vineri 24 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Politică

4787 articole
Politică

BREAKING Judecătorii CCR amână din nou Legea privind pensiile speciale ale magistraților

 Judecătorii CCR amână din nou Legea privind pensiile speciale ale magistraților. Motivul invocat de această dată sunt documentele transmise de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), cea care a sesizat CCR în legătură cu acest proiect. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu O decizie se va lua la 11 februarie, teoretic. Aceasta este a patra amânare, alte două fiind rezultatul boicotului judecătorilor PSD din CCR.   Judecătorii CCR amână din nou Legea privind pensiile speciale ale magistraților „Având în vederea cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, precum și a documentelor depuse de autorul sesizării în data de 15 ianuarie 2026 (expertiză contabilă extrajudiciară pro causa) și a unor prevederi legale incidente (art.211 alin.(6) din Legea nr.303/2022), în temeiul dispozițiilor art.57 și art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, Curtea Constituțională a decis amânarea pronunțării asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru data de 11 februarie 2026”, a anunțat CCR.  Lia Savonea a angajat un expert contabil ca să demonstreze ce dur îi taie Bolojan pensia: un comunicat la Înaltei Curți de Casație și Justiție, difuzat la 15 ianuarie, arăta că, dacă varianta Guvernului va fi legiferată, pensiile speciale ale judecătorilor de la ÎCCJ se vor reduce cu peste 50%. Această „expertiză de specialitate independentă” va fi depusă de ÎCCJ la CCR. ÎCCJ se plânge că guvernul Bolojan i-a confiscat pensia „Un expert contabil autorizat confirmă calculele departamentelor economice: Guvernul Bolojan anulează pensia de serviciu și nesocotește grav drepturile dobândite din contribuțiile sociale. În contextul sesizării de neconstituționalitate formulate anterior, a fost realizată o expertiză de specialitate independentă, în baza căreia Înalta Curte de Casație și Justiție va depune la Curtea Constituțională a României note suplimentare de susținere a argumentelor deja formulate împotriva legii privind pensiile de serviciu ale magistraților, promovată de Guvernul Bolojan. Rezultatele expertizei sunt clare și fără echivoc: aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu. Toate calculele arată, pe toate ipotezele, așa cum vom prezenta, că pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate, respectiv: - pentru magistrații de la judecătorii/parchetele de pe lângă acestea, cu 36% mai puțin; - pentru cei de la tribunale/parchetele de pe lângă acestea cu 35% mai puțin; - pentru cei de la curțile de apel/parchetele de pe lângă acestea cu 33% mai puțin. - pentru judecătorii ÎCCJ cu 51% mai puțin. Situația de mai sus se raportează la un magistrat care accede în profesie ulterior intrării în vigoare a legii, cu un parcurs profesional de 42 de ani, corespunzător tuturor gradelor de jurisdicție și cu venituri raportate la nivelul celor aflate în plată. Instanța supremă atrage atenția că aceasta nu mai este o reformă a pensiilor speciale, ci o confiscare a drepturilor magistraților, situație fără precedent într-un stat membru al Uniunii Europene. Prin nota de concluzii ce va fi depusă la Curtea Constituțională, Înalta Curte demonstrează că legea contestată anulează pensia de serviciu, garanție constituțională a independenței justiției; nesocotește drepturile magistraților obținute din plățile făcute în sistemul public de pensii și contravine jurisprudenței obligatorii a Curții Constituționale, a Curții de Justiție a Uniunii Europene, a Curții Europene pentru Drepturile Omului, precum și recomandărilor Uniunii Europene privind statul de drept. Înalta Curte subliniază că independența justiției nu poate fi subminată prin mecanisme financiare arbitrare, iar echilibrul bugetar pretins nu poate justifica eliminarea unor garanții ce sunt valabile pe întreg teritoriul Uniunii Europene”, se arată în comunicatul ICCJ. 

BREAKING Judecătorii CCR amână din nou Legea privind pensiile speciale ale magistraților
Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu
Politică

Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu

Președintele PSD Sorin Grindeanu a dispărut din viața publică de la 23 decembrie 2025, înainte de Crăciun. În acea zi, pagina sa de Facebook consemnează o întâlnire a președintelui Camerei Deputaților cu ambasadorul Republicii Coreea, Rim Kap-soo, cu ocazia încheierii misiunii în România. După această dată, pe pagina sa de Facebook mai apar doar urări, cu ocazia diferitelor sărbători creștine, plus un bilanț festivist al anului 2025. Citește și: Ce impozite locale plătește Bolojan în 2026, după ce le-a majorat - presa locală Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025 Potrivit unor surse DeFapt.ro, Grindeanu ar fi în Brazilia, în vacanță. De altfel, și consultantul politic Cristrian Hrițuc a scris pe Facebook că șeful PSD ar fi în America Latină. Fostul președfinte PSD Marcel Ciolacu este în Vietnam cu prietena sa Sorin Docuz, a arătat DeFapt.ro.  În consecință, liderul PSD nu a avut nici o reacție la: acuzațiile de plagiat aduse ministrului PSD al Justiției, Radu Marinescu. Partidul a emis un comunicat dur, în care îl apără pe acesta, dar Grindeanu nu a emis comentarii. Pe rețelele sociale există un val de numulțumire legată de majorarea impozitelor pe casă și mașină.  Ministerul Dezvoltării a pus în dezbatere publică proiectul de lege privind reducerile de cheltuieli în administrație, care, dacă va fi adoptat, ar putea duce inclusiv la concedieri. PSD este condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu, afirmă surse din acest partid.  Aceasta duce constant o politică agresivă față de premierul Ilie Bolojan. „Problema nu este a PNL-ului, noi am mai guvernat cu PNL-ul, nici măcar a USR-ului, dacă vreţi. Problema este cu domnul Ilie Bolojan, care este obişnuit ca la Oradea, vine şi să dea ordine, să nu ţină cont de absolut niciun fel de sfaturi, de absolut niciun fel de idei ale celorlalţi (...) Dar vedem cum vor decurge lucrurile în perioada următoare pentru a lua o decizie pentru că, aşa cum ştiţi şi dumneavoastră, la nivelul Partidului Social Democrat este o consultare în această perioadă, o consultare a primarilor în primul rând pentru a se vedea dacă PSD-ul mai rămâne sau nu mai rămâne la guvernare”, a spus ea la RTV.  Vasilescu a mai afirmat că cel mai probabil după adoptarea legii bugetului de stat, PSD va decide dacă rămâne în Guvern.

Ce impozite locale plătește Bolojan în 2026, după ce le-a majorat - presa locală
Politică

Ce impozite locale plătește Bolojan în 2026, după ce le-a majorat - presa locală

Ce impozite locale plătește premierul PNL Ilie Bolojan în 2026, după ce le-a majorat: 1.721 de lei pentru apartamentul și mașina din Oradea, arată publicația Bihoreanul. Dacă Bolojan achită integral în primul trimestru al anului taxele pe aceste două proprietăți, va beneficia de o reducere de 10%, așa că ar urma să achite doar 1.551 de lei.  Citește și: Penelistul Hubert Thuma cere aleșilor locali să se coalizeze împotriva guvernului Bolojan Salariul brut al premierului este 26.450 de lei, netul fiind estimat la 15.825 de lei.  Ce impozite locale plătește premierul PNL Ilie Bolojan în 2026, după ce le-a majorat Potrivit Bihoreanul, impozitul pe apartamentul de 66 mp a lui Bolojan este doar 676 de lei. dacă achită în primul trimestru va beneficia de reducerea de 10%, deci ar achita doar 609 lei. Însă premiewrul are și un Mercedes A, cu normă mare de poluare, unde impozitul ar fi de 1.027. Cu reducerea de 10% ar ajunge la 925 de lei. Șeful Guvernului are și o casă de 100 mp, moștenită, situată în satul Birtan, din comuna Valea Crișului. Primarul comunei spunea, la Antena 3, că impozitul ar fi de 327 de lei după majorările legiferate de guvernul Bolojan. În 2025, impozitul pe aceatsă casă ar fi fost de doar 160 de lei. Bolojan a mai moștenit la Birtan două terenuri: unul agricol de 20.996 metri pătrați și altul în intravilan de 4.043 mp.  În Oradea, impozitele pe locuințe au crescut la mai mult decât dublu, iar în unele cazuri chiar și cu 155%, a scris Bihoreanul. „O pensionară a povestit BIHOREANULUI că mama ei, care va împlini în primăvară 100 de ani, are o pensie de 1.400 lei și trebuie să plătească anul acesta 1.268 lei impozit pentru o casă din Oradea. «Anul trecut a plătit puțin peste 500 lei. Vom plăti în două tranșe, n-avem cum altfel...» spune femeia, care o ajută din propria pensie”, relatează publicația.     

Șercan critică declarațiile lui Bolojan despre Marinescu: „Am rămas interzisă”
Politică

Șercan critică declarațiile lui Bolojan despre Marinescu: „Am rămas interzisă”

Emilia Șercan critică declarațiile lui Ilie Bolojan despre ministrul PSD al Justiției, Radu Marinescu: „Am rămas interzisă”, a scris ea, pe Facebook. Șercan a calificat afirmațiile făcute de premier la TVR drept „mai mult decât revoltătoare”.  Citește și: Penelistul Hubert Thuma cere aleșilor locali să se coalizeze împotriva guvernului Bolojan Jurnalista, care a arătat recent că Marinescu și-a plagiat masiv doctoratul, i-a reproșat lui Bolojan faptul că ar fi acuzat presa că „face deranj” prin dezvăluirile despre membrii Executivului.  În plus, Șercan l-a întrebat retoric pe premier cum poate tolera „ideea ca tocmai ministrul Justiției să fi furat” și „cum poate tolera linșajul public la care sunt supusă”. Șercan critică declarațiile lui Bolojan despre Marinescu „Abia în această dimineață am avut timp să ascult declarația premierului Ilie Bolojan pe tema plagiatului lui Radu Marinescu, iar nuanțele puse în cele câteva fraze spuse de acesta sunt mai mult decât revoltătoare (...) Bolojan a declarat că «Lucrurile de care este acuzat [Radu Marinescu] nu s-au întâmplat în mandatul de ministru, sunt de 15–20 de ani în urmă și încerc să îmi evaluez colegii după ceea ce fac în mandatele de miniștri».  Nici Dragoș Anastasiu nu a dat șpagă de supraviețuire în mandatul de viceprim-ministru, și nici Ionuț Moșteanu nu a mințit în CV-ul propriu în timpul mandatului de ministru al Apărării – asta am spus atunci, asta spun și acum.   A mai spus premierul că «[lucrurile] sunt de 15–20 de ani în urmă și încerc să îmi evaluez colegii după ceea ce fac în mandatele de miniștri».   Pe Anastasiu și pe Moșteanu, însă, i-a evaluat exact pentru scandaluri vechi, nu pentru ce au făcut ca membri ai Guvernului, pentru că ambii au demisionat după niște discuții avute cu Ilie Bolojan, după ce a ieșit mare scandal public.   Mai spune Ilie Bolojan că «cu cât cei care ocupă funcții publice sunt mai mult atacați – motivat sau nu – și, din cauza acestor atacuri, ne pierdem autoritatea, cu atât riscul să nu mai fim performanți este destul de mare».   La această parte am rămas interzisă, pentru că această afirmație este, de fapt, o critică indirectă la adresa presei care face deranj și publică dezvăluiri despre miniștri, care își pierd astfel autoritatea și nu mai pot fi «performanți» (...)   Rolul presei este de a informa publicul. Responsabilitatea presei este de a se documenta și de a prezenta informații corecte și verificate, care sunt de interes public. Ca jurnalist, publici când ai terminat de documentat un subiect.   Dacă cineva își închipuie că m-am apucat de verificat teza lui Marinescu a doua zi după ce a anunțat procedura de selecție a procurorilor marilor parchete, înseamnă că nu știe ce vorbește.   Pentru a-i verifica teza lui Nicolae Ciucă, am așteptat un an și trei luni ca Biblioteca Națională să digitalizeze lucrarea! Și atunci am fost linșată că de ce am publicat investigația după ce a fost numit premier.   Revenind la Radu Marinescu, da, acesta și-a pierdut autoritatea pentru că nu poți fi ministru al Justiției atât timp cât ai furat, pentru că despre ideea de plagiat domnul Bolojan însuși a spus că este furt.   Funcția de ministru al Justiției presupune, cu atât mai mult, cinste și corectitudine, pentru că este interfața publică a ideii de justiție.   Funcția de ministru al Justiției are și o încărcătură simbolică puternică, pentru că prin justiție asiguri legalitatea și moralitatea într-o societate. Litera, dar și spiritul legii!   Cum poate, atunci, tolera domnul Bolojan ideea ca tocmai ministrul Justiției să fi furat, din dubla sa calitate de premier și de ministru al Educației?   Și, implicit, cum poate tolera linșajul public la care sunt supusă, asta dacă are vreo idee despre rolul presei într-un stat de drept?”, a scris Șercan, pe Facebook.     

CSM, atac dur la comitetul guvernamental care pregătește legile Justiției, sugerează că-l va boicota
Politică

CSM, atac dur la comitetul guvernamental care pregătește legile Justiției, sugerează că-l va boicota

Secția pentru judecători a CSM a lansat un atac dur la comitetul guvernamental care pregătește legile Justiției și sugerează că-l va boicota. CSM i-a trimis la discuțiile din cadrul acestui comitet pe Claudiu Drăgușin și Alin Ene, doi dintre cei mai agresivi apărători ai pensiilor speciale. Ene a absolvit Academia de Poliție, iar Drăgușin a absolvit, în 2003, Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport din cadrul Academiei Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport. În paralel, el a făcut Dreptul, din 1998 în 2002, la o universitate privată, ”Nicolae Titulescu” din Bucureşti. Citește și: Penelistul Hubert Thuma cere aleșilor locali să se coalizeze împotriva guvernului Bolojan Presa susține că acest comitet guvernamental ar dori ca DNA să preia, din nou, sarcina anchetării magistraților.  CSM, atac dur la comitetul guvernamental care pregătește legile Justiției, sugerează că-l va boicota „La data de 14 ianuarie 2026, domnii judecători Claudiu Drăgușin și Alin Ene, mandatați de Secția pentru judecători, au participat, la sediul Guvernului, la o întâlnire în vederea evaluării utilității și scopului demersului inițiat de Prim-ministrul României prin constituirea Comitetului de analiză a legislației în domeniul justiției (...) Textele de lege care ar urma să fie discutate ulterior sunt netransparente, nu se cunoaște cine le-a propus și denotă neseriozitate și lipsă de cunoaștere a realităților judiciare. Spre exemplu, una dintre propuneri, deși pleacă de la afirmata idee a necesității păstrării continuității completului de judecată, vizează cazul absenței mai mari de 30 de zile a judecătorului, aflat în concediu medical, situație în care completul se va desființa automat și dosarele vor fi repartizate aleatoriu, obținându-se tocmai efectul contrar al afirmatei propuneri, respectiv readministrarea probatoriului în toate dosarele judecătorului respectiv. Discuțiile purtate nu au oferit răspuns la întrebări legitime și esențiale cu privire la obiectivul real al Comitetului, la modul lui de funcționare și la legitimitatea sa. Nu s-a putut clarifica nici care au fost criteriile de selecție a invitaților, de ce unele asociații profesionale au fost invitate și altele nu. Nu s-a precizat nici cine face agenda Comitetului, și nici cum ajung temele de discuție pe agendă. Reprezentanții Secției pentru judecători au constatat caracterul profund echivoc al bazei de constituire și funcționare a acestui Comitet, în condițiile în care nu există un temei normativ explicit care să îi definească statutul juridic, competențele, limitele mandatului sau raporturile cu autoritățile constituționale ale sistemului judiciar. Această ambiguitate normativă face imposibilă identificarea naturii activității acestui comitet și transformă demersul într-un mecanism informal, lipsit de legitimitate juridică. În aceste condiții, Secția pentru judecători apreciază că participarea la un asemenea demers, marcat de ambiguitate instituțională, lipsă de transparență, absența unei fundamentări legale și ignorarea deliberată a autorităților consacrate ale sistemului judiciar, riscă să confere o aparență de legitimitate unui proces lipsit de credibilitate și de garanțiile minime ale unui dialog instituțional real. Secția de judecători reafirmă că nu refuză dialogul pentru îmbunătățirea cadrului normativ (procedura de promovare, componența colegiilor de conducere, numirea prin concurs a vicepreședinților etc.), însă rămâne la ideea că astfel de discuții trebuie purtate într-un cadru clar, legal, de calm instituțional, între profesioniști, cu participarea zonelor din societate interesate, iar nu pe fond de emoție publică, într-un cadru ambiguu, netransparent, cu scopuri nedeclarate”, a comunicat secția pentru judecători a CSM. 

Penelistul Hubert Thuma cere aleșilor locali să se coalizeze împotriva guvernului Bolojan
Politică

Penelistul Hubert Thuma cere aleșilor locali să se coalizeze împotriva guvernului Bolojan

Penelistul Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov, cere aleșilor locali să se coalizeze împotriva guvernului Bolojan pentru că întârzie adoptarea bugetului pe 2026: „Cred că asociațiile aleșilor locali ar trebui să ia poziție în acest context. PNL are 1.150 de primari la nivel național care așteaptă și merită claritate și predictibilitate”, a scris Thuma pe Facebook. Citește și: Un fost director de pușcărie, îmbuibat cu sinecuri, numit director interimar la Tarom Disputa dintre Thuma și Bolojan este mai veche, liderul PNL reproșându-i că nu l-a susținut pe Ciprian Ciucu în campania electorală pentru alegerea primarului Capitalei. Însă șeful CJ Ilfov i-a spus lui Bolojan că nu s-a implicat în campania de la prezidențiale, când Crin Antonescu era candidatul PSD-PNL. Acum, el „reamintește” că proiectul de buget trebuia prezentat, legal, de la 15 noiembrie. Fostul deputat PNL Hubert Thuma a fost condamnat in 2014 la sase luni de inchisoare cu suspendare pentru fapte de coruptie.  UPDATE 11.38: Într-o postare pe Facebook, Thuma neagă că ar fi instigat aleșii locali: „Nu am instigat niciun primar împotriva premierului. Am spus doar ce gândim cei mai mulți dintre noi: Ne dorim predictibilitate și o finanțare corectă. Peste 8.000 de instituții din România și 3.200 de UAT-uri sunt în așteptarea Bugetului de Stat”.  El a repins și acuzația că ar fi apropiat de PSD. „Există insinuarea că aș fi pus respectivul mesaj pentru că ar exista o colaborare apropiată cu PSD. Reamintesc că nu am participat la nicio ședință de coaliție și că doar anumiți prim-vicepreședinți ai partidului sunt invitați la aceste discuții, lucru care se întâmplă la discreția președintelui partidului nostru”, a scris Thuma. Penelistul Hubert Thuma cere aleșilor locali să se coalizeze împotriva guvernului Bolojan „În mesajul său, colegul meu Ciprian Ciucu identifică două probleme semnificative cu care se confruntă majoritatea administrațiilor locale din România: 1. În acest moment, funcționăm cu 1/12 din bugetul promovat de Ciolacu pentru anul 2025. De aici și limitările de cheltuieli pe care primarii și președinții de consilii județene trebuie să le facă, mai ales pe fondul unei inflații galopante de aproape 10%. Pot fi cazuri în care anumite prestații sociale să nu poată fi plătite sau anumite servicii să fie stopate.   Perspectiva de a avea Bugetul de Stat aprobat abia în a doua jumătate a lunii februarie creează probleme mari în construcția bugetelor locale. Dacă, așa cum este previzibil, bugetul este contestat de opoziție la CCR, el ar putea fi promulgat abia în martie. Ceea ce înseamnă că adoptarea de către CJ-uri se va face la sfârșit de martie, început de aprilie, iar ulterior se vor adopta bugetele localităților. Nu e exclus să ne trezim cu UAT-uri care au bugetul adoptat în luna mai.   Reamintesc că legea responsabilității bugetare vorbește de necesitatea prezentării proiectului de buget încă de pe 15 noiembrie anul trecut.   2. A doua problemă este cea de predictibilitate. Nici măcar teoretic nu putem discuta despre cum arată bugetele locale câtă vreme nu știm care sunt cotele pe care le vom primi din impozitul pe venit și TVA. Or, acest lucru este o problemă în sine dublată de absența unei consultări reale cu administrațiile locale.   Cred că asociațiile aleșilor locali ar trebui să ia poziție în acest context. PNL are 1.150 de primari la nivel național care așteaptă și merită claritate și predictibilitate. Luând în considerare lucrurile scrise de noul Primar General, cred, totuși, că ar trebui să purtăm o discuție la un moment dat, cu cifrele pe masă, despre transportul public în București-Ilfov, având în vedere că sunt sute de mii de cetățeni ai județului nostru care lucrează și plătesc taxe în Capitală.   O să revin cu datele concrete pentru că, în contextul unor decizii atât de importante, nu cred că e bine să rămânem în zona declarațiilor vagi. Bugetul nu este un meci politic. Este despre funcționarea normală a comunităților: școli, transport, termoficare și investiții. Și trebuie tratat ca atare!”, a scris Thuma.   

Năsui și Prună critică dur conducerea USR și propun un referendum intern anti-baronizare
Politică

Năsui și Prună critică dur conducerea USR și propun un referendum intern anti-baronizare

Deputații Claudiu Năsui și Cristina Prună critică dur conducerea USR și propun un referendum intern anti-baronizare: cei doi cer modificarea statutului partidului astfel încât nici un membru să nu poată ocupa o funcție de demnitate mai mult de două mandate. Citește și: Propuneri-șoc ale PSD pentru șefia SRI: plagiator, premierul lui Dragnea, și soțul Olguței Vasilescu - surse presă Cei doi au deschis un site, Maxim Doua Mandate, pe care strâng semnături pentru inițierea referendumului.  Năsui și Prună critică dur conducerea USR și propun un referendum intern anti-baronizare „USR nu mai este partidul meritocratic, care a avut succes electoral și care reprezenta curentul reformist în România. A devenit o structură închisă în jurul unei conduceri care cosmetizează eșecul electoral în fața membrilor și funcționează doar pentru cei conectați. Membrii simpli sunt marginalizați, ignorați și folosiți doar pentru a aplauda decizii deja luate de un grup restrâns la vârf. Realitatea aceasta internă ne-a lovit cel mai puternic odată cu alegerile europarlamentare, atunci când conducerea nu a permis membrilor să voteze decât candidații de pe locurile ne-eligibile”, se arată pe site.  „Motivul pentru care vitalitatea inițială a USR a fost subminată este dorința de perpetuare în funcții (...) În multe filiale candidații pentru alegerile din 2028 se știu deja de pe acum. Membrii simpli nu au nicio șansă indiferent de efortul lor, de meritul lor sau de competența lor”, afirmă cei doi deputați USR. Pe facebook, prezentând această inițiativă, Năsui a scris: „La următorul congres știm deja că se va încerca o și mai mare centralizare a puterii. Asta ar fi o greșeală. Niciuna dintre problemele USR nu a venit din prea multă implicare a membrilor, dimpotrivă”.  Ce înseamnă „două mandate” Cum vor Năsui și Prună să modifice statutul și ce întrebare pun la referendumul intern: „Sunteți de acord cu instituirea în statutul USR a regulii Maxim Două Mandate, astfel cum este definită mai jos? (1) O persoană nu poate fi desemnată candidat din partea USR pentru funcția de membru în Senatul României,  Camera Deputaților, sau Parlamentul European dacă a exercitat deja două mandate în oricare dintre aceste demnități. (2) O persoană nu poate fi desemnată candidat din partea USR pentru funcția de Președinte de Consiliu Județean sau primar, dacă a exercitat deja două mandate în oricare dintre aceste două funcții. (3) În sensul alineatelor (1) și (2), printr-un mandat se înțelege orice perioadă de timp în oricare dintre funcțiile enumerate mai sus, mai mare de 2 ani. (4) Calculul perioadei cumulate prevăzută la alin. (3) se face prin însumarea perioadelor dintre data preluării și data încetării mandatelor anterioare, indiferent dacă acestea au fost complete, parțiale, consecutive sau întrerupte, și indiferent de formațiunea politică din partea căreia au fost obținute sau dacă au fost exercitate în calitate de independent.”

Bolojan, despre plagiatul lui Marinescu: „Lucrurile nu s-au întâmplat în mandatul de ministru”
Politică

Bolojan, despre plagiatul lui Marinescu: „Lucrurile nu s-au întâmplat în mandatul de ministru”

Premierul Ilie Bolojan a vorbit, la TVR, despre plagiatul lui Radu Marinescu, ministrul Justiției: „Lucrurile care s-au întâmplat nu s-au întâmplat în mandatul de ministru, sunt lucruri care s-au întâmplat cu 15-20 de ani în urmă”, a afirmat el, potrivit transcrierii TVR Info. Citește și: Propuneri-șoc ale PSD pentru șefia SRI: plagiator, premierul lui Dragnea, și soțul Olguței Vasilescu - surse presă Reacția lui Bolojan vine după ce o analiză publicată de PressOne, semnată de jurnalista Emilia Șercan, susține că peste 56% din teza de doctorat a ministrului PSD Marinescu ar fi plagiată. Bolojan despre plagiatul lui Marinescu: „Lucrurile nu s-au întâmplat în mandatul de ministru” Potrivit investigației, aproximativ 140 din cele 247 de pagini ale lucrării ar conține texte preluate din alți autori, fără indicarea corespunzătoare a surselor. Premierul a afirmat că plagiatul este o formă de furt, dar fapta trebuie stabilită de o autoritate independentă, făr a preciza care ar putea fi aceasta.  „Plagiatul, în principiu, care este o formă de furt, să ne înțelegem foarte bine, nu este de apreciat și asta e un principiu general pe care l-am susținut întotdeauna. Dar nu am date să judec strict această situație și sigur că eu sper că, într-o formă sau alta, o entitate independentă va certifica dacă acest plagiat este real sau nu”, a arătat Bolojan.  „Clarificarea oricăror situații de genul acesta este de bun augur, în așa fel încât să conserve credibilitatea unui responsabil, să-și poată exercita autoritatea și să dea rezultate. Că altfel nu mai poți să dai rezultate”, a adăugat el, punctând că toți cei aflați în funcții publice sunt „în serviciul românului”.  

Propuneri-șoc ale PSD pentru șefia SRI: plagiator, premierul lui Dragnea, și soțul Olguței Vasilescu - surse presă
Politică

Propuneri-șoc ale PSD pentru șefia SRI: plagiator, premierul lui Dragnea, și soțul Olguței Vasilescu - surse presă

Propuneri-șoc ale PSD pentru șefia SRI: un plagiator, premierul lui Dragnea, și soțul Olguței Vasilescu, susține G4Media. Potrivit acestui site, achiziționat recent de Radu Budeanu, formațiunea lui Sorin Grindeanu i-ar fi transmis lui Nicușor Dan că-l vrea la conducerea principalului serviciu de informații fie pe Mihai Tudose, fie pe Claudiu Manda, acum secretar general al PSD. Citește și: Ciucu explică dezastrul financiar din București: „Vor urma restructurări, comasări, tăieri”. Apel la Nicușor Dan Propuneri-șoc ale PSD pentru șefia SRI Tudose, fost premier PSD între 2017 și 2018, se laudă cu un doctorat în științe militare și „intelligence” („Doctorate in military science and intelligence: Protection of critical infrastructure – Mihai Viteazul National Intelligence Academy, Romanian Intelligence Service”. O anchetă din 2015 a Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI) a ajuns la concluzia că Tudose a copiat „cuvânt cu cuvânt” circa 50 de pagini din lucrarea de doctorat. Însă, după ce a fost acuzat de plagiat, Tudose însuși a cerut ministerului Educației retragerea titlului de doctor obținut în 2010 - pentru a bloca astfel un verdict al Academiei Naționale de Informații, instituția de învățământ superior a SRI, care a fost solicitată să se pronunțe asupra acuzațiilor de plagiat. Născut în martie 1967, fostul premier PSD a terminat abia la 28 de ani o facultate, la o universitate privată, Dimitrie Cantemir. Când era premier se lăuda că nu are card.  Claudiu Manda se poate lăuda cu faptul că a fost unul dintre cei mai inactivi europarlamentari în legislatura 2019-2024. El era pe locul II, după un europarlamentar grec blocat la pușcărie. Manda a ratat  să fie prezent la aproape jumătate din voturile în plenul Legislativului de la Bruxelles. „În ceea ce privește absențele de la vot, europarlamentarul social-democrat român Claudiu Manda s-a clasat pe locul al doilea, lipsind 43,6% din voturile din plen. Manda, la rândul său, a fost implicat într-un proces penal pentru acuzații de corupție în 2021, până când judecătorii au respins cauza în această primăvară. El a refuzat să comenteze”, scria Politico.  De fapt, Manda a scăpat de proces prin prescrierea faptelor.  DNA l-a acuzat pe Manda că ar fi intervenit ca directorul agenției de plăți să se implice ilegal în soluționarea favorabilă a problemelor beneficiarilor de ajutor social din comuna Bratovoești. El ar fi intervenit pentru a opri executarea silită a aproape 60 de beneficiari de ajutoare sociale care încasaseră ilegal banii, pentru a obține, în schimb, voturile acestora.

Ciucu explică dezastrul financiar din București: „Vor urma restructurări, comasări, tăieri”. Apel la Nicușor Dan
Politică

Ciucu explică dezastrul financiar din București: „Vor urma restructurări, comasări, tăieri”. Apel la Nicușor Dan

Primarul general Ciprian Ciucu explică dezastrul financiar din București: „Vor urma reforme, restructurări, comasări, tăieri de cheltuieli”, a anunțat el, pe Facebook. Ciucu a făcut un apel la președintele Nicușor Dan, cerându-i să nu promulge legea bugetului de stat pe 2026 dacă „principiile REFERENDUMULUI nu sunt aplicate”, adică o alocare financiară predominant către primăria generală, nu către sectoare. Citește și: Probabil cel mai leneș parlamentar: a vorbit doar la depunerea jurământului, unde a întârziat. Zero interpelări către Guvern Ciucu explică dezastrul financiar din București: „Vor urma restructurări, comasări, tăieri” „Problema STRCTURALĂ a bugetului Bucureștiului lovește în PMB încă de la început de an. Am primit 1/12, conform legii, până ce vom avea aprobat bugetul. Cel mai repede, acest lucru, să avem un buget local votat în Consiliul General, s-ar putea întâmpla în martie. Pentru luna în curs am primit doar 317 milioane de lei. Să aveți o comparație, în anii anteriori, PMB a primit astfel: - 358 mil, ianuarie 2022; - 488 mil, ianuarie 2023; - 551 mil, ianuarie 2024; - 400 mil, ianuarie 2025.   Acum, în acest început de an, PMB nu are bani nici să treacă strada. Voi explica mai jos, pentru transparență maximă, cum am “decis” să alocăm acestă sumă. Decis este mult spus, pentru că, după cum veți vedea, avem obligații din trecut, pe care dacă nu le-am plăti, ne-ar bloca conturile.   Deci, cei 317 milioane se duc după cum urmează: - 75 de mil. au mers doar pe salarii (12,5 apart propriu, restul la subordonate); - 18 mil. pleacă la datoria publică (rate și dobânzi, credite facute de PMB de-a lungul timpului); - 18 mil. se duc pe eșalonările din litigii (Constanda, Bomax și o corecție financiară pentru achiziția de tramvaie); - 35 mil. sunt arieratele; - 90 mil. dăm la STB pentru a-și plati salariile, pentru funcționare (piese etc.) și pentru a-și plăti rata la ANAF. Asta din datoria de 700 de milioane pe care o avem la STB. Doar pentru luna în curs ne-au cerut 163 de mil. pentru serviciul de transport public. Nu știu cum se vor descurca, dar salariile vor fi plătite. Nu și contribuțiile la ANAF pentru aceste salarii, iar acea sumă de va intra în imensul bulgăre pe care îl tot rostogolim și care crește; - 10 mil. merg pentru transportul public din Ilfov, din datoria de 21. mil pe care o avem. Mi se pare absurd ca PMB să plătească cca. 150 mil. pe an pentru transportul din Ilfov, dar acesta este un subiect pe care voi reveni după ce mă voi pune la punct cu toată politica de mobilitate “gândită” și aplicată în acest moment. - 30 mil. merg la Termoenergetica. Au cerut dublu. Sper să se descurce din încasări. Salariile pe ianuarie vor fi plătite. Reamintesc că datoria publică pe care o avem la Termoenergetica este 590 de milioane. Și crește; - 8.5 mil vor merge la copiii cu dizabilități ca stimulente (de fapt sunt ajutoare sociale, nu stiu de ce doamna Firea le-a numit, atunci când le-a decis, drept “stimulenete”). Și mă vor înjura adulții cu dizabilități, care nu și-au mai primit banii de la nivelul lunii martie 2024, care ar trebui să primescă și ei cca. 13 mil. pe lună. Ce să fac, nu am ce să fac, aceste ajutoare, nu sunt suportabile bugetar în acest moment; - 6 mil. vor merge negereșit la iluminatul public, e iarnă, trebuie să plătim energia electrică și noaptea e lungă, nu putem opri iluminatul public; - 3 mil. la riscul seismic, pentru că ne pleacă muncitorii din șantiere și e mai bine să finalizezi lucrările începute decât să le lași să se degradeze; - și alte 3 mil. merg la Administrația Străzilor pentru a asigura funcționarea semaforizării și să aibă pentru reparațiile curente.   Și așa, din cei 317 mil. ne mai rămân cca. 20 de mil. (Absurd! Sunt politicieni care au mai mult prin conturi...) Și acești bani se vor evapora rapid în următoarele două săptămâni pentru că mă aștept la alte urgențe de care nu am aflat deja și să nu ni se mai blocheze din conturi.   V-am detaliat toate cele de mai sus pentru transparență și pentru a vă prezenta adevărul. Bucureștiu are o gravă problemă structurală de finanțare. Că sunt eu primar, că este altul sau alta, realitatea este acesta: acum suntem practic o “agenție de plăți” care ia banii de la Guvern și îi dă mai departe, cu zero flexibilitate legală de a-și construi o strategie bugetară.   Cu o capacitate de dezvoltare limitată, jenantă pentru o capitală.   Eu voi face ceea ce trebuie făcut, ceea ce este corect pentru orașul nostru pe termen lung și nu ceea ce este populist. Vor urma reforme, restructurări, comasări, tăieri de cheltuieli. Voi face ce este omenește posibil să eficientizez cheltuielile proprii și ale subordonatelor. Îmi voi lua toate înjurăturile necesare, pe care alți primari, din ultimii 20 de ani le-au evitat cu grație. Voi face ce e corect și nu voi aștepta doar să vina banii de la guvern.   În luna martie voi veni deja cu un prim pachet de reforme, pe care îl voi explica temeinic. Dar din simulările pe care deja le-am făcut, NU va fi de ajuns! Oricât am tăia și restructura și eficientiza nu vom putea acoperi datoriile generate de subvențiile la STB și Termoenergetica.   La Legea Bugetului din acest an este IMPERIOS ca Primăria Municipiului București să primească 70% din Bugetul orașului nostru (cotele defalcate) pentru a evita falimentul! Voi propune tuturor partidelor din Consiliul General și din Parlament UN PACT astfel încât să avem o instituție, Primăria Capitalei, funcțională, responsabilă și capabilă să administreze și să dezvolte Bucureștiul!   Mă bazez pe sprijinul domnului președinte Nicușor Dan, care a adeclarat că nu va semna legea Bugetului dacă principiile REFERENDUMULUI nu sunt aplicate și pe sprijinul domnului Prim Ministru Ilie Bolojan pentru reformele structurale necesare.   Fac apel la PSD, USR și UDMR, partidele din Coaliția Guvernamentală, să susțină decizii responsabile cu privire la viitorul Bucureștiului”, a scris Ciucu, pe Facebook. 

Kelemen Hunor, de partea taberei anti-Bolojan din PNL: Predoiu, calificat pentru SRI, Abrudean, apropiatul premierului, „nu o duce intelectual”
Politică

Kelemen Hunor, de partea taberei anti-Bolojan din PNL: Predoiu, calificat pentru SRI, Abrudean, apropiatul premierului, „nu o duce intelectual”

Kelemen Hunor pare că se situează de partea taberei anti-Bolojan din PNL: ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, ar fi calificat pentru a prelua conducerea SRI, în timp ce Mircea Abrudean, apropiatul premierului, „nu o duce intelectual”, a apreciat liderul UDMR într-un interviu pentru G4Media.  El a sugerat că nu este o prioritate ca Gabriel Vlase, fostul deputat PSD care conduce SIE din 2018, să fie schimbat: „La SIE avem un director, nu știu în ce relație e cu președintele, dar acolo măcar există un director civil”. Citește și: Probabil cel mai leneș parlamentar: a vorbit doar la depunerea jurământului, unde a întârziat. Zero interpelări către Guvern Prim-vicepreședintele PNL Cătălin Predoiu ar fi o alternativă la șefia Guvernului, dacă premierul Ilie Bolojan este înlăturat, afirmă surse politice.  Acum, Kelemen Hunor îl laudă. Kelemen Hunor, de partea taberei anti-Bolojan din PNL: Predoiu, calificat pentru SRI, Abrudean - nu „Pe Cătălin Predoiu îl știu de foarte, foarte mult timp. E un om extrem de bine pregătit în zona lui. A mai fost la Justiție, a mai fost la Interne, cunoscând și abilitățile lui de om politic e o variantă. Pe Mircea Abrudean nu îl cunosc. E clujean, ne întâlnim, ne salutăm, dar în viața mea n-am discutat mai mult de 10 minute cu Mircea Abrudean. Nu știu dacă din punct de vedere intelectual o duce sau nu, că totuși aici vorbim despre o instituție extrem de complicată și într-o perioadă și mai complicată. Deci nu pot să-mi dau cu părerea nici într-un fel despre Mircea Abrudean, că nu-l cunosc. Asta este viața. Ne-am intersectat – a fost prefect, a fost secretar general adjunct la Guvern, acum președintele Senatului, dar n-am avut ocazia să stăm la o cafea, la un pahar de vin sau la o apă minerală și să discutăm despre politică, despre instituții, despre structura instituțională, rolul SRI și așa mai departe”, a spus președintele UDMR. Ulterior, el a insistat: „Abrudean, un om serios, dar nu știu dacă are pregătire necesară și dacă duce. Totuși, dacă mi se permite acest cuvânt de la un om politic, dacă intelectual poate să ducă o astfel de instituție”. 

Vicepremierul Gheorghiu spune că „reforma” companiilor de stat „nu urmărește concedierea oamenilor”
Politică

Vicepremierul Gheorghiu spune că „reforma” companiilor de stat „nu urmărește concedierea oamenilor”

Vicepremierul Oana Gheorghiu spune că „reforma” companiilor de stat „nu urmărește concedierea oamenilor”. Ea a spus că se fac noi analize, iar obiectivul ar fi îndeplinirea unui jalon PNRR care prevede ca până la 31 august 2026 să se finalizeze procesul de restructurare a trei companii. Citește și: Probabil cel mai leneș parlamentar: a vorbit doar la depunerea jurământului, unde a întârziat. Zero interpelări către Guvern Într-un interviu la TVR Info, Gheorghiu a mai afirmat că „privatizare poate să însemne listare la bursă, deci practic să vinzi o parte din acțiuni, nu neapărat toată compania, iar statul să rămână acționarul majoritar”.  Vicepremierul Gheorghiu spune că „reforma” companiilor de stat „nu urmărește concedierea oamenilor” „CFR este compania cu cei mai mulți angajați, peste 20.000. Companiile acestea nu pot fi închise, sunt companii strategice. Evident că vor fi restructurate, dar reforma în sine nu urmărește concediereaa oamenilor. Urmărește o reașezare a modului în care sunt conduse și o reașezare a personalului.  Dacă într-o companie care are producție 60% e personal de birou înseamnă că avem o problem. Vor fi și mișcări în felul în care angajații sunt gestionați, dar scopul nu este să dăm afară oameni”, a spus Gheorghiu. Ea a spus că statul român are circa 1.500 de companii, din care 185 sunt inactive. „Sunt 230 de companii centrale, care sunt cele mai importante și la care avem cifrele cele mai mari. Sunt companiile care asigură și serviciile publice, cum este Metrorex. Peste tot în lume, metroul merge pe subvenție de la stat. Avem în listă compania Tarom, cu care statul român trebuie să ia o decizie. Este o companie care se luptă de mulți ani cu pierderi, care lucrează pe o piață foarte concurențială, dar care trebuie să ajungă la un nivel de recuperare a activității prin schimbarea modului în care se face guvernanța acestei companii, fie printr-un parteneriat. Toate aceste lucruri vor reieși din analiză. Peste 1200 de companii sunt locale, care țin de consiliile județene și de primării. Sunt foarte multe. Eu m-am uitat ce se întâmplă în alte țări similare cu noi. Polonia cred că are între 300 și 400 de companii de stat. La fel celelalte țări. Toată lumea a făcut curățenie în zona asta”, a spus vicepremierul. „Privatizare poate să însemne listare la bursă, deci practic să vinzi o parte din acțiuni, nu neapărat toată compania, iar statul să rămână acționarul majoritar. Privatizarea poate să însemne un parteneriat public-privat, care să îți aducă exact zona asta de bună guvernanță și de eficiență și să folosești mai bine activele pe care le ai. Privatizarea poate să însemne și o vânzare, dacă din analiză reiese că ar fi cea mai bună soluție”, a mai explicat ea.   

Probabil cel mai leneș parlamentar: a vorbit doar la depunerea jurământului, unde a întârziat. Zero interpelări către Guvern
Politică

Probabil cel mai leneș parlamentar: a vorbit doar la depunerea jurământului, unde a întârziat. Zero interpelări către Guvern

Probabil cel mai leneș parlamentar: a vorbit doar la depunerea jurământului, unde a întârziat, însă a susținut că întârzierea a fost „justificată”. „Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Şi îmi cer iertare pentru întârzierea justificată!”, a spus acesta la ceremonia de depunere a jurământului.  Citește și: Va crește vârsta de pensionare în MAI și MApN (proiect de lege). Acum, este de 48 de ani El nu a adresat nici o interpelare sau întrebare către Guvern sau altă instituție, după peste un an de mandat în Parlament. Probabil cel mai leneș parlamentar: a vorbit doar la depunerea jurământului, unde a întârziat În acest timp, veniturile sale lunare au fost, potrivit informațiilor de pe site-ul Camerei Deputaților, de 10.951 de lei, net, dar au existat variații de la o lună la alta.  Este vorba de Victor Ponta, membru al grupului PSD din Camera Deputaților, deși în martie 2025 Consiliul Național al acestui partid a votat excluderea fostului premier, pentru că a candidat la președinția României.  În acest an de activitate parlamentară, Ponta a fost co-semnatar a trei inițiative legislative, semnate de zeci de alți parlamentari. Nici una din ninițiative nu pare a fi creația sa.  Din cele opt moțiuni de cenzură și șase moțiuni simple depuse la Camera Deputaților, el a semnat una singură, moțiunea de cenzură din 5 decembrie 2025, „România nu este de vânzare - fără progresişti la guvernare”.  Potrivit ultimei declarații de avere, Victor Ponta - divorțat relativ recent - are apartamente în București, Istanbul și Dubai. Cel mai mare, cel din Istanbul, are 200 mp.   

Cine sunt influencerii care sar în apărarea ministrului PSD prins că a plagiat
Politică

Cine sunt influencerii care sar în apărarea ministrului PSD prins că a plagiat

Cine sunt influencerii care sar în apărarea ministrului PSD al Justiției, Radu Marinescu, prins că a plagiat: un controversat ministru al Justiției din regimul Dragnea, o penală și o propagandistă aurist-georgistă.  Citește și: Apropiata lui Savonea, șefa Curții de Apel București, se autoinvită la Cotroceni. Deocamdată, Nicușor Dan o ține la ușă Reacția lor vine după ce o analiză publicată de PressOne, semnată de jurnalista Emilia Șercan, susține că peste 56% din teza sa de doctorat ar fi plagiată. Potrivit investigației, aproximativ 140 din cele 247 de pagini ale lucrării ar conține texte preluate din alți autori, fără indicarea corespunzătoare a surselor. Cine sunt influencerii care sar în apărarea ministrului PSD prins că a plagiat Fostul ministru PSD al Justiției Tudorel Toader a intervenit la Antena 3 pentru a susține că Marinescu este victima unui atac politic. „Singur, putem bănui coincidențe, putem bănui că este, mă rog, un atac la domnul ministru al justiției, dar până una alta, dânsul este ministru al justiției, teza este validată de către Comisia de Susținere la vremea respectivă de Comisia Ministerului și nu rămâne decât să se face dovada contrarie. Până atunci, sunt discuții, sunt ipoteze. Domnul ministru știe cel mai bine ce și cât și cum a lucrat la teză”, a spus el. Totuși, se poate observa că Toader a evitat să-l apere 100% pe succesorul său. În schimb, Radu Marinescu a fost ferm protejat de Laura Vicol, fosta deputată PSD arestată în scandalul Nordis, și de propagandista Realității TV Anca Alexandrescu.  „Astăzi este atacat ministrul Justiției, nu pentru că ar fi apărut brusc vreo problemă reală, nu pentru că adevărul ar fi ieșit la lumină dintr-o revelație morală, ci pentru că ne aflăm fix înainte de numirea procurorilor-șef (...) Nu este despre plagiat, nu este despre integritate, nu este despre Adevăr. Este despre control, despre intimidare și despre folosirea linșajului mediatic ca instrument de forță împotriva celor care decid”, a susținut Vicol. „Secta userista s a activat! Ordin pe unitate sa fie atacat ministrul Radu Marinescu sa nu cumva sa finalizeze procedura de numire a sefilor de Parchete. Rasul lumii e ca aia cu facultatea la Bioterra comenteaza despre doctorat. Marș Mă”, a scris Anca Alexandrescu.     

Maia Sandu spune că ar vota pentru unirea cu România
Politică

Maia Sandu spune că ar vota pentru unirea cu România

Maia Sandu spune că ar vota pentru unirea cu România, la un eventual referendum pe această temă, arată news.ro. Ea ar fi făcut această afirmație la interviul cu jurnaliştii britanici Rory Stewart and Alastair Campbell, care găzduiesc cel mai mare podcast politic din Marea Britanie „The Rest Is Politics: Leading”. Citește și: EXCLUSIV România a plătit avocaților 1,4 milioane de euro pentru a bloca un tablou de El Greco la New York. Pictura, revendicată și de un oligarh rus apropiat de Trump Maia Sandu a vorbit timp de o oră, în limba engleză, despre situaţia politică din Republica Moldova şi din regiune. Interviul a fost acordat la Chişinău, la sediul Preşedinţiei. Maia Sandu spune că ar vota pentru unirea cu România În dialogul de peste o oră, preşedintele R. Moldova a vorbit despre copilăria sa din URSS, despre cum a reuşit să supravieţuiască limba română sub regimul asupritor comunist şi despre mişcările de renaştere naţională de la sfârşitul anilor 80. „La sfârşitul anilor 80, au fost mişcările de renaştere naţională şi, bineînţeles, au fost discuţii despre reunirea cu România, deoarece Moldova făcea parte din România înainte. Dar atunci, desigur, nu puteam şti câţi oameni ar fi sprijinit unirea cu România, pentru că nu am avut un referendum. Dar dacă e să judecăm după numărul mare de oameni care s-au alăturat mişcării din Piaţa Marii Adunări Naţionale, au fost sute de mii, putem spune că am fi avut un sprijin pentru unirea cu România”, a explicat Maia Sandu. Întrebată în acest moment al interviului dacă ea personal ar susţine unirea cu România, ea a răspuns ferm: „Dacă am avea un referendum, aş vota pentru reunirea cu România”. Întrebată de ce, Maia Sandu a spus: „Priviţi la ce se întâmplă în jurul Moldovei astăzi, priviţi la ce se întâmplă în lume. Devine din ce în ce mai dificil pentru o ţară mică precum Republica Moldova să supravieţuiască, să existe ca democraţie, ca ţară suverană şi, desigur, să ţină piept Rusiei”. Pe de altă parte, Maia Sandu a recunoscut că este conştientă că în acest moment nu mai există în Republica Moldova o majoritate favorabilă unirii. „Ca preşedinte al Republicii Moldova, înţeleg, mă uit la sondaje, că nu există o majoritate astăzi care să sprijine unirea cu România. Dar există o majoritate care sprijină aderarea la UE şi noi acţionăm în sensul acesta”, a adăugat ea. „Este un obiectiv mult mai realist şi ne ajută să rezistăm ca democraţie”, a explicat preşedinta Republicii Moldova.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră