fost corect informat de către cei care au elaborat acest ordin de ministru. Ce pot să vă spun este că, pentru prima dată, se întâmplă ca anumite proiecte – și atât de multe – să fie preluate din patrimoniu, din portofoliu, de la CNAIR și duse la această companie care nu are capacitatea să le implementeze fără o consultare prealabilă, așa cum prevede și Codul Administrativ. N-am înțeles care sunt motivele și  și rațiunea care a stat la baza emiterii acestui ordin pe data de 5 mai. Cert este că noi am atacat cu o cerere prealabilă, în primă fază, acest ordin, arătându-i domnului ministru acele elemente care poate nu au fost luate în calcul de cei care au elaborat documentul, iar evident că vom merge mai departe pe căile legale, așa cum prevede legea”, a spus Pistol, la Sinteza Zilei.  Despre drumul expres Arad-Oradea, șeful CNAIR a spus: „Acesta este un proiect nou, ținând cont de tot contextul economic în care România se regăsește. Am convenit ca anul acesta – și legiuitorul așa a stabilit prin legea bugetului de stat – un buget zero. Înțeleg acum că directorul de la CNIR a dat o declarație publică prin care a spus că dânsul deblochează și începe execuția lucrărilor în vară. Nu știu când, atâta vreme cât spune că legea bugetului spune că are buget zero pentru 2026, poate fi început?”.  Însă directorul general al CNIR, Gabriel Budescu, susține că acest drum expres - de 120 km, cu un cost estimat la 10,7 miliarde de lei - are finanțarea asigurată prin Programul Transporturi 2021-2027, astfel că banii pot fi decontați până în 2029.

Haosul de la Cotroceni: Șoșoacă atacă, AUR cere guvernarea, POT vrea occident pro-românesc, PSD și PNL, în război, UDMR e pragmatic
Politică

Haosul de la Cotroceni: Șoșoacă atacă, AUR cere guvernarea, POT vrea occident pro-românesc, PSD și PNL, în război, UDMR e pragmatic

Consultările de la Cotroceni au arătat că aproape toate partidele vor puterea, dar foarte puține sunt dispuse să guverneze împreună. PSD și PNL se exclud reciproc. USR refuză PSD. UDMR exclude AUR. AUR cere guvernare sau anticipate. SOS contestă legitimitatea întregului proces. POT este ambiguu ideologic. În acest moment, președintele Nicușor Dan se află în fața unei ecuații politice extrem de dificile. Orice variantă de guvernare riscă fie să fie fragilă parlamentar, fie să producă costuri electorale uriașe pentru partidele implicate. De la discursuri radicale, la refuzuri categorice În timp ce unele formațiuni au venit cu revendicări explicite privind accesul la guvernare, altele au trasat „linii roșii” ferme privind viitoarele alianțe. Citește și: Grindeanu îl insultă dur pe Ilie Bolojan, dar îl cheamă la negocieri De la discursurile radicale ale opoziției suveraniste până la refuzurile categorice dintre PSD și PNL, consultările au arătat că România intră într-o perioadă de negocieri politice dure, într-un moment în care presiunile economice și bugetare devin tot mai mari. Cele trei direcții conturate Dincolo de declarațiile spectaculoase și de atacurile reciproce, întâlnirile de la Cotroceni au conturat trei mari direcții. În primul rând, lupta pentru legitimitatea viitoarei guvernări. Apoi, competiția pentru definirea „taberei pro-occidentale”. Cea de-a treia, și cea mai importantă: încercarea partidelor de a evita costurile politice ale unei eventuale austerități. Diana Șoșoacă l-ar fi pus pe președinte pe „fugă” Lidera Diana Șoșoacă a fost, din nou, personajul cel mai exploziv al zilei. Eurodeputata a susținut că delegația SOS România a fost „singura care a pus punctul pe i” și a afirmat că președintele Nicușor Dan ar fi „fugit din sală” în timpul discuțiilor. Discursul său a continuat în registrul confruntațional deja consacrat, atacând legitimitatea consultărilor și acuzând încălcări constituționale. Șoșoacă a criticat ordinea invitațiilor la consultări și prezența minorităților naționale, afirmând că articolul 103 din Constituție nu le menționează explicit. „Noi am fost singurii care am pus punctul pe i”, a spus lidera SOS, adăugând că i-a oferit președintelui Constituția României „ca să învețe ce înseamnă Constituția”. Diana Șoșoacă i-a făcut cadou șefului statului și un volum cu propriile declarații politice, spunând că acestea reprezintă „lupta pentru România”. Mai important însă decât spectacolul retoric este mesajul politic transmis de SOS România: contestarea legitimității instituționale și capitalizarea frustrărilor sociale. AUR cere intrarea la guvernare și amenință cu alegeri anticipate Dacă SOS România a mers pe linia contestării radicale, George Simion a încercat să transmită imaginea unui partid pregătit să preia puterea. Liderul AUR a anunțat că formațiunea sa a cerut oficial mandat pentru formarea noii guvernări și că este dispusă să „scoată România din criză”. „Ne asumăm, așadar, intrarea la guvernare și scoaterea României din criză”, a declarat Simion. Mesajul liderului AUR a avut două componente strategice. Prima a fost legitimarea partidului drept principal reprezentant al nemulțumirii populare. Simion a insistat asupra ideii că „jumătate din România” își pune speranțele în AUR și că această parte a electoratului nu mai poate fi ignorată. A doua componentă a fost presiunea pentru alegeri anticipate. Liderul AUR a transmis clar că, dacă actualul Parlament nu poate produce o majoritate funcțională, soluția ar trebui să fie „întoarcerea la popor”. „Dacă în actuala componență a Parlamentului nu vom găsi majoritatea necesară, să ne întoarcem înapoi la popor”, a afirmat George Simion. Logica electorală este evidentă: AUR încearcă să capitalizeze erodarea partidelor tradiționale și să transforme instabilitatea actuală într-un argument pentru resetarea întregii scene politice. În același timp, partidul încearcă să se prezinte nu doar ca forță de protest, ci și ca alternativă de guvernare. POT încearcă să ocupe zona „pro-occidentală, dar pro-românească” Anamaria Gavrilă a avut un discurs mai moderat decât cel al altor partide suveraniste, încercând să poziționeze POT într-o zonă de echilibru între retorica națională și asumarea orientării occidentale. „Vom susține orice formulă pro-occidentală și suntem gata să fim componenta pro-românească din această formulă”, a declarat Gavrilă. Președinta POT a insistat asupra ideii că România are nevoie nu doar de un guvern, ci și de o direcție strategică pe termen lung. În discursul său au apărut teme precum digitalizarea ANAF, sprijinul pentru tineri, antreprenoriat și burse pentru elevii performanți. Spre deosebire de AUR sau SOS, POT a lăsat deschisă posibilitatea colaborării cu aproape orice formațiune, inclusiv PSD sau UDMR, atât timp cât există „proiecte concrete”. Astfel, POT încearcă să se legitimeze drept actor pragmatic, nu exclusiv contestatar. În același timp însă, ambiguitatea ideologică poate fi o vulnerabilitate, într-un Parlament în care polarizarea devine tot mai puternică. Ruptura totală dintre PNL și PSD Cea mai importantă declarație politică a zilei a venit însă din partea Ilie Bolojan. Liderul liberal a anunțat fără echivoc că PNL nu va mai participa la un guvern împreună cu PSD. „Partidul Național Liberal nu va mai susține un guvern și nu va mai participa la un guvern în care se va regăsi și Partidul Social Democrat”, a spus Bolojan. Este, practic, certificatul oficial de deces al formulei PSD-PNL care a dominat politica românească în ultimii ani. Mai mult, Bolojan a exclus inclusiv varianta unui premier tehnocrat susținut de PSD. Discursul liderului liberal a avut și o puternică dimensiune ideologică. El a acuzat marile coaliții că au administrat puterea fără reforme și a vorbit despre „vânzători de iluzii” care au creat așteptări imposibil de susținut bugetar. „A fost o eroare majoră”, a spus liderul PNL despre promisiunile făcute populației în ultimii ani. Bolojan a încercat astfel să repoziționeze PNL drept partidul austerității responsabile și al realismului economic, într-un context în care deficitul bugetar și presiunile europene privind reformele devin tot mai mari. De fapt, mesajul liberalilor pare să fie unul dublu: delimitare de PSD și pregătire pentru o perioadă în care măsurile nepopulare vor deveni inevitabile. PSD încearcă să păstreze controlul negocierilor Replica social-democraților a venit rapid. Sorin Grindeanu a anunțat că PSD nu acceptă un nou guvern condus de Ilie Bolojan. „Nu mai putem avea un guvern cu Ilie Bolojan prim-ministru”, a declarat liderul PSD. Argumentul invocat de Grindeanu a fost atât consultarea internă din partid, cât și votul moțiunii de cenzură care a dus la căderea Guvernului Bolojan. PSD încearcă astfel să evite scenariul în care liberalii ar capitaliza politic imaginea reformistă și anti-risipă promovată de Bolojan. În același timp, social-democrații încearcă să rămână pivotul oricărei viitoare majorități, fără să își asume costul unei alianțe cu partidele radicale. Grindeanu a insistat și asupra unei alte „linii roșii”: excluderea unei alianțe care să includă partide considerate în afara zonei pro-occidentale. Această poziționare sugerează că PSD încearcă să transmită atât către electoratul intern, cât și către partenerii europeni, că rămâne garantul stabilității geopolitice a României. USR refuză orice formulă cu PSD Dominic Fritz a avut una dintre cele mai tranșante poziții ale zilei. Liderul USR a spus că partidul său nu poate guverna alături de PSD și că, dacă social-democrații vor forma o majoritate, USR va merge în opoziție. „PSD a blocat, a șantajat și tocmai de aceea nu vedem cum am putea face, într-un guvern comun cu PSD, reformele pentru un stat mai suplu”, a declarat Fritz. USR a respins și ideea unui guvern tehnocrat, argumentând că acesta ar rupe legătura dintre responsabilitatea politică și putere. În realitate, poziția USR arată dificultatea partidului de a găsi un echilibru între identitatea reformistă și necesitatea compromisurilor politice. După experiențele anterioare de guvernare, partidul pare decis să evite orice formulă în care ar putea deveni partener minor într-o coaliție dominată de PSD. UDMR, rolul mediatorului pragmatic În contrast cu discursurile radicale și cu veto-urile reciproce, Kelemen Hunor a adoptat tonul cel mai pragmatic. Liderul UDMR a insistat asupra nevoii unei majorități parlamentare „transparente și solide” și a avertizat că un guvern minoritar nu ar putea supraviețui. „Varianta cea mai corectă ar fi să existe în spatele Guvernului o majoritate parlamentară transparentă și solidă”, a declarat Kelemen Hunor. UDMR a exclus însă susținerea unui guvern sprijinit de AUR și a transmis că preferă o soluție politică asumată, nu una improvizată. Interesant este că Hunor a sugerat că prima nominalizare de premier ar putea eșua și că abia „la a doua încercare” s-ar putea contura o majoritate. UDMR anticipează, astfel, negocieri lungi și complicate.

Grindeanu îl insultă dur pe Ilie Bolojan, dar îl cheamă la negocieri
Politică

Grindeanu îl insultă dur pe Ilie Bolojan, dar îl cheamă la negocieri

Președintele PSD a lansat un val de acuzații și insulte împotriva lui Ilie Bolojan, pe care l-anumit „zombie politic”, la Antena 1, post controlat de Dan Voiculescu, dar l-a chemat pe liderul PNL la negocieri. „Cu Ilie Bolojan pot să negociez, dar nu Ilie Bolojan prim-ministru”, a spus liderul PSD.  Este pentru prima oară când Grindeanu îl invită pe Bolojan personal la discuții.  Citește și: PSD anunță, în premieră, că are voturi pentru susținerea unui guvern minoritar, cu Grindeanu premier După ce l-a făcut „impotent politic” și „zombie politic”, Grindeanu vrea să negocieze cu Bolojan Însă Grindeanu a consumat cea mai mare parte a interviului atacându-l pe liderul PNL.  „Aş face un apel la Ilie Bolojan să iasă din campania prezidenţială, avem alegeri peste 4 ani, nu peste o săptămână. Atunci când eşti impotent politic n-ai niciun plan, dar spui doar cât e de rău PSD-ul. E foarte simplu să-ţi faci campanie electorală înjurând PSD-ul, dar asta nu le face românilor viaţa mai uşoară. Ilie Bolojan e non-stop la putere din 2007” „Dumnealui nu vrea să rezolve criza politică, vrea să-şi clădească statuia pentru a candida la alegerile prezidenţiale” „În acest moment, Ilie Bolojan e un fel de zombie politic care se agaţă de funcţii.  (...) Singurul om care blochează tot e Ilie Bolojan” „Partidul Social-Democrat își dorește să se iasă rapid din această criză politică. Partidul Social-Democrat este dispus, așa cum spunea, nu mai știu, cred că spunea un lider PNL, stăm și negociem până când găsim o soluție. Da, suntem dispuși la treaba asta, în afară de ceea ce a spus Parlamentul. Cu Ilie Bolojan pot să negociez, dar nu Ilie Bolojan prim-ministru”, a afirmat, spre finalul interviului, liderul PSD.  Intenția de vot pentru PNL a depășit-o pe cea pentru PSD într-un sondaj INSCOP realizat în perioada 11-14 mai, adică în plină criză politică. Însă intenția de vot pentru USR a scăzut cu 2,5%, față de aprilie 2026, așa că este posibil ca alegătorii acestui partid să fi trecut la PNL. Intenția de vot pentru AUR a crescut foarte ușor, de la 37% în aprilie, la 38,2% în mai.  Datele au fost culese în perioada 11-14 mai 2026 prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, aleator, fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

PSD și AUR s-au aliat pentru a promova o lege care pedepsește societatea civilă
Politică

PSD și AUR s-au aliat pentru a promova o lege care pedepsește societatea civilă

Senatorii PSD, AUR și PACE au votat, luni, o lege care prevede posibilitatea dizolvării ONG-urilor care nu fac publice numele persoanelor care au făcut donații. Inițiativa aparține AUR. Ungaria a fost sancționată de Uniunea Europeană pentru o speță similară. Guvernul condus atunci de Viktor Orban a pierdu un proces la Curtea de Justiție a UE, apreciind că „Ungaria a introdus restricții discriminatorii și nejustificate atât în privința organizațiilor în cauză, cât și a persoanelor care le acordă un asemenea ajutor”.  Citește și: PSD anunță, în premieră, că are voturi pentru susținerea unui guvern minoritar, cu Grindeanu premier Consiliul Legislativ și Consiliul Economic Social au avizat negativ inițiativa AUR.  Totuși, Senatul este prima cameră sesizată, decizia finală aparține Camerei Deputaților.  AUR și PSD ignoră decizia Curții de Justiție a UE și avizele negative de la CES și Consiliul Legislativ „M-ar interesa şi pe mine să ştiu cine sunt cei care se opun şi intentează procese care durează ani de zile pentru anularea unor autorizaţii de construcţie a unor hidrocentrale. Ar fi foarte interesant să vedem cine sunt finanţatorii celor două organizaţii neguvernamentale care au atacat în instanţă construcţia de hidrocentrale în România”, a declarat senatorul AUR Petrișor Peiu.  „Nu eu am făcut proiectul de lege, l-am semnat, cum l-au semnat toţi colegii parlamentari. Dar, v-am dat un exemplu de ce ar fi bună transparentizarea finanţării ONG-urilor. Bănuiesc că toate aceste ONG-uri fac tot ce fac în numele transparenţei şi eu cred că toate companiile şi toate persoanele adulte din România salută transparenţa”, s-a justificat senatorul AUR.  Proiectul AUR prevede că ONG-urile au obligaţia de a întocmi anual o listă care să „evidenţieze toate veniturile şi sursele de finanţare ale acestora, indiferent de provenienţa lor, cu precizarea tuturor elementelor de identificare ale persoanelor fizice şi juridice". „Declarația se depune la structurile teritoriale ale Agentiei Nationale de Administrare Fiscală odată cu situațiile financiare anuale și se publică într-o secțiune specială pe pagina de internet a Agentiei Nationale de Administrare Fiscală. Publicarea se face cu protejarea datelor cu caracter personal ale persoanelor fizice, cu excepţia numelui”. Nerespectarea publicării numelui donatorilor „atrage suspendarea de drept a activității persoanei juridice până la momentul conformării, dar nu mai mult de un an, după care aceasta este dizolvată de drept”. Senatorul Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș (PNL) a luat cuvântul în nume personal spunând că nu susține proiectul nu pentru că se opune transparenței, ci pentru că ONG-urile au nevoie de „independență de mișcare și acțiune” și a dat exemplul ONG-urilor care luptă împotriva traficului de droguri și a traficului de persoane unde „rețelele chiar urmăresc donatarii pentru a-i pedepsi și cred că este incorect să-i susținem pe cei care vor să pună presiune”. Din partea PSD-ului nu a luat cuvântul niciun reprezentant, dar senatorii social-democrați au votat pentru adoptarea propunerii de lege.

Olguța Vasilescu ar fi reușit să lase PSD fără susținerea UDMR și, implicit, fără majoritate
Politică

Olguța Vasilescu ar fi reușit să lase PSD fără susținerea UDMR și, implicit, fără majoritate

Întrebat, azi, după discuțiile de la Cotroceni cu președintele Nicușor Dan, dacă ia în calcul o viitoare asociere PSD-UDMR, Kelemen Hunor a răspuns: "Astăzi nu există această posibilitate". Este pentru prima oară ca liderul UDMR să refuze tranșant o cooperare cu PSD în viitorul guvern.  Citește și: PSD anunță, în premieră, că are voturi pentru susținerea unui guvern minoritar, cu Grindeanu premier  „Eu sunt realist. La prima încercare nu cred că se poate reface coaliția. La a doua încercare depinde care va fi prima încercare“, a mai spus Kelemen Hunor. Surse politice susțin că liderul UDMR ar respinge cooperarea cu PSD după ce Olguța Vasilescu a invocat, la Antena 3, posibilitatea unui guvern PSD minoritar. Acesta s-ar baza pe voturi strânse de la parlamentari aleși pe listele diferitelor partide suveaniste, nu doar AUR.  Kelemen Hunor, supărat că fosta peremistă Olguța Vasilescu cooperează cu „suveraniștii” Dar chiar și în privința cooperării cu AUR, Olguța Vasilescu a dat un răspuns ambiguu: „Nu este neapărat necesar să ajungem la voturile AUR. Nu e cazul să discutăm acum acest scenariu”.  „Dar tocmai v-am spus că există și varianta unui guvern minoritar PSD și eu cred că putem să strângem voturile necesare în Parlament ca să poată fi susținut. Noi am spus deja că, dacă este ca PSD-ul să dea premierul României, acesta va fi liderul partidului, domnul Sorin Grindeanu. Nu este neapărat necesar să ajungem la voturile AUR.  Nu e cazul să discutăm acum acest scenariu. Deocamdată sunt mai multe scenarii pe masă, dar eu vă spun că, dacă se va ajunge la situația în care există blocaj total și nu vrea nimeni să își asume guvernarea, PSD-ul poate să își asume, până la urmă, să genereze un guvern minoritar și cineva să ridice mâna pentru el. Eu nu am spus deocamdată niciun partid care să fie votant al acestui guvern în Parlament. Da, am spus că putem să ne asumăm și eu cred că va trece un astfel de guvern prin Parlament”, a declarat ea la Antena 3.  Însă această atitudine a lui Kelemen Hunor - care l-a susținut pe Viktor Orban - arată că UDMR ar putea refuza să coopereze și cu PNL, dacă liberalii coopeerază cu transfugii din partidele suveraniste.  În ceea ce priveşte alegerile anticipate, liderul UDMR a precizat, azi, că formaţiunea nu le vede ca pe o soluţie, deşi "există această posibilitate teoretică, constituţională". Liderul UDMR s-a arătat sceptic privind un rezultat al consultărilor de luni."Eu am spus că văd o majoritate la a doua încercare. La prima încercare s-ar putea să nu existe", a afirmat Kelemen Hunor.

VIDEO Ludovic Orban îl acuză pe Nicușor Dan, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că nu vrea alegeri anticipate, care ar dezavantaja PSD
Politică

VIDEO Ludovic Orban îl acuză pe Nicușor Dan, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că nu vrea alegeri anticipate, care ar dezavantaja PSD

Fostul premier și președinte al PNL, Ludovic Orban, l-a criticat dur pe Nicușor Dan la podcastul „Cum e, de fapt?”, una din acuzațiile sale fiind că șeful statului a declarat public că respinge alegerile anticipate. Potrivit lui Orban, PSD ar fi partidul cel mai defavorizat de aceste alegeri anticipate.  Citește și: PSD anunță, în premieră, că are voturi pentru susținerea unui guvern minoritar, cu Grindeanu premier Un sondaj INSCOP publicat azi arată că intenția de vot pentru PSD a scăzut de la 20,1% în aprilie la 17,5% în mai 2026.  PSD este partidul care și-ar dori cel mai puțin anticipatele, acum Transcrierea începe la minutul 21.50: „Ludovic Orban: Pentru ca șansele președintelui de a putea să și pună amprenta asupra formării unui guvern să crească, da?, el are la dispoziție pârghia constituțională conferită de constituție și anume faptul că dacă două guverne succesive nu sunt investite de Parlament, dizolvă Parlamentul și declanșează alegeri anticipate. Păi, tu îți anulezi asta, spui că tu nu vrei să faci anticipate, că nu vrei să dizolvi... Q: Ai renunțat la o armă... Ludovic Orban: Ai renunțat la o armă. Vă pun o singură întrebare acuma. Dintre partidele relevante, nu vorbesc de POT și SOS, care sunt niște creații de moment și... Dar, dintre partidele astea, jucătorii care contează, care este singurul partid care nu-și dorește alegeri anticipate?  Q: PSD-ul.  Ludovic Orban: PSD. Da”.  Intenția de vot pentru PNL a depășit-o pe cea pentru PSD într-un sondaj INSCOP realizat în perioada 11-14 mai, adică în plină criză politică, publicat azi. Însă intenția de vot pentru USR a scăzut cu 2,5%, față de aprilie 2026, așa că este posibil ca alegătorii acestui partid să fi trecut la PNL. Intenția de vot pentru AUR a crescut foarte ușor, de la 37% în aprilie, la 38,2% în mai. 

PSD anunță, în premieră, că are voturi pentru susținerea unui guvern minoritar, cu Grindeanu premier
Politică

PSD anunță, în premieră, că are voturi pentru susținerea unui guvern minoritar, cu Grindeanu premier

Primarul Craiovei, Olguța Vasilescu, probabil cea mai influentă persoană la acest moment din PSD, deși nu are nici o funcție de conducere, a declarat la Antena 3 că PSD are deja voturi pentru un guvern minoritar. Ea a spus că, în acest caz, Sorin Grindeanu ar fi premier. Citește și: Dan Negru, teorie conspiraționistă virală despre Eurovision: Bulgaria a câștigat fiindcă a adoptat euro Soțul Olguței Vasilescu este secretarul general al PSD, Claudiu Manda.  Olguța Vasilescu îl împinge pe Grindeanu la guvernare „Dar tocmai v-am spus că există și varianta unui guvern minoritar PSD și eu cred că putem să strângem voturile necesare în Parlament ca să poată fi susținut. Noi am spus deja că, dacă este ca PSD-ul să dea premierul României, acesta va fi liderul partidului, domnul Sorin Grindeanu. Nu este neapărat necesar să ajungem la voturile AUR.  Nu e cazul să discutăm acum acest scenariu. Deocamdată sunt mai multe scenarii pe masă, dar eu vă spun că, dacă se va ajunge la situația în care există blocaj total și nu vrea nimeni să își asume guvernarea, PSD-ul poate să își asume, până la urmă, să genereze un guvern minoritar și cineva să ridice mâna pentru el. Eu nu am spus deocamdată niciun partid care să fie votant al acestui guvern în Parlament. Da, am spus că putem să ne asumăm și eu cred că va trece un astfel de guvern prin Parlament”, a declarat ea la Antena 3.  Olguța Vasilescu a respins varianta ca Delia Velculescu să fie premier, apreciind că aceasta are „aceleași idei” ca Ilie Bolojan.  „Nu știu cine este doamna al cărei nume se vehiculează, dar cred că premierul ar trebui să cunoască realitățile din România. Apoi, va trebui să se așeze la masă cu partidele politice, cu un program de guvernare în față, să vedem ce idei are. Deocamdată, neștiind numele, nici nu are rost să fac supoziții pe această temă. Sigur, am putea să acceptăm, dar, v-am spus, depinde foarte mult cine este nominalizarea și ce program are. Dacă vine cu aceleași idei ca Ilie Bolojan, e clar că nu are rost. Nu o cunoaștem pe doamna respectivă. Eu, cel puțin, nu am auzit de doamna. Nu știu dacă și colegii mei o cunosc, nu cred”, a arătat primarul Craiovei.  „Principalele reguli sau principii pe care noi nu le vom încălca sunt: ceea ce ne-au spus membrii, şi anume că urmare a acelei consultări interne, că nu mai putem avea un guvern cu Ilie Bolojan prim-ministru. Şi asta n-au spus doar membrii PSD, inclusiv Parlamentul României a spus asta printr-o moţiune de cenzură votată de 281 de parlamentari. A doua regulă: excluderea unei alianţe în afara partidelor pro-occidentale”, a spus, azi, președintele PSD Sorin Grindeanu, după consultările cu președintele Nicușor Dan. 

Bolojan a tras PNL-ul deasupara PSD cu aproape trei procente. USR a pierdut alegători
Politică

Bolojan a tras PNL-ul deasupara PSD cu aproape trei procente. USR a pierdut alegători

Intenția de vot pentru PNL a depășit-o pe cea pentru PSD într-un sondaj INSCOP realizat în perioada 11-14 mai, adică în plină criză politică. Însă intenția de vot pentru USR a scăzut cu 2,5%, față de aprilie 2026, așa că este posibil ca alegătorii acestui partid să fi trecut la PNL. Citește și: Dan Negru, teorie conspiraționistă virală despre Eurovision: Bulgaria a câștigat fiindcă a adoptat euro Intenția de vot pentru AUR a crescut foarte ușor, de la 37% în aprilie, la 38,2% în mai.  Bolojan l-a zdrobit pe Grindeanu Ce arată sondajul INSCOP în ceea ce privește intenția de vot: AUR, 37%, față de 38,2% în aprilie PNL a ajuns la 20,3%, față de 15,5% în aprilie PSD a coborât la 17,5% față de 20,1% USR cade la 10% de la 12,7% UDMR este la o intenție de vot de 5%. Datele au fost culese în perioada 11-14 mai 2026 prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, aleator, fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. „În premieră în ultimii șase ani, PNL trece în fața PSD cu un scor de 20-22% (în creștere cu cinci procente comparativ cu luna anterioară), în timp ce PSD cade pe locul 3, cu o pierdere importantă, înregistrând un scor de 13-17% (scădere de trei procente față de aprilie). Diferența dintre cele două partide variază între trei puncte în clasamentul votanților care au o opțiune și peste opt puncte procentuale în clasamentul votanților mobilizați. USR este, de asemenea, în regres, ajungând la 10%, în timp ce UDMR se menține în zona obișnuită de 3-5%. Moțiunea de cenzură a determinat o polarizare puternică a societății românești, ceea ce a provocat o creștere importantă a PNL, tractat de premierul Ilie Bolojan, a cărui popularitate a crescut rapid și oarecum neașteptat. Pe de altă parte, se poate observa totuși că variația susținerii electorale pentru marile bazine politice din aprilie până în mai nu este deocamdată atât de mare nici în cazul votanților care aleg un partid (blocul AUR - SOS - POT se menține la 43%, blocul PNL – USR crește ușor două procente de la 28% la 30%, în timp ce PSD pierde trei procente de la 20% la 17%), și nici în cazul votanților mobilizați (blocul AUR - SOS - POT de la 45% la 46%, blocul PNL – USR de la 31% la 33%, în timp ce PSD pierde trei procente, de la 16% la 13%). Interesant este că, în comparație cu situația din urmă cu un an (mai 2025), AUR, PSD și UDMR sunt practic la același scor, în timp ce PNL crește cu patru procente, iar USR scade cu 2 procente”, a comentat Remus Ștefureac, directorul INSCOP. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră